ghid mic si voinic

Ghid de lucru cu preşcolarii elaborat în cadrul

proiectului „Mic şi voinic” cu sprijinul GMB Computers

Autori: Psiholog pr. drd. Tatiana Barbaroş

Psiholog clinician specialist Mihaela Cişmilianu

Psihoterapeut Georgeta Tudor

Acest material nu poate fi multiplicat fără acordul autorilor

Cuprins

Argument p.3

Prezentarea generală a proiectului „Mic şi voinic” p.4

Prezentarea activităţilor cu preşcolarii

Întâlnirea 1 p.5

Întâlnirea 2 p.6

Întâlnirea 3 p.9

Întâlnirea 4 p.11

Întâlnirea 5 p.14

Întâlnirea 6 p.16

Întâlnirea 7 p.17

Întâlnirea 8 p.19

Anexe p.21

Bibliografie p.37

2

Argument

Experienţa şi cercetările au evidenţiat faptul că, pentru a realiza o prevenire

eficientă a consumului de droguri, este necesară desfăşurarea unei activităţi continue încă

din primii ani de viaţă ai copilului, astfel încât să se realizeze o dezvoltare afectivă,

cognitivă şi socială adecvată. Doar peste această bază formativă solidă se pot adăuga

ulterior cu succes obiective specifice legate de prevenirea consumului de droguri

(conform Fundaţiei de Ajutor împotriva dependenţei de Droguri – FAD, care a realizat o

revizuire exhaustivă a propunerilor de prevenire şcolară, în Prevenire şi consiliere

antidrog, p.149, coord. şt. prof. univ. dr. Pavel Abraham, Bucureşti: Ed. Ministerului

Administraţiei şi Internelor, 2004)

Pe perioada educaţiei preşcolare este extrem de important să se acorde o atenţie

specială dezvoltării empatiei şi autoexprimării emoţionale, ca şi capacităţi esenţiale

pentru dezvoltarea socială. De asemenea, autocontrolul precum şi toleranţa la frustrare

reprezintă trăsături de personalitate care se structurează în această etapă de vârstă şi de a

căror bună formare depinde echilibrul emoţional al viitorului adolescent şi mai târziu

adult. În acest sens, activitatea de îmbunătăţire a controlului asupra propriului corp, a

comunicării şi exprimării emoţiilor îi vor permite maturizarea ca adolescent autonom,

capabil să tolereze frustrarea şi să-şi inhibe impulsurile susceptibile de a conduce la

experimentarea unei recompense imediate, dar cu efecte negative asupra sănătăţii.

Capacitatea de a tolera frustrarea şi de a amâna recompensa consolidată în copilăria

timpurie îl va ajuta pe adolescentul atât de expus riscului de a deveni consumator să poată

evita acest pericol.

3

PREZENTAREA GENERALĂ A

PROIECTULUI „MIC ŞI VOINIC”

Prezentul material este realizat în cadrul proiectului “Mic şi voinic” iniţiat de

Agenţia Naţională Antidrog prin Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog

Constanţa, Asociaţia Psihologilor şi Psihopedagogilor din Constanţa şi YMCA Dobrogea

în anul şcolar 2010-2011. Proiectul a avut în vedere dezvoltarea competenţelor

emoţionale şi sociale la 150 preşcolari din judeţul Constanţa, în scopul prevenirii apariţiei

comportamentelor de risc în adolescenţă (consum de tutun, alcool, droguri,

comportamente agresive sau pasiv-agresive generate de dificultatea de adaptare la grupul

de egali, de un slab autocontrol emoţional şi de incapacitatea de a (re)cunoaşte şi exprima

emoţii).

Proiectul a fost implementat în 7 grădiniţe din judeţul Constanţa, şi a constat în

susţinerea unui număr de 8 activităţi, în vederea dezvoltării abilităţilor emoţionale1 şi

sociale2 ale preşcolarilor. La activităţi au participat 253 de preşcolari cu vârste cuprinse

între 4 şi 7 ani. 50 de preşcolari au beneficiat de antrenamente gratuite de Aikido (oferite

de YMCA Dobrogea) pe toată durata implementării proiectului.

PREZENTAREA ACTIVITĂŢILOR CU PREŞCOLARII

Programul “Mic şi voinic” are un număr de 8 activităţi care vizează dezvoltarea

competenţelor emoţionale şi sociale. Durata fiecărei activităţi este cuprinsă între 40-60

minute (în funcţie şi de mărimea grupei), cu o frecvenţă săptămânală. Metodele folosite

sunt desenul, povestea, jocul, brainstorming, discuţiile dirijate, turul galeriei. În cadrul

activităţilor, se recomandă aşezarea copiilor în cerc (pe pernuţe sau scăunele). De

asemenea, pentru desfăşurarea optimă a activităţilor, se recomandă lucrul în echipă, prin

implicarea educatoarei de la grupă.

1 Competenţa emoţională reprezintă abilitatea indivizilor de a se adapta atât la propriile emoţii, cât şi la

emoţiile celorlalţi.(Ştefan, C, Kallay, E., p. 18)

2 Competenţa socială se referă la abilitatea copiilor de a forma relaţii sociale funcţionale cu ceilalţi copii şi

cu adulţii din viaţa lor. (Ştefan, C, Kallay, E., p. 26)

4

ÎNTÂLNIREA 1 - REGULILE GRUPULUI

Obiective:

1. Să se familiarizeze cu regulile (Competenţă Socială)

2. Să identifice şi să conştientizeze propriile emoţii (Competenţă Emoţională)

3. Să asocieze o etichetă verbală expresiei emoţionale din desen (Competenţă

Emoţională)

Materiale necesare: coli de hârtie, creioane colorate, o jucărie de pluş (care va deveni şi

mascota grupului şi va fi prezentă la toate activităţile viitoare), un poster cu reguli (Anexa

nr. 1), „Povestea stupului de albine”3 (Anexa nr. 2)

Activităţi:

1. „Exerciţiul numelui” (5 min) – copiii sunt aşezaţi în picioare, în cerc. Psihologul/

educatorul ţine în mână un animal de pluş şi se va prezenta, după care va arunca

jucăria unui copil din grup care va trebui să-şi spună numele, apoi va arunca

jucăria unui alt membru al grupului şi tot aşa până când se va afla numele

fiecăruia.

