ghidul antreprenorului roman in republica slovacaportaldecomert.ro/files/indrumar de afaceri...
TRANSCRIPT
AMBASADA ROMANIEI BRATISLAVABiroul de Promovare Comercial-Economica
INDRUMAR DE AFACERI
REPUBLICA SLOVACA
Elaborat de : Tiberiu JOSAN, consilier economic
Iulie, 2010
1
CUPRINS
I. Prezentare generala…………………………………………………4
II. Evolutia economiei slovace………………………………………....6
1. Principalii indicatori macroeconomici …………………………...62. Industria…………………………………………………………..72.1.Industria constructiilor de masini………………………………....7 2.2.Industria electrotehnica si electronica…………………………….82.3.Industria metalurgica……………………………………………...82.4.Industria chimica si farmaceutica………………………………....92.5.Industria mobilei si prelucrarii lemnului………………………….92.6.Industria hartiei……………………………………………………102.7.Industria sticlei …………………………………………………...102.8.Industria incaltamintei…………………………………………….112.9.Industria materilelor de constructii………………………………..112.10.Topul primelor 10 companii slovace(dupa cifra de afaceri)……..112.13.Informatii utile in domeniul economic…………………………...143. Agricultura si industria alimentara………………………………….144. Transporturi…………………………………………………………155. Telecomunicatii……………………………………………………..16
III. Activitatea de comert exterior………………………………………16 3.1.Evolutia importului, exportului si principalii parteneri……………16 3.2.Evolutia comertului bilateral cu republica Slovaca………………..19 3.3.Situatia investitiilor straine directe………………………………...20
IV. Legislatie………………………………………………………………21
4.1. Infiintarea societatilor comerciale………………………………...21 4.1.1.Infiintarea societatii cu raspundere limitata……………………....22 4.1.2.Infiintarea unei societati pe actiuni……………………………….22 4.2. Infiintarea birourilor de reprezentanta……………………………23 4.3. Date privind sistemul de taxe si impozite………………………...24
V. Initierea unei afaceri cu o firma slovaca ……………………………24
5.1 Identificarea unui partener pentru import sau export……………...245.2 Mediatizarea ofertei de export…………………………………….255.3 Identificarea unui partener cu sprijinul asociatiilor profesionale….26
2
5.4 Principalele companii producatoare din industria auto……………285.5 Principalele companii din industria constructiilor de masini …….34
5.6 Principalele companii din industria chimica si farmaceutica…… 37 5.7 Principalele companii din domeniul productiei si comertului cu produse petroliere…………………………………………………..38 5.8 Asociatii profesionale din domeniul agro-alimentar……………….40
ANEXE
Anexa 1 : Principalele institutii centrale din Republica Slovaca..............42
3
GHIDUL ANTREPRENORULUI ROMAN IN REPUBLICA SLOVACA
I. PREZENTARE GENERALA
Denumire oficiala : REPUBLICA SLOVACA
Pozitie geografica: este situata in partea centrala a Europei avand ca vecini Austria (91 Km), Republica Ceha (215 Km), Ungaria(515 Km), Polonia (444 Km) si Ucraina (90 Km). Coordonatele geografice sunt: 48 40 ‘ latitudine nordica si 19 30’ longitudine esticaSuprafata : are o suprafata de 49.035 Km2, din care 45 Km2 este suprafata acoperita de ape . Utilizarea pamantului:
- suprafata arabila : 30,74 %;- culturi permanente : 2,64 %- alte destinatii: 66,62 %
Relief : muntos in partea centrala si de nord ( muntii Tatra) si de campie in partea sudica. Cel mai inalt varf: Gerlachova(2.655 m) in muntii Tatra
Populatia: 5.422.366 locuitori (estimari, iulie 2002); -pe grupuri entice : 85,5 % slovaci; 9,7 % unguri; 1,7 % romma; 0,8 % cehi\; 1,7 % alte nationalitati. Durata medie de viata: 73,7 ani. Religie: romano-catolica 60,3 %, protestanta-8,4 %, ortodoxa –4,1 %
Limba oficiala: limba slovaca.
Capitala: Bratislava (616.675 locuitori)
Sistem administrativ:
4
Este divizata in 8 regiuni si 79 de districte:
Trnava Region - Trnava Trencin Region - Trencin Nitra Region - Nitra Zilina Region - Zilina Banska Bystrica Region - Banska Bystrica Kosice Region - Kosice Presov Region - Presov
Principalele regiuni: Kosice (761.115 locuitori), Banska Bystrica (663.845 locuitori), Zilina (689.500 locuitori), Presov(777.300 locuitori), Trencin(610.000 locuitori ) , Trnava (549.620 locuitori).
Moneda nationala : euro
Forma de guvernamant : Republica parlamentara. Parlament unicameral cu 150 de parlamentari alesi pentru 4 ani
Presedinte : IVAN GASPAROVIC ( ales in anul 2009 pentru 5 ani)
Zile Nationale: 1 septembrie ( 1992-Ziua promulgarii constitutiei);
29 august (1944- Ziua Insurectiei).
Membra a urmatoarelor organizatii:ONU, NATO, UE, OECD,OSCE, OMC, Grupul “V4”.
Resurse naturale: Carbune brun si lignit, mici zacaminte de minereu de fier, cupru si mangan, sare. Se extrag annual cca. 4.150 mii tone carbune brun si lignit (in anul 2020 productia va scadea la nivel de 2,6 milioane tone/an), 1630 mii tone minereu de fier, 313 milioane mc. gaze naturale, 75.000 tone sare, 14.000 tone sulf, 2.400 tone plumb, 4.000 tone zinc, 2600 tone cupru, 1550 mii tone magnezita si 4200 tone var. Necesarul de petrol, gaze naturale si minereuri este procurat din Federatia Rusa si Ucraina. In partea sudica a tarii se practica o agricultura intensiva, care asigura necesarul intern de cereale . De pe suprafata acoperita cu paduri( 2 milioane ha) se realizeza o productie anuala de cca. 6 mil. mc. lemn.
Productia totala de energie electrica: afost in anul 2009 de cca. 5900 Mw din care 1900 Mw (33%) energie electrica produsa de centralele nucleare, 2200 Mw(36,5%), produsa de reteaua de hidrocentrale si 1800 Mw. ( 30%), energie electrica produsa de termocentrale.
Importuri energetice in anul 2009 : cca. 5.500.000 tone petrol importat din Federatia Rusa prin conducta “ Druzba” ( In anul 2009 un volum de cca. 10 milioane tone petrol a tranzitat Slovacia din care numai 5,5 mil. tone a fost folosit pentru necesarul intern); cca. 7 miliarde mc. de gaz natural este importat anual in Slovacia din Federatia Rusa . Capacitatea de stocare : 1,6-2,0 miliarde mc. (in prezent in Slovacia cca. 32 % din energia primara este asigurata prin folosirea gazelor naturale).
5
II. EVOLUTIA ECONOMIEI SLOVACE
1. Principalii indicatori macroeconomici
Evolutia acestor indicatori in perioada 2002-2009 este prezentata in tabelul urmator:
Denumire indicator economic
UM 2002
2003
2004 2005 2006 2007 2008
2009estimat
Produsul intern brut (PIB)- in preturi stabile )
PIB (faţă de anul precedent)
PIB (in preturi curente)
Producţia industrială (fata de anul precedent)
Rata inflaţiei
Rata şomajului
Rata creşterii productivităţii
Deficitul bugetar (% din PIB)
Comerţul exterior (total)
- export - import
Deficitul comercial
Rezervele valutare
Datoria externă
Investiţii străine
mld.USD
%
mld.USD %
%
%
%
%
mld.USD
mld.USD
mld.USD
mld.USD
USD
mldEuro
6,5
+ 4,6
24,3
+ 6,6
3,3
18,5
4,5
-5,7
30,9
14,416,5
-2,1
8,9
13,18
8,90
21,2
+4,5
32,6
+7,2
8,5
17,45
3,6
-3,7
44,3
21,8322,48
- 0,60
10,0
17,9
10,0
25,7
+ 5,5
40,9
+ 4,3
7,5
18,2
5,3
- 3,8
56,9
27,729,1
-1,41
14,9
22,0
12,7
28,6
+ 6
47,4
+5,2
2,7
16,2
6,0
-3,8
EURO54,8
26,428,4
-2,01
15.0
26,9
13,4
29,8
+7,1
56,5
+5,6
3,7
9,4
3,3
-3,3
EURO68,0
32,935,1
-2,18
14,0
32,0
15,2
32,1
+7,5
69,4
+6,3
2,3
8,6
3,5
-2,9
EURO81,3
40,041,3
-1,27
17,5
35,0
17,6
63,7
+6,4
93,9
+2,0
3,5
8,4
-2,5
EURO95,9
47,648,3
-0,7
18,0
56,1
25,8
65,0
-4,9
91,0
-6,0
-0,5
14
-7,5
EURO78,2
39,738,5
+1,19
18,5
55,4
15,3
6
Salariul mediu lunar
Cursul mediu de schimb Skk./USD Skk./EURO
PIB /locuitor
USD/Euro
298
45,34
42,70
4508
390
36,77
41,50
6068
489
32,3
40,0
7619
330
33,1
37,8
8782
540
26,2
34,5
10430
610
32,6
12820
675
euro
euro
17302
703
euro
euro
16386
Sursa : Institutul de Politica Financiara din Ministerul Finanţelor, . Institutul Naţional de Statistică al Republicii Slovace, Banca Nationala a Slovaciei
2. INDUSTRIA
2.1 INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI
Prelucrarea metalelor are o tradiţie îndelungata în Slovacia. Înca de la începutul secolului al XVII-lea în regiunea Banska Bystrica se prelucrau piese din cupru reprezentând 12 % din totalul produdcţiei mondiale. Din aceiaşi perioadă dateza şi minele pentru exploatarea minereurilor feroase de la Gemer. După al doilea razboi mondial Slovacia a devenit unul dintre producatorii importanti de tehnică militara din cadrul ţărilor membre ale Tratatului de la Varsovia. Dupa 1990 cea mai mare parte a capacităţilor de producţie au fost abandonate fiind necesara o strategie de restructurare şi de reprofilare a industriei.Au fost puse bazele industriei auto şi s-a trecut la fabricarea unor noi produse: nave şi barje fluviale, echipamente pentru industria energetică şi chimică, armaturi, rulmenti şi elemente mecanice de transmisie, bunuri de uz casnic , echipamente sanitare etc.In prezent in industria constructoare de masini activeaza peste 500 de firme cu mai mult de 20 de angajati. Numarul total de angajati in acest sector a fost in anul 2009 de cca.120.000. La nivelul anului 2009 gradul de folosinta a capacitatilor de productie a fost mai mare de 70 %. Un domeniu caruia i se acorda un interes special este industria auto.“Volkswagen Slovakia”, companie apartinand concernului german “Volkswagen”, a produs in anul 2009 circa 200.000 de autorurisme. Volkswagen Slovakia contribue cu circa 7% în totalul exportului slovac.Concernul PSA PEUGEOT-CITROEN- a investit peste 700 mil. EURO pentru constructia, în orasul Trnava, a unei fabrici de autoturisme cu capacitatea de cca. 300.000 unităţi pe an. Producţia în anul 2009 a fost de 205000 unităţi. Grupul sud corean KIA HYUNDAY-a investit peste un milliard de EURO pentru construcţia unei fabrici de autoturisme, în orasul Zilina, cu o capacitate de 300.000 unitati/an şi a unor fabrici de componente. Producţia în anul 2009 a fost de 150000 unităţi. ”GETRAG FORD TRANSMISSION (SUA)-a investit cca.345 mil EURO pentru constructia unei fabrici de cutii de viteze. Aceste unitati de producţie au ca ţinta exportul, peste 95 % din producţie fiind destinată exportului.
7
Alte mari intreprinderi slovace în acest sector sunt: Johnson Controls International, s.r.o., Bratislava, INA, s.r.o., Skalica, INA Kysuce a.s., Kysucké Nové Mesto, Sachs Slovakia, s.r.o., Trnava, VAP, a.s., Prešov and Sauer Sundstrand, a.s., Dubnica. În anexă sunt prezentate principalele companii de producţie din industria auto şi firmele membre ale « Federation of Mechanical Engineering of the Slovak Republik.
