fondată în februarie 2009

COLEGIUL DE REDACȚIE

CONSILIUL DE REDACȚIE

Newsletter is intended for specilaists working in the fi eld of public health, family and clinical medicine, lo-cal public authority, business, teachers of comprehensive schools as well as for ordinary people. It provides information on public health situation and promotes the healthy way of life.

R e v i s t a S e r v i c i u l u i d e S u p rave g h e re d e S t at a S ă n ăt ăț i i Pu b l i ce

Nr. 2 (39), Octombrie 2016Fondată în Februarie 2009

Fondată în Februarie 2009

F O N D A T O RF O N D A T O R

Valeriu GONCEAR Valentina VOROJBIT Constantin GRECU Olga VOLCOVSCHI

Oleg LOZAN Ion TULGARA Iurie OSOIANU Raisa SCURTU

Adrian COTELEA Viorica PRISACARI Elena BALAN Antonița FONARI

Ovidiu TAFUNI Varfolomei CALMÎC Galina OBREJA

Redactor-șef: Iurie PÎNZARU

Redactori-șefi Ion ȘALARUadjuncți: Constantin RÎMIȘ

Secretari de redacție: Olesea CROITOR Ion NISTOR

Stilizator: Viorica CHIRILOV

Membri: Nicolae FURTUNĂ, Eudochia TCACI, Vasile GUȘTIUC, Grigore FRIPTULEAC, Stela GHEORGHIȚA,Valeriu PANTEA, Silvia PLAMADEALA

Apare bimestrialApare bimestrial

Adresa noastră:Adresa noastră:RM, Chișinău,

str. Gh. Asachi, 67-ae-mail: [email protected]

Revista este destinată specialiștilor din domeniul sănătății publice, medicinei de familie și spitalicești, peda-gogilor, autorităților publice locale, agenților economici, precum și populației. Ea informează cititorii despre starea sănătății publice și promovează principiile modului de viață sănătos.

Издание предназначено специалистам в области общественного здоровья, семейной и клинической медицины, учителям общеобразовательных школ, местной публичной администрации, экономическим агентам и населению. Оно информирует читателей о состоянии общественного здоровья и пропагандирует принципы здорового образа жизни.

_CSP_ocombrie_2016.indd 1_CSP_ocombrie_2016.indd 1 05.01.2017 13:21:0005.01.2017 13:21:00

CRONICA2

C U P R I N S

Aprecieri ........................................................................................................................3

Alimentaţia copiilor și elevilor în lumina noii concepţii ..............................4

Artrita la copii: măsuri de prevenţie ....................................................................6

Cataracta: diagnostic, tratament și profi laxie ..................................................8

Conservele vs sănătatea ....................................................................................... 10

Ficatul sănătos – cheia bunăstării organismului .......................................... 12

Cine face gută mai frecvent ................................................................................. 14

Mamografi a, instrument de prevenţie a cancerului mamar ........................ 16

Pericolul mediului de muncă pentru sănătate ............................................. 18

Psoriazisul .................................................................................................................. 20

Virilitatea masculină şi menţinerea ei .............................................................. 22

Tratamentul bronşitei cronice prin speleoterapie ....................................... 24

Activitatea consiliilor teritoriale de sănătate publică:

CSP Briceni: mergem pe o cale dreaptă .......................................................... 26

CSP Cahul: de la simplu la compus ................................................................... 28

CSP Căuşeni: am pornit cu dreptul ................................................................... 30

CSP Ungheni: în strictă conformitate cu planul trasat ............................... 32

Sănătate și activitate intelectuală pentru cei sănătoși ............................... 34

Omagieri .................................................................................................................... 35

In memoriam ........................................................................................................... 37

Activităţi ...................................................................................................................... 40

Vreau să fi u informat ............................................................................................. 44


CRONICA3

AprecieriAprecieri

REVISTA MERITĂ SUSŢINEREA NOASTRĂ!

Consider că revista Cronica Sănătăţii Publice

este o publicaţie ce promovează principiile

de protecţie și de promovare a sănătăţii, a

modului de viaţă sănătos. Mie personal îmi

place că multe materiale se axează pe experi-

enţa de activitate a instituţiilor din cadrul Ser-

viciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii

Publice.

Mai mult. Mărturisesc cu mândrie profesiona-

lă că asemenea aprecieri vin să împărtășeas-

că mai mulţi conducători și medici specialiști

din cadrul instituţiilor medico-sanitare pu-

blice (IMSP) din municipiul Bălţi. Unii din ei,

precum dl Veaceslav Batîr, medic-șef al IMSP

Centrul Medicilor de Familie, dl Vladimir Pas-

caru, medic, și alţii, consideră că articolele in-

serate în revista Cronica Sănătăţii Publice sunt

actuale, concrete, laconice și reflectă aspecte

importante referitoare la factorii de risc și la

prevenirea multor afecţiuni transmisibile prin

vaccinarea populaţiei. În ultimul timp, accen-

tul se pune tot mai pronunţat pe controlul și

prevenirea bolilor netransmisibile.

Este foarte util și comod că revista poate fi ac-

cesată în variantă electronică pe site-ul Cen-

trului Naţional de Sănătate Publică la adresa

www.cnsp.md/Cronica Sanatatii Publice/.

Sperăm că și în continuare colegii noștri me-

dici vor contribui la editarea acestei publicaţii

prin articole de promovare a sănătăţii și edu-

caţie pentru sănătate, vor veni cu sfaturi utile

pentru cititori și vor elucida multe alte aspec-

te referitoare la schimbul de experienţă, chiar

dacă aceasta nu a fost prea fericită.

Tuturor colegilor din cadrul IMSP le urez rea-

lizări frumoase pe tărâmul profesiei și, toto-

dată, îi îndemn să susţinem și de acum înain-

te revista prin identificarea celor mai actuale

aspecte din experienţa noastră de muncă și

împărtășirea lor colegilor prin intermediul re-

vistei Cronica Sănătăţii Publice.

Veaceslav CHIȘLARI,medic-șef CSP Bălţi,medic-șef sanitar de stat al municipiului


CRONICA4

ALIMENTAŢIA COPIILOR ȘI ELEVILOR

ÎN LUMINA NOII CONCEPŢII

Alimentaţia este unul dintre factorii cu infl uen-

ţă decisivă asupra sănătăţii și nivelului de dez-

voltare fi zică a copiilor și adolescenţilor. Cerinţa

obligatorie este ca prin alimente calitative copi-

ii și adolescenţii să primească trofi ne în cantităţi

și raporturi optime, corect repartizate în timp,

sub o formă accesibilă și apetisantă. Dezechi-

librul principiilor nutritive, consumul exagerat

sau insufi cient de alimente etc. sunt factori de

risc major pentru apariţia maladiilor degenera-

tive, malnutriţiei, obezităţii, cretinismului, redu-

cerea capacităţii fi zice.

Un principiu al alimentaţiei echilibrate este

respectarea varietăţii de alimente incluse în pi-

ramida alimentaţiei sănătoase, care asigură or-

ganismul cu vitaminele și mineralele necesare

creșterii și dezvoltării.

La baza piramidei alimentaţiei sănătoase

stau pâinea, produsele de panificaţie și legu-

minoasele, urmate de legume, zarzavaturi și

fructe, care se vor consuma în cantităţi mari,

lactatele, ouăle și carnea – în cantităţi mode-

rate, iar grăsimile, dulciurile și sarea – în can-

tităţi mici.

Familia, școala și grădiniţa au un rol important

în stabilirea obiceiurilor alimentare sănătoase

și în instruirea copiilor privind comportamentul

sănătos. Școala este locul unde copiii își petrec

cea mai mare parte a timpului, iar mediul școlar

și mai ales cantinele școlare trebuie să încura-

jeze copiii să-și cultive gusturile, să acumuleze

cunoștinţe elementare despre alimente și pre-

pararea acestora, să practice activităţi fi zice pe-

riodice și un mod de viaţă sănătos.

Evaluarea stării de sănătate a copiilor din institu-

ţiile de educaţie timpurie din Republica Moldo-

va în anii 2012-2015 denotă că bolile aparatului

digestiv se plasează pe primele locuri în struc-

tura morbidităţii generale atât la preșcolari, cât

și la elevi. Astfel, la copiii de vârstă preșcolară în

ultimii 4 ani bolile aparatului digestiv ocupă al

II-lea loc în structura morbidităţii generale, con-

stituind 5,9%.

Insufi cienţa nutrimentelor de bază în alimenta-

ţia zilnică a copiilor de vârstă preșcolară duce la

apariţia bolilor sângelui și sistemului hemato-

poietic, care în anii 2012-2015 au ocupat locul

Mariana TUTUNARU, dr. șt. med., șef Secţie Sănătateacopiilor și tinerilor, CNSP


CRONICA5

IV, constituind 3,5% în structura morbidităţii

generale.

În anul 2015 bolile aparatului digestiv s-au cla-

sat la elevi pe locul III, cu 7,6%.

Conform studiului MICS-4, desfășurat în Republi-

ca Moldova în anul 2012, cca 6% din copii au re-

tard statural (înălţime mică pentru vârsta lor), 2%

- retard ponderal (greutate mică pentru înălţime)

și 2% din copii sunt subponderali (greutate mică

pentru vârstă). În același timp, 5% din ei sunt su-

praponderali (greutate mare pentru înălţime).

Pentru ameliorarea statutului nutriţional al

copiilor din instituţiile de învăţământ, specia-

liștii în domeniul sănătăţii publice au elaborat

Recomandările pentru un regim alimentar sănă-

tos și activitate fi zică adecvată în instituţiile de

învăţământ din Republica Moldova, aprobate

prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 638 din

12.08.2016.

Prezentele recomandări descriu diferite scheme

de meniuri, încurajează consumul de legume și

fructe și promovează folosirea apei potabile ca

element principal pentru hidratarea organis-

mului copiilor și adolescenţilor.

Recomandările au ca scop îmbunătăţirea stării

de sănătate a copiilor și adolescenţilor prin asi-

gurarea unei alimentaţii echilibrate și raţionale

în cadrul instituţiilor de învăţământ general și

promovarea unei activităţi fi zice adecvate. Con-

comitent, recomandările vor servi drept condu-

ită pentru respectarea principiilor și legităţilor

de alimentaţie echilibrată și raţională în rândul

preșcolarilor și elevilor.

Cadrul legislativ-normativ în domeniul alimen-

taţiei copiilor și elevilor a fost completat cu mo-

difi cările și completările la Ordinul Ministerului

Sănătăţii nr. 904 din 17.09.2012 privind aproba-

rea listei produselor alimentare nerecomandate

preșcolarilor și elevilor, aprobate prin Ordinul

Ministerului Sănătăţii nr. 669 din 26.08.2016

Cu privire la modifi carea Ordinului Ministerului

Sănătăţii nr. 904 din 17.09.2012 privind aproba-

rea listei produselor alimentare nerecomandate

preșcolarilor și elevilor și Ordinul Ministerului

Sănătăţii nr. 332 din 27.04.2016 privind consu-

mul produselor din carne în instituţiile de învă-

ţământ general.

Promovarea alimentaţiei sănătoase se va face

concomitent cu respectarea principiilor de bază

ale alimentaţiei echilibrate, și anume:

valoarea calorică a produselor alimenta-

re trebuie să restituie pierderile de ener-

gie ale organismului;

ele trebuie să conţină toate elemente-

le nutritive necesare formării și funcţi-

onării normale a ţesuturilor și organe-

lor;

bucatele trebuie să fi e ușor asimilabile,

să aibă o anumită temperatură, în func-

ţie de denumire;

ele trebuie să stimuleze pofta de mân-

care prin formă, gust și miros plăcut, să

dea în fi nal senzaţia de saţietate;

bucatele trebuie să fi e salubre;

mesele trebuie servite conform regimu-

lui fi ziologic;

bucatele trebuie să corespundă vârstei

și activităţii copilului.

Sănătatea este bunul cel mai de preţ al omului.

Păstrarea ei depinde esenţial de modul de viaţă,

de felul în care omul se îngrijește de ea, iar grija

pentru sănătate reprezintă un compartiment ce

trebuie educat încă din copilărie și cultivat de-a

lungul vieţii.


CRONICA6

În ultimul deceniu se observă, la nivel mondi-

al, extinderea maladiilor reumatice în rândul

copiilor, artrita juvenilă fi ind cea mai frecventă

cauză de artrită cronică la copii. Artrita juvenilă

idiopatică (AJI) este o maladie cronică cu afec-

tare sistemică, care se dezvoltă la copii până la

vârsta de 16 ani și se caracterizează prin mani-

festări articulare distructive și afectare poliorga-

nică.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a defi nit

artrita juvenilă idiopatică ca o maladie cu afec-

tare multisistemică, de etiologie neidentifi cată,

cu manifestări clinico-paraclinice de infl amaţie

articulară, cu durata de până la 6 săptămâni și

debut până la vârsta de 16 ani. AJI este o ma-

ladie invalidizantă, ce necesită un diagnostic

precoce și o terapie adecvată. Ea se clasifi că în

sistemică, poliarticulară seropozitivă și serone-

gativă, oligoarticulară cu evoluţie persistentă și

extensivă, în artrită psoriazică, artrită asociată

cu entezita și alte forme de artrite (ILAR - Inter-

national League of Associations for Rheumato-

logy, Durban 1997).

Literatura de specialitate relevă date de inci-

denţă relativ crescută a AJI. În SUA rata de inci-

denţă variază între 4 și 14 cazuri la 100 mii copii,

prevalenţa fi ind de 9-113 cazuri la 100 mii locui-

tori. În Suedia incidenţa este de 11 cazuri la 100

mii copii pe an, în Germania – de 3,5 cazuri la

100 mii copii pe an, în Norvegia – de 22 cazuri la

100 mii copii pe an.

Cea mai frecvent întâlnită formă este cea oli-

goarticulară, cu aproape o jumătate din totalul

de cazuri de AJI, urmată de forma poliarticulară,

cu o treime din totalul de cazuri, și forma siste-

mică – cu 10-20% din cazuri.

Etiologia și patogeneza acestei maladii au fost

insufi cient studiate, cert este însă că AJI e o ma-

ladie autoimună cu etiologie multifactorială,

care poate debuta la orice vârstă a copilăriei.

Printre factorii de risc ai AJI, regăsiţi în litera-

tura de specialitate, se numără infecţiile de

origine virală, bacteriană, insolaţia sau supra-

răcirea, traumatismele articulare, reacţiile ad-

verse ale vaccinurilor profi lactice, în special la

efectuarea acestora pe fondal de comorbidi-

tăţi. Un rol important în etiologia maladiei îl

are factorul genetic, copiii cu susceptibilitate

genetică necesitând supraveghere vigilentă

în depistarea precoce a manifestărilor clinice

ale AJI.

Artrita la copii se manifestă prin simptomele

clasice ale infl amaţiei: tumor - tumefi ere, rubor

- hiperemie, dolor - durere, calor - hipertermie,

function laesa - dereglarea funcţiei articulare. În

clinica AJI pot exista manifestări ca febra înaltă,

alterarea stării generale, afectarea poliorganică,

ARTRITA LA COPII: MĂSURI DE PREVENŢIE

Ninel REVENCO, dr. hab. șt. med., prof. univ.,vicedirector cercetare, IMSP Institutul Mamei și Copilului


CRONICA7

inapetenţa, dereglarea de mers, redoarea mati-

nală fi ind un semn caracteristic artritei. Evoluţia

bolii poate avea un caracter ondulant, cu peri-

oade de remisiune și acutizare, care variază ca

intensitate în funcţie de gradul de activitate al

bolii.

Un rol important în diagnosticul și evoluţia ma-

ladiei revine stabilirii formei de artrită și iniţierii

precoce a tratamentului.

Artrita juvenilă idiopatică este o maladie care,

fi ind odata confi rmată, necesită prudenţă și în-

grijiri speciale pe durata tratamentului, cu im-

plicarea unei echipe multidisciplinare de speci-

aliști. Managementul copilului cu AJI include un

regim igienic-dietetic adecvat, terapia medica-

mentoasă, kinetoterapia, integrarea psiho-soci-

ală și, cel mai important, supravegherea crește-

rii și dezvoltării acestuia.

O importanţă deosebită are menţinerea func-

ţiei articulaţiilor afectate prin efectuarea gim-

nasticii curative cu exerciţii de întindere și rela-

xare, evitarea suprasolicitărilor fi zice, expunerii

la soare sau, din contra, suprarăcirii, traumatis-

melor locale. Copiii afectaţi de AJI necesită un

regim alimentar bogat în fructe și legume, cere-

ale, produse din lapte și din pește, produse fur-

nizoare de calciu, vitamina D, fi er, zinc, fi bre. Un

regim alimentar echilibrat va sta la baza preve-

nirii precoce a dereglărilor mineralizării osoase,

acestea fi ind unele dintre cele mai importante

manifestări tardive ale maladiei, dar și conse-

cinţele tratamentului agresiv, care stă la baza

maladiei.