2. Clarificarea regulilor grupului (10 min) – copiilor le este citită Povestea stupului

de albine, pentru a sublinia importanţa respectării unor reguli într-un grup. După

citirea poveştii se vor afişa în sala de clasă, într-un loc vizibil, regulile grupului:

Regulile grupului

Să ascultăm când vorbeşte altcineva!

Să împărţim jucăriile/ creioanele colorate!

Să adunăm jucăriile/ materialele folosite!

Să ne aşteptăm rândul!

Să fim politicoşi!

3. „Cum mă simt azi...” (15 min)– se împart copiilor coli de hârtie şi creioane

colorate, după care aceştia sunt rugaţi să deseneze cum se simt (copiilor le este

3 Adaptare după Maria Dorina Pasca "Povestea terapeutica", Editura Ardealul, 2004, p.-------

5

permis să folosească orice culori doresc). La final, fiecare copil va arăta desenul

colegilor săi şi va denumi emoţia desenată.

4. „Ce mi-a plăcut/ ce nu mi-a plăcut” - Rugăm copiii să spună ce le-a plăcut cel

mai mult, respectiv ce nu le-a plăcut în întâlnirea noastră.

5. „Fructul preferat” – rugăm copiii să ne spună care este fructul lor preferat

6. Tema pentru acasă: pentru data viitoare fiecare copil va fi rugat să aducă fructul

preferat sau un desen cu fructul preferat

Recomandare:

În funcţie de situaţia socio-economică a copiilor se stabileşte dacă va fi un

desen cu fructul preferat sau fructul în sine, însă este important ca sarcina să fie

aceeaşi pentru toţi copiii din grupă: fie toţi aduc desene, fie toţi aduc fructe).

ÎNTÂLNIREA 2 - EMOŢIILE DE BAZĂ

Obiective:

1. Să identifice etichetele verbale corecte ale emoţiilor (competenţă emoţională)

2. Să conştientizeze posibilele cauze ale reacţiilor emoţionale (competenţă

emoţională)

3. Să identifice alternative comportamentale (competenţă socială)

4. Să exerseze abilităţile de a exprima părerea proprie în faţa grupului. (competenţă

emoţională, competenţă socială)

Materiale necesare: Fişe SRP (Scala de Rezultat pentru Preşcolari), SEÎP (Scala de

Evaluare a Întâlnirii pentru Preşcolari) - Anexa nr. 7, fişe „fructul preferat” / fructe (în

funcţie de varianta pentru care aţi optat în întâlnirea anterioară), cartonaşe cu emoţii

(Anexa nr. 3 ), creioane colorate.

Activităţi:

6

1. Aplicare Scala de Rezultat pentru Prescolari (SRP) – 5 minute

2. ”Fructul preferat” (20 minute) – Pasul 1. Copiii vor fi aşezaţi în cerc. Pasul 2:

fiecare copil îşi va prezenta fructul preferat (de ce îi place cel mai mult). Pasul 3:

fiecare copil va oferi fructul preferat celui aflat în dreapta sa, completând

propoziţia „Îţi ofer fructul meu preferat pentru că îmi place la tine…”

Recomandări:

a) li se va preciza că copiilor că nu au voie să muşte din fructul pe care l-au adus sau cel pe

care îl primesc

b) se va urmări ca fiecare copil să ofere fructul prefera şi nu pe cel primit de la cel din

stânga sa

3. „Salata de fructe” (3 minute) – copiii sunt aşezaţi în cerc pe scăunele, fiecare

fiind un anumit fruct (fructul preferat), dar este indicat să nu fie mai mult de 3-4

tipuri de fructe. Psihologul spune: aş mânca o salată de..... (se numeşte un fruct

sau 2-3). Cei care sunt acel fruct/ acele fructe se ridică şi îşi schimbă locurile

(inclusiv psihologul se va aşeza pe un scăunel). Cel care rămâne fără scaun, va

continua jocul spunând aş mânca o salată de..... La comanda aş mânca o salată

de toate fructele toţi se ridică şi îşi schimbă locurile.

Recomandare: copiii s-ar putea să nu dorească să se aşeze pe scăunele pentru a fi ei cei care

dau comanda! În acest caz, fiţi cel care dă în permanenţă comanda, iar copiii doar îşi schimbă

locurile.

4. „Ştiu să spun cum mă simt” (5 minute) – Pasul 1: li se arată copiilor foi cu

emoţiile de bază (Anexa nr. 3) şi ei trebuie să le recunoască. Pasul 2: Li se împart

copiilor câte un set de 4 cartonaşe care redau emoţiile de bază (bucurie, tristeţe,

furie, teamă). Pasul 3: Li se citesc copiilor diferite situaţii şi ei trebuie să ridice

cartonaşul cu emoţia pe care cred că o vor simţi în situaţia respectivă.

Situaţii stimul

Un coleg te-ar împinge şi ţi-ar lua jucăria din mână.

Ai primi un cadou deşi nu este ziua ta.

7

Un coleg nu ar vrea să se joace cu tine.

Ai sparge vaza preferată a mamei tale.