2.2 INDUSTRIA ELECTROTEHNICA SI ELECTRONICA
Si in acest domeniu exista o traditie indelungata. In anul 1902 compania Siemens-Schrucker a infiintat la Bratsislava o fabrica de produse electrotehnice.In aceiasi perioada (1911) au fost fabricate la Bratislava si generatoarele electrice “ Danubius electric”, iar in anul 1935 a intrat in functiune fabrica de becuri “Tungsram”. In prezent industria electrotehnica si electronica slovaca este cunoscuta pentru produsele sale din domenii ca: computere, televizoare, camere video, video recordere, produse electrocasnice, produse electronice, motoare electrice, produse si componente pentru telecomunicatii etc. Productia acestui sector industrial a reprezentat , la finele anului 2009, peste 7 % din totalul productiei industriale, numarul de angajati depasind 60.000. Cele mai importante investitii au fost realizate de : Concernul sud corean SAMSUNG, care produce televizoare LCD si plasma, DVD-uri, printere si aparate de receptie TV –satelit, ALCATEL(echipamente pentru telecomunicatii), BSH Drive and Pumps Michalovce (Siemens si Bosh) , SONY Slovakia produce televizoare 3D, OSRAM Slovakia(Siemens) , EMERSON(SUA- motoare electrice), ON Semiconductor (SUA-productie de semiconductoare in fosta fabrica TESLA), DELL Bratislava (SUA-computere), Hewlett-Packard(IT)., HELLA (Germania). Dezvoltarea industriei auto favorizeaza noi investitii in sectorul industriei electrotehnice si electronice pentru producerea componentelor electrotehnice si electronice necesare in acest sector, existand oportunitati de cooperare in productie si cu firme subfurnizoare din alte tari. Principalele firme din acest sector industrial fac parte din « Association of Electro-technical Industry of the Slovak Republic »(www.zep.sk ).
2.3. INDUSTRIA METALURGICA
Industria metalurgica slovaca produce: oteluri si aliaje feroase, aluminiu, cupru si produse din acestea. In Slovacia a fost produs otelul necesar Imperiului Austro Ungar, cand, in anul 1840, s-a decis inceperea constructiei de cai ferate. Intreprinderile din acest sector au fost in intregime privatizate. Combinatul pentru producerea aluminiului, “SLOVALCO AS din Ziar nad Hronom a fost privatizat in anul 2001, fiind achizitionat de compania norvegiana Hydro Aluminium, si cu participarea Bancii Europene de Dezvoltare si Reconstructie (BERD). In anul 2009 productia de aluminiu a crescut cu 230 %( peste 100.000 tone/an), urmare a retehnologizarii procesului de productie. Compania germana RAUTENBACH a pus in functiune o fabrica pentru productia de cilindrii din aluminiu. In anul 2002 a fost privatizat si cel mai mare combinat siderurgic de la Kosice, fiind cumparat de concernul american US STEEL Investitiile realizate de concernul american in perioada 2000-2008 au fost de cca. 20 miliarde Skk.( cca. 600 milioane USD). Cea mai mare parte a productiei de aluminiu si otel este exportata. In anul 2005 “US STEEL” a demarat constructia unei noi capacitati de productie , care va produce 350.000 tone de tabla zincata, investitia fiind apreciata la nivel de 160 milioane EURO. Dupa anul 2002 in Slovacia s-au produs peste 5 milioane tone /an produse siderurgice (tabla, benzi laminate, teava laminata si sudata). In anul 2002 cel mai important producatr slovac de cupru din Kovohuty a fost achizitionat de catre compania austriaca “MONTANWERKE BRIXTEGG”, iar fabrica de oteluri si aliaje feroase din Istebne a fost preluata de aceiasi firma. “DROTOVNA”, cel mai important producator de sarma de otel, folosita in special pentru productia de anvelope a fost preluata de firma belgiana “BEKAERT”.
2.4. INDUSTRIA CHIMICA SI FARMACEUTICA
Aceasta industrie a cunoscut o dezvoltare rapida dupa constructia, in anul 1962, a conductei petroliere “DRUZBA” prin care se transporta petrolul rusesc in fosta Cehoslovacie. In acea perioada 8
a fost construit cel mai mare combinat petrochimic “SLOVNAFT”, care in anul 2009 a prelucrat peste 5,0 milionae tone petrol. Procesarea petrolului a condus la crearea unei capacitati de productie pentru fibre si fire sintetice, materiale si produse plastice. In paralele au fost dezvoltate capacitatile de fabricatie a produselor din cauciuc in localitatile Puchov (MATADOR), Veselnice Dolnice si Bratislava. Dupa recesiunea puternica inregistrata in perioada 1990-1993, perioada in care productia la unele fabrici a scazut cu 30-60 %, a urmat un proces de stagnare, primele rezultate indicand initierea unui proces de restructurare si modernizare bazat pe atragerea investitiilor straine, actiune inceputa in anul 1994. La finele anului 2009 productia din acest domeniu (circa 3,5 miliarde USD) reprezenta 10 % din totalul productiei industriale, iar profitul cca. 100 milioane USD.Mai mult, insa, de 50 % din valoarea productiei in acest sector a apartinut Combinatului petrochimic “SLOVNAFT”, care a fost privatizat in anul 2002 , fiind preluat de compania ungara MOL. Conform statisticilor in acest sector activeaza peste 200 de firme, care au in total cca. 38.000 de angajati. Importul necesar pentru acest sector de productie are un volum important fiin format din materii prime de baza: petrol, gaze naturale, sulf, cauciuc, subsatnte de baza pentru fertilizanti, materii prime ale chimeiei organice etc. Industria farmaceutica produce o diversitate redusa de medicamente, Slovacia fiind in acest sector, pentru unele tipuri de medicamente, dependenta de import. In Anexa 3 sunt prezentate principalele companii din sectorul farmaceutic.Cei mai importanti investitori straini in industria chimica si farmaceutica sunt: MOL (Slovnaft), Continental (Continental-Matador, ContiTech Vibration Control, s.r.o., Dolné Vestenice), Nylstar Slovakia, a.s., Humenné, Rhodia IYS, a.s., Humenné, Henkel Slovensko, a.s., Bratislava, Degussa (Fermas, s.r.o., Slovenská Ľupča), Aventis (Hoechst-Biotika, s.r.o., Martin), Raniplast (Terichem, a.s., Svit) şi EniChem (Sloveca, s.r.o., Bratislava). In anul 2002 companiile slovace “Chemko Strážske” si “PCHZ Žilina” au fost achizitionate de catre compania italiana “Bonazzi’’ specializata in productia de fibre plastice. Capacitatea de productie pentru fire acrilice a fost cumparata de catre compania irlandeza “Barlo”. Investitorii straini au preluat si companiile slovace :”Istrochem, a.s., Bratislava” (Czech Agrofert),”Slovakofarma, a.s”., “Hlohovec” (Zentiva), “Biotika, a.s.”, “Slovenská Ľupča” (Middle Europe Investments) and “Petrochema, a.s”.,” Dubová “(Czech Synteca). Compania ungara “MOL”, care a preluat combinatul petrochimic “Slovnaft”, a stopat productia de uleiuri de motor in Slovacia, aceasta fiind transferata in Ungaria. In schimb, au fost realizate noi investitii si incepand cu finele anului 2005, “Slovnaft” a inceput sa produca polypropilena, materie prima necesara subfurnizorilor de produse plastice pentru industria auto. Peste 70 % din productia “Slovnaft” este destinata exportului.
2.5. INDUSTRIA MOBILEI SI A PRELUCRARII LEMNULUI
Avand in vedere ca cca. 40 % (peste 2 milioane ha.) din teriroriul Republicii Slovace este acoperit de paduri si ca anual se produc peste 6 milioane mc. masa lemnoasa, s-a dezvoltat o industrie a lemnului si mobilei, produsele exportandu-se, inainte de anul 1990, in prportie de peste 40 %, in fosta URSS. Astazi principalele piete pentru exportul slovac sunt : Republica Ceha, Germania, Italia si Austria. Urmare a investiriilor straine, a retehnologizarii unor fabrici existente si a constructiei unor capacitati moderne de productie, in prezent exportul pentru principalele companii este cuprins intre 70% si 80 % din productie, numai 6 % fiind destinat pietei Federatiei Ruse.In anul 2009 numarul de companii in acest sector a depasit 300, iar numarul total de salariati a fost de cca. 25.000 inregistrandu-se o productivitate de 26.000 euro/ salariat in industria lemnului si 40.000 euro/salariat in industria mobilei. Principalii investitori straini in acest sector sunt: SWEDWOOD (din grupul de firme IKEA), care detine in prezent patru fabrici, doua care au fost retehnologizate, Spartan Trnava-mobilier de birou, Liptovsky Mikulas-mobilier din lemn de pin si doua nou construite in localitatea Malacky ( mobilier de bucatarie si semifabricate pentru mobilier); Compania elvetiana “Kronospan Slovakia” din Presov a preluat si “Drevokombinat”, Saris, aflata in stare de faliment si care in prezent produce placi fibrolemnoase, parchet laminat etc.; “Rettenmaier Holding” din Germania a retehnologizat compania slovaca “Tatra Timber” din Liptovsky Hradok, care a devenit lider de piata in prelucrarea bustenilor, detinand cele mai avansate tehnologii. Cei mai importanti producatori slovaci de mobila sunt: Decodom a.s., Topoľčany; Fima Möbel, a.s., Dunajská Streda, Linder Mobilier, s.r.o., Madunice and Vital, a.s., Žilina. 9
2.6. INDUSTRIA HARTIEI
Dupa anul 1990 industria de fabricatie a pastei de hartie, domeniu in care Slovacia are traditie, a fost cu rapiditate privatizata, atragand interesul investitorilor locali si straini. Investitiile au avut ca efect retehnologizarea si modernizarea procesului de productie, la nivelul anului 2009 companiile slovace producand peste 600.000 tone de hartie si produse de hartie pentru care se folosesc cca. 250.000 tone deseuri din hartie si 2 milioane mc. lemn si deseuri din lemn. Slovacia exporta cantitai importante de pasta din lemn si produse din hartie si importa deseuri de hartie si de lemn necesare procesului de productie. In anul 2009 volumul productiei a fost de cca. 1 miliard euro din care aproape 90 % a fost exportata in Republica Ceha, Germania, Austria, Polonia , Ungaria si Federatia Rusa, care reprezinta si principalele piete pentru export ale Slovaciei.Totalul angajatilor in cele 37 unitati de productie este in prezent de cca. 10.000, fata de 17.000 cati lucrau in acest sector in anul 1990, iar productivitatea a crescut la nivel de 80.000 euro/salariat . Concernul austriac “ Neusiedler “ (membru al “Mondi Europe Group ) a preluat, in anul 2000, cel mai mare combinat de celuloza si hartie, SCP Ruzemborok , devenind lider de piata. Dupa anul 2005 productia acestuia a depasit 700.000 tone/an. Compania “Neusiedler a investit cca. 260 milioane EURO, capacitatea de productie creascand cu 50 %. Investitii importante (cca. 80 milioane EURO) au fost realizate si pentru modernizarea productiei de ambalaje din carton de catre compania “Kappa Sturovo”. Concernul suedez “SCA” a investit peste 90 mil. EURO in unitatile de productie “Tento” din Zilina si “Gemerska Horka.” Urmare a investitiilor straine (cca. 250 mil. EURO), producatorul de pasta de hartie “Bukoza Holding” va realiza o productie de peste 400.000 t/an, marea parte a acesteia destinata exportului.