Consecinţele nerespectării tratamentului artri-

tei și a recomandărilor specializate au un im-

pact nefavorabil asupra evoluţiei maladiei și pot

conduce la invalidizare cu dezabilitate severă.

În concluzie, depistarea timpurie a manifestă-

rilor clinice ale artritei juvenile idiopatice, iniţi-

erea oportună a tratamentului, supravegherea

strictă a pacientului vor putea preveni sechelele

distructive ale maladiei, vor oferi o dezvoltare

armonioasă a copilului și o integrare socială pe

măsură.

SFATURI SĂNĂTOASESFATURI SĂNĂTOASE

AVEŢI GRIJĂ DE SILUETĂ

Nutriţioniștii atenţionează permanent asupra regulilor generale pentru o alimentaţie sănă-toasă, care să ne protejeze de diferite maladii metabolice, de cele provocate de lipsa sau de-fi citul nutrimentelor necesare pentru dezvolta-rea organismului și activitatea fi zică normală. Ei pun accentul pe aportul sporit de nutrimente, pe care organismul trebuie să le primească mai ales la micul dejun, considerat a fi mai sănă-tos dacă este copios, chiar și în perioada unei diete stricte. O importanţă majoră se acordă și prânzului, care prin consumul de carne slabă, boboase, diverse salate din legume proaspete asigură un aport optim de proteine, glucide, vi-tamine și minerale strict necesare pentru o acti-vitate fi zică și intelectuală adecvată.

Cu totul altă abordare trebuie să avem pentru cină. Dar paradoxal lucru se întâmplă: deși pe parcursul zilei avem grijă să respectăm regulile recomandate pentru o alimentaţie sănătoasă, seara ne năpădește pofta de a mânca din cele mai nesănătoase produse, mai mult, în canti-tăţi mari. Or, anume aceste produse dăunează foarte frecvent și siluetei, și sănătăţii, iar riscul depozitării grăsimilor sporește odată cu redu-cerea activităţii fi zice, mai ales în timpul som-nului, dacă mai poţi dormi după atâta îmbui-bare.

Din aceste considerente, specialiștii recomandă să evităm seara produsele, precum pizza, fast-food-ul, sucurile îndulcite, prăjiturile, pastele cu sosuri și alcoolul. Ele pot fi consumate pe par-cursul zile, dar și atunci numai ocazional.


CRONICA8

CATARACTA:DIAGNOSTIC, TRATAMENT ȘI PROFILAXIE

Tatiana LUPAȘCO, medic oftalmolog, IMSP Spitalul Clinic Republican

Cataracta este una din cauzele majore ale cecită-ţii, ea afectând în ultimii ani tot mai mulţi oameni în perioada productivă a vieţii. În prezent, mai mult de 15 mln. din populaţia globului pămân-tesc suferă de această maladie.

Termenul cataractă cuprinde toate opacităţile cristaliniene, indiferent de extinderea, etiologia, caracterul evolutiv sau staţionar.

Etiopatogenetic, cataractele se clasifi că în con-genitale și dobândite. Ultimele se prezintă ca primitive, traumatice, complicate, patologice, secundare. Opacifi erea cristalinului ocupă locul doi în incidenţa invalidităţii primare în Republica Moldova, fi ind în limitele a 14,9%-19,4%. Crista-linul este o formaţiune asemănătoare cu lentila biconvexă, este perfect transparent și elastic. Puterea de refracţie a cristalinului este de ≈18-22 dioptrii. Opacifi erea cristalinului provoacă defi ci-enţe vizuale de grad diferit.

Pacienţii prezintă acuze la scăderea acuităţii vi-zuale, obnubilare, diplopie, distorsiuni optice, difi cultăţi vizuale, care se accentuează în condiţii nocturne, la conducerea autovehiculelor și în ac-tivităţi care necesită vedere clară. Toate acestea cauzează dezadaptarea pacienţilor din punct de vedere profesional și social.

După vârstă, cataracta dobândită poate fi :- juvenilă (sub 45 de ani);- presenilă (debutează la vârsta de 45-65 de ani);- senilă (peste 65 de ani).

Există trei forme clinice de cataractă:- cataractă corticală;- cataractă nucleară;- cataractă subcapsulară posterioară.

Cataracta corticală este forma cea mai frecvent întâlnită (65% din cazuri).

Diagnosticul diferenţial al cataractelor se face cu: - opacităţile corneene (sunt situate mai anterior);- secluzia - ocluzia pupilei (ea apare alb-cenușie, dar lipsesc refl exele pupilare);- glaucom cronic simplu (cu scăderea lentă a acuităţii vizuale, cristalinul fi ind transparent; există modifi cări caracteristice de câmp vizual și de fund de ochi).

Evoluţia spre opacifi erea completă a cristalinu-lui durează 2-3 ani, în cazul cataractei corticale, și 8-10 ani, în cazul cataractei nucleare.

Încă din vechime, sunt cunoscute trei modali-tăţi de tratament:- medicamentos;- optic;- chirurgical.

Tratamentul medicamentos se aplică în faza incipientă, pentru a stopa progresarea afecţiu-nii: se administrează soluţii ce conţin vitamine, microelemente, aminoacizi și inhibitori ai radi-calilor liberi (Catahrom, Quinax, Anticataractum, Bestoxol, Vitaiodurol etc.).

Tratamentul optic se aplică în scopul corecţiei miopiei cristaliniene.

Atenţie! Singurul tratament efi cient al cata-ractei este cel chirurgical, care vizează înlătura-


CRONICA9

rea cristalinului opac. Se recomandă efectuarea operaţiei atunci când scăderea acuităţii vizuale împiedică desfășurarea activităţii cotidiene a pa-cientului. Tratamentul chirurgical contemporan al cataractei, de diferită geneză, creează condiţii optime de recuperare atât medicală, cât și profe-sională la mai mult de 95% din persoanele ope-rate. Se disting următoarele metode de corecţie a afachiei:1. Corecţie aeriană (ochelari);2. Lentile de contact;3. Metode chirurgicale:- Implant de cristalin artifi cial;- Epikeratoplastie.

Actualmente, nu se mai concepe operaţia de ca-taractă la adulţi fără implant de cristalin artifi cial, bineînţeles, dacă nu există contraindicaţii medi-cale.

Tratamentul chirurgical prevede:Facoemulsifi carea ultrasonoră sau extracţia

extracapsulară laser cu implant de pseudofac (cristalin artifi cial) de cameră posterioară fl exibil prin incizie unică până la 1,7 mm, în lipsă de suturi;

Extracţia extracapsulară a cataractei cu im-plant de pseudofac de cameră posterioară dur sau foldabil - metodă clasică.


NE HIDRATĂM PENTRU O INIMĂ SĂNĂTOASĂ

Inima asigură pomparea sângelui în toate orga-nele și celulele organismului, însă diferite situa-ţii și factori de risc pot infl uenţa sistemul circu-lator, ducând la apariţia bolilor cardiovasculare.

Pentru a ne păstra sănătatea în ansamblu, inclu-siv a sistemului cardiovascular și a inimii, spe-cialiștii recomandă un stil de viaţă sănătos, fără deprinderi dăunătoare, respectarea dietei, acti-vitate fi zică pe măsura aportului de energie al alimentelor consumate, mișcare cât mai multă în aer liber, evitarea sau gestionarea corectă a stresului etc.

Însă de rând cu asigurarea organismului cu nutrimentele strict necesare, esenţială pentru funcţionarea normală a sistemului cardiovas-cular și menţinerea sănătoasă a inimii este utili-zarea mai multor lichide. Altfel spus, hidratarea optimă este foarte importantă pentru sănătate și impune fi ecărui individ alegerea și respecta-rea unui regim hidric optim.

Hidratarea organismului se asigură, de obicei, prin folosirea pentru băut a apei potabile bune sau a celei îmbuteliate în cantităţi sufi ciente, inclusiv prin fructe și legume proaspete, supe, compoturi etc. Dar, pe lângă apă, specialiștii optează pentru unele tipuri de băuturi, care ar putea contribui la facilitarea activităţii sistemu-lui cardiovascular și la menţinerea inimii sănă-toase.

Fiind bogat în fi er și antioxidanţi, printre aces-tea se numără și ceaiul verde, care poate dimi-nua creșterea tensiunii arteriale. Fiind utilizat mai îndelungat, el ar putea reduce cu mult ris-cul dezvoltării bolii hipertensive.

Atenţie! Ceaiul verde nu le este indicat per-soanelor care deja au unele probleme cardi-ace.

La fel, pentru hidratarea organismului este re-comandată berea, în cantităţi mici. Consumul moderat al berii ar putea fi benefi c în prevenirea afecţiunilor cardiace, estimându-se o reducere a incidenţei cu 30% datorită conţinutului bogat de nutrimente benefi ce organismului - potasiu, magneziu, vitaminele de tip B, carbohidraţi, care asigură până la 15% din necesarul diurn al acestora. Mai mult, se presupune că berea consumată în cantităţi moderate scade nivelul homocisteinei din sânge, care, în cantităţi mari, poate induce maladiile cardiace. Berea, prin conţinutul său de nutrimente benefi ce, facili-tează și creșterea colesterolului bun (colesterol HDL), reducând riscul bolilor de inimă. Totuși, nutriţioniștii avertizează că benefi ciile berii, cu o concentraţie de alcool de maxim 5%, ar per-sista evident, dacă ar fi respectate cu stricteţe limitele unui consum moderat: pentru bărbaţi - 660 ml/zi și pentru femei - 330 ml/zi.

Fiind o sursă bogată de antioxidanţi, și cafeaua consumată ocazional și în cantităţi mici, nu mai mult de o ceașcă pe zi (nu neapărat zilnic), poa-te fi benefi că pentru menţinerea sănătăţii inimii.


CRONICA10

A venit toamna și gospodinele pregătesc de zor

conserve pentru iarnă. Abundenţa de fructe și le-

gume – coapte, suculente, aromate – le instigă

să prepare dulceţuri, ghiveciuri, salate în diferite

asortimente. Alte gospodine, pentru a face eco-

nomii de nutreţuri, sacrifi că animalele domestice

și conservă carnea lor. Însă, din păcate, multe din

ele nu cunosc că există anumite reguli și reco-

mandări pentru derularea corectă a procesului

de conservare și că nerespectarea lor poate pune

în pericol sănătatea și chiar viaţa celor apropiaţi.

Tradiţional, cel mai frecvent gospodinele preferă

să opereze cu următoarele tipuri de conservare:

sărare - în procesul de osmoză sarea deshi-

dratează produsul, îl îmbibă cu soluţie de

sare și astfel el devine nepotrivit pentru dez-

voltarea bacteriilor;

murare - păstrarea alimentelor în soluţie de

sare (saramură) sau oţet, cu adaos de plante

aromate și condimente;

fermentare - un proces de conservare biolo-

gică cu acizi și sare. Bacteriile acido-lactice

utilizează carbohidraţii și excretă acizi orga-

nici, care împiedică dezvoltarea mucegaiu-

lui;

uscare - una dintre cele mai vechi metode

de conservare. În procesul de uscare, produ-

sele se deshidratează atât în aer liber, cât și

în vacuum;

fi erbere în sirop - un proces de păstrare a

fructelor în soluţii concentrate de zahăr.

Concentraţia de zahăr de cca 70% împiedică

dezvoltarea microbilor;

sterilizare - ghiveciurile, sucurile din legume

și boboase, ciuperci, pește, carne etc. sunt

pre lucrate la temperaturi de 100ºC și închise

ermetic în borcane de sticlă etc.

Vom vorbi în cele ce urmează despre botulism, una dintre cele mai serioase consecinţe ale con-

sumului de conserve (îndeosebi din legume, ciu-

perci, carne) preparate impropriu, cu abateri gra-

ve de la cerinţele general adoptate, care a curmat

de-a lungul istoriei multe vieţi omenești.

Agentul cauzal al acestei intoxicaţii alimentare

grave este un microb anaerob, care este foarte

rezistent în mediul ambiant și se poate dezvolta

fără oxigen, eliminând toxine botulinice. În formă

sporulată, se întâlnește în sol, ciuperci, seminţe,

în intestinele peștilor și

animalelor, iar cu legu-

mele, fructele, ciuper-

cile netratate minuţios,

carnea și peștele conta-

minate poate ajunge în

borcanele de conserve.

Întrucât nu sunt tratate

termic în modul cores-

punzător, bacteriile bo-

tulismului încep să se

dezvolte prin multipli-

care activă, eliminând unele dintre cele mai peri-

culoase toxine cunoscute până în prezent. Sporii

rezistă la temperaturi înalte de până la 1000C mai

multe ore, fi ind distruși numai la temperatura de

1200 C și în nu mai puţin de 30 min., dar regimuri

Polina OPRÎȘCO,medic igienist, Secţia Promovarea sănătăţii,CSP mun. Chișinău

CONSERVELE VS SĂNĂTATEA


CRONICA11

termice optime precum acesta în condiţii casnice este practic imposibil de obţinut. Bacilii botulis-mului sunt rezistenţi, totodată, și la soluţiile cu concentraţii înalte de oţet și sare.

Botulismul afectează sistemul nervos central, duce la paralizie, iar în forme grave – la decesul pacientului.

Cum putem afl a dacă produsele conservate sunt contaminate cu agentul cauzal al botu-lismului?Conservele afectate și conservele neafectate de botulism nu se deosebesc între ele, de aceea nu putem constata dacă sunt periculoase sau nu. Cu atât mai mult cu cât bacteria nu se manifestă prin schimbarea gustului sau mirosului produ-sului. Totuși, în unele cazuri semnele de persis-tenţă a agentului botulismului în conserve se manifestă prin umfl area borcanelor și prezenţa

bulelor, generate de formarea gazelor.

În care conserve putem suspecta prezenţa botulismului?Mai frecvent, intoxicaţiile alimentare cu toxine botulinice apar după consumul de ciuperci, gogoșari, salate din legume, din carne și pește, care nu sunt supuse prelucrării termice sufi cien-te pentru a distruge sporii Clostridium botulini.

De ce botulismul este periculos?Această afecţiune este rară, dar foarte pericu-loasă, pentru că toxinele botulinice, pătrunzând în organism cu produsele consumate, provoacă o maladie gravă ce poate duce la deces.

Semnele intoxicaţiei pot să apară în primele ore după consumul produsului contaminat, dar se pot manifesta și după 5-10 zile prin următoarele simptome: Uscăciune în gură;

Greaţă;

Dureri de cap;

Vomă;

Mai rar, diaree;

Constipaţie;

Slăbiciune;

Dereglări de deglutiţie;

Dereglarea vederii (ceaţă pe ochi).

Primul ajutorFaceţi imediat lavaj gastric cu soluţie de bicar-

bonat de sodiu și apelaţi la asistenţa medicală

de urgenţă.

Botulismul provocat de consumul de conser-ve poate fi evitat prin: Spălarea minuţioasă și calitativă a produse-

lor și ustensilelor pentru conservare;

Fierberea borcanelor cel puţin 30 de minute;

Sterilizarea capacelor;

Conservarea produselor cu respectarea stric-

tă a reţetei (cantitatea de sare și acid, volumul

borcanului fi ind nu mai mare de 0,5 -1,0 l);

Prelucrarea termică adecvată;

Utilizarea pentru conservare doar a produ-

selor proaspete, fără mucegai, nealterate;

Păstrarea conservelor într-un spaţiu întune-

cat, uscat și răcoros - la temperaturi nu mai

ridicate de 4-15ºC;

Neadmiterea consumului conservelor cu

capacele umfl ate (bombate) sau cu miros

neplăcut;

Abţinerea de a procura de la persoane ne-

cunoscute conserve preparate în condiţii

casnice;

Înainte de a fi consumate, fi erbeţi conţinu-

tul conservelor nu mai puţin de 10 minute.

Aveţi grijă de sănătatea dumneavoastră. Afl aţi

care sunt regulile de conservare și respectaţi-le

întocmai. Numai astfel vă veţi bucura din plin

de gustul delicios al conservelor de casă și veţi

evita pericolul pe care acestea ar putea să-l pre-

zinte pentru sănătatea dumneavoastră și a celor

apropiaţi.