Nu ai fi invitat la ziua celui mai bun prieten al tău/ celei mai bune prietene a ta.

Tatăl tău ţipă la tine.

Doamna educatoare te-ar lăuda pentru că ai mâncat frumos.

Cineva te dă în leagăn foarte tare.

Părinţii te aduc la grădiniţă.

Recomandare: îi vom ruga pe copii să-şi motiveze emoţia şi să ofere explicaţii pentru

eventualele diferenţe apărute.

5. Aplicare Scala de Evaluare a Întâlnirii pentru Preşcolari (SEÎP) – 5 minute

ÎNTÂLNIREA 3 – EMPATIA , COOPERAREA

Obiective:

1) Să înţeleagă relaţia dintre comportament şi consecinţe (competenţă socială)

2) Să privească o situaţie din mai multe puncte de vedere (competenţă socială )

3) Să formuleze şi să exprime propria părere în faţa grupului (competenţă socială).

4) Să identifice şi să facă distincţia între propriile emoţii şi emoţiile celorlalţi

(competenţă emoţională)

5) Să-şi dezvolte abilităţile de cooperare în joc. (competenţă socială)

8

Materiale necesare: o pălărie “magică”4 (opţional), fişe cu situaţiile stimul (Anexa nr.

4), eşarfe

Activităţi:

1. Aplicare Scala de Rezultat pentru Preşcolari (SRP) – 5 minute

2. Energizer: copiii sunt aşezaţi în cerc pe scăunele. Sunt rugaţi să îşi schimbe

locurile cei cu tricou roşu, apoi cei cu sandale, cei cu adidaşi, cei cărora le place

pizza, cei cărora le place la grădiniţă, cei care au un frate sau o soră, cei care sunt în

grupa mică/ mijlocie/ mare (pentru a-şi schimba toţi locurile).

3. Acum sau mai târziu – li se prezintă copiilor situaţiile stimul prin joc de rol sau

cu ajutorul unor păpuşi/ marionete (Anexa nr. 4). După prezentarea fiecărei scenete

copiii sunt antrenaţi să identifice momentele potrivite sau nepotrivite pentru

manifestarea anumitor comportamente. De asemenea se caută împreună cu copiii

posibile soluţii alternative.

Variantă: Li se prezintă copiilor situaţiile stimul din tabelul de mai jos. Câte un

copil („curajosul”) este scos în faţa grupului şi se lucrează cu el o situaţie. Ceilalţi

copii vor primi două cartonaşe dintre cele folosite în întâlnirea anterioară, respectiv

pe cel reprezentând bucuria si pe cel reprezentand tristetea. Pe masura ce se lucrează

situaţia cu copilul din faţă, sunt consultaţi restul copiilor prin intrebari de tipul: Cum

credeti voi ca se simte doamna educatoare daca o intrerupeti ACUM? Copiii răspund

ridicând unul dintre cartonaşe. Sunt consultaţi apoi restul copiilor pentru a găsi cât

mai multe soluţii/ alternative comportamentale.

Situaţii stimul

Doamna educatoare scrie ceva într-un caiet. Este un moment bun să o întrerupi

ACUM? Ce ai putea face?

Doi adulţi vorbesc. E un moment bun să îi întrerupi ACUM? Ce ai putea face?

Unul dintre colegi povesteşte despre animalul său preferat. Poţi vorbi ACUM? Ce ai

putea face?

4 Pălăria magică poate fi o şapcă, o pălărie confecţionată din carton, etc.

9

Un copil plânge şi doamna educatoare îl linişteşte. Este un moment bun să o rogi să

citească o poveste ACUM?

Unul dintre colegi s-a lovit la picior. E un moment bun să îl chemi ACUM la joacă?

Ce altceva ai putea face?

Recomandare: nu se insistă prea mult pe acest moment, întrucât activitatea „ACUM

SAU MAI TÂRZIU” o vom relua într-o altă formă în întâlnirea următoare!

4. Cursa cu obstacole (20 minute) – aranjaţi obiectele de mobilier astfel încât ele să

devină obstacole pe care copiii vor trebui să le evite. Se fixează un punct de plecare

şi un punct de sosire. Un copil va fi legat la ochi cu o eşarfă, în timp ce altul îl va lua

de mână şi îl va ghida printre obstacole până la un punct de sosire. Repetaţi acest joc

până când fiecare copil a participat la joc. Lăudaţi copiii pentru că au oferit ajutor

celorlalţi în parcurgerea traseului cu obstacole!

Recomandări:

a) Se poate organiza cursa şi cu 2 perechi de copii în paralel.

b) Li se comunică copiilor că nu este o cursă de viteză, ci una de precizie

5. Tema pentru acasă: Pentru data viitoare fiecare copil va aduce o poză cu situaţii

care îl bucură/ îl fac fericit (în cazul în care copiii nu au astfel de poze, să se deseneze

pe o jumătate de coală A4 în situaţii care îi fac fericiţi/ bucuroşi)

6. Aplicare Scala de Evaluare a Întâlnirii pentru Preşcolari (SEÎP)

ÎNTÂLNIREA 4 – BUCURIA/ FERICIREA

Obiective:

a) Să privească o problemă din mai multe perspective (competenţă socială)

10

b) Să-şi dezvolte abilităţile de cooperare în joc. (competenţă socială)

c) Să-şi dezvolte empatia (competenţă emoţională)

d) Să realizeze un poster al întregului grup. (competenţă socială)

Materiale necesare: mascota grupului, o pălărie magică, poze cu fiecare copil din grup

în situaţii care îl bucură/ îl fac fericit, o coală A1, lipici, chestionare SRP/ SEÎP,

Activităţi:

1. Aplicare Scala de Rezultat pentru Prescolari (SRP)

2. Energizer „De-o parte şi de alta a liniei” – împărţim sala în 2 părţi (ne putem

folosi fie de obiectele de mobilier, fie folosim o hârtie igienică, cretă, sfoară, etc),

apoi cerem copiilor să se poziţioneze de o parte sau de alta a liniei în funcţie de

preferinţele lor: cei cărora le place să se joace, cei cărora le place să se joace la

calculator, cei cărora le place culoare albastră etc.