2.7. INDUSTRIA STICLEI
In anii 1980 in cadrul industriei sticlei lucrau cca. 10.000 de angajati, productia realizata depasind 2,3 miliarde Skk.(cca. 60 mil. EURO). In perioada 1985-1990 au fost dezvoltate si modernizate capacitatile de productie de fibre de sticla de la “Skloplast” Trnava, fibre minerale de la Nova Bana si ambalaj de sticla de la “Skloobal” de la Nemsova. Perioada de crestere a productie in acest domeniu a inceput in anul 1995, cand in baza principalelor materiale produse in Slovacia (sticla si fibre minerale) productia s-a diversificat cuprinzand: sticla tehnica, sticla pe baza de plumb, sticla decorative , sticla pentru luster etc. Prin aplicarea unor tehnologii moderne s-a obtinut o crestere a productiei in paralel cu reducerea personalului angajat (in 2009 numarul angajatilor a fost de circa 7.000). In prezent in Slovacia sunt peste 20 de unitati de productie pentru sticla si produse din sticla, care au comercializat in anul 2009 o productie de cca. 300 milioane EURO, din care peste 50 % la export. In anul 1999 Grupul austriac” Heraclith” a preluat fabrica “Izomat“ din Nova Bana (materilae izolante din fibra de sticla), iar concernul American “ Johns Manville” a achizitionat pachetul majoritar al firmei “Skoplast”, Trnava.(productie de fibre de sticla). Investitorul american a construit in perioada urmatoare o noua fabrica in Trnava, marind capacitatea anuala de productie de fibra de sticla de la 75.000 tone la 150.000 tone.In anul 2002 compania elvetiana “Vetropack” a achizitionat fabrica “Skloobal” din Nemsova (productie de ambalaj din sticla), iar compania ceha “Feldigel” a preluat fabrica Clara din Utekac (productie de sticle pentru termos). Paralel cu aceste cresteri de productie pentru sticla folosita pentru uz industrial a scazut productia manuala de produse din sticla la cunoscutele fabrici “Slovglass” din Poltar (produse din cristal) si la “Rona” din Lednice Rovne ( produse din sticla non-decorativa). In cadrul parcului industrial “Eurovalley”, concernul “ Glass Trosch” a demarat lucrarile pentru constructia unei fabrici moderne pentru productia de geam destinat industriei constructiilor.
2.8 INDUSTRIA INCALTAMINTEI
Inainte de anul 1990 industria slovaca de incaltaminte producea peste 47 milioane perechi de incaltaminte, avand capacitatea sa asigure necesarul populatiei fostului stat cehoslovac si asigurand si un surplus de productie pentru export, in special in spatial fostului stat sovietic. In acest domeniu 10
lucrau cca. 30.000 de personae.Infiintarea statului slovac in anul 1993 si desprinderea acestuia de fosta Cehoslovacie la care s-a adaugat si caderea pietei fostului spatiu sovietic a condus la o reducere importanta a productiei de incaltaminte si a numarului de angajati (in anul 2003 au fost cca. 15.500), fiind necesara privatizarea, restructurarea si modernizarea acestui sector. Productia a scazut dupa 1990 de la 47 milioane perechi pe an la 10-15 milioane perechi/an, stabilizandu-se in anul 2001 la nivel de cca. 9 milioane perechi/an., adica la nivelul productiei unei singure fabrici “Partizanske”, care in anul 1948 producea 9,1 milioane perechi/an. In perioada anilor 2001-2005 productia a inceput sa creasca , in anul 2004 realizandu-se 13,7 milioane perechi., iar in anul 2005 cca. 15,6 milioane perechi.Avand in vedere ca in anul 2009 Slovacia a exportat cca. 20 milioane perechi de incaltaminte rezulta ca anual se efectueaza importante operatiuni de import de incaltaminte in vederea reexportului. Cea mai mare parte a productiei slovace de incaltaminte se exporta, piata interna comercializand, in buna parte, incaltaminte ieftina provenita din tari asiatice si in primul rand din China. Productivitatea muncii realizata in acest sectior in anul 2009 a fost de 1.300.000 cca.40.000 EURO. In anul 1998 producatorul olandez de incaltaminte de lux Ecco, a construit in localitatea Martin, fabrica “Ecco Slovakia”, stabilindu-si aici sediul central pentru Europa Centrala si de Est. Investitia a fost de cca. 16 mil. EURO, productia actuala depasind 2,5 milioane perechi/an. Concernul elvetian “Rieker” a preluat unitatile de productie din Komarno si Ilava, iar concernul german “ Gabor Slovakia” are doua fabrici in Banovce Bebravou si Liptovsky Mikulas. Dintre marile companii in domeniu au realizat investitii in Slovacia: “Eissman” si “Schafstall” din Germania, “Shoe fashion” din Austria, “Samsonite” etc.
2.9. INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCTII
La nivelul anului 2009 in cadrul acestui sector isi desfasurau activitatea 16.000 de angajati, valoarea productie fiind de cca. 400 mil. EURO. O buna parte a productiei de materiale de constructie este exportata in :Republica Ceha, Ungaria si Polonia. Cei mai importanti investitori straini sunt cei din industria cimentului: “Breitenburger”, “Berger”, “Asamer-Haufnagl”, ”Lafarge”, « Holcim ». Compania belgiana “Carmeuse”, dupa ce a achizitionat fabricile din Kosice si Roznava, controleaza piata de var, iar producatorii slovaci controleaza piata de ceramica fina si magnezita.
2.10.Topul primelor 10 companii slovace (dupa cifra de afaceri in 2009)
Cifra de afaceri 2009 milioane EURO
Observatii
1. Volkswagen Slovakia, a.s., Bratislava ( producator de autoturisme, www.volkswagen.de )
4.600,0
Compania apartine concernului “Volkswagen”; Josef Uhrik, presedinte al companiei (Ferdinand K. Pich, presedinte al concernului german).
2.
Slovenský plynárenský priemysel, a.s(operatorul national din domeniul transportului si depozitarii gazului natural, www.spp.sk )
3.543,0
49 % din actiuni apartin : Gaz de France, Ruhrgas AG, Gazprom, restul apartin statului; Jan Massmann, presedinte, Stefan Czucz , vice, Miroslav Lapunik, director general
11
3. U.S. Steel Košice, s.r.o., Košice( cel mai mare combinat siderurgic, www.usske.sk )
2.365,0
Firma apartine concernului american US Steel Corporation; Christopher J. Navetta, presedinte, James F. Connor, vicepresedinte
4. Slovnaft, a.s., Bratislava ( combinat petrochimic, www.slovnaft.sk )
1.850,0
98,4 % din actiuni apartin Grupului MOL (Ungaria); Zoltan Aaldott,presedinte si Meimo Tomann, vicepresedinte
5.
Slovenské elektrárne a.s., Bratislava(operatorul national in domeniul producerii de energie electrica, www.seas.sk )
1.560,0
66 % din actiuni apartin concernului Italian ENEL; Miroslav Rapsik, presedinte si Miroslav Wollner, vicepresedinte
6. Zapadoslovenska Energetika , Brat.( statie de distributie electrica regionala, www.zse.sk )
569,0
51 % din actiuni apartin Fondului Proprietatii Nationale, 40 % companiei germane E.ON Energie si 9 % BERD; Konrad Kreuzer, presedinte si Vladimir Vojtek, vicepr
7. Zeleznicna spolocnost as, Bratislava ( compania nationala de transport feroviar, www.rail.sk )
456,0Compania nationala de transport feroviar are capital 1005 de stat
8. Slovak Telecom a.s., Bratislava(operatorul national in domeniul telefoniei fixe, www.telecom.sk )
453,0
51 % din actiuni apartin Deutsche telecom AG, 34 % ministerului transporturilor, postei si telecom. si 15 % Fondului Proprietatii de Stat ; Miroslav Majoros, presedinte, Herbert Muller,vice
9. Stredoslovenska energetika a.s.Zilina(statie de distributie electrica regionala ,www.sse.sk )
450,0
49 % din actiuni apartin companiei Electricite de France si 51 % Fondului National de proprietate; Patrick Luccioni, presedinte si Jaroslav Hanozel, director general
10. Orange Slovensko a.s., Bratislava(companie in domeniul telefoniei mobile, www.orange.sk )
435,0
64 % din actiuni apartin Wirefree service Belgium (Orange Group-France Telecom);, 4 % BERD
12
si restul alti investitori (12), Ladislav Rehak, presedinte , Chantal Crave, vicepresedinte
Sursa: Ministerul Economiei
2.11. Topul primelor 10 companii slovace cu activitate de productie-2009
Cifra de afceri in 2009
mil Euro
Observatii
1. Volkswagen Slovakia, a.s., Bratislava 4.600,0 productie autoturisme 2. U.S. Steel Košice, s.r.o., Košice2 productie art. siderurgice3. Slovenské elektrárne, a.s., Bratislava 1.890,0 productie energie electrica4. Slovnaft, a.s., Bratislava 1.994,0 productie carburanti
5. Johnson Controls International, s.r.o., Bratislava 368,0 productie piese auto
6. Neusiedler SCP, a.s., Ružomberok 285,0 productie articole hartie7. Whirlpool Slovakia, s.r.o., Bratislava 278,0 productie electrocasnice8. Slovalco, a.s., Žiar nad Hronom 263,0 productie aluminiu9. Continental Matador, s.r.o., Púchov 224,0 productie anvelope10. Duslo, a.s., Šaľa 224,0 produse chimice
2.12. Topul primelor 10 companii slovace( dupa volumul de export in 2009)
Export 2009(mil) USD
1. Volkswagen Slovakia, a.s., Bratislava * 4.150,02. U.S. Steel Košice, s.r.o., Košice * 2.365,03. Slovnaft, a.s., Bratislava 1.850,0 4. Slovenský plynárenský priemysel, a.s., 1.543,0 5. Neusiedler SCP, a.s., Ružomberok * 312,0 6. Whirlpool Slovakia, s.r.o., Bratislava * 267,07. Slovalco, a.s., Žiar nad Hronom 238,08. Slovenské elektrárne, a.s., Bratislava 233,0 9. Železiarne Podbrezová, a.s., Podbrezová * 218,0 10. Matador, a.s., Púchov * 206,0
2.13. Informatii utile in domeniul economic
-pretul pentru energiea electrica, la 01.01.2010, este de 0,5 EURO/Mwh pentru uzul firmelor si 1 EURO/Mwh pentru uzul casnic.
-preturil pentru gazele naturale, la 01.01.2010, este de 0,15 EURO/GJ pentru uzul firmelor si 0,30 URO/ pentru uzul casnic.
-conform “Programului de dezvoltare economica pentru perioada 2004-2010”, rata inflatiei ar urma sa se stabilizeze la nivel de 2,5 %; in anul 2009 aceasta a fost de 0,5%.
- incepand cu 01.01.2009 moneda nationala a Slovaciei este euro;
13
-in conformitate cu obligatiile asumate de autoritatile slovace in cadrul tratativelor de aderare la UE, in perioada 2006-2008 au fost inchise cele doua reactoare ale Centralei Nucleare de la Jaslovske Bohunice, precum si centralele termoelectrice de la Vojny si Novaky. Prin inchiderea acestor capacitati de productie, Slovacia va piarde anual cca. 1700 Mwh, existand riscul ca din exportator de energie electrica sa devina importator.
3. AGRICULTURA SI INDUSTRIA ALIMENTARA
In anii anteriori anului de aderare la UE (2004), autoritatile slovace au urmarit punerea in aplicare a “Programului national de adoptare a acquisu-lui comunitar in domeniul agriculturii”, care prevedea urmatoarele masuri mai importante:
-apropierea nivelului tehnic si tehnologic al productiei agroalimentare fata de cel existent in UE si cresterea productivitatii ;
-infiintarea structurilor administrative necesare pentru aplicarea legislatiei prevazuta de politica agrara comunitara;
-adaptarea standardelor nationale din domeniul calitatii si igienei cu cele din UE;
-cresterea competitivitatii produselor agroalimentare pe pietele externe;
Programul SAPARD in Republica Slovaca finanteaza proiecte pentru:
-dezvoltarea sectorului productiv, inclusiv in industria alimentara;
-retehnologizarea capacitatilor de productie;
-cresterea competitivitatii produselor agro-alimentare;
-dezvoltarea rurala si crearea de noi locuri de munca.