CRONICA12

FICATUL SĂNĂTOS – CHEIA BUNĂSTĂRII ORGANISMULUI

Tatiana RADJBHANDARI, medic igienist, Secţia Promovarea sănătăţii, CSP mun. Chișinău

Ficatul este foarte important pentru organismul

uman, deoarece reprezintă un adevărat labora-

tor biochimic, în care permanent au loc procese

de dezintegrare a toxinelor, excesului de lipide

și altor substanţe toxice, ce nimeresc în orga-

nism din exterior sau apar în urma dereglărilor

metabolice cauzate de diverse maladii.

Ficatul îndeplinește mai mult de 500 de funcţii,

iar în interiorul lui se produc aproape 20 mln.

de reacţii chimice pe minut. Nu este de mirare

că până și cele mai mici dereglări ale funcţiei

fi catului se refl ectă asupra întregului organism.

În timp ce ne apără de toxine, celulele hepatice

pot fi deteriorate, cauzând dereglarea funcţiilor

hepatice.

Cel mai bine fi catul funcţionează la copii, deoa-

rece organismul fragil al acestora necesită pro-

tecţie sporită faţă de toxine. Odată cu vârsta,

activitatea fi catului se diminuează, iar numărul

deprinderilor dăunătoare crește.

Medicamentele, alcoolul, obezitatea, fast-food-

urile etc. contribuie la deteriorarea funcţiei he-

patice de la vârsta de 25-30 de ani. În mediul

tineretului este răspândit consumul excesiv de

bere, care conduce la dezvoltarea așa-numitei

maladii alcoolice hepatice, iar alimentaţia nera-

ţională și modul de viaţă nesănătos declanșea-

ză destul de frecvent hepatoze.

Dereglările funcţiei hepatice pot fi condiţiona-

te de:

Alimentaţia nesănătoasă (cantităţi mari de

produse afumate, grase, pipărate);

Consumul nociv de alcool;

Utilizarea îndelungată a medicamentelor

sintetice;

Hipodinamie;

Insufi cienţa vitaminelor și microelemente-

lor;

Consumul excesiv de hrană în orele târzii.


CRONICA13

Majoritatea populaţiei nu conștientizează că

fi catul, fi ind lipsit de terminaţiuni nervoase,

necesită o atenţie permanentă, în caz contrar,

maladiile hepatice cronice pot rămâne nede-

pistate multă vreme. Chiar dacă apar simpto-

me, precum slăbiciunile, dispoziţia rea, pier-

derea poftei de mâncare, pacientul crede că

acestea se întâmplă din cauza supraoboselii,

defi citului de vitamine etc. Când fi catul este

afectat, se acumulează produse toxice, care

sunt transportate cu fl uxul de sânge în toate

organele și sistemele de organe vitale, condu-

când la dereglarea funcţiei acestora. În cazul

afecţiunilor hepatice, în organism sporește ni-

velul bilirubinei, colesterolului, acizilor biliari,

amoniacului, fi brinogenului, vitaminelor C și К,

ce provoacă dereglarea coagulabilităţii sânge-

lui și creșterea permeabilităţii vaselor sangui-

ne. Intoxicaţia organismului se manifestă prin

excitabilitate sau inhibiţie, iritare, suspiciune,

cefalee, stare de leșin.

Pentru a păstra fi catul sănătos este necesar

să avem grijă de stilul nostru de viaţă și să ne

odihnim mai mult. Din fericire, fi catul are pro-

prietatea de a se restabili în timp foarte scurt,

fenomen unic, caracteristic doar pentru acest

organ.

Ce trebuie să facem în cazul dereglării func-ţiei hepatice: Să renunţăm la deprinderile vicioase;

Să facem gimnastică specială;

Să trecem la alimentaţia raţională, bogată

în vitaminele C, E, B1, B6, B12, PP, în microe-

lemente (seleniu și zinc ), aminoacizi și acizi

grași.

Savanţii au demonstrat că alimentaţia corec-

tă este cheia bunei activităţi a fi catului. Pentru

aceasta e necesar să începem dimineaţa cu o

farfurie de terci de ovăz, preparat pe apă, în care

se pot adăuga bucăţele de măr, miere, nuci, o

lingură de silimarină. Este util, de asemenea, de

adăugat în raţia alimentară produse ce conţin

antioxidanţi: coacăză neagră, măcieș, căpșune,

ardei dulce, citrice. Se recomandă de băut zilnic

un pahar de lapte covăsit, chefi r, iaurt, de con-

sumat brânză degresată. Pentru eliminarea to-

xinelor se vor consuma din abundenţă lichide.

În plus, se recomandă să practicaţi zile de cură-

ţare, în care veţi consuma preponderent salate

de legume, fructe, ceaiuri din ierburi etc.


CRONICA14

CINE FACE GUTĂ MAI FRECVENT

Oxana BUJOR,șef Secţie Artrologie, medic reumatolog,IMSP Spitalul Clinic Republican

Guta este o boală articulară, cauzată de depo-

zitarea cristalelor de acid uric în articulaţii și în

alte organe. Acidul uric este metabolitul fi nal al

metabolismului purinelor. Precipitarea acidului

uric este consecinţa creșterii acestuia în sânge,

o situaţie când nivelul seric al acidului uric este

mai mare - 6.0 mg/dl (380 μmol/l)).

Nu toţi pacienţii cu nivel crescut de acid uric în

sânge suferă de gută, totuși riscul de a căpăta

această boală este la ei mult mai mare decât la

persoanele cu niveluri normale.

Dintre factorii care stimulează dezvoltarea gu-

tei vom enumera următorii:

1. Genul – la bărbaţi riscul de a face gută este

mai pronunţat

Nivelul acidului uric la bărbaţi este mai mare

decât la femei. Hormonii sexuali feminini (estro-

genii) au efect de eliminare a acidului uric, iată

de ce femeile se îmbolnăvesc de gută mai frec-

vent în perioada postmenopauzală.

2. Vârsta – înaintarea în vârstă crește riscul

dezvoltării gutei

La persoanele de vârstă prepubertară nivelul

acidului uric este mai mic, însă odată cu îna-

intarea în vârstă nivelul acestuia crește, mă-

rindu-se, totodată, și probabilitatea de a face

gută.

În ţările vestice guta afectează în jurul a 1-2%

din adulţi. Odată cu vârsta, prevalenţa bolii

crește până la 7% la bărbaţii trecuţi de 65 de

ani și până la 3% la femeile trecute de 85 de

ani.

3. Alimentaţia incorectă este un factor de risc

major pentru gută

Pericolul apariţiei gutei este dictat de creș-

terea aportului exogen de alimente bogate

în purine, precum carnea roșie, măruntaiele,

fructele de mare, boboasele;

Excesul de băuturi gazate, îndulcite cu za-

hăr, în special cu fructoză, măresc riscul de

gută.

4. Consumul excesiv de alcool

Riscul apariţiei gutei este corelat cu aportul

de alcool, îndeosebi de bere, urmat de con-

sumul de băuturi spirtoase tari, mai puţin de

vin.


CRONICA15

5. Asocierea cu alte boli

Foarte frecvent guta poate fi asociată cu alte

boli, precum:

bolile glandei tiroide, însoţite de scăderea

funcţiei acesteia;

obezitatea;

hipertensiunea arterială;

diabetul zaharat tip 2;

insufi cienţa cardiacă decompensată;

creșterea nivelului de lipide în sânge;

bolile de rinichi, în special în cazul insufi ci-

enţei funcţiei renale.

6. Cauze secundare interne de creștere a aci-

dului uric, urmate de dezvoltarea gutei

Excesul de acid uric poate fi cauzat de crește-

rea cantităţii de purine degradate în interiorul

organismului:

tumori, boli oncologice ale sângelui, pre-

cum leucemia, limfoamele, în special în

timpul tratamentului;

psoriazis.

7. Guta poate fi consecinţa anumitor medi-

camente, cele mai frecvente fi ind:

diureticele (medicamente folosite în trata-

mentul stărilor de reţinere a lichidelor în

organism);

ciclosporina (folosită mai frecvent de paci-

enţi după transplantul de organe, în boli

autoimune);

aspirina (folosită frecvent în doze mici pen-

tru a mări fl uiditatea sângelui).

8. Predispoziţia genetică moștenită, cauzată

de defecte enzimatice

O cauză a hiperuricemiei secundare este

creșterea activităţii unei enzime, în care

hiperuricemia este asociată cu hiperex-

creţia acidului uric și formarea calculilor

renali.

La mamifere produsul fi nal al degradării

acidului uric este alantoina, care derivă din

acidul uric prin acţiunea uricazei (o enzimă

care poate fi insufi cientă la om), și primatele

înalte, cauzate de mutaţiile ce afectează uri-

caza.

Defectul enzimatic, care este responsabil

de reutilizarea acidului uric, poate cauza o

boală severă - așa se întâmplă în cazul de-

fi cienţei enzimatice totale sau parţiale, ce

cauzează boala Lesch-Nyhan la băieţi.

Deci, evitarea sau restricţionarea consumului

de alimente bogate în purine, evitarea excesu-

lui de băuturi alcoolice, în special de bere, limi-

tarea consumului de băuturi gazate dulci, trata-

mentul bolilor asociate cu guta ar putea reduce

esenţial riscul apariţiei acesteia. În mare parte,

acest regim alimentar se aseamănă cu regulile

de alimentaţie sănătoasă, recomandate tuturor.

Alături de contribuţia pe care o are la menţi-

nerea nivelului acidului uric în sânge, regimul

alimentar poate contribui la prevenirea multor

boli cronice grave.


CRONICA16

MAMOGRAFIA, INSTRUMENT

DE PREVENŢIE A CANCERULUI MAMAR

Larisa SOFRONI,dr. hab. șt. med., conf. cercet., Laboratorul Mamologie oncologică, IMSP Institutul Oncologic

Cancerul glandei mamare este la momentul

actual cea mai răspândită formă de cancer la

femei, constituind o problemă majoră pentru

întreaga societate.

Conform datelor Cancer Registrului Naţional, în

Republica Moldova anual se înregistrează peste

900 de cazuri noi de cancer mamar, ele constitu-

ind 22% din morbiditatea oncologică anuală. Se

estimează că 1 din 9 femei pe parcursul vieţii vor

fi afectate de această groaznică maladie.

Cancerul glandei mamare este principa-

la cauză a mortalităţii prin tumori malig-

ne la femei, incidenţa bolii crescând în

ultimii cinci ani de la 8,5% la 9%.

Este demonstrat că supravieţuirea pa-

cientelor afectate de această boală e

în corelaţie directă cu diagnosticul

precoce și cu efi cacitatea tratamentu-

lui administrat.

Cea mai actuală problemă în studiul

cancerului mamar este depistarea pre-

coce a maladiei, pentru aceasta folosindu-se

screening-ul, care include unele investigaţii

clinice și instrumentale, cum ar fi mamografi a.

Mamografi a este o metodă radiologică in-

formativă și accesibilă pentru depistarea

cancerului mamar în stadiile preclinice și se

efectuează cu ajutorul unui aparat special

numit mamograf, care permite vizualizarea

minuţioasă a ţesutului glandular. Cu ajutorul

aparatelor moderne, doza de radiaţie pentru

o mamografi e a devenit minimă și nu implică

efecte secundare locale și generale, chiar dacă

examinarea se repetă anual. Pentru a examina

ambele glande mamare, fi ecare din ele va fi

supusă separat mamografi ei. Ca rezultat, vom

căpăta două proiecţii – câte una pentru fi eca-

re glandă mamară.

Deoarece mamografi a presupune iradierea

ţesutului glandular cu raze X, iar structura fi -


CRONICA17

ziologică a glandelor mamare are unele par-

ticularităţi, investigaţia nu este indicată per-

soanelor sub 35 de ani, cu excepţia cazurilor

strict argumentate de medicul mamolog. De

cele mai multe ori, pacientele benefi ciază de

un plan individual de investigaţii, în funcţie de

factorii de risc prezenţi.

Ce trebuie de făcut? Este foarte important de conștientizat urmă-

torul fapt: cancerul glandei mamare este cea

mai frecventă formă de cancer depistată la

femei, incidenţa lui fiind în continuă creștere.

De asemenea, trebuie reţinut că unica moda-

litate eficientă de a depista precoce maladia

este screening-ul, care include autoexami-

narea lunară a glandelor mamare, examina-

rea clinică și mamografia. Doar respectarea

acestui program poate mări numărul cazu-

rilor depistate precoce, care vor fi tratate cu

succes și vor reduce considerabil numărul de

decese.

Care este protocolul de screening mamo-grafi c, indicat unei femeiPână la vârsta la care va fi supusă mamografi -

ei, paralel cu examinarea clinică, femeia trebu-

ie să efectueze de 2 ori pe an examinări eco-

grafi ce ale glandelor mamare.

Screening-ul mamografi c este recomandat fe-

meilor cu vârsta cuprinsă între 40 și 54 de ani

anual. Între 55 și 65 de ani femeile vor face

mamografi a o dată la doi ani. Chiar daca nu

prezintă acuze, ele trebuie supuse obligator

acestei metode de screening. După 65 de ani

mamografi a poate fi efectuată mai rar, deoare-

ce riscul îmbolnăvirii de cancer mamar scade.

Astfel, screening-ul mamografi c pentru po-

pulaţia feminină a Republicii Moldova se va

efectua:

40-54 de ani – anual;

55-65 de ani – o dată la 2 ani;

65-75 de ani – mai rar, după necesitate, de-

oarece riscul cancerului mamar scade.

Așadar, mamografia este recunoscută ca cea

mai importantă investigaţie în cadrul scree-

ning-ului, ea fiind o tehnologie în care s-au

investit atât surse financiare considerabile,

cât și ani îndelungaţi de cercetare și dezvol-

tare.

Se consideră că mamografi a reduce mortalita-

tea cu 30%, ceea ce înseamnă că anual ar pu-

tea fi evitate circa 1000 de decese (aceste cifre

sunt relatate de majoritatea ţărilor).


CRONICA18

PERICOLUL MEDIULUI DE MUNCĂ PENTRU SĂNĂTATE

Semion ZAMFIR, șef Centru Sănătatea Ocupaţională, CNSP

La locul de muncă există mai multe pericole

și/sau riscuri, cauzate de diferiţi factori ocupa-

ţionali, care pot afecta sănătatea lucrătorilor.

Acești factori vizează:

Mediul de muncă (radiaţii, zgomot, vibra-

ţii, microclimat, iluminat și alţi factori fi zici,

prezenţa pulberilor, agenţilor chimici și bi-

ologici, periculoși pentru sănătate);

Mijloacele de producţie (utilaje și mașini

în mișcare, curent electric, agenţi chimici

periculoși – lacuri, vopsele, solvenţi etc.);

Sarcina de muncă (efort fi zic, poziţii de

lucru forţate sau vicioase, activitatea în

schimburi sau munca monotonă, repetitivă

și/sau în condiţii de izolare etc.);

Acţiunile lucrătorului (nerespectarea in-

strucţiunilor de lucru, neutilizarea echipa-

mentului individual de protecţie, depla-

sări/staţionări în zone periculoase etc.).

Condiţiile de muncă pot fi optime sau admisi-bile, nocive și periculoase.

Condiţiile optime sau admisibile nu afectează

sănătatea lucrătorilor și a urmașilor acestora.

Respectarea normativelor igienice nu exclude

însă dereglarea sănătăţii persoanelor sensibile

la factorii de risc din mediul de producere.

În condiţii nocive au loc devieri de la norma-

tivele igienice, stabilite pentru anumiţi factori

fi zici sau chimici, existenţi la locul de muncă.

Cu cât sunt mai mari aceste devieri (depășiri),

cu atât mai mare este și probabilitatea apariţiei

bolilor profesionale, care pot duce la invalidi-

tate sau deces.

Boala profesională apare în urma acţiunii

nocive a factorilor fi zici, chimici sau biologici,

caracteristici locului de muncă, sau în urma su-

prasolicitării unor organe sau sisteme ale orga-

nismului uman în timpul exercitării profesiei.

Bolile profesionale se clasifi că în:

1. Boli cauzate de agenţi chimici;

2. Boli cauzate de agenţi fi zici;

3. Boli provocate de agenţi biologici;

4. Boli ale aparatului respirator;

5. Boli cutanate;

6. Boli cauzate de suprasolicitări;

7. Tumori profesionale.


CRONICA19

De obicei, bolile profesionale se depistează

după o perioadă îndelungată de acţiune a fac-

torilor nocivi din mediul ocupaţional (15-20

de ani). Pentru a putea depista precoce stările

patologice, lucrătorii expuși acţiunii factorilor

profesionali de risc trec examene medicale

profi lactice obligatorii la angajarea în muncă și

mai apoi periodice.