3. Orice problemă are mai multe soluţii – li se citesc copiilor diferite situaţii stimul,

încercând să ajutăm copiii să identifice reacţiile emoţionale în respectivele

situaţii, ce ar face în aceste situaţii. Cereţi copiilor să ofere soluţii (îi puteţi ajuta

oferind dvs. exemple) şi apoi să evalueze fiecare soluţie găsită („Credeţi că este

o idee bună?”). Cereţi să numească emoţiile care pot să apară ca urmare a

implementării soluţiei („Cum credeţi că s-ar simţi dacă...?”).

Recomandări:

dacă credeţi că este util, puteţi folosi cartonaşele cu emoţii din activităţile

anterioare

Discutaţi cât mai multe situaţii pentru a implica cât mai mulţi copii, dar nu este

obligatoriu să fie discutate toate.

Atunci când oferă soluţii, copiii pot purta o pălărie magică. De asemenea,

ceilalţi copii pot avea 2 cartonaşe, unul verde şi unul roşu, pe care le pot ridica

atunci când evaluează situaţia (roşu – când soluţia găsită nu este potrivită, verde

– atunci când este potrivită)

11

Situaţii stimul Posibile soluţii

Unul dintre colegii tăi îţi promite că îţi dă

jucăria lui. Dar se joacă de mult timp cu ea şi nu

mai vrea să ţi-o dea.

Spui unui adult (doamnei educatoare sau

unui părinte); Începi să te cerţi; Îi smulgi

jucăria din mână; Îţi cauţi altă jucărie cu

care să te poţi juca.

Ai vărsat din greşeală un pahar plin cu apă pe

covorul de la grădiniţa.

Încerci să aduni singur(ă) apa de pe jos.

Ceri ajutorul unui adult. Ceri ajutor unui

coleg. Dai vina pe alt copil.

Rogi un coleg să vă jucaţi împreună şi îţi spune

că nu vrea.

Îl împingi şi îi spui că nu mai eşti prietenul

lui. Cauţi alt coleg cu care să te joci. Stai

deoparte supărat.

Te împiedici şi ceilalţi copii râd de tine pentru

că ai căzut.

Râzi şi tu deşi te doare. Te gândeşti că ei

fac un lucru urât. Te superi şi începi să ţipi

la ei. Plangi. Te duci si ii sa îi spui doamnei

educatoare că rad copii de tine.

Te joci împreună cu alţi copii, dar ceilalţi încep

să te împingă şi să te lovească.

Împingi şi tu mai tare decât ceilalţi. Mergi

să stai pe margine. Cauţi să te joci cu

altceva. Plangi.

Te joci împreună cu ceilalţi colegi. Un copil

vine şi te loveşte.

Îl loveşti şi tu. Îi spui că este un „prost”. Îi

spui unui adult. Întorci spatele şi pleci.

Ţi-ai uitat acasă jucăria preferată. Te superi şi începi să plângi. Vrei să mergi

înapoi acasă după ea. Cauţi altă jucărie cu

care să te joci. Stai cu gândul la ea toată

ziua, dar nu spui nimanui. Ii transmiţi un

pupic în gând şi aştepţi joaca pe care o vei

avea acasă cu jucăria ta.

Mama îţi spune că trebuie să împarţi ultima

felie de tort cu sora/ fratele/ prietenul tău.

Îi spui că nu vrei să o împarţi. Îi iei fratelui/

prietenului/ surorii tale bucata de tort când

mama nu te vede. Ascuţi de mama şi

12

Situaţii stimul Posibile soluţii

împarţi tortul. Ii dai bucata mai mică. Fugi

cu bucata de tort şi o mănânci singur(ă). Iţi

aminteşti ultima dată când ţi-a oferit el(ea)

ceva ce îi plăcea şi apoi iîi este uşor să îi dai

tort.

Unul dintre copii îţi strică jucăria. Il loveşti. Ii spui că nu o să mai fii nicodată

prieten cu el. Plângi. Îi spui unui adult. Ii

strici şi tu o jucărie. Plângi la mama ca să îţi

cumpere altă jucărie.

4. „Ce mă face bucuros/ fericit” – Fiecare copil descrie, pe scurt, poza pe care a

adus-o. Se scrie numele copilului pe faţa fotografiei (sau a desenului, dacă nu sunt

fotografii).

5. Posterul bucuriei - Fiecare copil îşi va lipi desenul/ fotografia pe o coală A1,

rezultând astfel un poster al bucuriei care va fi afişat în sală.


ÎNTÂLNIREA 5 – TRISTEŢEA

Obiective:

1) Să achiziţioneze strategii alternative pentru rezolvarea adecvată a unor situaţii

problemă (competenţă socială).

2) Să identifice mecanisme de coping pentru a face faţă sentimentului de tristeţe.


3) Să identifice mecanisme de coping pentru a face faţă sentimentului de frustrare.


Materiale necesare: pălăria magică, fişe SRP, fişe SEÎP, coli de scris, creioane colorate

Activităţi:


13

2. Energizer – „Să facem ca...” - Copiii stau în picioare şi psihologul dă instrucţiuni

de genul: să facem toţi ca un câine, ca o gâină, ca o minge care sare, ca un

iepuraş, ca un cântăreţ pe scenă etc.