La finele anului 2009 agricultura slovaca a participat cu 5,0 % la formarea Produsului Intern Brut, inregistrandu-se un profit de cca. 70 mil. EURO. Dupa aderarea Slovaciei la UE (01.05.2004), ca urmare a aplicarii acquis-ului comunitar in sectorul abilitarii functionarii abatoarelor, au fost inchise peste 200 de abatoare si unitati de procesare a carnii. Investitiile mari, appreciate la nivel de 8-10 mil. EURO, necesare pentru retehnologizarea intreprinderilor mici si mijlocii, care activau in domeniul agricol, in vederea respectarii normelor fito-sanitare ale UE, au constituit un important impediment pentru un numar important de firme, care au falimentat sau si-au schimbat profilul .In anul 2004 a fost infiintata “Agentia de plati agricole”(APA), institutie care efectueaza plata compensatiilor oferite fermierilor si care asigura plata subventiilor pentru exportul unor produse agricole, conform normelor UE. «APA » asigura si colectarea obligatiilor financiare ale producatorilor slovaci de zahar la bugetul UE.In urma negocierilor de aderare la UE, in anul 2004 fermierii slovaci au primit compensatii la nivel de 55 % din media compensatiilor primite de fermierii UE-15,in anul 2005 nivelul a fost de 60 % , in anul 2006 a fost de 65 % iar in 2007 a fost de 75% .In anul 2004 a fost elaborat “ Programul operational sectorial pentru agricultura si dezvoltare regionala pentru perioada 2004-2008”, care are ca prioritati dezvoltarea unei agriculturi productive si sprijinirea dezvoltarii rurale sustenabile. Fondurile ce se aloca , cu participare comunitara, vor atinge valoarea totala de 600 mil. EURO. Industria alimentara reprezinta un sector important acoperind cca. 15 % din productia industriala. Principalele sectoare de productie sunt : productia de zahar si produse derivate, productia de branzeturi si alte produse lactate si productia de bere. Aceste domenii au atras si cei mai importanti investritori straini dupa cum urmeaza:
14
a) in domeniul prelucraii laptelui : Grupul francez “Bograin Europe SAS” detine unitatile din Liptovský Mikuláš, Zvolen si Nové Mesto nad Váhom, concernul german “Meggle International GmbH”, Wasserburg are cea mai mare fabrica din Slovacia, “Rajo, a.s.”, Bratislava, holding-ul austriac “Artax AG” este patronul lui “Prievidzská mliekáreň, a.s”, iar compania italiana “Sole Finanziara” si filiala sa din Ungaria “Sole Hungaria”,detin a doua unitate, ca marime, de productie din Slovacia,”Mliekospol, a.s.”, Nové Zámky, in timp ce compania olandeza “Frint Beheer XIX B.V” a achizitionat firmele slovace “Agromilk, a.s.”, Nitra si “Laktis, a.s.”, Žilina.
b) in domeniul productiei de zahar si produse din zahar: mai mult de 40 % din piata apartine companiei “Word a.s.”, care este detinuta de compania germana “ Nordzucker AG” si de cea franceza “Union S.D.A.” “Word a.s.” are in componenta doua mari fabrici de zahar la Trnava si la Trenčianska Teplá. Compania germana “Südzucker AG” detine fabrica “Gemercukor, a.s.” din Rimavská Sobota, care produce o treime din productia de zahar a Slovaciei, in cadrul celor doua unitati de productie. Fosta fabrica, “Juhocukor, a.s.”, din Dunajská Streda, a fost redenumita dupa numele firmei “mama”, “Eastern Sugar”, care este o societate mixta intre compania franceza “Saint Luis Sucré” si cea britanica “Tate & Lyle”. “Tate & Lyle” a mai achizitionat in Slovacia si firma “Amylum Slovakia, s.r.o”, din Boleraz, care produce isoglucoza. Cea mai mare parte a productiei de bauturi nealcoolice este detinuta de concernul american ” Coca-Cola Beverages Slovakia, s. r.o.”. Inca din anul 2004 in sectorul industriei alimentare toate firmele au fost privatizate.
4. TRANSPORTURI
4.1. Transportul rutier
Republica Slovaca detine o infrastructura de transport rutier dezvoltata, dar are numai doua autostrazi care in prezent fac obiectul unor lucrai de extindere. Autostarada Bratislava –Zilina, a fost finalizata in anul 2008, fiind prevazute fonduri de 500 mil. EURO. Pentru constructia autostrazii Bratislava-Viena, care va face legatura cu autostrada Munchen-Paris, partea slovaca a utilizat fonduri de 250 mil. EURO. Lucrari importante de constructii de autostrazi si modernizari de drumuri sunt antamate in zona centrala (Banska Bystrica) si cea estica (Kosice), urmand ca la finalizarea programului, sustinut financiar si cu fonduri ISPA, Slovacia sa detina cca. 660 Km. de autostrazi. In anul 2004 a fost infiintata “National Highway Company”(NHC), institutie cu capital integral de stat, care gestioneza lucrarile de constructie si intretinere a autostrazilor, utilizand inclusiv fondurile provenite din taxele de utilizare a autostrazilor, a caror valoare totala este apreciata pentru anul 2009 la un nivel de 50 mil. EURO.
4.2. Transportul feroviar
Republica Slovaca are o retea de cale ferata insumand cca. 3700 Km., care racordeaza toate orasele importante ale tarii. Anual pe calea ferata sunt transportati peste 100 mil. pasageri si peste 65 mil. tone de marfuri. Planul de dezvoltare a cailor ferate slovace are in vedere atat modernizarea caii de rulare, cat si a parcului de vagoane, astfel incat viteza de circulatie pe calea ferata sa creasca la 140 Km./ora( 120 Km./ora in regiunile montane).Un important proiect , cre se deruleza si pentru care se au in vedere investitii de peste un milliard de EURO, are in vedere modernizarea caii ferate Bratislava-Zilina-Kosice.
4.3 Transportul aerian
Principalul aeroport al tarii se afla la Bratislava. Alte aeroporturi sunt situate la Kosice, Poprad (in regiunea turistica a muntilor Tatra), Piestany si Sliac ( Banska Bystrica). Datorita distantei reduse fata de Viena (cca. 60 Km) aeroportul vienez Schwechat este utilizat frecvent de persoanele care 15
viziteaza Bratislava. Autoritatile din Austria si Slovacia au incheiat un accord privind construirea unei linii de cale ferata cu regim de mare viteza, care sa faca legatura intre Bratislava si aeroportul din Viena.Compania nationala slovaca “Slovak Airlines” a fost privatizata in anul 2005, pachetul majoritar de actiuni ( 62 %) fiind achizitionat de compania austriaca “ Austrian Airlines”. Tot in anul 2005 a fost privatizat si aeroportul din Bratislava, 66 % din actiuni fiind preluate de consortiul “ TwoOne” format din companiile: “Aeroportul Schwechat din Viena”, Raiffeisen Zentral Bank” si firma slovaca “Penta”. Pretul platit pentru pachetul majoritar a fost de cca. 495 mil. EURO.
4.4 TELECOMUNICATII
Piata slovaca in sectorul telecomunicatiilor a fost liberalizata . In domeniul telefoniei fixe publice activeza 18 operatori, care au obtinut licenta, cel mai important fiind “Slovak Telekom”. Alti operatori sunt: Amtel, Dial Telecom, eTel and Slovanet. In sectorul telefoniei mobile opereaza doua companii: “T-Mobile Bratislava”, apartinand lui “ Deutsche Telecom AG” ( www.eurotel.sk ) si “Orange”, al carui actionar principal (64 % ) este “France Telecom” (www.orange.sk ) . “ T-Mobile” are in prezent cca. 1,9 milioane utilizatori, iar “Orange” cca. 1,4 mil.Statistic se poate afirma ca peste 60 % din populatia tarii utilizeza un telefon mobil, in timp ce numarul de linii instalate alocate telefoniei fixe depaseste 2 milioane. Tehnologia informatiei este un sector caruia autoritatile ii acorda o atentie sporita, dezvoltarea acestuia constituind una din prioritatile programului de dezvoltare tehnica si stiintifica pentru urmatorii ani. Un numar important de companii straine ( Siemens, Alcatel, Hewlett-Packard etc.) produc software pentru servicii financiare, telecomunicatii, transporturi, administratie, in acest domeniu existand multiple posibilitati de cooperare.
III. ACTIVITATEA DE COMERT EXTERIOR
3.1. Evolutia exportului si importului si principalii parteneri
Conform Oficiului Naţional de Statistică al Slovaciei, datele referitoate la comerţul exterior pentru întreg anul 2009 sunt următoarele:
Exportul a fost de 39,72 miliarde euro, mai mic cu 20% faţă de anul 2008 iar importul a fost de 38,53 miliarde euro, în scădere cu 25% faţă de anul 2008.Balanţa comercială a fost pozitivă cu 1,19 miliarde euro.
Cele mai importante reduceri ale exportului s-au înregistrat la autovehicole care au fost mai mici cu circa 2 miliarde euro, la produse petroliere şi bitum cu 661 milioane euro şi la tablă şi oţeluri nealiate cu 429 milioane euro.
Exportul catre principalii perteneri s-a redus astfel: cu Germania 18,4%, cu Cehia 23,5%, Franţa cu 7%, cu Polonia 11,6% şi cu Ungaria 24,1%. Exportul către ţările UE s-a redus cu 20% şi similar către ţările OECD.
Importul a crescut la medicamente cu 112,7 milioane euro şi la aparate Tv cu 85,6 milioane euro.
Cele mai importante reduceri ale importului, din principalele ţări partenere, s-au înregistrat în relaţia cu Germania-30,3%, Cehia-11,4%, Federaţia Rusă-36,3%, Korea-10,7%, China-20,5%, Ungaria-14,4%, Franţa-6,4%, Italia 13% şi Polonia 17,2%
Importul din ţările UE s-a rdus cu 23,4% reprezentând 67,7% din total iar importul din ţările OECD a scăzut cu 16,4% reprezentând 70,4% din total. Cele mai importante deficite comerciale s-au inregistrat in relatiile cu Federatia Rusa (cca. 3,2 miliarde EURO), China( cca. 1,9 mld. EURO), Corea de Sud (cca.2,2 mld. EURO), Taiwan(cca. 1,0 mld. EURO), Japonia( 630 mil. EURO).
Evolutia exportului si importului (1995 – 2009)
16
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009SKK mld
Total Export 270,6 295,6 377,8 422,3 548,3 610,7 652 803 925,8 990,0 1232,8 1420,7
Total Import 340,9 394 460,7 468 590,7 713,9 747,9 826,6 894,0 1064,0 1308,1 1442,1
Trade balance -70,3 -49,5 -82,9 -45,7 -42,4 -103 -95,9 -23,6 -31,0 -73,9 -75,2 -21,3
USD /EUR USD EUR Euro Euro Euro Euro
Total Export 8,8 8,8 10,7 10,2 11,9 12,6 14,4 22 27,76 32,87 32,93 40,05 47,6 39,7
Total Import 11,1 11,7 13,1 11,3 12,8 14,8 16,5 22,6 29,18 35,32 35,12 41,32 48,3 38,5
Trade balance -2,3 -2,9 -2,4 -1,1 -0,9 -2,1 -2,1 -0,6 -1,4 -2,6 -2,18 -1,27 -0,7 +1,19
Conform datelor Oficiului Naţional de Statistică al Slovaciei, criza economică globală a cauzat economiei slovace o contracţie de peste 5% şi un deficit al finanţelor publice de 6,3% din PIB, în anul 2009.
Contracţia economiei slovace, în anul 2009, a fost cauzată în principal, de scăderea exportului, ceea ce a avut o influenţă de circa 30% în reducerea performanţelor economice ale Slovaciei. Reducerea cererii externe, principala forţă a creşterii economice a Slovaciei în ultimii ani, a fost unul din principalii factori ai căderii economice din această ţară.