Condiţiile de muncă se consideră pericu-

loase atunci când factorii de risc din mediul

ocupaţional pun în pericol viaţa angajatului

sau facilitează apariţia și dezvoltarea bolilor

profesionale acute, inclusiv în forme grave.

În ultimul timp, angajaţii se confruntă cu un

șir de factori care ar putea să le infl uenţeze

starea psihică și emoţională. Acești factori

conduc, de regulă, la afecţiuni psihosoma-

tice atunci când angajatul lucrează o perioadă

îndelungată de timp în condiţii stresante:

cerinţe mari la locul de muncă (ex., sis-

temul de management defectuos, stresul

ocupaţional etc.);

confl icte la serviciu (ex., cultura organi-

zaţională, hărţuirea morală și sexuală, dife-

renţele etnice etc.);

violenţă psihologică (ameninţări, insulte

etc.)

În cazul unor repetări frecvente, stresul ocu-

paţional poate servi ca factor cauzal al hiper-

tensiunii arteriale, bolii cardiace ischemice,

nevrozelor și altor afecţiuni legate de sistemul

nervos central, până la dezvoltarea dereglă-

rilor mintale. De menţionat că starea de stres

apare atunci când cerinţele la locul de muncă

depășesc capacitatea lucrătorilor de a face faţă

acestora.

Actualmente, activitatea specialiștilor din do-

meniul supravegherii sănătăţii publice este în-

dreptată spre asigurarea sănătăţii ocupaţiona-

le, adică spre prevenirea stărilor de boală sau

infi rmităţii, legate direct de siguranţa și igiena

de la locul de muncă.

În acest context, recent au fost aprobate prin

Hotărâri de Guvern Regulamentul sanitar pri-

vind supravegherea sănătăţii persoanelor ex-

puse acţiunii factorilor profesionali de risc și Re-

gulamentul sanitar privind modul de cercetare

și stabilire a diagnosticului de boală (intoxica-

ţie) profesională. Aceste acte normative vor

contribui la creșterea calităţii supravegherii

stării de sănătate a angajaţilor, diminuarea

invalidităţii și mortalităţii populaţiei apte de

muncă.

Totodată, este evidentă lipsa unui serviciu

specializat în studierea și evaluarea relaţiei

dintre factorii de risc din mediul ocupaţio-

nal și sănătatea lucrătorilor, monitorizarea

stării de sănătate a acestora, condiţiilor și

factorilor nocivi, la care sunt expuși anga-

jaţii, elaborarea măsurilor efi ciente de pre-

venţie.

Ratificarea de către Republica Moldova

a Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a

Muncii nr. 162 din 1985 privind serviciile de

sănătate în muncă ar fundamenta crearea

Serviciului Sănătatea Ocupaţională, capabil

să conjuge eforturile specialiștilor care acti-

vează atât în domeniul prevenirii accidente-

lor de muncă, cât și în domeniul prevenirii

bolilor profesionale.


CRONICA20

Începând cu anul 2004, pe data de 20 octom-

brie comunitatea mondială marchează Ziua

de luptă împotriva psoriazisului.

Psoriazisul este o boală cronică, autoimună, non-

contagioasă, multisistemică, cu predispoziţie

genetică, fi ind, în același timp, una dintre cele

mai grave afecţiuni ale pielii. Conform studiilor

epidemiologice, ea are o incidenţă de 1,5-3%.

În Moldova, incidenţa psoriazisului este de

222.3 la 100 mii populaţie. Aceleași studii arată

că în ţările nordice, ca urmare a expunerii redu-

se la razele ultraviolete, psoriazisul se întâlnește

mai des.

Debutul bolii se poate produce la orice vârstă,

din primii ani de viaţă până la vârsta a treia, cu

o frecvenţă mai mare între 20 și 50 de ani. Ea

afectează ambele sexe în mod egal, totuși sexul

feminin are tendinţa de a dezvolta psoriazisul

mai devreme decât cel masculin.

Psoriazisul este o maladie multifactorială cu

transmitere genetică. Dacă are această boală

numai unul dintre părinţi, probabilitatea trans-

miterii la copii este de 25%, dacă sunt bolnavi

ambii, probabilitatea transmiterii crește până

la 50%. Factorii provocatori (triggeri) pot fi : fo-

Lilia REZMERIŢA,medic dermatovenerolog, IMSP Spitalul de Dermatologie și Boli Comunicabile

PSORIAZISULcarele infecţioase (mai frecvent, infecţiile respi-

ratorii bacteriene), infecţiile virale, stresul (de-

clanșează, întreţine și agravează boala), unele

medicamente, alcoolismul. Psoriazisul se carac-

terizează printr-un turn-over exagerat (înnoire

cutanată) al epidermei – 3-4 zile, norma fi ind

de 28 de zile. Acţiunea diferitor mecanisme

imune provoacă hiperproliferarea și diferenţi-

erea anormală a keratinocitelor, astfel formân-

du-se placa psoriatică. Leziunile provocate de

psoriazis se deosebesc ca formă, dimensiune și

sunt acoperite cu scuame albe-sidefi i. Cel mai

frecvent, erupţiile se localizează pe suprafeţele

extensorii, regiunea lombo-sacrală, scalp, dar

pot afecta orice zonă a corpului (pliuri, unghii,

mucoase). Nu afectează doar fi rul de păr. În

funcţie de aria extinderii, psoriazisul poate fi ge-

neralizat și califi cat drept eritrodermie. Cel mai

frecvent, diagnosticul bolii se stabilește în baza

manifestărilor clinice și a examenului histopato-

logic (biopsia cutanată).

Sunt cunoscute mai multe tipuri de psoriazis:

Psoriazis cronic staţionar (psoriazis vulgar);

Psoriazis în plăci;

Psoriazis gutat;

Psoriazis inversat;

Psoriazis pustular;

Psoriazis eritrodermic;

Psoriazisul scalpului (afectează aproximativ

50% din pacienţi);

Psoriazis unghial;

Artrită psoriatică, întâlnită la 10-30% din

psoriatici.

Pentru stabilirea corectă a diagnosticului, paci-

entul suspectat de psoriazis va fi supus exame-

nelor dermatologic, ocular, musculoscheletal.

Nu există teste sanguine specifi ce de diagnos-


CRONICA21

tic în psoriazis. Testele paraclinice în evaluarea

unui pacient ce suferă de psoriazis sunt:

Factorul reumatic;

Hemoleucograma;

Acidul uric;

Examenul bacteriologic al fl uidului din pus-

tule;

Examenul microscopic la fungi;

Testele funcţionale hepatice.

Dintre alte examinări putem enumera: exame-

nul histopatologic, radiografi a articulaţiilor, sca-

nările osoase.

Managementul psoriazisuluiAdeseori se întâmplă ca simptomele să dispa-

ră de la sine, chiar și fără tratament. Ce-i drept,

mai apoi acestea ar putea să revină, în funcţie

de factorii la care se expune pacientul.

Psoriazisul este o boală recidivantă, de aceea

tratamentul necesită o atenţie deosebită. Afec-

ţiunea poate fi ţinută sub control prin suprave-

ghere constantă și tratamente locale, care sunt,

în general, efi ciente, dacă sunt utilizate corect.

Dintre medicamente, mai frecvent sunt utilizaţi

corticosteroizii topici (unguente, creme, loţiuni),

agenţii cheratolitici, analogii vitaminei D, retino-

izii aromatici, antimetaboliţii, imunomodulatorii,

preparatele biologice, terapia cu raze ultraviolete.

Psoriazisul e considerat o patologie benignă,

dar cu impact profund asupra calităţii vieţii.

Deși nu este o boală contagioasă, unele persoa-

ne evită să se apropie de un bolnav de psoriazis.

Mulţi dintre ei au difi cultăţi în formarea unei fa-

milii, alegerea profesiei, îndeplinirea activităţilor

zilnice. În concluzie, societatea trebuie să acorde

o mai mare atenţie problemelor pe care le gene-

rează această boală și să contribuie la integrarea

socio-profesională a bolnavilor de psoriazis.


CUM MENŢINEM NIVELUL OPTIM AL pH-ului

Procesele metabolice, mai ales cele care se pro-

duc noaptea, curăţă organismul de toxine, dar

produc și creșterea pH-ului sau, altfel spus, a

acidităţii. PH-ul mărit se manifestă dimineaţa

prin dureri de cap, insomnie, difi cultăţi de con-

centrare, confuzie, dereglări de respiraţie, tuse,

aritmii și palpitaţii, acestea fi ind legate și de

consumul unor alimente acide.

În cazul confruntării frecvente cu greaţă, vomă

sau dereglarea scaunului, mai ales dimineaţa,

este indicat consumul unor produse alcaline, care

ar echilibra pH-ul organismului și ar infl uenţa be-

nefi c ameliorarea stărilor de disconfort.

În acest scop, specialiștii recomandă utilizarea

băuturilor alcaline, care neutralizează reacţia acidă a organismului.

Unele din ele pot fi preparate înainte de a fi con-sumate, iar dacă obișnuiţi să serviţi dimineaţa cafea sau ceai, pentru a reduce aciditatea orga-nismului, în locul lor este indicată consumarea sucurilor alcaline, care, de rând cu aportul de energie, facilitează reducerea infl amaţiei și cal-marea iritării gastrice.

Un remediu benefi c pentru purifi carea organis-mului de toxine și facilitarea metabolismului este sucul natural de ghimbir, lămâie și cayenne, care ameliorează digestia, reduce greaţa, sti-mulează sistemul imun, micșorează infl amaţia și calmează durerea (capsaicina din cayenne). Pentru a prepara băutura, se dau în storcător 5 cm din ghimbir, apoi o jumătate de lămâie, pes-te sucul preparat se adaugă un vârf de cuţit de

piper cayenne și se consumă proaspăt.


CRONICA22

VIRILITATEA MASCULINĂ ȘI MENŢINEREA EI

Tatiana RADJBHANDARI, medic igienist, Secţia Promovarea sănătăţii, CSP mun. Chișinău

Conform datelor statistice ale OMS, fi ecare al

zecelea bărbat cu vârsta mai mare de 21 de ani

acuză probleme în sfera vieţii sexuale. Medi-

cii consideră că de vină sunt mediul ambiant

poluat, problemele psihologice în familie, la

serviciu etc., suprasolicitările fi zice și psihice,

viciile.

Sănătatea bărbaţilor depinde de o mulţime de

factori, inclusiv de viaţa sexuală normală, asupra

căreia în mod direct infl uenţează nivelul testost-

eronului. Acest hormon sexual masculin deter-

mină creșterea și dezvoltarea ţesutului muscu-

lar, părului, timbrului vocii și atracţia sexuală. S-a

constatat că după 20 de ani nivelul testostero-

nului scade treptat și aceasta provoacă bărbaţi-

lor, mai ales celor trecuţi de 40-50 de ani, exci-

tabilitate sporită, depresii frecvente, diminuarea

capacităţilor intelectuale, pierderea tonusului

muscular, creșterea depunerilor adipoase, scă-

derea atracţiei sexuale și apariţia disfuncţiei

erectile. Ce-i drept, adeseori aceste disfuncţii se

întâlnesc și la bărbaţii tineri, trecuţi de 20 de ani.

Există disfuncţie erectilă primară și secundară.

Cea primară este înnăscută și se caracterizează

prin faptul că bărbatul niciodată n-a putut să-

vârși un act sexual. Asemenea cazuri se întâl-

nesc foarte rar. Cea secundară este dobândită,

se întâlnește des și se caracterizează prin dimi-

nuarea libidoului sau atracţiei sexuale, impo-

sibilitatea menţinerii organului sexual în stare

de erecţie și în dereglarea orgasmului. Conse-

cinţele acestei maladii poartă caracter global

și pot conduce la sterilitate și serioase pro-

bleme psihologice. Dacă bărbatul nu a putut

efectua unul sau câteva acte sexuale, aceasta

nu înseamnă că suferă de disfuncţie erectilă.

Dacă însă aceste probleme continuă 3-6 luni,

putem vorbi deja despre o disfuncţie erectilă

serioasă, care necesită adresarea la medicul

specialist (androlog-urolog). Specialistul va

prescrie efectuarea examenului ultrasonogra-

fi c și colectarea analizelor pentru depistarea

unor eventuale maladii. Uneori disfuncţia poa-

te fi provocată doar de factori psihoemoţionali

și vindecarea poate surveni în urma consilierii,

corectării regimului alimentar și renunţării la

fumat.

Pe de altă parte, disfuncţia erectilă poate fi

prevestitoarea maladiilor cardiovasculare, di-

abetului zaharat, dereglărilor hormonale, bo-

lilor organelor interne, ale sistemului genito-

urinar, celor cu transmitere sexuală, ateroscle-


CRONICA23

rozei, expunerii la doze mari de radiaţie etc.

Cel mai frecvent, la disfuncţie erectilă conduc

stresul, depresia îndelungată, experienţa sexu-

ală nereușită, traumele suferite în copilărie. De

asemenea, erecţia slabă se atestă la bărbaţii cu

dereglarea secreţiei hormonilor responsabili

de erecţie, în primul rând, a testosteronului,

secretat de glandele sexuale masculine. Proce-

sele infl amatorii încetinesc producerea lui.

Afară de testosteron, erecţia normală e infl u-

enţată de prolactin și estrogen și, în cazul pro-

ducerii în exces a acestora, nivelul testostero-

nului scade simţitor, fapt care poate provoca

dereglarea funcţiei sexuale. Toate acestea nu

trebuie să-l descurajeze pe bărbat, ba din con-

tra, trebuie să-l oblige să efectueze investiga-

ţiile necesare, să trateze maladiile depistate

conform recomandărilor medicului specialist,

inclusiv prin administrarea preparatelor ce mă-

resc potenţa sexuală, care pot fi de origine sin-

tetică sau naturală. Din mai multe consideren-

te, prioritate se acordă preparatelor din ierburi

cu efect tonifi ant, cum ar fi jenșenul, scoarţa

de yohimbe, eleuterococul. Ele sunt perfecte

pentru persoanele care se expun frecvent stre-

surilor și problemelor psihologice.

Important este să nu uităm de respectarea

unui mod de viaţă sănătos, ceea ce înseamnă

un nivel sufi cient de activitate fi zică, o alimen-

taţie sănătoasă, bogată în vitamine și săruri

minerale, precum și renunţarea la deprinderile

dăunătoare.

NU BEŢI CAFEAUA PE STOMACUL GOL!

Este cunoscut că prin conţinutul bogat de anti-oxidanţi cafeaua este benefi că organismului. To-tuși, în unele cazuri ea ne poate dăuna, mai ales dacă o servim pe nemâncate - pe stomacul gol.

Antioxidanţii din cafea fac parte din grupul aci-zilor clorogenici, care facilitează îndepărtarea radicalilor liberi din organism. Aceștia se re-găsesc și în unele fructe pe care le consumăm

regulat. Variate studii arată că aceasta ajută la remedierea unor pro-bleme de sănătate per-sistente. Totuși, există și păreri contradictorii: ca-feaua provoacă reacţii adverse organismului, mai ales atunci când e

consumată pe stomacul gol, înainte de masă. În astfel de cazuri ea cauzează mai multe afecţiuni, deoarece în tractul digestiv se produce acidul hi-drocloric. Dacă suferiţi de gastrită, cu siguranţă,


v-aţi confruntat cu senzaţia arsurilor sau dureri-lor de stomac.

Acidul menţionat, în mod normal, facilitează di-gestia prin descompunerea alimentelor consu-mate. În cazul folosirii unor mâncăruri nepotrivite, acizii provoacă probleme digestive, întrucât pot întâmpina difi cultăţi în descompunerea proteine-lor. Dacă ultimele nu se descompun în totalitate, se pot declanșa diferite probleme de sănătate, precum infl amarea intestinelor, balonarea, colo-nul iritabil și chiar cancerul de colon, cele menţio-nate fi ind argumente pentru a nu recomanda ser-virea cafelei pe stomacul gol. Experţii în domeniu afi rmă că nivelul de cortizol se va mări, iar organis-mul va avea nevoie de mai mult timp pentru a-l micșora și readuce la nivel normal. Acest hormon controlează ceasul biologic și abilitatea oamenilor de a rămâne treji după ce s-au trezit din somn. La fel, cafeaua pe stomacul gol facilitează ridicarea nivelului acizilor gastrici, care, în consecinţă, pot induce balonarea sau chiar stările de vomă. În concluzie, cel mai bine e să beţi cafeaua peste o oră de la trezire și, obligator, după servirea a ceva

ușurel - fi e o felie de pâine, fi e un sendviș.