3. Pălăria magică pentru soluţii

Pasul 1. Joc de rol. Se aleg 2 copii care vor „pune în scenă” următorul scenariu:

Radu smulge jucăria din mâna lui Alex.

Alex începe să plângă.

Pentru că nu vrea să rămână fără jucărie, Alex începe să-l lovească pe

Radu pentru a-şi lua jucăria înapoi.

Sugestii de discuţii

Cum credeţi că se simte Alex? Ce fac Radu şi Alex? Cum se simte Radu? Cum se

simte Alex?

(identificaţi consecinţa comportamentală legată de faptul că amândoi au început să

se bată; identificaţi reacţiile emoţionale de furie ale celor 2, precum şi consecinţele

emoţionale – ex. Radu smulge jucăria – Alex plânge)

Pasul 2. Introducem „pălăria magică”- Acum avem nevoie de pălăria magică, care

va merge la _____________ (numiţi unul dintre copiii din grupă). Ce ar putea să facă

Radu şi Alex ca să nu se mai certe?

Pasul 3. Identificarea soluţiilor alternative cu ajutorul pălăriei magice. Copilul care

poartă pălăria spune colegilor cum ar fi făcut el ca să nu se certe cu prietenul său.

Recomandare: copilul poate alege orice moment al întâmplării. Copiii sunt ghidaţi cu

întrebări pentru a face trimitere la toate momentele cheie ale scenariului

2. Ce fac când sunt trist(ă)

Pasul 1. Întrebăm copiii ce îi întristează şi notăm pe o foaie răspunsurile (cerem

doamnei educatoare ajutorul). Nu este obligatoriu să răspundă toţi dacă grupul este

foarte mare.

Pasul 2. După identificarea situaţiilor care îi întristează, îi întrebăm ce anume pot

face pentru a alunga tristeţea (subliniem faptul că nu e obligatoriu sa fie/ să rămână

trişti, ci pot alege să facă ceva pentru a alunga tristeţea).

14

Dacă copiii nu găsesc soluţii, îi putem ajuta. Posibile soluţii: să cânte, să danseze, să

deseneze, să vorbească cu un prieten, cu părinţii, să facă un sport etc).

Pasul 3. Fiecare să işi aleaga o solutie din cele gasite şi să o deseneze.

Variante

Varianta 1. Coala A4 împărţită pe 2 coloane, copiii urmând să deseneze pe o coloană

ce îi întristează şi pe cealaltă ce fac pentru a scăpa de tristeţe.

Varianta 2. Decupăm din reviste, ziare cât mai multe situaţii ce ar fi potenţial triste şi

desene/ fotografii ce ar reda actiuni pt a alunga tristeţea (canta, fac sport, se joaca,

asculta o poveste, desenează etc.) Copiii le lipesc pe cele 2 coloane.

Ce mă întristează Ce fac să scap de tristeţe

Varianta 3. Rugăm copiii să deseneze doar ce îi întristează. Avem pregătite fotografii

cu ce anume i-ar ajuta să alunge tristeţea, şi pe măsură ce copiii identifică acele

comportamente, noi le lipim pe o foaie A1 rezultând astfel un poster al „Luptei cu

tristeţea”.


ÎNTÂLNIREA 6 – FRICA

Obiective:

1. Să înţeleagă necesitatea practică a comportamentelor de cooperare (competenţă

socială)

2. Să identifice propria frică (competenţă emoţională)

3. Să identifice resurse sprea face fată fricii personale (competenţă emoţională)

15

Materiale necesare: Fişe SRP, SEÎP, mascota grupului, coli de hartie, creioane colorate,

buline cu mascota gruplui

Activităţi:


2. Exersarea cooperării - să se aşeze în ordinea înălţimii (de la cel mai mare la cel mai

mic) utilizând doar limbajul nonverbal („În linişte”).

3. Frica

Pasul 1. Fiecare copil îşi desenează „frica” . În acest timp, notăm pe un tabel „fricile”

fiecărui copil.

Pasul 2. Joc de rol eu şi frica mea. Copiii stau în cerc pe scăunele. Fiecare copil pune

desenul cu frica lui în faţă.

Pasul 3. Cu desenul despre frică în faţă, copiii sunt rugaţi să închidă ochii şi să se asculte.

Apoi se ridică de pe scăunele şi iau desenul cu frica în mâini, aşezându-se în locul

desenului. Sunt rugaţi să se asculte din nou şi apoi sunt întrebaţi ce a fost diferit.

Concluziile: copiii sunt ajutaţi să înţeleagă că frica lor, cea pe care au desenat-o şi o au în

faţă, este doar o parte din ei, care trăieşte alături de partea sa veselă, tristă, furioasă,

fericită, curajoasă, prietenoasă etc.

Pasul 4. Vom alege 2-4 copii, despre care ştim dinainte (de la părinţi, de la educatoare) că

au anumite frici intense.

Algoritm de lucru (se lucrează individual cu copiii aleşi, în faţa grupului)

1. Eu nu sunt frica mea

2. Declarăm război fricii

3. Cine mă poate ajuta să-mi înving frica - Copilul va fi ajutat să găsească o „armă” în

lupta cu frica (putem să îi întrebăm cine sau ce îi ajută când le este frică). Această

„armă” poate fi o resursă internă, o persoană sau un personaj de poveste, de desene

animate etc.

4. La finalul exerciţiului, copilul care a lucrat va primi o bulină cu mascota grupului5

5 Dacă copiii din grupul mare doresc să primească şi ei o bulină cu mascota grupului, sunt rugaţi să aducă la întâlnirea următoare un desen cu resursele găsite de ei pentru a-şi învinge propria frică

16

Pasul 5. Copiii vor alege dacă mototolesc desenul cu frica, îl rup, îl aruncă sau îl

păstrează.