Conform analiştilor economici, redresarea economiei slovace este condiţionată de redresarea marilor economii europene, în special Germania, care este principalul partener comercial al Slovaciei, o cincime din exportul total mergând spre această ţară. Printre principalii parteneri comerciali ai Slovaciei se numără Cehia, Ungaria, Polonia şi Austria.
3.2 Evolutia comertului bilateral cu Republica Slovaca
Pe fondul crizei economice mondiale, schimburile comerciale româno-slovace au înregistrat o scădere în anul 2009, după ce în perioada 2003-2008 volumul comertului bilateral a inregistrat un ritm ascendent, triplându-se faţă de anul 2003 şi depasind un miliard de euro.
Evolutia comertului bilateral, în perioada 2000-2009, se prezinta astfel:
-milioane EURO -2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Total 140,5 171,5 197,7 288,5 413,7 556,6 642,07 919,34 1278 845,5Export 26,2 32,0 35,0 46,8 78,4 115,3 180,43 266,68 442,43 309,6Import 114,3 139,5 162,7 241,6 335,2 441,2 461,64 652,66 835,63 536,8Sold -88,1 -107 -127 -194, -256,8 -325,8 -281,2 -385,9 -393,2 -226,2
La data de 31 decembrie 2009, in Romania erau inregistrate societati comerciale cu capital
slovac, avand un volum al capitalului social subscris de 108,9 mil.USD, Slovacia ocupand locul 64 in clasamentul investitorilor straini din Romania.
In ultimii ani s-a inregistrat o crestere importanta a cooperarii in productie, subfurnizorii romani exportand : componente auto, piese si subansamle electronice pentru telecomunicatii, piese si subansamble pentru industria constructiilor de masini etc.
17
Structura schimburilor pe grupe de produse la 31.12.2009
Nr. crt. Categoria de marfaMil.EUR
O PondereMil
EURO Pondere
EXPORT % IMPORT % TOTAL 309.66 100% 536.89 100% din care:
1 Animale vii si produse ale regnului animal 2.74 0.9% 12.83 2.4%2 Produse ale regnului vegetal 2.40 0.8% 20.27 3.8%3 Grasimi si uleiuri animale si vegetale 2.05 0.7% 0.03 0.0%4 Produse alimentare, bauturi, tutun 3.99 1.3% 20.90 3.9%5 Produse minerale 8.27 2.7% 3.18 0.6%6 Produse ale industriei chimice si conexe 6.90 2.2% 30.63 5.7%7 Mase plastice, cauciuc, materiale plastice 10.49 3.4% 43.20 8.0%
8Piei crude/tabacite, blanuri si art. din acestea 2.64 0.9% 0.35 0.1%
9 Lemn, carbune lemn, pluta, impletituri 7.09 2.3% 7.82 1.5%10 Pasta lemn, hartie, carton si art conexe 1.63 0.5% 41.09 7.7%11 Materii textile si art. din acestea 11.60 3.7% 16.94 3.2%12 Incaltaminte, palarii, umbrele bastoane 28.25 9.1% 14.26 2.7%
13Articole piatra, ipsos, ciment, sticla, ceramica 0.66 0.2% 8.54 1.6%
14 Perle, pietre si metale pretioase, bijuterii 0.00 0.0% 0.00 0.0%15 Metale comune si articole metalice 35.99 11.6% 127.50 23.7%16 Masini, aparate, echipamente electrice 126.48 40.8% 114.96 21.4%
17Vehicule, aeronave si echipamente transport 42.62 13.8% 57.63 10.7%
18 Aparate optice, foto si de masura 0.28 0.1% 5.46 1.0%20 Marfuri si produse diverse 15.56 5.0% 10.14 1.9%99 Alte marfuri 0.03 0.0% 0.10 0.0%
3.3 Situatia investitiilor straine directe in R. Slovaca
La finele anului 2009 investiţia totala de capital in R. Slovaca a fost de cca. 25 miliarde EURO, in scadere cu 2,55 miliarde EURO fata de anul 2008. Un număr de 3 tari (Olanda, Germania si Austria) deţin peste 55 % din totalul investiţiilor străine directe de capital in R. Slovaca.Din totalul investitiilor straine in Slovacia cca. 1,91 miliarde EURO au fost investiţi, pana in anul 2009, in sectorul financiar.
Cei mai importanti investitori straini in anul 2009 au provenit din Corea de Sud, Germania, Republica Ceha, Elvetia, Austria si Olanda.
In topul tarilor investitoare, pe primul loc se afla Olanda cu cca. 2,68 miliarde EURO, urmata de Germania cu cca. 2,51 miliarde EURO si Austria cu cca. 2,04 miliarde EURO.
Cei mai mari investirori straini in R. Slovaca sunt :
18
- Concernul PSA PEUGEOT-CITROEN- investitie de cca. 700 mil. EURO pentru constructia unei fabrici de autoturisme cu capacitatea de cca. 300.000 unitati pe an;
- Concernul US Steel Corporation (SUA),care a investit cca. 700 mil. USD la US Steel Kosice si urmeaza sa mai investeasca in perioada 2005-2006 cca. 160 mil. EURO pentru constructia unei fabrici de productie tabla galvanizata;- Concernul sud corean KIA HYUNDAY-investitie de cca. 700 mil. EURO pentru
constructia unei fabrici de autoturisme cu capacitatea de 200.000 unitati/an;- Concernul “Volkswagen”, care a investit peste 400 mil EURO si care produce
280.000 unitati autoturisme /an;- GETRAG FORD TRANSMISSION (SUA)-investitie de cca.345 mil EURO pentru
constructia unei fabrici de cutii de viteze.
Cele mai importante privatizari:- privatizarea, in anul 2002, a operatorului national in domeniul transportului si depozitarii de gaz metan “ Slovenske Plynarenske Priemysel” (SPP), al carui pachet majoritar de 49 % din actiuni a fost vandut concernelor Gaz de France, Ruhrgas AG si Gazprom contra valorii de 2,7 miliarde USD, este considerata cea mai de success actiune de privatizare; -- in anul 2002 au fost vandute 49 % din pachetul de actinui ale celor trei statii regionale de distributie electrica, “ZSE”, SSE si VSE, cu suma totala de cca. 650 mil. USD concernelor: “E ON ENERGIE “ (Germania), “ELECTRICITE DE FRANCE “ (Franta) si “RWE” ( Germania);- achizitionarea pachetului majoritar (51 %) de catre DEUTSCHE TELEKOM , contra
sumei de 842 mil. EURO, a condus la privatizarea operatorului national in domeniul telefoniei fixe,” Slovenske Telekomunikatia”;
- privatizarea operatorului national in domeniul producerii de energie electrica, “Slovenska Elektrarna” prin achizitionarea pachetului majoritar de 66 % de catre concernul italian “ENEL” contra sumei de 842 mil. EURO(2005);
- privatizarea “ Slovenska sporitelna “(CEC), al carui pachet majoritar a fost achizitionat de banca austrica “ERSTE BANK” contra valorii de 425 mil EURO;
- pachetul majoritar al celei mai importante rafinarii petrochimice, “SLOVNAFT” a fost preluat de compania ungara “MOL”, care a decis sa
renunte la fabricatia de uleiuri minerale in Slovacia si sa dezvolte productia de materii prime pentru fabricatia de mase plastice, produse necesare subfurnizorilor de piese auto; - in domeniul bancar au participat la privatizarea bancilor slovace cele mai importante banci din Europa in prezent sistemul bancar fiind in totalitate privatizat (18 banci si cca. 20.000 de functionari bancari).
Situaţia investiţiilor străine directe la 31.12.2009 pe tari si principalele domenii de activitate se prezintă după cum urmează:
Tara de origine Domeniul antreprenorial Domeniul bancar Total
/ mil. USD mil. USD mil. USD
Olanda 3 508 23,32 3 531
Germania 3 276 32,77 3 309
Austria 1 431 1259,9 2 691
19
Italia 1 324 921,47 2 245
Ungaria 1 035 76,5 1 112
Statele Unite 957 0 957Sursa: Banca Naţionala
IV. LEGISLATIE
4.1. Infiintarea Societatilor Comerciale
Principalele tipuri de companii , care activeaza pe teritoriul slovac, sunt : societatea cu raspundere limitata(sro)si societatea pe actiuni(as). In tabelul de mai jos sunt prezentate principalele reglementari legale privind infiintarea societatilor cu raspundere limitata si a societatilor pe actiuni:
Societate cu raspundere limitata( s.r.o., spol. s r.o.) Societate pe actiuni( a.s., akc. spol.)
Capital de baza cca.5300 EURO cca. 26.500 EURO
Fondatori 1 sau mai multe persoane fizicel/juridice 1 persoana juridical sau mai multe personae fizice
Minimum contributiei
fiecaruipartner/actionar
cca. 800 EURO Nu este precizat prin lege
Forma contributiei In bani sau in bunuri In bani sau bunuri
Plata contributiei In timp de max. 5 ani de la data infiintarii companiei. In max. un an de la data infintarii companiei.
Fondul de rezervaEste obligatoriu in cazul realizarii de profit.Valoarea acestuia :min. 5 % din volumul profitului, max. 10 % din capitalul de baza.
Se formeaza in mod obligatoriu la data infiintarii companiei si are valoarea de min. 10 % din capitalul de baza.. In timp valoarea poate fi stabilita la nivel de 10 % din valoarea profitului, darn u mai mult de 20 % din capitalul de baza.
Organe de conducere
1.) Adunarea Generala, formata din toti partenerii, care au participat cu capital, fiecare partener avand un vot pentru fiecare 1000 Sk. din contributia sa. Se desfasoara cel putin o data pe an. 2.) Reprezentatul statutar- actioneaza in numele companiei si poate fi o persoana sau mai multe.3.) Consiliul de administratie-este autoritatea care supervizeza, dar nu este obligatoriu pentru acest tip de companie.
1.)Adunarea Generala – formata din toti actionarii. Se desfasoara cel putin o data pe an,la o data stabilita de consiliul de administratie.2.) Conducerea(board of directors) – este autoritatea statutara, care conduce compania, actioneaza in numele companiei si este format dintr-o persoana sau mai multe.3.) Consiliul de administratie – este autoritatea care supervizeza activitatea conducerii si este format din minim trei membrii.
Responsabilitate Raspunde pentru obligatii cu intreaga proprietate
Raspunde pentru obligatii sau in cazul desfintarii cu intreaga proprietate
Activitatea firmelor in Republica Slovaca este reglementata prin Codul Comercial nr. 513/1991. modificat si completat. Strainii, atat persoane fizice , cat si juridice , cu domicilul in afara teritoriului slovac, pot intreprinde acte de comert in Slovacia, in acelasi conditii ca si cetatenii slovaci, dupa data inregistrarii firmei la Registrul Comertului.(www.orsk.sk )
4.1.1. Infintarea unei societati cu raspundere limitata (sro)
O societate cu raspundere limitata (sro) se infiinteaza de catre doua sau mai multe persoane in baza unui contract , care contine urmatoarele date :
-numele comercial al societatii ,sediul ; valoarea capitalului de baza ;
20
-definirea partenerilor si a partilor din capitalul de baza care le revine ;
-domeniul de activitate conform licentei de functionare ;
-numele, domiciliul si datele de identificare ale persoanei care conduce societatea ; (poate fi strain, dar in acest caz acesta trebuie sa aiba un permis slovac de rezidenta . Aceasta nu este valabila si pentru cetatenii tarilor membre UE).
-numele, domiciliul si datele de identificare ale persoanelor care fac parte din consiliul de administratie, daca acesta exista ;
-valoarea fondului de rezerva ;
-dovada ca s-a platit de catre membrii fondatori( daca sunt doi sau mai multi) 30 % dincapitalul de baza minim prevazut de lege, dar nu mai putin de 3200 euro. In cazul in in care membrul fondator este unul se va plati integral capitalul minim de baza de 6400 euro. In baza contractului de infiintarea a societatii, a unei cereri si a semnaturii atestate a conducatorului statutar, se inscrie societatea cu raspundere limitata la Registrul Comertului. Dupa obtinerea dovezii eliberate de Registrul Comertului, societatea devine subiect juridic.