CRONICA24

TRATAMENTUL BRONȘITEI CRONICE

PRIN SPELEOTERAPIE

Svetlana MUNTEANU,medic fi zioterapeut categorie superioară, SPB Constructorul ÎS

Bronșita cronică (BC) este o infl amaţie cronică ne-specifi că a arborelui bronșic, provocată de bacte-rii, virusuri, factori chimici și, nu în ultimul rând, de acţiunea fumului de tutun, prafului, aerului poluat etc., care se manifestă prin dezorganizarea morfostructurală a trunchiului bronșic, însoţită de hiperemia mucoasei bronhiilor și hipersecreţia de mucus, tuse și expectoraţie de spută mucoasă sau mucopurulentă mai mult de 3 luni pe an, doi și mai mulţi ani la rând de la apariţie.

Fiind una dintre cele mai frecvente afecţiuni ale sistemului respirator, bronșita cronică rămâne o problemă serioasă pentru sănătatea publică, in-clusiv pentru medicina internă. Datele statistice atestă sporirea morbidităţii prin această boală, iar studiile știinţifi ce confi rmă acţiunea nefastă a fumatului, mediului și statutului socio-econo-mic nefavorabil în patogenia acestei boli croni-ce, care afectează 10-25% din adulţi, în special cu vârsta peste 40 de ani. Mai mult, în fi ecare al treilea caz maladia evoluează cu tulburări venti-latorii obstructive.

Prevalenţa prin bronșită cronică în ultimii 20 de ani a sporit cu 60%, iar mortalitatea, în ultimii 10 ani, - cu 23%. Astfel, actualitatea problemei

este incontestabilă, la fel, oportunitatea sporirii nivelului de conștientizare și de respectare de către populaţie a metodelor de profi laxie și de tratament al bolii. Maladia afectează preponde-rent bărbaţii (aproximativ 18% din cei trecuţi de 55 de ani faţă de 8% la femei), dintre care doar 9% nu sunt fumători.

Printre factorii de risc ai bronșitei cronice sunt: fumatul, ca unul primordial în etiologia bo-lii, inclusiv pasiv; poluanţii aerului atmosferic, precum dioxidul de sulf, pulberile și dioxidul de azot; noxele mediului habitatului uman și ocupaţional prin expuneri la praf și gaze toxice (industria ușoară etc.); infecţiile cu rinovirusuri, pneumonia virală severă, care induc obstrucţia cronică; factorii genetici predispozanţi și sus-ceptibilitatea individuală.

Modifi cările morfofuncţionale cuprind alveo-lele izolate sau ţesutul pulmonar, iar drept răs-puns la agresiunea externă prin agenţi meca-nici, chimici, infecţioși sau alergici se produce secreţia de mucus cu expectoraţie și infl ama-ţie, îngustarea lumenului sistemului bronșic cu spasmul musculaturii bronșice. Congestia mu-coasei bronșice este însoţită de hiperplazia mu-coasei și înlocuirea epiteliului ciliat cu epiteliu secretor de mucus. În fi nal, se instalează atrofi a epiteliului, obstrucţia bronhoalveolară, puseul de hipertensiune locală, infl amaţia în peretele bronșic, sclerozele bronșice, emfi zemul pulmo-nar obstructiv, cu sau fără astmatizare.

De obicei, debutul bronșitei cronice este lent, pacienţii acuză mai mulţi ani la rând perioade de tuse seacă sau, după răceli banale în perioadele reci, - productivă, durata și severitatea sporind de la an la an, până la încadrarea în criteriile de


CRONICA25

bronșită cronică menţionate: tuse cu spută pre-zentă timp de 3 luni pe an, mai mult de 2 ani con-secutiv. În debutul bolii apare tusea matinală cu expectoraţii mucoase, apoi tusea se instalează și în timpul zilei, și seara, cu spută mucopurulentă sau purulentă în cantităţi mai mari.

În funcţie de nivelul afectării arborelui bronșic, se manifestă și simptomele: tusea cu spută mucoa-să predomină la afectarea bronhiilor mari; sputa mucopurulentă - la afectarea bronhiilor medii; tusea productivă sau seacă – la afectarea bron-hiilor mici. În bronșita cronică simplă examenul fi zic poate fi normal, în stadiul precoce – murmur vezicular accentuat sau diminuat; în stadiul mai avansat – raluri sibilante și ronfl ante, asociate perioadelor de bronhospasm și, de asemenea, raluri subcrepitante, care după tuse se modifi că ca intensitate și localizare.

Exacerbarea bronșitei cronice poate produce sindrom infecţios cu febră, mialgii, astenie, tran-spiraţii nocturne, oboseală etc.

Diagnosticul bolii se stabilește în baza anamne-zei, spirometriei, prezenţei manifestărilor clinice de obstrucţie cronică a căilor respiratorii și mo-difi cărilor radiologice - o extensiune, îngroșarea pereţilor bronhiali cu desen pulmonar accentuat.

În funcţie de forma clinică, stadiul bolii etc., se pre-scrie tratamentul respectiv: utilizarea diferitor me-tode și proceduri cu scop preventiv, curativ și de recuperare - medicamentos sau fi zioterapeutic.

În cadrul SPB Constructorul ÎS tratamentul me-dicamentos este completat într-un mod reușit cu metodele alternative ca speleoterapia, ba-roterapia, fi toterapia. S-a constatat că pacienţii care au urmat, paralel cu tratamentul medica-mentos, cure de speleoterapie, și-au ameliorat cu 3-4 zile mai devreme starea generală de să-nătate, comparativ cu pacienţii care n-au urmat tratamentul în salină, au obţinut involuţia simp-tomelor și îmbunătăţirea rezultatelor clinice și paraclinice.

În salină lipsesc agenţii alergici inhalativi iritativi, concentraţia microorganismelor și germenilor este extrem de mică – un mediu aseptic similar sălii de operaţii, cu temperatură constantă de 18-22°C, prezenţa unui aerosol natural salin cu particule sub 3 microni, umiditatea de 50-70%, viteza redusă și PH-ul scăzut - 4,2-4,5, cu efect

bacteriostatic al aerului la persistenţa aeroio-nilor de K, Mg, Fe. În formă de microparticule de aerosoli, care acţionează la nivelul alveolar în aerul din salină, se regăsesc și cristalele de NaCl, care, la un loc, formează un climat terape-utic confortabil și benefi c pentru pacient. Chiar dacă spaţiul e răcoros, radioactivitatea e scăzu-tă, iar salina funcţionează ca o cavitate Faraday, în care schimbările atmosferice de la suprafaţă, fi ind reţinute de stratul de sare, nu pot pătrun-de în salină, iar efectele factorilor de mediu din mină sunt cumulative: clinice, antimicrobiene, antiinfl amatorii, de activare a mecanismelor de rezistenţă a sistemului imun etc.

Evoluţia clinică, efi cacitatea tratamentului şi durata perioadei de remisiune a pacienţilor cu bronşită cronică simplă, supuşi curei de speleo-terapie în salină, denotă efecte elocvente anti-infl amatoare, mucolitice, antimicrobiene şi de stimulare a sistemului imun, fi ind remarcată o dinamică pozitivă de recuperare de la una până la trei zile faţă de cei care nu au fost trataţi în salină. Ameliorările respective au fost estimate chiar şi la pacienţii cu alte patologii concomi-tente, precum rinita vasomotorie, dermatita alergică, hipertensiunea arterială esenţială gr. I, anemia feriprivă gr. I, la care, de rând cu dinami-ca evident pozitivă în evoluţia BC, au dispărut ori s-au diminuat considerabil unele semne clinice din patologia concomitentă: la 60% nor-malizarea TA; la 100% în ziua a şasea de trata-ment au dispărut acuzele legate de persistenţa dermatitei alergice şi rinitei vasomotorii; după 10 zile la pacienţii cu anemie feriprivă a sporit cu 3-4 unităţi indicele Hb - de la 109 g/l-119 g/l la 112 g/l -123 g/l.

Astfel, speleoterapia, ca metodă de recuperare cu acţiune bactericidă, antiinfl amatoare, mucolitică într-un spaţiu cu microclimă bogată în aeroioni de K, Mg, Fe şi microcristale de NaCl, este benefi că atât funcţiei sistemului respirator, cât şi sistemului cardiovascular, hematopoietic, nervos etc.

Într-un oraş contemporan aerul este poluat, la locurile de muncă persistă o mulţime de fac-tori iritativi şi toxici, precum praful, substanţele chimice toxice etc., cu acţiune nocivă asupra sistemului respirator, ceea ce duce la exacerbări dese. De aceea curele de profi laxie şi trata-ment în camera salină sunt benefi ce ameliorării şi recuperării sănătăţii persoanelor supuse acţiunii factorilor nefavorabili de mediu.


CRONICA26

CSP BRICENI: MERGEM PE O CALE DREAPTĂ

Ion SOROCEANU, medic-șef CSP Briceni,președintele Consiliului teritorial de sănătate publică

Consiliul de sănătate publică teritorial Briceni,

ca organ consultativ pentru toate unităţile

medicale și farmaceutice din raion, promo-

vează politicile unice în domeniul sănătăţii,

asigură supravegherea sănătăţii publice și res-

pectării măsurilor de protecţie și promovare a

acesteia, inclusiv la locul de muncă al angaja-

ţilor, de educaţie și instruire etc.

Având misiunea de a examina problemele ac-

tuale de organizare și funcţionare a sistemu-

lui de sănătate, de conlucrare între instituţii-

le medicale, Direcţia Siguranţa Alimentelor,

Direcţia Învăţământ, Inspectoratul de Poliţie,

Serviciul Situaţii Excepţionale, în planul de ac-

tivitate au fost incluse cele mai actuale ches-

tiuni, care stau la baza prevenirii și controlului

bolilor transmisibile și netransmisibile, protec-

ţiei sănătăţii mamei, copiilor și adolescenţilor,

supravegherii condiţiilor de muncă și igienei

în colectivităţi.

La ședinţele de lucru au fost deja discutate

unele probleme, și anume: mortalitatea gene-

rală a populaţiei, mai ales a celei care se afl ă la

o vârstă aptă de muncă, realizarea programelor

raionale de imunizări, de control al tutunului și

alcoolului, de combatere a hepatitelor virale B,

C și D, a tuberculozei. La ședinţa din luna august

au fost luate în discuţie problema agravării si-

tuaţiei epidemiologice prin hepatita virală A și

măsurile de redresare a acestei situaţii.

Opiniile unor membri ai consiliului arată con-

vingător că mergem pe o cale dreaptă:

Efimia Bandalac, membru al Consiliului de

sănătate publică, vicepreședinte al raionu-

lui Briceni, reprezentant al APL de nivelul II:

consider formarea Consiliului de sănătate pu-

blică drept un lucru bun, misiunea lui fi ind de

a contribui la coordonarea activităţilor ce ţin

de sănătatea populaţiei din raion. Este bine că

în componenţa consiliului au fost incluși nu

doar reprezentanţii serviciului medical, ci și ai

altor subdiviziuni, pentru că astfel problemele

de sănătate publică vor fi abordate și realiza-

te împreună cu alte servicii cointeresate. Fiind

ACTIVITATEA CONSILIILOR TERITORIALE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ


CRONICA27

evaluată situaţia epidemiologică la BDA și he-

patita virală A, președintele raionului a alocat

surse fi nanciare în sumă de 16 mii de lei pen-

tru procurarea substanţelor biodistructive.

Vitalie Știrbu, membru al Consiliului de sănă-

tate publică, șef al Direcţiei Învăţământ: să-

nătatea copiilor și tinerilor s-a afl at permanent

în vizorul Serviciului de Supraveghere de Stat

a Sănătăţii Publice. În urma aplicării docu-

mentelor directive ale Ministerului Sănătăţii,

în instituţiile de învăţământ s-au îmbunătă-

ţit condiţiile de educaţie, 85% din instituţii

sunt asigurate cu apă potabilă de apeduct,

iar 90% – cu agent termic pe bază de gaze

naturale. Pentru a diminua factorii de risc, o

deosebită atenţie se acordă organizării co-

recte a regimului alimentar, neadmiterii în

alimentaţia copiilor a produselor alimentare

interzise. Toate acestea ne dau încrederea că

în viitorul apropiat vor fi aplicate cu succes și

noile recomandări ale Ministerului Sănătăţii.

Claudia Veltman, membru al Consiliului de

sănătate publică, medic-șef al IMSP Spitalul

raional Briceni: odată cu delimitarea servicii-

lor medicale s-a făcut simţită necesitatea creă-

rii unui organ care să unească toate instituţiile

medicale pentru a discuta și analiza proble-

mele comune. Un astfel de organ a devenit

Consiliul de sănătate publică. Deși suntem la

început de cale, analiza problemelor stringen-

te, legate de ocrotirea sănătăţii populaţiei, a

dat rezultate bune, pentru că noua structură

ne dă posibilitatea de a analiza problemele

asistenţei medicale acordate pacienţilor din

raion în comun cu toate instituţiile medicale,

APL, alte servicii care, direct sau indirect, pot

infl uenţa factorii de risc.

Sergiu Rotaru, șef al Direcţiei Calitate, Eva-

luare și Control Nord a CNAM: planul de acti-

vitate al consiliului include problemele strin-

gente de sănătate publică, iar în hotărârile

adoptate sunt defi nite clar responsabilităţile

tuturor factorilor de decizie, implicaţi în solu-

ţionarea lor. Acest consiliu va putea evalua în

viitor și activitatea instituţiilor medico-sanita-

re private.

Alexandru Roșca, membru al Consiliului de

sănătate publică, șef al Direcţiei Siguranţa

Alimentelor (DSA) din raion: infecţiile zo-

oantroponoze (leptospiroza, tularemia, an-

traxul, rabia, salmonelozele) sunt o problemă

actuală atât pentru Republica Moldova, cât și

pentru raionul nostru. Colaborarea Serviciu-

lui de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publi-

ce (SSSSP) cu Direcţia Siguranţa Alimentelor

contribuie la evaluarea situaţiei epidemiolo-

gice și epizootologice prin infecţii zooantro-

ponoze, planificarea și realizarea măsurilor

curativ-profilactice și antiepidemice. Sunt

convins că la ședinţele de lucru ale consi-

liului vor fi abordate și elaborate măsuri de

soluţionare a tuturor problemelor ce ţin de

sănătatea populaţiei.

Consiliul de sănătate publică teritorial va asi-

gura și în continuare supravegherea sănătăţii

publice prin dirijare, coordonare, monitoriza-

re și conjugarea eforturilor tuturor actorilor

din domeniu, contribuind astfel la diminua-

rea factorilor de risc, prevenirea maladiilor,

acordarea asistenţei medicale de calitate si-

gură la nivel primar, prespitalicesc și spitali-

cesc.


CRONICA28

CSP CAHUL: DE LA SIMPLU LA COMPUS

Vladimir LÎSENCO,medic-șef CSP Cahul,președintele Consiliului teritorial de sănătate publică

Consiliul de sănătate publică teritorial Cahul a

fost instituit în conformitate cu prevederile le-

gislaţiei sanitare în vigoare (Ordinul Ministeru-

lui Sănătăţii nr. 230 din 30.03.2016) pe lângă au-

torităţile administraţiei publice locale de nivelul

doi în scopul coordonării și promovării politicii

unice în domeniul sănătăţii.

Necesitatea acestui consiliu a fost dictată de

descentralizarea sectorului medical, care a cre-

at un gol în colaborarea intersectorială și s-a re-

fl ectat negativ asupra procesului de profi laxie a

maladiilor și a calităţii actului medical.

Consiliul de sănătate publică teritorial Cahul

și-a început activitatea în luna iunie a anului

curent, componenţa nominală fi ind aprobată

prin ordinul ministrului Sănătăţii. În ce privește

activitatea nemijlocită a consiliului, ea are ca

prerogativă efi cientizarea colaborării institu-

ţiilor medicale publice și private din raion în

domeniile prioritare din sănătatea publică și

corelarea acţiunilor acestora. Pentru a asigura

transparenţa în activitate, membrii Consiliului

de sănătate publică au cerut conducătorilor

instituţiilor medicale și farmaceutice terito-

riale să prezinte lista problemelor cu care se

confruntă și care necesită examinare în cadrul

Consiliului de sănătate publică. În consecinţă,

consiliul a aprobat și coordonat cu Ministe-

rul Sănătăţii un plan de lucru, în care au fost

incluse subiectele-cheie pentru dezbaterile

viitoare. Ședinţele consiliului se desfășoară

lunar în incinta sălii de conferinţe a Centrului

de Sănătate Publică (CSP) raional Cahul, con-

form agendei în care sunt incluse subiectele

preconizate pentru examinare și componenţa

grupului de lucru, responsabil de pregătirea

materialelor informative (acestea includ o notă

informativă și un proiect de hotărâre cu privire

la subiectul examinat).