ÎNTÂLNIREA 7 - FURIA

Obiective:

1. Să diferenţieze între reacţii emoţionale adecvate şi reacţii emoţionale neadecvate


2. Să descopere modalităţi de control a furiei (competenţă emoţională)

3. Să identifice corect situaţiile în care comportamentul cuiva este un accident

(competenţă socială)

4. Să reacţioneze comportamental în mod adecvat faţă de situaţiile potenţial

conflictuale (competenţă socială)

Materiale necesare: fişe SRP/ SEÎP, Povestea Broscuţei Ţestoase (Anexa nr. 5), fişe cu

etapele tehnicii “broscuţei ţestoase” (Anexa nr. 6), creioane colorate

Activităţi:


2. Energizer - copiii sunt aşezaţi în cerc pe scăunele. Sunt rugaţi să îşi schimbe locurile

cei cu tricou roşu, apoi cei cu sandale, cei cu adidaşi, cei cărora le place pizza, cei cărora

le place la grădiniţă, cei care au un frate sau o soră, ci care sunt născuţi primăvara, cei

care sunt în grupa mică/ mijlocie/ mare (pentru a-şi schimba toţi locurile).

Recomandare: folosiţi orice activitate de energizare le-a plăcut cel mai mult copiilor până

acum în cadrul întâlnirilor cu dvs.

Variantă: Le cerem copiilor să se deseneze furioşi pe un balon umflat şi să spună ce îi

înfurie.

2. Povestea Broscuţei ţestoase

17

Pasul 1. Citiţi copiilor Povestea Broscuţei ţestoase.

Sugestii de d iscuţii după citirea poveştii:

Identificaţi împreună cu copiii reacţiile emoţionale ale personajelor (“Cum s-a

simţit.... atunci când....”)

Cereţi copiilor să va spună care a fost personajul care a reacţionat în mod adecvat

(“Cine credeţi că s-a comportat bine?”)

Încurajaţi copiii să propună şi alte alternative de comportament adecvat, în afara

celor propuse în poveste (“Ce altceva ar mai fi putut face...?”)

Pasul 2. Sumarizăm etapele tehnicii „broscuţei ţestoase”, folosindu-ne de Anexa nr. 6

Pasul 3. fiecare copil primeşte o fişă cu etapele tehnicii „broscuţei ţestoase” pe care să o

coloreze aşa cum doreşte şi pe care o va lua acasă.


ÎNTÂLNIREA 8 - EVALUARE

Obiective:

1. Să identifice corect situaţiile în care comportamentul cuiva este intenţionat sau

neintenţionat (competenţă socială)

2. Să identifice corect emoţiile de bază după mimică (competenţă emoţională,

competenţă socială)

3. Să identifice legătura între situaţie şi emoţie (competenţă emoţională, competenţă

socială)

Materiale necesare: fişe SRP/ SEÎP, mascota grupului, cărţi de joc cu emoţii (Anexa nr.

6), diplome “Mic şi voinic”

Activităţi:


2. Detectivul de accidente - Prezentaţi copiilor pe rând scenariile propuse. Stabiliţi

împreună dacă acestea au fost comportamente intenţionate sau accidente (“Ce credeţi, a

fost sau nu a fost un accident?”)

18

Stabiliţi împreună cu copiii cum ar trebui să reacţioneze în fiecare din aceste situaţii.

Situaţii

Nu te-ai uitat bine şi te-ai încălţat cu adidaşii altcuiva

Arunci o minge şi loveşti un coleg

Arunci o minge în colega ta/ colegul tău pentru că eşti supărat pe el

Tragi un câine sau o pisică de coadă

Loveşti un coleg pentru că te-a făcut prost

Alergi în clasă şi loveşti pe cineva

Stai pe scaun cu picioarele întinse. Un copil se împiedică de picioarele tale şi cade

Pui piedică unui coleg

Ai uitat să spui “mulţumesc” pentru cadoul primit

La masă, nu eşti atent, şi loveşti cu cotul cana cu apă

Recomandare: pot fi folosite cartonaşe verzi/ roşii, copiii ridicând “roşu” pentru

comportamnetul intenţionat şi “verde” pentru cel neintenţionat.

Variantă: poate fi folosit jocul de rol pentru a pune în scenă situaţiile.

2. Joc de cărţi cu emoţii

Fiecare copil va alege câte o imagine dintre cele reprezentate pe cartonaşe. Cartonaşele

vor fi prezentate copiilor cu faţa în jos.

Mod de lucru:

- fiecare copil numeşte emoţia reprezentată pe cartonaş

- pentru fiecare emoţie nomim 2-3 copii care să o exemplifice printr-o întmplare

- să îşi schimbe locurile între ei cei care au cărţile cu: bucurie, tristeţe cu furie, etc.

- copiii sunt îndrumaţi spre a se aşeza la câte o măsuţă în funcţie de emoţia de pe

cartonaş. Aşa încât vom avea 4 măsuţe corespunzătoare celor patru emoţii. Pe

măsuţă vor găsi o coală A3 pe care vor lipi cartonaşul lor , rezultând astfel un

poster al emoţiei ce va fi afişat în grupă.

- turul galeriei: Fiecare grup va trece să vadă posterul celorlalte grupe

19

3. Acordarea diplomelor de participare la proiect - fiecare copil va primi o diplomă de

participare la activităţile “Mic şi voinic”

Variantă : dacă dispuneţi de timp puteţi să le cetreţi copiilor să realizeze o diplomă de

merit pentru activităţile din proiect (pentru ce îmi ofer diploma...)