4.1.2 Infintarea unei societati pe actiuni (a.s)
In cazul in care societatea este infiintata de doua sau mai multe persoane se incheie un contract al societatii pe actiuni, iar in cazul in care fondatoruil este o singura persoana se intocmeste un statut al societatii pe actiuni. Contractul de infiintare a societatii pe actiuni, atunci cand la infiintare au participat doua sau mai multe persoane, trebuie sa contina urmatoarele :
-numele comercial, sediul si obiectul de activitate al societatii ;
-valoarea capitalului de baza subscris ;
-numarul actiunilor, valoarea nominala a acestora, numarul de actiuni ale fiecarui actionar ;
-definirea bunurilor si valoarea acestora , in cazul in care subscrierea de capital de baza s-a realizat cu bunuri ;
-definirea modului de administrae a actiunilor ;
-valoarea capitalului subscris de asociati ;
In cazul in care societatea pe actiuni este infiintata de catre o singura persoana, in baza unui statut, acesta trebuie sa contina:
- numele commercial si sediul societatii;
-obiectul de activitate ;
-valoarea totala a capitalului subscris si forma acestuia ;
-numarul actiunilor si valoarea nominala a unei actiuni ;
-modul de indeplinire a sarcinilor care revin consiliului de administratie ;
21
-numarul membrilor conducerii, delimitarea atributiilor acestora si sarcile care le revin
-valoarea fondului initial de rezerva ;
-modul de repartizare a profitului ;
-modalitatea de crestere sau reducere a capitalului de baza ;
-procedura de modificare si completare a statutului.
Membrii fondatori ai societatii sunt obligati sa contribuie pentru realizarea capitalului de baza. Urmeaza inscrierea in Registrul Comertului, in baza unei cereri si a anexei cu semnaturile atestate ale conducerii ( board of directors). Dovada inscrierii companiei in Registrul Comertului constituie momentul infiintarii acesteia in calitate de subiect juridic.
4.2 Infintarea in Slovacia a birourilor de reprezentanta a unei companii straine
Pentru firmele romanesti care intentioneaza sa infiinteze birouri de reprezentare (filiale) in Republica Slovaca procedura de autorizare este urmatoarea :
a) obtinereaerea autorizatiei de functionare de la „Departamentul de Antreprenori (meserii si mestesugari)”, care functioneaza in cadrul fiecarei Primarii de sector.Pentru eliberarea acestei autorizatii sunt necesare urmatoarele documente:
- Decizia Adunarii Generale a actionarilor „firmei mame” din care sa rezulte instituirea unui birou de reprezentanta in R. Slovaca;
- Extras din Registrul Comertului din tara de origine a „firmei mame” , legalizat de notariat si tradus in limba slovaca;
- Un document din care sa rezulte persoana nominalizata sa indeplineasca functia de sef al biroului de reprezentanta cu datele de identificare ale acestuia;
- Un act in care sa se precizeze activitatile ce vor fi intreprinse de catre biroul de reprezentanta;- O copie a contractului de inchiriere al sediului biroului sau alt act care sa dovedeasca
detinerea spatiului in care se va desfasura activitatea biroului;
b) inscrierea biroului de reprezentanta in Registrul Comertului, care apartine de Ministerul Justitiei
Pentru inscrierea biroului de reprezentanta in Registrul Comertului se vor prezenta primele 3 documente prevazute la punctul ( a) si autorizatia eliberata de Primaria de sector. Dupa obtinerea extrasului de la Registrul Comertului , care confirma inscrierea biroului de reprezentata in Registrul Comertului, biroul de reprezentanta isi poate incepe activitatea fara a avea insa personalitate juridica. Acesta activeaza numai in numele „firmei mame”, care este responsabila juridic de activitatea biroului de reprezentanta. Taxele care se platesc pentru legalizarea activitatii biroului de reprezentanta sunt de : cca. 25 EURO pentru obtinerea autorizatiei de la Primaria de sector si cca. 125 EURO pentru inscrierea la Registrul Comertului. Datele referitoare la procedura de autorizare a birourilor de reprezentanta sunt puse la dispozitie (in limba slovaca) celor interesati de catre Camerele de Comert si Industrie Regionale.
Datorita dificultatilor de limba si specificului documentelor ce trebuiesc completate, companiile straine apeleaza pentru obtinerea autorizatiei de functionare a unui birou de reprezentanta la firme slovace de consultanta, taxa solicitata pentru aceasta prestatie fiind de cca. cca. 500 EURO .
4.3 Date privind sistemul de taxe si impozite
22
In conformitate cu legea nr. 595/2003 , de la 01.01.2004, se aplica taxa de impozitare unica, valoarea acesteia fiind de 19 %. Aceasta taxa se aplica, atat la impozitarea profitului,cat si la impozitarea salariilor.Dividentele nu se impoziteaza.Valoarea TVA este de 19 %.Contributiile sociale ale angajatorului, angajatului si a persoanelor intreprnzatoare, dupa tipul acestora sunt prezentate in tabelul de mai jos :
V. INITIEREA UNEI AFACERI CU O FIRMA SLOVACA
5.1 Identificarea unui partener de import , de export sau a unei firme interesate sa preia reprezentanta pe piata
Mediul de afaceri
Sistemul Camerelor de Comert si Industrie Regionale http://www.sopk.sk
Se acceseaza Site-ul si se identifica companiile membre ale celor 11 Camere de Comert si Industrie Regionale, obiectul de activitate si coordonatele acestora si se transmit ofertele sau cereri de oferte corespunzatoare. Se pot transmite direct Camerelor de Comert Regionale oferte cu solicitarea ca acestea sa fie publicate in buletinele periodice. Adrese Internet utile:
http://www.greenpages.sk (firme slovace pe domenii de activitate) Registrul administrativ al agenţilor economici înregistraţi în Republica
Slovaca : http://www.ur.sk
Identificarea unui partener de afaceri sau producător slovac
Producători şi furnizori în Republica Slovacahttp://www.orsk.sk (registrul comertului)
Prezentare oferte româneşti de exporthttp://www.sopk.sk (pe Site-ul camerelor de comert regionale ) si http://www.nadsme.sk (Site-ul Agentiei pentru dezvoltare IMM-uri)
Firme slovace interesate să preia reprezentanţa unei societăţi comerciale din 23
Tipul contributiei Angajator Angajat IntreprinzatorFond pensii 14% 4% 18%
Asigurari de invaliditate 3% 3% 6%
Asigurare de boala 1,40% 1,40% 4,4%
Fond somaj 1% 1% 2%
Asigurare sanatate 10% 4% 14%
Fondul de garantare 0,25% - -
Asigurare de risc 0,80% - -
Fondul de rezerva 4,75% - 4,75%
Total 35,20% 13,40% 49,15%
România pe piaţa slovacahttp://www.sopk.sk ; http://www.sario.sk
Solicitarea sprijinului Biroului Consilierului Economic din cadrul Ambasadei Romaniei la Bratislava (tel :004212-52491665 sau 52492061 ; Fax :004212-52444056 ; E-mail : [email protected] )
consilier economic :Tiberiu JOSAN
Adrese utile :-Oficiul vamal al Republicii Slovace (http://www.colnasparava.sk )-Oficiul national de statistica (http://www.statistics.sk )-Banca Nationala a Republicii Slovace (http://www.nbs.sk )-Server de cautare (http://www.zoznam.sk )-Coordonatele institutiilor centrale sunt prezentate in Anexa 5 Investiţii străine în Republica Slovaca
Agenţia nationala pentru dezvoltare si investitii straine(SARIO)http://www.sario.sk
5.2 Mediatizarea ofertei de export prin participarea la targurile internationale organizate in Republica Slovaca
Este unul din principalele instrumente de promovare a exportului.Principalii organizatori de expozitii si traguri internationale sunt urmatorii :
- INCHEBA AS ( Bratislava) http://www.incheba.sk ;
-AGROKOMPLEX AS (Nitra) http://www.agrokomplex.sk ;
-TMM AS (Trencin) http://www.tmm.sk
Accesand adresele de Internet ale acestora se obtine programul annual de targuri si expozitii. Prin amploarea si recunoasterea internationala se detasaza urmatoarele manifestari expozitionale internationale : « INCHEBA » (chimie), MODDOM(mobila), STROJARSKY VELETRH(constructii-de-masini), NABYTOK-BYVANIE(mobila), AGROKOMPLEX (produse agro-alimentare), AUTOSALON(auto), TRENCIN MESTO MODY (confectii).
5.3. Identificarea unui partener de afaceri cu sprijinul asociatiilorprofesionale
Oportunitatile de afaceri pot fi transmise asociatiilor profesionale, care le mediatizeza in randul membrilor si direct unor companii slovace, a caror coordonate se pot obtine de pe Site-ul asociatiilor profesionale.Principalele asociatii profesionale din R. Slovaca sunt :
Association of Distributors of Drugs and Medical Aids
Heydukova 1811 08 Bratislava
tel: +421 (0)2 5263-1183fax: +421 (0)2 [email protected]
Director:Ján HajdúchTel: +421 (0)2 [email protected]
24
Association of Industrial Ecology
Mlynské nivy 48821 09 Bratislavawww.aspek.sk
tel: +421 (0)2 5341-1420fax: +421 (0)2 [email protected]
General Manager:Pavel JechTel: +421 (0)2 [email protected]
Association of Management Companies
Račianska 3831 02 Bratislavawww.sass-sk.sk
tel: +421 (0)2 4445-6591fax: +421 (0)2 [email protected]
Chmn. Board of Directors:Ľubor KyselýTel: +421 (0)2 [email protected]
Association of Public Relations Agencies
Kladnianska 12821 05 Bratislavawww.aprsr.sk
tel: +421 (0)2 4342-2978fax: +421 (0)2 [email protected]
Director:Michaela BenedigováTel: +421 (0)2 [email protected]
Chamber of Surveyors and Cartographers
Pekná cesta 15834 04 Bratislavaww.kgk.sk
tel: +421 (0)2 4488-8348fax: +421 (0)2 [email protected]
Chmn. Board of Directors:Vladimír StromčekTel: +421 (0)41 [email protected]
National Association of Real Estate Agencies
Čelakovského 11811 03 Bratislavawww.narks.sk
tel: +421 (0)2 5441-4174fax: +421 (0)2 [email protected]
General Secretary:Martin LazíkTel: +421 (0)2 [email protected]
Slovak Association of Insurance Brokers
Prievozská 14/A814 99 Bratislavawww.samp.sk
tel: +421 (0)2 5363-3421fax: +421 (0)2 [email protected]
President:Michal BučkoTel: +421 (0)903 [email protected]
Slovak Association of Research Agencies
Štefánikova 19811 05 Bratislavawww.sava.sk
tel: +421 (0)2 5249-2828fax: +421 (0)2 [email protected]
Chairman:Miroslav ŠvecTel: +421 (0)2 [email protected]
Slovak Business Alliance
25
Bajkalská 25827 18 Bratislavawww.alianciapas.sk
tel: +421 (0)2 5341-1020fax: +421 (0)2 [email protected]
Managing Director:Róbert Kičinatel: +421 (0)2 [email protected]
Slovak Chamber of Architects
Panská 15811 01 Bratislavawww.komarch.sk
tel: +421 (0)2 5443-1080fax: +421 (0)2 [email protected]
Director:Peter Boudatel: +421 (0)2 [email protected]
Slovak Chamber of Certified Accountants
Prievozská 14/A821 09 Bratislavawww.skcu.sk
tel: +421 (0)2 5341-2954fax: +421 (0)2 [email protected]
President:Jozef Škultétytel: +421 (0)2 [email protected]
Slovak Chamber of Tax Advisors
Nám. SNP 7974 01 Banská Bystricawww.skdp.sk
tel: +421 (0)48 412-4393fax: +421 (0)48 [email protected]
President:Ján A. Oberhausertel: +421 (0)2 [email protected]
Slovak Geological Society
Mlynská dolina 1817 04 Bratislavahttp://dionysos.gssr.sk/sgs/
tel: +421 (0)2 5937-5378fax: +421 (0)2 [email protected]
Director:Dušan Plašienkatel: +421 (0)2 [email protected]
Slovak Rectors Conference
Vazovova 5812 43 Bratislavawww.srk.sk
tel: +421 (0)2 5729-4521fax: +421 (0)2 [email protected]
President:Juraj Sinaytel: +421 (0)55 [email protected]
Steel, Mining and Geology Industry Assn.