Consiliul de sănătate publică teritorial Cahul a

desfășurat până acum 3 ședinţe, la care au fost

abordate cele mai actuale probleme de sănătate,

cum ar fi : Situaţia epidemiologică la BDA, holeră

și toxiinfecţii alimentare, măsurile de prevenţie în

contextul ordinelor MS; Profi laxia helmintiazelor la

copii în contextul ordinelor MS; Examenul medical

obligatoriu al salariaţilor din întreprinderile alimen-

tare, instituţii medicale, comunale și cele pentru co-

pii; Situaţia epidemiologică prin HVA și măsurile de

redresare; Implementarea recomandărilor pentru

un regim alimentar sănătos și activitate fi zică adec-

vată în instituţiile de învăţământ din RM etc.

În conformitate cu regulamentul de activitate

al consiliului, au fost aprobate 7 hotărâri, care

au ca scop îmbunătăţirea accesului populaţi-

ei la servicii medicale, promovarea sănătăţii și

prevenirea maladiilor în rândul populaţiei. Ho-

tărârile aprobate sunt transmise spre execu-

tare instituţiilor medicale, procesul executării


CRONICA29

acestora fi ind strict monitorizat. Totodată, ma-

terialele informative sunt publicate pe pagina

web a CSP raional Cahul www.prosanatateaca-

hul.md.

O atenţie sporită se acordă coordonării inter-

sectoriale în sistemul de sănătate și extrasistem

cu autorităţile publice locale, Direcţia Învăţă-

mânt, Direcţia Situaţii Excepţionale raionale,

alte servicii teritoriale în ceea ce privește profi -

laxia maladiilor transmisibile și netransmisibile,

sporirea calităţii asistenţei medicale spitalicești

și de ambulatoriu, promovarea sănătăţii etc.

IAURTUL

Se estimează că diabetul și bolile cardiovascu-

lare sunt favorizate de supraponderabilitate,

obezitate. Unii indicatori, precum circumferin-

ţa abdominală - ≥102 cm la bărbaţi și ≥ 88 cm

la femei, trigliceridele sporite în sânge - ≥ 150

mg/dL), HDL-colesterol scăzut - <40 mg/dL la

bărbaţi și <50 mg/dL la femei, hipertensiunea

arterială și glicemia mărită arată incontestabil

că trebuie întreprinse măsuri pentru ameliora-

rea stării de sănătate și eliminarea unor factori

de risc legaţi de activitatea fi zică insufi cientă. În

același timp, o mai mare atenţie trebuie acorda-

tă alimentaţiei.

În cazul dat este bine să ţinem cont de sfaturi-

le specialiștilor în domeniu, elaborate în baza

studiilor realizate la nivel mondial. A fost de-

monstrat că printre produsele cu efect protec-


tor și cu proprietăţi de reducere a riscului apa-

riţiei obezităţii și diabetului zaharat de tip 2 se

numără și iaurtul. Comparativ cu laptele, acest

produs conţine cu 20-100% mai multe pro-

teine, ribofl avină, vitaminele B6, B12, calciu,

potasiu, zinc, magneziu, obţinute în urma pro-

ceselor de fermentare și diversifi care a reţetei.

Important este că aciditatea iaurtului sporește

biodisponibilitatea calciului, iar prin efectele

sale pozitive asupra organismului se manifestă

probioticele și fermenţii, care facilitează diges-

tia parţială a lactozei din lapte - după consu-

mul iaurtului, enzima β-gal continuă să des-

compună lactoza.

Relaţia dintre iaurt și riscurile metabolice, studi-

ată în SUA pe un eșantion de 4 mii de persoane

adulte, monitorizate pe parcursul a 11 ani, re-

levă că persoanele care obișnuiesc să consume

frecvent iaurt, în medie 4,5 porţii pe săptămână,

prezintă un risc de îmbolnăvire de diabet zaha-

rat de tip 2 cu 28% mai mic.

Un alt studiu, efectuat printre adolescenţii cu

vârsta între 12,5 și 17,5 ani din 8 ţări europe-

ne, denotă că acest produs mărește calitatea

dietei, scade riscul bolilor cardiovasculare și

asigură o valoare mai mică a circumferinţei

taliei, reduce excesul de grăsime corporală și

abdominală.

Atât membrii consiliului, cât și invitaţii se im-

plică activ la toate etapele de pregătire și des-

fășurare a ședinţelor, fac propuneri concrete

pe marginea problemelor examinate, formu-

lează soluţii de redresare și argumentează im-

portanţa lor decizională.

Practica demonstrează convingător însemnă-

tatea Consiliului de sănătate publică în tot ce

ţine de colaborarea și coordonarea activităţi-

lor în sistemul de sănătate din teritoriu, având

în perspectivă perfecţionarea sa continuă ca

structură, calitate și efi cienţă.


CRONICA30

CSP CĂUȘENI: AM PORNIT CU DREPTUL

Andrei KAZACIOK,medic-șef CSP Căușeni, președintele Consiliului teritorial de sănătate publică

Reformele sistemului de sănătate, efectuate

în republica noastră în ultimii ani, au provocat

divizarea practic a întregii structuri a instituţii-

lor medico-sanitare publice (IMSP) din raionul

Căușeni în componente separate, toate aces-

tea derulându-se în lipsa unei coordonări te-

ritoriale în realizarea obiectivelor strategiei de

sănătate publică.

Astfel, Centrul Medicilor de Familie a fost re-

organizat prin instituirea a 8 centre de sănă-

tate autonome, Substaţia de Asistenţă Medi-

cală Urgentă cu 5 staţii de asistenţă medicală

urgentă și IMSP SR Căușeni cu Secţia Consul-

tativă, 13 centre și cabinete stomatologice și

17 farmacii. Fiecare din structurile medicale

m enţionate dispune de personalitate juridică.

Până la elaborarea regulamentului Consiliului

de sănătate publică, aprobat prin Ordinul MS

RM nr. 230 din 31.03.2016, existau deficienţe

serioase în realizarea politicilor de sănătate

publică din cauza lipsei unui organ coordo-

nator colegial al sistemului de sănătate teri-

torial.

Problemele dependente de activitatea com-

ponentelor sistemului de sănătate raional,

apărute în scurt timp, erau puse pe umerii

Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătă-

ţii Publice, care era nevoit să ia decizii urgen-

te, să coordoneze activităţile componentelor

sistemului de sănătate și ale altor servicii am-

plasate în teritoriu pentru a preveni situaţiile

de risc legate de sănătatea publică.

Odată cu formarea Consiliului de sănătate pu-

blică, învestit de Serviciul de Supraveghere de


CRONICA31

Stat a Sănătăţii Publice cu dreptul de coordo-

nare a activităţilor medicale din raion, lucrurile

ce ţin de organizarea activităţii în benefi ciul

sănătăţii populaţiei au pornit spre bine.

Chiar din start a fost reevaluată activitatea

IMSP, inclusiv situaţia sanitaro-epidemiologi-

că din teritoriul deservit. A fost elaborat Pla-

nul de activitate al consiliului pentru semes-

trul II al anului 2016, în care au fost incluse 14

dintre cele mai actuale probleme identificate,

cu tangenţă la activităţile comune pentru be-

neficiul sănătăţii populaţiei, printre care con-

trolul și supravegherea tuberculozei, conlu-

crarea componentelor sistemului de sănătate

din raion în controlul diabetului zaharat, pre-

scrierea medicamentelor compensate popu-

laţiei, alimentaţia copiilor cu vârsta de până

la 1 an etc.

Putem afirma cu certitudine: Consiliul de

sănătate publică a devenit o platformă prin

care sunt puse în discuţie principalele proble-

me din domeniul sănătăţii. Faptul că printre

membrii consiliului se regăsesc reprezentanţi

ai administraţiei publice locale în persoana

vicepreședintelui raionului, inclusiv reprezen-

tanţi ai unor instituţii desconcentrate în teri-

toriu, ne face să contăm pe

sensibilizarea tuturor actori-

lor decizionali în monitoriza-

rea modului de organizare a

asistenţei medicale în institu-

ţiile medico-sanitare din teri-

toriu, realizarea programelor

specifi ce în domeniul sănătă-

ţii, alocarea (gestionarea) mij-

loacelor fi nanciare necesare

pentru dezvoltarea bazei teh-

nico-materiale a instituţiilor

medico-sanitare, deoarece, în

marea majoritate a cazurilor,

hotărârile finale trebuie să fie axate pe supor-

tul financiar.

Pe parcursul a trei luni de activitate, la ședin-

ţele Consiliului de sănătate publică teritorial

Căușeni au fost examinate 10 chestiuni pro-

gramate și emise hotărârile respective. În trei

cazuri, hotărârile Consiliului de sănătate publi-

că vor fi examinate suplimentar, pentru a nu

admite, pe de o parte, repetarea din an în an a

neajunsurilor și chestiunilor nesoluţionate, pe

de alta, transformarea Consiliului de sănătate

publică într-un instrument aplicat formal.

Referitor la mica experienţă a președintelui și

secretarului consiliului. Suntem la început de

cale, iar Regulamentul de activitate al Consi-

liului de sănătate publică delimitează foarte

clar atribuţiile și sarcinile fiecăruia din ei, ră-

mâne doar să demonstrăm capacităţile ne-

cesare și să ne axăm pe prevederile legale în

beneficiul sănătăţii populaţiei.


CRONICA32

CSP UNGHENI: ÎN STRICTĂ CONFORMITATE CU PLANUL TRASAT

Raisa POPOVICI,medic-şef CSP Ungheni,preşedintele Consiliului teritorial de sănătate publică

Consiliul de sănătate publică teritorial Ungheni

a fost instituit în temeiul prevederilor Legii nr.

10-XVI din 3 februarie 2009 Privind Supraveghe-

rea de Stat a Sănătăţii Publice, Hotărârii Guver-

nului nr. 384 din 12 mai 2010 Cu privire la Servi-

ciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice și

Ordinelor Ministerului Sănătăţii (MS) nr. 230 din

31.03.2016 Cu privire la Consiliul de sănătate pu-

blică teritorial și nr. 473 din 16.05.2016 Cu privire

la aprobarea componenţei nominale a consiliilor

de sănătate publică teritoriale.

Printre scopurile de bază ale înfi inţării acestui

forum teritorial e și promovarea obiectivelor

Strategiei naţionale de sănătate publică pentru

anii 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guver-

nului RM nr. 1032 din 20 decembrie 2013.

Pentru organizarea și desfășurarea activităţii

Consiliului de sănătate publică teritorial Un-

gheni au fost întreprinși următorii pași. Pe par-

cursul lunii aprilie 2016, Centrul de Sănătate

Publică raional (CSPR) Ungheni a solicitat auto-

rităţilor administraţiei publice locale de nive-

lul II și conducătorilor unor instituţii din raion

candidaturi pentru formarea consiliului. Ulteri-

or, prin Ordinul MS RM nr. 473 din 16.05.2016 a

fost aprobată următoarea componenţă nomi-

nală a consiliului în număr de 13 persoane:

1. Președinte al consiliului – medicul-șef al

CSPR Ungheni, medic-șef sanitar de stat al

raionului.

2. Secretar al consiliului – șeful Secţiei Epide-

miologia maladiilor transmisibile a CSPR Un-

gheni.

Membri ai consiliului:

1. Medicul-șef al IMSP SR Ungheni.

2. Șeful IMSP CS Ungheni.

3. Șeful SAMU Ungheni.

4. Șeful ÎM Centrul Stomatologic raional Un-

gheni.

5. Vicepreședintele raionului, președintele Con-

siliului fondator al IMSP teritoriale.

6. Directorul Agenţiei Teritoriale Vest a CNAM.

7. Președintele Asociaţiei Sindicale Sănătatea

din raionul Ungheni.

8. Șeful adjunct al Serviciului Protecţie Civilă și

Situaţii Excepţionale din raionul Ungheni.

9. Specialistul principal al Direcţiei Învăţământ.

10. Şeful Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie

a Familiei.


CRONICA33

11. Şeful Direcţiei Siguranţa Alimentelor din

raion.

Ședinţa de constituire a Consiliului de sănă-

tate publică teritorial Ungheni a avut loc la

07.07.2016, la ea fiind aprobate Programul de

activitate al consiliului pentru semestrul II al

anului 2016, care la 1 iulie 2016 a fost coor-

donat cu Ministerul Sănătăţii, și

Regulamentul. Planul pentru se-

mestrul II al anului curent cuprin-

de 13 probleme actuale, prevăzu-

te pentru a fi puse în discuţie la

ședinţele viitoare ale consiliului.

Printre acestea:

Situaţia epidemiologică prin

tuberculoză, executarea măsu-

rilor de control și profi laxie (iu-

lie-noiembrie).

Realizarea măsurilor de profi la-

xie și combatere a holerei, boli-

lor diareice acute și toxiinfecţii-

lor alimentare (iulie).

Executarea Legii privind controlul tutunului

nr. 278 din 14.12.2007 (august).

Realizarea Programului teritorial de imuni-

zare a populaţiei (august).

Riscurile în perioada sarcinii, analiza stan-

dardelor de supraveghere a gravidelor. De-

ciziile premature (septembrie).

Realizarea Programului teritorial privind

controlul alcoolului pentru anii 2015-2016

(septembrie).

Activitatea IMSP la capitolul prevenirii şi

reducerii mortalităţii infantile şi copiilor cu

vârsta de până la 5 ani, conform HG RM nr.

1182 din 22.12.2010 (octombrie).

Perfecţionarea măsurilor de profi laxie a

infecţiilor nosocomiale şi de gestionare a

deşeurilor medicale (octombrie).

Realizarea Programului teritorial de profi lax-

ie şi combatere a diabetului zaharat (octom-

brie).

Accesul pacienţilor la medicamente, inclu-

siv la medicamente compensate şi gratuite

(noiembrie).

Realizarea Programului de profi laxie şi com-

batere a hepatitelor virale B, C, D.

Cu privire la organizarea şi evaluarea rezulta-

telor examenelor profi lactice ale populaţiei

în conformitate cu Ordinele MS RM nr. 504,

609, 132 şi 255 (decembrie).

Realizarea măsurilor de profi laxie și comba-

tere a helmintiazelor (decembrie).

Pană acum au fost organizare 3 şedinţe ale

Consiliului de sănătate publică teritorial Un-

gheni, la care au fost examinate chestiunile

incluse în Planul de activitate pentru această

perioadă.


CRONICA34

SĂNĂTATE ȘI ACTIVITATE INTELECTUALĂ

PENTRU CEI SĂNĂTOȘI

Ion BAHNAREL,dr. hab. șt. med.,prof. univ.,vicedirectorCNSP

La propunerea redacţiei revistei Cronica Sănătăţii Pu-blice de a veni cu unele sfaturi pentru tinerii specia-liști și savanţi din domeniul sănătăţii publice, ţinând cont de experienţa mea proprie și a înaintașilor noș-tri din domeniul sănătăţii publice, aș vrea să le spun următoarele:1. Bucuraţi-vă și bucuraţi-i pe cei din jur, pentru că vă ocupaţi de Măria Sa SĂNĂTATEA, care este cea mai mare avere din toate timpurile și la toate neamurile. Iubiţi această specialitate și ea, la rându-i, vă va adu-ce multe bucurii și satisfacţii.2. Studiaţi permanent, pentru a nu rămâne în urmă de știinţele sănătăţii. Ţineţi minte: cei care practică sistematic activitatea intelectuală au o speranţă de viaţă în medie cu cel puţin 10 ani mai mult, decât cei care nu fac astfel de eforturi.3. Învăţaţi sistematic. Studiaţi computerul, meșteșugu-rile, grădinăritul, orice... Nu lăsaţi creierul să leneveas-că. O minte înceată este atelierul diavolului. Și numele diavolului este Alzheimer. Savuraţi lucrurile simple.4. Învăţaţi temeinic specialitatea, treceţi cu răbdare toate treptele ierarhice ale sistemului pentru a le cu-noaște, nu vă feriţi de munca brută, care vă permite să staţi de sine stătător pe picioare. 5. Preţuiţi-vă sănătatea, stimulaţi comportamentul de menţinere a sănătăţii omului prin alegerea conștientă a modului de viaţă sănătos în condiţiile creșterii tensi-unii sociale și diminuării protecţiei sociale. Dacă este bună, păstraţi-o. Dacă mai are hibe, reparaţi-o. Dacă

nu ţine de voi reparaţia, căutaţi sprijin. Fiţi sănătoși și daţi exemplu în familie, în comunitate, în societate de un mod de viaţă sănătos prin:- consumul de apă de calitate garantată;- respectarea unui regim adecvat de muncă și odih-nă;- menţinerea unui mediu salubru la lucru și în locu-inţă;- alimentaţie sănătoasă prin folosirea în special a ce-realelor și legumelor;- efectuarea imunizărilor recomandate de Serviciul de Sănătate Publică;- controlul strict asupra folosirii medicamentelor, în special a antibioticelor;- excluderea deprinderilor dăunătoare (fumat, nar-cotice, alcool, sedentarism).6. Insistent excludeţi sau minimizaţi stresul, păstraţi buna dispoziţie (toleranţa, echilibrul sufl etesc). În-conjuraţi-vă cu prieteni veseli, cei mohorâţi vă depri-mă. Cultivaţi-vă capacităţile de a combate stresul, ca cel mai mare dușman al sănătăţii, folosind în acest scop mijloacele și metodele simple, care stau la în-demâna oricui:- râsul și zâmbetul sincer; râdeţi des, mult și din toată inima;- mișcarea permanentă sau cel puţin 5000 de pași zilnic;- iubiţi-vă aproapele, familia; spuneţi-le cât mai des oamenilor dragi că îi iubiţi; - iubiţi-vă pe voi înșivă. Înconjuraţi-vă cu dragoste, indiferent de ceea ce înseamnă aceasta: familia, ani-măluţele dragi, muzica, plantele, hobby-urile... Casa voastră este refugiul vostru.7. Mai apar și lacrimi... Înduraţi, suferiţi și mergeţi mai departe... Singura persoană care ne însoţește toată viaţa suntem NOI ÎNȘINE. Fiţi VII cât sunteţi în viaţă!