20

Anexa nr. 1

Să ascultăm când vorbeşte altcineva!

21

Să ne aşteptăm rândul!

22

Să împărţim jucăriile/ creioanele colorate!


23


24

Să fim politicoşi!

Povestea stupului de albine

Într-un stup trăiau alături matca – regina albinelor şi multe multe albinuţe, care

mai de care mai dornică să îşi facă treaba bine şi să fie de folos pentru stup. Matca

stabilise pentru albinuţe reguli clare şi ele ştiau bine că de respectarea acestor reguli

depinde supravieţuirea lor. Şi să nu credeţi acum că albinuţele aveau reguli uşoare!

”Zboară din floare în floare şi distrează-te toată ziua cu prietenii tăi!” NU era una dintre

reguli. Albinele-lucrătoare zburau cât e ziua de mare şi adunau polenul, făceau mierea, o

depozitau si asta era treaba lor. Trântorii trebuiau să se mişte pe faguri ca să ventileze

stupul şi să ghideze albinele lucrătoare înapoi la stup. Albinele de pază protejau stupul de

intruşi. Şi toate albinuţele se respectau una pe cealaltă.

Viaţa albinelor nu era uşoară, dar era fumoasă. Aveau încredere una în alta se

bucurau să îşi facă treaba împreună, se mândreau cu frumuseţea stupului lor şi abia

aşteptau să se trezească dimineaţa pentru că fiecare albinuţă ştia că are un rol în stup şi că

este importantă pentru ceilalţi.

Nu se ştie de ce, la un moment dat, lucrurile au început însă să se schimbe în stup:

albinele au devenit mai neatente, leneveau la umbra unei frunze sau se hârjoneau între

ele. Parcă toate albinuţele uitaseră de regulile stupului. Situaţia a început să se agraveze

de la o zi la alta. Intr-o zi, când toate albinele se odihneau, s-a produs un eveniment

inexplicabil: stupul s-a răturnat şi toate albinele au fost aruncate afară. Din fericire, atât

albinele cât şi regina au scăpat nevătămate. Speriate, albinele s-au grupat în jurul reginei

lor.

In ajutorul albinelor a venit şi regele bondarilor. Acesta a început să analizeze

situaţia pentru a vedea care a fost cauza catastrofei. La sfârşit, concluzia a fost

următoarea: nenorocirea s-a produs chiar din vina albinelor, deoarece acestea au muncit

fără să respecte regulile stupului, astfel încât au depozitat toată mierea într-o singură parte

a stupului şi l-au dezechilibrat.

Marele bondar a chemat toate albinele şi le-a explicat cum au reuşit să

dezechilibreze stupul. Albinele şi-au înţeles greşeala. Din acel moment albinele au

respectat întocmai regulile stupului. Foarte repede albinuţele au refăcut stupul, iar la

festivalul mierii au câştigat marele premiu.

25

Anexa nr. 2

Anexa nr. 3

Emoţiile de bază

Teamă Tristeţe Bucurie Furie

26

Anexa nr. 4

Povestea Broscuţei ţestoase6

Într-o dimineaţa, Tobias, o broscuţă ţestoasă, s-a gândit că i-ar plăcea să se joace

cu prietenii săi Ursache şi Iepurilă. El a pornit în căutarea lor şi i-a găsit jucându-se

cu mingea. Dar broscuţa noastră nu vroia să se joace cu mingea, ci vroia să se întreacă

cu rolele.

- Noi vrem să ne jucăm cu mingea, vrei şi tu să te joci împreună cu noi?

- Nu am chef de minge, eu vreau concurs cu rolele! Dacă nu vreţi asta, atunci eu

nu mă mai joc cu voi! - le-a zis Tobias prietenilor săi, după care le-a luat

mingea şi a aruncat-o cât a putut el de departe. De-acum înainte, nu mai

sunteţi prietenii mei, răilor!, le-a strigat Tobias furios lui Ursache şi Iepurilă.

Cum mergea broscuţa noastră supărată prin pădure se întâlneşte cu Vulpoiul ce

Înţelept. Vulpoiul s-a uitat atent la Tobias şi l-a întrebat: Ce ţi s-a întâmplat?Văd că

eşti tare furios.

- Nimic şi mai lăsa-ţi-mă în pace, i-a răspuns broscuţa nepoliticos.

- Ei, ceva tot s-a întâmplat, căci altfel nu erai aşa de furios...

- Păi...aveţi dreptate domnule Vulpoi. Am vrut să mă joc cu prietenii mei şi ei

nu au vrut să facem un concurs cu rolele. Au vrut să se joace cu mingea. Aşa

că le-am luat mingea şi le-am aruncat-o departe. Şi le-am spus că sunt răi şi că

nu mai sunt prietenii mei.

- Şi asta este ceea ce îţi doreşti, să nu mai fie prietenii tăi?

După ce s-a gândit bine, Tobias a spus:

- Eu vreau să fim în continuare prieteni.

- Bine, atunci am să-ţi spun un secret, a spus Vulpoiul. Eu nu am fost

întotdeauna aşa de înţelept. Am învăţat multe lucruri de la o broască ţestoasă

bătrână şi foarte înţeleaptă.

- Serios?! O broască ţestoasă aşa ca mine? a întrebat Tobias foarte mirat.

- Da, o broască aşa ca tine. Şi eu eram furios ca şi tine pe prietenii mei şi ea mi-

a spus ce aş putea face să nu mă supăr pe ei.

- Oauu!.... a strigat Tobias încântat. Şi eu vreau să ştiu.