Jašíkova 2821 03 Bratislavawww.zhtpg.sk
tel: +421 (0)2 4333-7266fax: +421 (0)2 [email protected]
General Secretary:Ján Hijjtel: +421 (0)2 [email protected]
Union of Machinery Industry Companies
Tomášikova 30821 01 Bratislavawww.zspsr.sk
tel: +421 (0)2 4342-7283fax: +421 (0)2 [email protected]
President:Milan Cagalatel: +421 (0)2 [email protected]
Association of Electro-tehnical industry of the Slovak Republic
26
Kominarska 2,4 832 03 Bratislava tel:+421 2-50234259 fax: +421-2-50234507 E-mail:[email protected] www.zep.sk
5.4 Principalele companii producatoare din industria auto, membre ale “Automotive Industry Association of Slovak Republic – www.zapsr.sk
AKUTRADE, s.r.o., Banská Štiavnica
www.akutrade.sk
2. ADTOOL, s.r.o.Považská Bystrica
www.adtool.sk
3. AVC, a.s., Čadca www.avc.sk
4. Avin, s.r.o., Michalovce www.avin.sk
5. Brose Bratislava, s.r.o. www.brose.de
6. COMAX-TT, a.s. www.
7. COMPAAN, s.r.o. www.compaan.sk
8. CRAEMER a spol. s r.o. www.craemer.sk
9. DOR, s.r.o. www.dor-pb.sk
10. DURA Automotive Body & Glass Systems Components s.r.o.
www.duraauto.com
27
11. EDSCHA Slovakia Cabrio-Dachsysteme, Veľký Meder
www.edscha.com
12. FESTO spol. s r.o. www.festo.com
13. FRAGOKOV Prešov, výrobné družstvo
www.fragokov.sk
14. HEILAND SLOWAKEI, s.r.o. www.heiland-gmbh.de
15. Hella Slovakia Front Lighting s.r.o. www.hella.com
16. HKS, a.s. www.hksforge.sk
17. HUHN PressTech, spol. s r.o. www.heinrich-huhn.de
18. Grupo Antolin Bratislava, s.r.o. www.grupoantolin.com
19. GALMM, s.r.o. www.galmm.sk
20. GUMOTEX Slovakia, s.r.o. www.gumotex.sk
21. GLACIER TRIBOMETAL Slovakia, a.s. Dolný Kubín
www.tribometal.sk
28
22.
JOHNSON CONTROLS INTERNATIONAL, s.r.o., Bratislava
www.jci.com
23. KLF-ZVL, a.s., Kysucké Nové Mesto
www.klf-zvl.sk
24. KNOTT, s.r.o., Modra
www.knott.sk
25. KRASPLAST, s.r.o. www.krasplast.sk
26. KONŠTRUKTA-Industry, a.s. www.kotaind.sk
27. KÜSTER autom. technika, s.r.o., Vlkanová
www.kuester.sk
28. LLEMI Slovakia, s.r.o. www.llemi.sk
29.
MAGNA-SLOVTECA, s.r.o., Nové Mesto nad Váhom
www.magna.com
30. MARBO SLOVAKIA, s.r.o. Nové Mesto nad Váhom
www.defend.sk
31. MATADOR, a.s., Púchov
www.matador.sk
32. MATADOR Automotive Bratislava, a.s.
www.matador.sk
33. Messer Tatragas s.r.o. www.messer.sk
34. METALSINT, a.s., Dolný Kubín
www.metalsint.sk
35. MIBA SLOVAKIA, s.r.o., Dolný Kubín
www.miba.sk
36. MOLPIR, s.r.o., Bratislava
www.molpir.sk
37. Motokom Holding, a.s. www
29
38. Plastohm, s.r.o. www
39. Plastové Prepravné Obaly, s.r.o. www.ppobaly.sk
40. PAL-INALFA, a.s., Vráble
www.palinalfa.sk
41. PLASTIKA, a.s., Nitra
www.plastika.sk
42. PSL, a.s., Považská Bystrica
www.pslas.com
43. PRESSKAM, s.r.o., Bratislava
www.presskam.sk
44. RAUTENBACH SLOVAKIA, s.r.o. www.rautenbach.de
30
45. RF, spol. s r.o. www.fritz.sk
46. Robotec, s.r.o. www.robotec.sk
47. RUBENA SLOVAKIA, a.s. Predmier
48. SaarGummi Slovakia s.r.o. www.saargummi.com
49. Služba VD Nitra
www.sluzbavd.sk
50. ŠVEC a SPOL, s.r.o., Vráble www.svecaspol.sk
51. TECHNICKÉ SKLO, a.s. Bratislava www.techsklo.sk
52. TELEFLEX AUTOMOTIVE SLOVAKIA s.r.o.
www.teleflex.com
53. TOMATEX Slovensko a.s. www.tomatex.cz
54. TOWER AUTOMOTIVE,a.s. Malacky
www.towerautomotive.sk
55. U. S. Steel Košice,s.r.o. www.usske.sk
31
56. VAP, a.s., Prešov
www.vappresov.sk
57. Viena International, s.r.o. www.rejlek.at
58. VOLKSWAGEN SLOVAKIA, a.s., Bratislava
www.volkswagen.de
59. Vihorlat s.r.o. Snina www.vihorlat.sk
60. VW ELEKTROSYSTÉMY, s.r.o., Nitra
www.vwess.sk
61. VS-Mont, s.r.o., Lazy pod Makytou
www.vsmont.sk
62. ZF Sachs Slovakia, a.s., Trnava www.sachs.sk
63. ZSNP, a.s., závod ZLIEVAREŇ, Žiar nad Hronom
www.zsnp.sk
64. Železiarne Podbrezová, a.s., Podbrezová
www.zelpo
5.5 Principalele companii din industria constructiilor de masini
PRINCIPALELE FIRME SLOVACE DIN INDUSTRIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI (www.zspsr.sk )
ADRIAN, a. s. Banská Bystrica www.adrian.sk
AGRION - združenie Rovinka www.agroobchod.sk
AUTO MARTIN, a. s. Martin www.automartin.sk
AVC, a. s. Èadca www.avc.sk
32
BAPEX, a. s. Bratislava
BAZ-Inalfa, a.s, Matador Automotive Group Bratislava 3 www.inalfa.com
BC TORSION, s. r. o. Brezová pod Bradlom www.dirickx.sk
Casspos, a. s. Košice www.casspos.sk
CHIRANA Medical, a. s. Stará Turá www.chirana-medical.sk
CHIRANA PREMA TRADE, s. r. o. Pieštany www.chpt.sk
COMPEL RAIL, a. s. Martin 8 www.compel-rail.sk
Compel, a. s. Martin www.compel.sk
CSM Tisovec, a. s. Tisovec www.csmtisovec.sk
DCa THERM, a. s. Dubnica nad Váhom
DMD GROUP, a. s. Trenèín www.dmd.sk
DMD Holding, a. s. TRENÈÍN www.dmd.sk
DMD TRADE, a. s. Trenèín www.dmd.sk
DRIMEX, s. r. o. Dubnica nad Váhom
DURA Automotive Body & Glass Systems Components, s. r. o.
Stupava www.duraauto.com
ENERGOWELDING, s. r. o. Trnava
EUROFIL DRÔTY, s. r. o. Nitra
GGB SLOVAKIA, s. r. o. Suèany www.ggbearings.com
INA Kysuce, a. s. Kysucké Nové Mesto www.ina.com
INCHEBA, a. s. Bratislava www.incheba.sk
JUSTUR, s. r. o. Stará Turá www.justur.sk
KINEX, a. s. Bytèa www.kinex.sk
KINEX-KLF, a. s. Kysucké Nové Mesto www.kinex-klf.sk
KOBOK, s. r. o. Piesok www.kobok.sk
KONŠTRUKTA - GAL, s. r. o. Trenèín
KONŠTRUKTA - INDUSTRY, a. s. Trenèín www.kotaind.sk
KONŠTRUKTA-DEFENCE, a. s. Trenèín 33
KOVOHUTY Dolný Kubín, s. r. o. Dolný Kubín www.kovohuty.com
KOVOPROJEKT MARKET, s. r. o. Bratislava 2
MARTIMEX, a. s. Martin www.martimex.sk
Matador Automotive, a. s. Dubnica nad Váhom
www.matador-automotive.sk
MINCOVÒA Kremnica, š. p. Kremnica www.mint.sk
MOLDAVSKÉ STROJÁRNE, a. s. Moldava nad Bodvou
NOVA-S, a. s. Brezová pod Bradlom www.novas.sk
OMNIA, a. s. Bratislava 1 www.omnia.sk
OSAN Bratislava, a. s. Bratislava 2 www.osan-bratislava.sk
PEDRAZZOLI SLOVAKIA, s. r. o. Galanta www.pedrazzoli-ibp.com
PPS Group, a. s. Detva www.ppsgroup.sk
PROCONSULT, s. r. o. Bratislava 2 www.proconsult.sk
PSL, a. s. Považská Bystrica www.pslas.com
R.T.V. COILS, s. r. o. Nové Mesto nad Váhom www.etaest.it
RETIC, s. r. o. Nitra www.retic.sk
SASI Bratislava 1 www.sjf.stuba.sk/
~kodnar/sasi.html
SAUER - DANFOSS, a. s. Považská Bystrica
SCHENCK - SLOVAKIA, s. r. o. Bratislava 3 www.schenck.sk
SCHINDLER ESKALATORY, s. r. o. Dunajská Streda www.schindler.com
Sensus Metering Systems, a. s. Stará Turá www.sensus.sk
SIETE -B, s. r. o. Brezová pod Bradlom www.siete-b.sk
SLOVPUMP TRADE, s. r. o. Závadka nad Hronom www.slovpump.sk
SOVA Bratislava, a. s. Bratislava www.sova.sk
SPINEA, s. r. o. Prešov www.spinea.sk
SSS Bratislava
Strojstav Nové Mesto nad Váhom, a. s. Nové Mesto nad Váhom www.strojstav.sk
34
STROJTECH, s. r. o. Nové Mesto nad Váhom www.strojtech.sk
Svaz výrobcù a dodavatelù strojírenské techniky
Praha 1 www.sst.cz
TALIO, s. r. o. Košice
TATRAMAT - ohrievaèe vody, s. r. o. Poprad www.tatramat.sk
TATRAMAT QUASAR, a. s. Poprad www.tq.sk
TECH HOLDING, s. r. o. Nové Mesto nad Váhom
TECHKLIMA, s. r. o. Nové Mesto nad Váhom www.techklima.sk
TECHSERVIS, s. r. o. Nové Mesto nad Váhom
TOWER - AUTOMOTIVE, a. s. Malacky www.towerautomotive.sk
TRENS, a. s. Trenèín www.trens.sk
UNICORN - ESK, s. r. o. Torna¾a www.unicorn-esk.sk
Viena International, s. r. o. Martin
VOJUS, a. s. Považská Bystrica www.vojus.sk
VOLKSWAGEN SLOVAKIA, a. s. Bratislava 49
VÚZ - Priemyselný inštitút Bratislava 3 www.vuz.sk
VVZ, s. r. o. Brezová pod Bradlom
Výroba textilných strojov, s. r. o. Nitra home.nextra.sk/vtsnitra
WAY INDUSTRY, a. s. Krupina www.way-industry.sk
WERTHEIM Kovo, s. r. o. Dunajská Streda www.wertherm.at
WERTHEIM SAFES Ltd., s. r. o. Modra www.wertheim.at
Willing, a. s. Zvolen www.willing.sk
WUSAM, a. s. Zvolen www.wusam.sk
ZTS - HTZ, a. s. Dubnica nad Váhom
ZTS - KO¼AJOVÉ VOZIDLÁ, a. s. Dubnica nad Váhom www.ztsdubnica.sk
ZTS - ŠPECIÁL, a. s. Dubnica nad Váhom www.ztsspecial.sk
ZTS - VÝSKUM A VÝVOJ, a. s. Dubnica nad Váhom
www.ztsdubnica.sk/vyvojdca
ZTS SABINOV, a. s. Sabinov www.ztssabinov.sk 35
ZTS TEES VOS, a. s. Martin web.stonline.sk/zts-vos
ZVS holding, a. s. Dubnica nad Váhom www.zvsholding.sk
ZVS IMPEX, a. s. Dubnica nad Váhom www.zvsimpex.sk
5.6 Asociatia profesionala din domeniul industriei chimice si farmaceutice
Catalogue of Members
AQUACHEMIA, s. r. o. Arnaud Slovenská Obchodná, s. r. o. www.arnaud.skBIOTIKA, a. s. BRENNTAG Slovakia, s. r. o. www.brenntag.skBTC Speciality Chemical Distribution, s.r. o. www.btc-sk.comBASF Slovensko, spol. s r.o. www.basf.skDETOX, s. r. o. www.detox.skDUSLO, a. s. www.duslo.skDegussa Slovakia, s.r.o. www.degussa.skCHEMES, a. s. www.chemes.skCHEMKO, a. s. www.chemko.skCHEMOLAK, a. s. www.chemolak.skCHEMOSVIT, a. s. www.chemosvit.skINCHEBA, a. s. INTECH, spol. s r. o. www.skintech.skISTROCHEM, a. s. www.istrochem.skIVACHEM, v.d. KONZEKO, spol. s r. o. www.konzeko.skLARF NOVA, spol. s r. o. www.larfnova.skMACH Trade, spol. s r. o. www.machtrade.skMATADOR, a. s. www.matador.skMENERT, spol. s r.o. www.menert.skMERCK, spol. s r.o. www.merck.sk
MESSER SLOVNAFT, s. r. o. www.messer-slovnaft.sk
MEVAK, a. s.