Și NU UITAŢI NICIODATĂ vorba fi losofului: Viaţa nu se măsoară cu numărul de respiraţii pe care le aveţi, ci în momente care îţi taie răsufl area.


CRONICA35

Omagieri

Leonid Savca s-a născut la 15 august 1946 în sa-

tul Singureni, judeţul Bălţi, într-o familie de agri-

cultori. Din 1953 până în 1960 a studiat la școala

medie din satul Singureni, iar din 1960 până în

anul 1964 – la școala de 11 clase din satul Pe-

linia, raionul Rîșcani. După absolvirea școlii de

11 clase, timp de un an a lucrat secretar al orga-

nizaţiei comsomoliste a colhozului Khirov (sate-

le Singureni și Strîmba (acum Corlăteni), raionul

Rîșcani). În anul 1965 a intrat la Institutul de Stat

de Medicină din Chișinău (actualmente USMF

Nicolae Testemiţanu), iar după absolvirea lui în

anul 1971 a fost repartizat la sanepidul raional

Leova din cadrul Serviciului Sanitaro-Epidemio-

logic de Stat (actualmente Serviciul de Suprave-

ghere de Stat a Sănătăţii Publice (SSSSP)), unde

a activat și avansat de la medic epidemiolog

(1971-1973), șef Secţie epidemiologică (1973 și

1979-2004) până la medic-șef al Staţiei Sanitaro-

Epidemiologice și, concomitent, medic-șef sa-

nitar de stat al raionului Leova (1973-1979).

Din anul 2004 și până în prezent activează în

funcţia de medic epidemiolog în cadrul Cen-

trului Naţional de Sănătate Publică, făcând faţă

provocărilor prin participare activă la soluţio-

narea multiplelor probleme legate de suprave-

gherea epidemiologică a maladiilor transmisi-

bile și executarea cu succes a mai multor sarcini

planifi cate sau operative, dictate de situaţia

epidemiologică precară din teritoriul republicii

și trasate de conducerea instituţiei sau a Minis-

terului Sănătăţii.

Pe parcursul activităţii sale, domnul Leonid Savca

și-a perfecţionat permanent cunoștinţele teore-

tice și abilităţile practice la cursurile de reciclare

post-diplomă, seminare, conferinţe, congrese.

A fost atestat și din anul 1988 deţine categoria

de califi care superioară de medic epidemiolog,

Leonid SAVCALA 70 DE ANI

dând dovadă de cunoștinţe vaste și profunde

și de bogată experienţă practică în domeniul

supravegherii epidemiologice. S-a dovedit a fi

un specialist cu spirit de iniţiativă, inovator și

de înaltă responsabilitate personală, bucurân-

du-se de stima și respectul colegilor din cadrul

Centrului Naţional de Sănătate Publică și celor

din teritoriu.

Activitatea domnului Leonid Savca a fost apre-

ciată la justa valoare de conducerea instituţiei,

a Ministerului Sănătăţii și Guvernului republicii.

Astfel, pentru activitatea fructuoasă în dome-

niul sănătăţii, contribuţia adusă la perfecţiona-

rea Serviciului Sanitaro-Epidemiologic de Stat

și, mai recent, a Serviciului de Supraveghere

de Stat a Sănătăţii Publice, Domniei sale i-a fost

conferit titlul Medic emerit și i-au fost decernate

diplome de onoare ale Ministerului Sănătăţii,

Consiliului raional și Spitalului raional Leova,

Guvernului Republicii Moldova.

Domnule Leonid Savca, din partea mea și a colectivului Centrului Na-ţional de Sănătate Publică, Vă transmit tradi-ţionalul La mulţi ani! Vă dorim cu toţii noi îm-pliniri, realizări frumoase și multă sănătate. Să aveţi mereu în preajma Dumneavoastră oameni devotaţi, să Vă bucuraţi de colegii și prietenii dragi sufl etului. Vă mulţumim pen-tru activitatea rodnică și pentru fi delitatea faţă de SSSSP, de care daţi dovadă zi de zi.

Cu respect, Iurie PÎNZARU,

director general CNSP,adjunct al medicului-șef

sanitar de stat al RM, dr. șt. med., conf. univ.,

redactor-șef


CRONICA36

Omagieri

Ana VOLNEANSCHILA 70 DE ANI

Cum poţi să te cunoști pe tine însuţi? Niciodată prin contemplare, ci prin acţiune. Încearcă să-ţi

faci datoria și vei afl a îndată câte parale faci. J. W. Goethe

Doamna Ana Volneanschi, doctor în medici-nă, conferenţiar cercetător, secretar știinţifi c al CNSP, Om Emerit al Republicii Moldova, rotun-jește în acest mijloc de toamnă onorabila vâr-stă de 70 de ani. Constatăm cu satisfacţie că, urcând pe acest pisc, doamna Ana Volneanschi are la ce privi în urmă, are cu ce se mândri în plan profesional. În același timp, dumneaei e mereu în acţiune, în căutări, activează cu efi ci-enţă și deplină consacrare pe tărâmul știinţei și inovării în domeniul sănătăţii publice.

Și-a făcut studiile la Institutul de Stat de Medi-cină din Chișinău, după care a lucrat cercetător știinţifi c inferior la Institutul Moldovenesc de Cercetări Știinţifi ce în Igienă și Epidemiologie. Muncea și studia, de toate se interesa, căci așa era fi rea ei de om al căutărilor, mereu nemul-ţumit de nivelul atins și ferm convins că orice orizont succede altuia, mai ispititor, pentru că știinţa nu stă pe loc, ci se afl ă într-o continuă dezvoltare. Graţie muncii asidue și cercetărilor știinţifi ce efectuate, în anul 1986, la Kiev, și-a susţinut teza de doctorat.

A urcat una după alta toate treptele succesului, ajungând în funcţia de director general al CNSP (2003). Pe parcursul activităţii sale s-a manifes-tat prin rezultate bune și efi ciente, spirit gospo-dăresc. În colaborare cu savanţii și specialiștii Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice, a elaborat mai multe acte legislative și normative. De asemenea, realizările ei știinţifi ce sunt refl ectate în peste 90 de lucrări știinţifi ce, publicate în ţară și peste hotare.

A fost și a rămas omul luptător pentru mai bine, mai perfect, aliniindu-și pașii cu acei care cred

în triumful unor reforme esenţiale și benefi ce în sănătatea publică.

Prin modul de a aborda problemele știinţifi ce și știinţifi co-practice, dna Ana Volneanschi a inspi-rat și a îndemnat colegii, inclusiv mai tineri, la o colaborare fructuoasă, pentru ca procesul de cercetare-dezvoltare să fi e cât mai efi cient.

Ca specialist, s-a încadrat perfect în activităţile știinţifi ce și știinţifi co-practice. Știe ce vrea și cum să-și atingă scopul, întrucât, ca om de cu-raj și maestru al cuvântului, împletește în mod fericit mărinimia și capacităţile intelectuale cu exigenţa și spiritul critic, dă dovadă de o vastă și profundă cultură. Ne-am zis că este un dar de Sus să avem printre noi fi inţe asemenea doam-nei Ana Volneanschi, care înnobilează viaţa, îi dau sens și adaugă nemurire.

Distinsă doamnă Ana Volneanschi, permiteţi-mi, la această oră astrală a destinu-lui Dumneavoastră, să Vă spun din partea mea și a colectivului Centrului Naţional de Sănăta-te Publică tradiţionalul La mulţi ani! Vă dorim noi împliniri și realizări, roade bogate și mul-tă, multă sănătate. Fie ca seninătatea și buna dispoziţie să fi e brăţară de aur sufl etului Dum-neavoastră mărinimos. Să aveţi în preajmă tot mai mulţi prieteni și persoane dragi sufl etului. Vă mulţumim pentru că existaţi și pentru con-tribuţia adusă la prosperarea medicinei.

Cu profundă consideraţie,Iurie PÎNZARU,

director general CNSP,adjunct al medicului-șef

sanitar de stat al RM, dr. șt. med., conf. univ.,

redactor-șef


CRONICA37

In memoriam

Ion HĂBĂȘESCU (25.11.1938 – 28.08.2016)

Conferenţiarul universitar, doctor în medicină Ion Hăbășescu s-a născut la 25 noiembrie 1938 în sa-tul Strâmba (actualmente Corlăteni), judeţul Bălţi, România, într-o familie de agricultori. A cunoscut greutăţile vieţii din copilărie. Pe lângă lucrul pe care trebuia să-l îndeplinească acasă, Ion Hăbă-șescu de la o vârstă destul de timpurie a început să lucreze în gospodăria colectivă (colhoz) din lo-calitatea natală. Deși era ocupat cu diverse munci agricole, avea succese frumoase la învăţătură, fi -ind obsedat, în primul rând, de matematică.

În anul 1955, după terminarea școlii medii din satul natal, Ion Hăbășescu a susţinut examenele de admi-tere la Facultatea Fizică și Matematică a Institutului Pedagogic de Stat din Bălţi. Îi mergea bine, dar vă-zând suferinţele mamei, cauzate de starea de sănăta-te precară, problemele de sănătate ale surorii, a luat o decizie care a fost una de mare cotitură în viaţa sa, și anume: a hotărât să se facă medic, pentru a putea ajuta, în primul rând, fi inţele dragi, apoi și oamenii care vor apela la ajutorul lui. În urma acestei decizii, în anul 1957 a abandonat studiile la Institutul Pedago-gic din Bălţi și a susţinut cu succes examenele de ad-mitere la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău, devenind student la Facultatea Curativo-Profi lactică.

Interesul tânărului faţă de studii a fost deosebit, el devenind chiar de la început un student exemplar. După absolvirea institutului, Ion Hăbășescu a fost admis la aspirantură (astăzi – doctorantură), specia-litatea Igienă. Și-a scris teza de doctor, intitulată Eva-luarea igienică a condiţiilor și regimului de instruire a adolescenţilor de 15-16 ani la profi l vitivinicol în școlile profesionale tehnice ale Moldovei la Catedra Igienă generală sub conducerea șefului catedrei - ilustrul savant Iacov Reznik, doctor habilitat în medicină, profesor universitar, Om Emerit. În anul 1970 Ion Hăbășescu a fost numit, iar mai apoi ales prin con-curs în funcţia de conferenţiar universitar, în care a activat până în ultimele zile ale vieţii.

La insistenţa sa, în anul 1967 a fost deschis cursul de igienă a copiilor și adolescenţilor pentru stu-denţii fostei Facultăţi de Igienă și Sanitarie (ulte-rior – Medicină Profi lactică, Medicină Preventivă, iar astăzi – Sănătate Publică). Timp de 50 de ani a citit prelegeri și a dus lucrări practice la cursul de igienă a copiilor și adolescenţilor. Conștientizând

necesitatea stringentă în materiale didactice noi, care să corespundă cerinţelor timpului, Ion Hăbă-șescu a scris și editat manualul Igiena copiilor și adolescenţilor (1999), compendiul de lucrări prac-tice la disciplina respectivă (2009).

Ion Hăbășescu a citit cursul de igienă a copiilor și adolescenţilor la Colegiul Naţional de Medicină și Farmacie, Secţia asistenţi-igieniști, participantelor la cursurile de perfecţionare a asistentelor medi-cale de profi l igienic, de profi l general și pediatric, precum și asistentelor medicale angajate în insti-tuţiile preșcolare și preuniversitare.

Fiind un aprig adept al sanologiei (medicina omu-lui sănătos), în anul universitar 1989-1990 Ion Hă-bășescu a fondat cursul Educaţie pentru sănătate, pregătind în prealabil materialele necesare pen-tru prelegeri și lucrări practice.

A elaborat și publicat peste 150 de lucrări știinţifi -ce. Permanent își ridica nivelul profesional, parti-cipând la seminare și treninguri, inclusiv la cursuri de perfecţionare continuă peste hotarele republi-cii – în Rusia (Moscova, Sanct-Petersburg), Româ-nia (Iași). În scop știinţifi c și didactic, Ion Hăbășes-cu a colaborat permanent cu medicii practicieni.

Pentru contribuţia adusă la organizarea asisten-ţei medico-sanitare în detașamentele studen-ţești (inclusiv în perioada când deţinea funcţia de medic-șef al Detașamentului studenţesc republi-can), Ion Hăbășescu a fost decorat cu medalia Pentru valorifi carea pământurilor desţelenite, iar pentru meritele deosebite, obţinute în activita-tea didactico-știinţifi că, - cu insigna Eminent al ocrotirii sănătăţii al URSS, medaliile Pentru vitejie în muncă, Veteran al muncii, diplome de onoare.

Ion Hăbășescu s-a stins din viaţă la 28 august 2016, însă va rămâne în memoria noastră ca un specialist de frunte, om modest, promotor al me-dicinei preventive.

Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Colaboratorii Catedrei Igienă a USMF N. Testemiţanu


CRONICA38

In memoriam

Valeriu Chicu (20.06.1944 – 27.09.2016)

Valeriu Chicu s-a născut la 20 iunie 1944 în s. Buda, Călărași. A absolvit școala din Pîrjolteni și Școala medicală de bază din Chișinău. Și-a început cari-era profesională în anul 1963 la Micleușeni în ca-litate de felcer sanitar. În anul 1967, după demo-bilizare, și-a continuat studiile la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău, iar în 1973, după absol-virea lui, a rămas să activeze în aceeași instituţie. Experienţa de viaţă bogată, studiile știinţifi ce pro-funde și activitatea rodnică i-au asigurat lui Vale-riu Chicu o ascensiune profesională permanentă: de la funcţia de asistent, lector superior, conferen-ţiar universitar, secretar responsabil al comisiei de admitere până la decan al Facultăţii Medicină preventivă, prorector pentru relaţii internaţionale. În același timp, s-a afi rmat ca pedagog de vocaţie, om de înaltă nobleţe sufl etească, manager iscusit, care a obţinut performanţe în reforma curriculară, instruirea studenţilor în limba română, stabilirea relaţiilor de colaborare constructive și avantajoa-se cu alte catedre, cum ar fi Catedrele Igienă și Epidemiologie de la Universitatea de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa din Iași, România, etc.

Valeriu Chicu a trăit cu grijile și bucuriile Alma Ma-ter, a emanat energie și căldură, a fost lumină și călăuză pe calea spre profesie pentru mai multe generaţii de medici.