6 Adaptare după Catrinel A. Ştefan, Kallay Eva, p. 239

27

- Bine. Atunci când simţi că te înfurii respiră adânc de 3 ori... acum facem

împreună! (inspiră profund de 3 ori). În timp ce respiri, îţi imaginezi că aerul

îţi ajunge până în vârful degetelor de la mâini şi de la picioare.

- Doar atât? a întrebat Tobias nerăbdător.

- Stai, nu te grăbi! Acum imaginează-ţi că intrii în carapace...

- Aste este uşor, a răspuns broscuţa cu mândrie.

- Acum gândeşte-te la motivul pentru care te-ai supărat...

- M-am gândit că prietenii mei sunt răi că nu vor să se joace cum vreau eu.

- Acum gândeşte-te ce ai putea face ca să nu te superi pe ei? (înlocuirea

monologului negativ cu cel pozitiv)

- Tobias s-a gândit o vreme după care a spus:

- - Ştiu: aş putea să le spun că nu este nici o problemă dacă nu vor să se joace ce

vreau eu, şi fie am să mă joc ce doresc ei, fie am să caut alţi prieteni care să se

joace ce mi-ar plăcea mie. Doar am şi alţi prieteni!

- Bravo! Sunt mândru de tine, a spus Vulpoiul cel înţelept. De acum să nu uiţi

să fii şi tu o broscuţă înţeleaptă.

- Mulţumesc domnule Vulpoi aşa am să fac! Şi, dle Vulpoi... îmi cer scuze că

am fost nepoliticos mai devreme.

Tobias a pornit către Ursache şi Iepurilă hotărât să îşi ceară scuze pentru

modul în care s-a comportat şi să încerce să fie un prieten adevărat.

28

Anexa nr.5

29

Anexa nr. 6

Poze bucurie – sursa www.photos.com

30

Poze tristeţe - sursa www.photos.com

Poze frică - sursa www.photos.com

31

Poze furie - sursa www.photos.com

32

Scala de Rezultat pentru Prescolari (SRP)

Nume ________________________Vârstă ______Sex: M / F_____Întâlnire ____ Dată: ________________________

Alege dintre feţele de mai jos pe cea care arată cum te simţi tu acum. Poţi, de asemenea, să o desenezi pe cea potrivită ţie.

Scala de Evaluare a Întâlnirii pentru Preşcolari (SEÎP)

Institutul pentru studiul schimbării terapeutice_______________________________________

www.talkingcure.com

© 2003, Barry L. Duncan, Scott D. Miller, Andy Huggins, and Jacqueline A. Sparks

Alege dintre feţele de mai jos pe cea care arată cum a fost pentru tine întâlnirea noastră de astăzi. Sau poţi să o desenezi pe cea potrivită pentru tine.

Anexa nr.7

33

http://www.talkingcure.com/

Anexa nr. 8

Sugestii de activităţi de energizare la preşcolari

OGLINDA

Se formează perechi. Un copil se mişcă, iar celălalt încearcă să fie oglinda lui. După 1

minut schimbăm rolurile.

(reflectarea celuilalt; parafrazare; empatie)

„PRRR” şi „PUKUTU”

Rugăm copiii să-şi imagineze 2 păsări. Una se va numi PRRR şi cealaltă PUKUTU.

Atunci când vor auzi PRRR, copiii vor trebui să se ridice pe vârfuri şi să-şi mişte

coatele ca şi cum ar fi o pasăre care dă din aripi. Atunci când vor auzi PUKUTU toţi

vor trebui să stea nemişcaţi.

BULGĂREALA

Copiii se aşează în cerc. Se va folosi o jucarie de pluş sau chiar o hârtie făcută

“cocoloş”. Se arunca acest “bulgăre” de la unul la celălalt şi se rosteşte numele celui

de la care l-am primit şi numele celui care urmează să îl dăm.

34

Bibliografie

1. Barbaroş, T., Bliora E., “Dezvoltarea competenţelor de comunicare la adulţi în

relaţie cu copilul (Ghid practic pentru părinţi, bunici şi toţi cei care educă copii)”,

Editura Fundaţiei “Andrei Şaguna”, Constanţa: 2008

2. Băban, A., „Consiliere educaţională, Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi

consiliere”, Cluj-Napoca, 2003

3. Boca C. (coordonator), „Să construim împreună cei 7 ani… de-acasă”, Bucureşti:

Educaţia 2000+, 2009

4. Botiş, A., Mihalca, L., “Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale ale

copiilor, fete şi băieţi, cu vârsta până la 7 ani”, Alpha MDN, Buzău: 2007

Brown, J., Dunn, J., “Continuities in emotional understanding from 3 to 6 years. Child

Development, 67, 789-802, 1996

5. Denham, S., “Emotional Development in Young Children”, Guilford Press, New

York: 1998

6. Dima, S., „Copilăria-fundament al personalităţii”, Revista Învăţământul Preşcolar,

Bucureşti, p.11-26

7. McDermott, D., „Parenting education from 1-12. Theoretical and empirical

background and support”, 2002

8. Nolte, D.L., Harris, R., „Copiii învaţă ceea ce trăiesc: educaţia care insuflă valori”,

Editura Humanitas, Bucureşti, 2007

9. Pasca, M. D., "Povestea terapeutică", Editura Ardealul, 2004

10. Ştefan Catrinel A., Kallay, Eva, Dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale

la preşcolari”,Editura ASR, Cluj-Napoca: 2007

11. Verza E., Verza E.F., „Psihologia vârstelor”, Editura Pro Humanitate, Bucureşti,

2000

12. Vrăşmas E. A., „Consilierea şi educaţia părinţilor”, Bucureşti: Editura Aramis,

2002

13. www.talkingcure.com

35

http://www.talkingcure.com/

14. www.photos.com

36

http://www.photos.com/

ghid mic si voinic

Documents