36
NOVÁCKE CHEMICKÉ ZÁVODY, a. s. www.nchz.skPETROCHEMA, a. s. www.petrochema.skRON, spol. s r. o. SAFINA SLOVAKIA, spol. s r.o. www.safina.skSUZ - Assocaition for Maitenance Production and Instalation of the Chemical,Pharmaceutical and Paper Industries of the Slovak Republic www.suz.sk
SLOVECA, Sasol Slovakia, spol. s r. o. www.sasol.comSLOVENSKÝ HODVÁB, a. s. www.slovhodvab.skVAGUS, a. s. VUCHT, a. s. www.vucht.skVýskumný ústav chemických vlákien, a. s. www.vuchv.skVULM, a. s. www.vulm.skVýskumný ústav pre petrochémiu, a. s. www.vupas.skVÚSAPL, a. s. www.vusapl.skZeNTIVA, a. s. www.zentiva.sk
5.7 Principalele companii din domeniul productiei si comertului cu produse petroliere
Agip Slovensko, s.r.o. Conoco Phillips Slovakia, LtdEsso Slovensko, Ltd JURKI - HAYTON, s.r.o.
MOL Slovensko, s.r.o. OMV Slovensko, LtdSHELL Slovakia, s.r.o Slovnaft, JSC
Agip Slovensko, spol. s .r.o.
Director: Gianluigi CARCIONE
Address: Priemyselná 1/A821 09 Bratislava
Telephone: 02 / 5070 0411Fax: 02 / 5070 0441
Internet: www.agip.it
Conoco Phillips Slovakia, LtdDirector: Ing. Eva DOBIASOVÁ
Address: Slovnaftská cesta 10821 04 Bratislava
Telephone: 02 / 5810 4080Fax: 02 / 5810 4081
Internet: www.conoco.com
Esso Slovensko, LtdDirector: Ing. Ratibor LENGYEL
Address: Drieňová 3821 01 Bratislava
Telephone: 02 / 4827 0200Fax: 02 / 4827 0299
Internet: www.exxon.com
JURKI - HAYTON, s.r.o.Director: Ing. Martin JURKOVIČ
37
Address: Prístavná 2,821 09 Bratislava
Telephone: 02 / 5828 0011Fax: 02 / 5828 0044
Internet: www.jurki.sk
MOL Slovensko, s.r.o.Director: Richard MILOSOVIC
Address: Vlcie hrdlo 1P.O.BOX 34824 12 Bratislava
Telephone: 02 / 5859 7285Fax: 02 / 5859 7285
Internet: www.mol.hu
OMV Slovensko, LtdDirector: Karel SLEPICKA
Address: Moskovská 13811 08 Bratislava
Telephone: 02 / 5557 7659Fax: 02 / 5557 4683
Internet: www.omv.sk
SHELL Slovakia, s.r.o.Director: Ing. Igor LICHVAR
Address: Apollo Business CenterMlynske nivy 43821 09 Bratislava
Telephone: 02 / 5824 5110Fax: 02 / 5824 5150
Internet: www.shell.sk
Slovnaft, JSCGeneral director: Ing. Vratko KASSOVIC
Address: Vlčie hrdlo824 12 Bratislava
Telephone: 02 / 4055 8800Fax: 02 / 4524 4583
Internet: www.slovnaft.sk
5.8 Asociatii profesionale din sectorul agro-alimentara. Asociatia producatorilor de lapte (producere si distributie lapte)
Slovenský zvaz prvovýrobcov mlieka (SZPM)Výstavná 4, P.O.BOX 18 B949 01 NitraTel.:+421-37 65 72 192Tel./Fax: +421-37 65 72 193Mobilný telefón: +421-915 730 392e-mail: [email protected]: http://www.szpm.sk/ Director Mrs.. Margita Stefanikova
b.Asociatia producatorilor de produse lactate (fabricatie si comercializare de produse lactate)
38
Slovenský mliekarenský zväzZáhradnícka 21811 07 Bratislava Tel./fax : +421-2 / 554 109 45Tel. : +421-2 / 554 109 46 E-mail: [email protected]
[email protected]@slovanet.sk
Director Mrs. Jana Plankova
c. Asociatia producatorilor de carne
Slovenský zväz spracovateľov mäsa (SZSM)(http://www.slovmaso.sk)ADRESA - CONTACT:Záhradnícka 21,811 07 Bratislava,Tel./fax: +421 - 2 - 555 65 162,E-mail: [email protected] d..Asociatia brutarilor si a cofetarilor din regiunea Slovaciei vestice (Pezinok) CECH PEKÁROV A CUKRÁROV REGIÓNU ZÁPADNÉHO SLOVENSKA- seful breslei - maistorul cel mai mare (Cechmajster): Ing. Vojtech Gottschall - sediul: Pezinok- contact:Tel.:+421-33-413314, Fax: -33-413314
5.5. Alte asociatii profesionale
1. Podnikateľský zväz pekárov, cestovinárov a cukrárov v SR -( Uniunea intreprinzatorilor brutari, cofetari si producatori de paste fainoase) Contact :Director - : Mr. Milan Rusina Pekárne Rusina, s.r.o., Matuškova 1637, 026 01 Dolný KubínTel.: +421-43- 581 2112, Fax: 043/ 586 36 87e-mail: [email protected] Director executiv: Demeter Semančák
Račianska72,831-02-Bratislava-3,Tel.:+421-2-44258272 ;Fax:+421-2-44258272e-mail: [email protected]
2 Slovenská spoločnosť mlynárov -(Asociatia slovaca a morarilor)
Director :Mr. Radovan Šillo
Mlyn-Sládkovičovo-a.s.,-Košútska969,-925-21-SládkovičovoTel.:+421-31-7881301 ;Fax :+421-31-7881302e-mail: [email protected]
3 Slovenské združenie výrobcov piva a sladu-( Asociatia slovaca a producatorilo de bere si malt) 39
Presedinte: Štefan Karšay
Blumentálska 19, 816 13 Bratislava 1Fax: +421-37/ 651 02 17e-mail: [email protected]
4 Slovenský cukrovarnícky spolok -( Uniunea slovaca a producatorilor de zahar)
Presedinte: Mr. Ivan Kardoš
Šafárikovo nám.4, 811 02 Bratislava 1Tel.:+421-2/529 64 108, 527 33 149, Fax: 2/529 64 108e-mail: [email protected]
5 Slovenský mäsiarsky zväz
- (Uniunea slovaca a macelarilor)
Presedinte: Edita Ohrablová
Blumentálska 19, 816 13 Bratislava 1Tel.:+421-2/ 556 42 887, Fax: 2/ 556 42 889e-mail: [email protected]
6. Slovenský rybársky zväz-( Uniunea slovaca a pescarilor)
Presedinte: Rudolf Harvánek
A. Kmeťa 20, 010 55 ŽilinaTel.:+421-41/ 562 35 83, Fax: 41/ 562 69 06e-mail: [email protected]
ANEXA 1
PRINCIPALELE INSTITUTII CENTRALE IN REPUBLICA SLOVACA
40
Name Address Phone Number
Fax Number www-site E-mail
Office of the President of the Slovak Republic
Štefánikova 2, P.O.Box 128,810 00 Bratislava 1
02/5441 5756
02/5443 0683
www.president.sk [email protected]
National Council of the Slovak Republic
Námestie Alexandra Dubčeka 1, 812 80 Bratislava
02/5934 1111
02/5441 6307
www.nrsr.sk [email protected]@nrsr.sk
Office of the Government of the Slovak Republic
Nám. slobody 1813 70 Bratislava
02/5729 5111
02/5249 7595
www.vlada.gov.sk [email protected]
Ministry of Transport, Posts and Telecommunications of the SR
Nám. slobody 6810 05 Bratislava 15
02/5949 4111
02/5249 4794
www.telecom.gov.sk [email protected]
Ministry of Finance of the SR
Štefanovičova 5817 82 Bratislava
02/5958 1111
02/5249 8042
www.finance.gov.sk [email protected]
Ministry of Economy of the SR
Mierová 19827 15 Bratislava 212
02/4854 1111
02/4333 7827
www.economy.gov.sk
Ministry of Culture of the SR
Nám. SNP 33813 31 Bratislava 1
02/5939 1155
02/5939 1174
www.culture.gov.sk [email protected]
Ministry of Defense of the SR
Kutuzovova 8832 47 Bratislava 3
02/4425 0320,
02/4425 8861
02/4425 8904
www.mod.gov.sk [email protected]
Ministry of Agriculture of the SR
Dobrovičova 12812 66 Bratislava 1
02/5926 6111
02/5926 6311
www.mpsr.sk [email protected]
Ministry of Labor, Social Affairs and Family of the SR
Špitalská 4-6816 43 Bratislava 1
02/5975 1111
02/5292 1258
www.employment.gov.sk
Ministry of Justice of the SR
Župné nám. 13813 11 Bratislava 1
02/5935 3111
02/5935 3600
www.justice.gov.sk [email protected]
Ministry of Education of the SR
Stromová 1813 30 Bratislava 1
02/5937 4111
02/5937 4335
www.education.gov.sk
Ministry of the Interior of the SR
Pribinova 2812 72 Bratislava
02/5094 1111, 096/10
0961044397 www.minv.sk [email protected]
41
11111Ministry of Construction and Regional Development of the SR
Špitalská 8816 44 Bratislava 1
02/5975 1111
02/5936 4111
02/5293 1203
www.build.gov.sk [email protected]
Ministry of Foreign Affairs of the SR
Hlboká cesta 2833 36 Bratislava 37
02/5978 1111
02/5978 3639
www.foreign.gov.sk [email protected]
Ministry of Health Care of the SR
Limbová 2,P. O. Box 52837 52 Bratislava
02/5937 3111
02/5477 7983
www.health.gov.sk [email protected]
Ministry of the Environmentof the SR
Nám. Ľ. Štúra 1812 35 Bratislava 1
02/5956 1111
02/5956 2222
www.lifeenv.gov.sk [email protected]
42