A contribuit plenar la organizarea activităţii Cen-trului Naţional de Sănătate Publică (CNSP) și a Ser-viciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publi-ce (SSSSP). În anii 1995-2000, după primii ani de independenţă și de reformare a serviciului, exista o situaţie epidemiologică nefavorabilă prin erup-ţii de holeră și difterie, cazuri de tularemie și an-trax, se înregistrau defi cienţe în asigurarea cu vac-cinuri. Anume în această perioadă Valeriu Chicu a fost numit în mai multe funcţii de înaltă respon-sabilitate managerială: de vicedirector, director general al Centrului Naţional Știinţifi co-Practic de Igienă și Epidemiologie (CNȘPIE (actualul CNSP)), apoi, concomitent, de director general CNȘPIE, vi-ceministru al Sănătăţii și medic-șef sanitar de stat

al Republicii Moldova (anii 1997-1998), după care de viceministru al Sănătăţii și medic-șef sanitar de stat al Republicii Moldova (1998-1999), în toate făcând faţă situaţiei. A iniţiat, susţinut și participat activ la elaborarea multor acte normative, directi-ve, instructiv-metodice și programe naţionale de combatere și profi laxie a bolilor infecţioase, pri-oritare pentru sănătatea publică, devenind astfel unul din pilonii de bază ai reformării și consolidării actualului SSSSP din RM.

Valeriu Chicu a realizat diverse proiecte de cer-cetare naţionale și internaţionale, iar studiile ști-inţifi co-practice le-a fructifi cat în teza de doctor în știinţe medicale (1984), în 1988 obţinând și titlul știinţifi co-didactic de conferenţiar universi-tar. Este autorul a peste 120 de lucrări știinţifi co-didactice, inclusiv monografi i, manuale, articole, lucrări metodico-didactice pentru studenţi și re-zidenţi. Pentru activitatea fructuoasă a fost de-corat cu Ordinul Gloria muncii, medaliile Meritul civic și Nicolae Testemiţanu, Certifi catul de apre-ciere al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru contribuţie la eradicarea poliomielitei în RM și în Regiunea Europeană.

Cunoscutul medic epidemiolog, conferenţiar uni-versitar, manager și savant Valeriu Chicu s-a stins din viaţă la 27 septembrie 2016, însă va rămâne în memoria noastră ca un exemplu de slujire în numele prezentului și viitorului, demn de urmat pentru generaţiile tinere de medici. Odată cu trecerea lui la cele veșnice, am pierdut un talen-tat pedagog și educator, un savant excelent și un manager experimentat al învăţământului supe-rior medical și al Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice, un bun coleg și prieten, un specialist de frunte și un promotor al sănătăţii publice.

Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Colegii de la CNSP și instituţiile SSSSP


CRONICA39

In memoriam

Petru IAROVOI (29.03.1932 – 10.10.2016)

La 10 octombrie 2016 s-a stins din viaţă Petru Iarovoi -

cercetător știinţifi c principal în Laboratorul Epidemiolo-

gia hepatitelor virale al Centrului Naţional de Sănătate

Publică (CNSP), doctor habilitat în medicină, Om Emerit

al Republicii Moldova. Personalitate bine cunoscută în

rândul comunităţii medicale din republică, timp de ju-

mătate de secol Petru Iarovoi a participat la procesul de

formare, cimentare și prosperare a Serviciului de Supra-

veghere de Stat a Sănătăţii Publice.

Petru Iarovoi s-a născut la 29 martie 1932 în satul Corbu,

Dondușeni (judeţul Soroca). Și-a făcut studiile la Școala

de felceri și moașe din Bălţi, la Institutul de Stat de Medici-

nă N. Pirogov din Odesa, absolvindu-le cu menţiune, după

care a activat în raioanele nordice ale republicii. În scurt

timp, a fost invitat pentru studii în ordinatură la Catedra

Boli infecţioase a Institutului de Stat de Medicină din Chi-

șinău, iar în anul 1962 i s-a propus să urmeze aspirantura.

În anul 1964 a fost numit viceministru al Sănătăţii și me-

dic principal sanitar de stat al RSSM, în care funcţie a

activat timp de zece ani. O problemă stringentă în acea

perioadă era morbiditatea sporită prin boli infecţioase,

care culmina cu multe decese și provoca substanţiale

daune economice. În această situaţie complicată, anu-

me Petru Iarovoi a fost acel care a iniţiat și realizat im-

portante programe de combatere a multiplelor infecţii.

La insistenţa lui, a fost creat punctul de carantină sa-

nitară cu 3 unităţi la trecerea peste Prut, în zona s. Le-

ușeni, la staţia feroviară Ungheni; pentru prima dată

în istoria ex-URSS, un guvern, și anume guvernul re-

publicii noastre, a adoptat la 20.06.1964 hotărârea Cu

privire la situaţia în ocrotirea sănătăţii vizavi de aplicarea

chimicalelor toxice în RSSM, hotărâre ce prevede multe

acţiuni de reglementare și control, crearea de labora-

toare speciale, instruirea cadrelor în utilizarea corectă

a pesticidelor. Vizita efectuată la staţia atomoelectrică

din Novovoronej l-a convins de acţiunea nefastă a în-

treprinderii asupra sistemului ecologic, de aceea la în-

toarcere, în pofi da insistenţei conducerii de vârf a repu-

blicii, a dat dovadă de curaj și patriotism, opunându-se

vehement construcţiei unei staţii similare la Cuciurgan.

Începând cu anul 1966, pe lângă fi ecare punct de felceri

și moașe, ambulatoriu, policlinică etc. au fost deschise în

mod obligatoriu puncte de vaccinare. La Staţia Sanitaro-

Epidemiologică republicană a fost creată o secţie spe-

cială, iar în cadrul Institutului Moldovenesc de Cercetări

Știinţifi ce în Igienă și Epidemiologie (IMCȘIE) - un labo-

rator de profi laxie specifi că. Astfel, Republica Moldova a

fost prima dintre republicile URSS, care a propus această

formă de organizare și realizare a vaccinologiei.

În anul 1971 Petru Iarovoi a susţinut teza de doctor în

medicină, iar peste câţiva ani i-a fost conferit titlul de

conferenţiar universitar. Între anii 1974 și 1988 a deţinut

funcţia de vicedirector pentru știinţă și cea de șef al Labo-

ratorului Infecţii cu focalitate naturală la IMCȘIE, unde a

fost conducătorul știinţifi c și executorul mai multor pro-

iecte de cercetare. Curând a fost ales prin concurs șef al

Laboratorului Epidemiologia hepatitelor virale din cadrul

Institutului de Medicină Preventivă și Clinică din or. Chi-

șinău, antrenat în combaterea hepatitelor virale paren-

terale B, C și D. Între anii 1995 și 2001 a deţinut aceeași

funcţie, dar în cadrul Centrului Naţional Știinţifi co-Practic

de Medicină Preventivă, unde a susţinut și teza de doctor

habilitat în medicină, dedicată măsurilor de fortifi care a

sănătăţii publice prin reducerea morbidităţii prin infecţii

intestinale, ca urmare a ameliorării mediului ambiental.

Este autorul a 300 de lucrări știinţifi ce, inclusiv a 10 mo-

nografi i, patente și brevete de invenţie. Rezultatele ob-

ţinute în Laboratorul Epidemiologia hepatitelor virale,

în care Petru Iarovoi a activat 22 de ani, au stat la baza

elaborării primului Program naţional de combatere a

hepatitelor virale B, C și D, aprobat prin Hotărârea Gu-

vernului RM nr. 507 din 02.06.1997. El este principalul

autor al acestui program, precum și al altor documente

cu caracter de directivă și instructaj privind combaterea

hepatitelor virale, în special parenterale.

Onestitatea, munca asiduă, devotamentul faţă de pro-

fesia aleasă au atras respectul colegilor și tuturor celor

care l-au cunoscut pe doctorul habilitat în medicină

Petru Iarovoi. Colegii de serviciu exprimă un profund

regret pentru plecarea în veșnicie a distinsului doctor,

specialist de forţă, patriarh al epidemiologiei naţionale,

și exprimă sincere condoleanţe familiei răposatului.

Dumnezeu să-l odihnească în Împărăţia Sa.

Colegii de la CNSP


CRONICA40

PRIMA CONFERINŢĂ NAŢIONALĂ CU PARTICIPARE

INTERNAŢIONALĂ ÎN DOMENIUL PROMOVĂRII

SĂNĂTĂŢII, DESFĂȘURATĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Sănătatea și bunăstarea sunt scopuri umane

universale, drepturi vitale, componente majore

ale dezvoltării echitabile umane, economice și

sociale și, totodată, importante resurse pentru

viaţa cotidiană.

Traversăm o perioadă în care ne con-

fruntăm cu ridicarea costurilor la ser-

viciile medicale și creșterea impac-

tului bolilor asupra populaţiei. Deși

sloganul este mai ieftin să previi de-

cât să tratezi poate părea demodat,

acum acesta e mai actual ca oricând.

Dincolo de definiţia clasică precum

că promovarea sănătăţii este pro-

cesul prin care oamenii sunt aju-

taţi să mărească gradul de control

asupra propriei sănătăţi, pentru a o

menţine sau îmbunătăţi, este vorba nu doar

de o știinţă, ci de arta de a cultiva sănătatea

individului și comunităţii prin facilitarea con-

știentizării, motivării și construirii

abilităţilor necesare adoptării, schim-

bării și menţinerii unui stil de viaţă

sănătos, a unor practici favorabile

sănătăţii.

Acum, societatea caută răspunsuri la

întrebări legate de criza fi nanciară,

politică, umanitară și de mediu, re-

sursele insufi ciente pentru sănătate,

nivelul înalt al morbidităţii și mor-

talităţii, îndeosebi al bolilor cronice

netransmisibile, consumul excesiv de

alcool, epidemia fumatului, răspândită larg în

mediul tinerilor și adolescenţilor, etc. Accesul

la informaţii și servicii ce ţin de informare, co-


CRONICA41

municare și consiliere este esenţial pentru a re-

zolva aceste probleme.

Ca multe alte ţări din regiune, Republica Moldo-

va se confruntă cu diverse provocări. Creșterea

poverii bolilor netransmisibile, prevalenţa înal-

tă a comportamentelor nesănătoase, agrava-

rea presiunilor economice și creșterea costurilor

serviciilor de sănătate sporesc riscul excluziunii

sociale. În perspectivă, cheia succesului ar putea

fi schimbarea mentalităţii factorilor de decizie,

prestatorilor de servicii și membrilor societăţii,

pentru ca serviciile de sănătate să nu mai fi e per-

cepute ca simple acţiuni de tratament al mala-

diilor, ci ca un mecanism care pune accentul pe

promovarea sănătăţii și educaţia pentru sănătate.

Conferinţa cu participare internaţională Pro-

movarea sănătăţii – o prioritate a sănătă-

ţii publice, care și-a ţinut lucrările în perioada

22-24 iunie 2016 la Orhei, a fost o premieră pen-

tru ţara noastră. La lucrările ei au fost invitaţi 110

participanţi, inclusiv persoane din cadrul profe-

soral-didactic al USMF N. Testemiţanu (Catedre-

le Igienă, Igienă generală, Medicină

de familie și Clinică universitară),

cercetători știinţifi ci și specialiști în

domeniu ai CNSP, medici specialiști

din CSP municipale și raionale, alte

instituţii medico-sanitare publice.

Delegaţia participanţilor de peste

hotare a fost reprezentată de cadrul

profesoral-didactic al UMF Gr. T. Popa

din Iași, Universitatea Dunărea de Jos

din Galaţi, Universitatea Ovidius din

Constanţa și Clinica de gastroentero-

logie din Cluj-Napoca, România, cer-

cetători știinţifi ci și specialiști în domeniu din

Ungaria, Ucraina, Norvegia, Elveţia, SUA.

La sesiunile conferinţei au fost prezentate ra-

poarte și comunicări, postere ale specialiștilor din

domeniul sănătăţii, au fost examinate activităţile

intersectoriale în problemele pro-

movării sănătăţii, ca problemă a să-

nătăţii publice, evaluarea factorilor

de risc comportamentali și rolul să-

nătăţii mediului, fortifi carea capaci-

tăţilor în domeniul dat etc. De ase-

menea, au fost totalizate activităţile

Serviciului de Supraveghere de Stat

a Sănătăţii Publice din Republica

Moldova în promovarea sănătăţii,

fi ind puse în discuţie perspectivele

de dezvoltare a activităţilor în acest

domeniu în conformitate cu bunele

practici internaţionale.

La fi nele lucrărilor a fost adoptată Rezoluţia Conferinţei.

Subiectele-cheie, abordate de înaltul forum, s-au axat pe:

Promovarea sănătăţii la toate etapele vieţii.

Modul de viaţă sănătos în prevenirea bolilor netransmisibile.

Promovarea sănătăţii la locul de muncă și în instituţiile de educaţie.

Intervenţiile în promovarea sănătăţii la nivel comunitar.

Abordarea multidimensională a promovării sănătăţii.

Natalia SILITRARI,șef Centru Promovarea Sănătăţii

și Comunicare, CNSP


CRONICA42

De Zilele Sănătăţii, organizate la Moldexpo în-tre 7 și 10 septembrie 2016 în cadrul ediţiei a XXII-a a Expoziţiei Internaţionale Specializate MoldMedizin&MoldDent, specialiștii Centrului Naţional de Sănătate Publică (CNSP) și-au ame-najat în mod tradiţional standul și, după cum obișnuiesc an de an, au organizat mai multe acţiuni de promovare a sănătăţii. Ţinta acestor manifestări au fost nu atât colegii din alte insti-tuţii de sănătate, protagoniste ale expoziţiei, cât vizitatorii interesaţi de realizările medicinei și de

serviciile propuse de ofertanţi.

Astfel, de Ziua tematică Un copil sănătos - o fa-milie fericită s-au derulat povești pentru copiii de vârstă preșcolară privind îngrijirea corpului (grupul ţintă: copiii de 5-6 ani), au fost prezen-tate spoturi sociale și distribuite materiale de promovare a imunizării copiilor, cu oferirea re-comandărilor de rigoare părinţilor.

De Ziua tematică Sănătatea femeii în top au fost spoturile sociale de prevenire a fumatului în rândul femeilor gravide, materialele infor-maţionale privind prevenirea fumatului, ane-miei la femei, a fost evaluat statutul nutriţional prin intermediul măsurărilor antropometrice (greutatea corporală, înălţimea, procentul de grăsime și apă, masa musculară, greutatea osoasă, indicele masei corporale (IMC)); au fost efectuate măsurări funcţionale (tensiunea ar-terială, frecvenţa cardiacă, forţa musculară); au fost oferite recomandări privind reducerea su-praponderabilităţii și obezităţii. În cadrul ace-leiași zile tematice femeile au fost informate despre riscurile existente la locul de muncă, iar persoanele interesate de automonitorizarea statutului nutriţional au primit sfaturile nece-sare. Au fost distribuite pliante despre Diminu-area și reducerea factorilor de risc ocupaţionali

la femei, totodată, a fost prezentat posterul Con-știentizarea existenţei factorilor ocupaţionali de risc la femei.

În cadrul Zilelor tematice Împreună spre o ini-mă sănătoasă au fost prezentate spoturi soci-ale privind alimentaţia sănătoasă, promovarea activităţii fi zice, prevenirea fumatului, însoţite de distribuirea materialelor informaţionale în-tru menţinerea sănătăţii cordului. Mai multor vizitatori ai expoziţiei li s-a măsurat tensiunea arterială, li s-a stabilit indicele masei corporale, li s-a calculat riscul de îmbolnăvire prin boli car-diovasculare (BCV) și li s-au comunicat măsurile de prevenire. Persoanelor cu risc sporit de BCV le-au fost oferite recomandări privind modul de viaţă sănătos. Au fost completate chestionarele distribuite anterior privind aprecierea stării de nutriţie (ancheta alimentară). Vizitatorii au afl at că le stă la dispoziţie site-ul Nobezitate, ce se vrea un instrument util pentru urmarea și pro-movarea unui stil de viaţă sănătos, cărui fapt i-a servit și un trening sportiv.

Un interes deosebit a suscitat și latura știinţifi că a evenimentului, prezentată prin Conferinţa ști-inţifi co-practică Importanţa clinică a tehnologiilor de laborator - actualităţi și perspective, Raportul Reducerea morbidităţii și minimizarea consecinţe-lor hepatitelor virale B, C și D, Programul naţional de combatere a hepatitelor virale B, C și D pentru anii 2017-2021, prezentat de Constantin Spînu, director adjunct CNSP. Un alt moment important sunt cele două lecţii despre noua provocare glo-bală cu tema Virusul și infecţia Zika.

Alexandru FILIP, Serviciul de Presă și Relaţii cu Publicul,

CNSP

SPECIALIȘTII CNSP LA EIS MOLDMEDIZIN&MOLDDENT 2016


CRONICA43

La ședinţa Consiliului pentru coordonarea Progra-mului naţional privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020, organizată la 6 octombrie 2016 și pre-zidată de viceprim-ministrul pe probleme sociale al Republicii Moldova Gheorghe Brega, au fost examinate mai multe aspecte ce ţin de realizarea obiectivelor stabilite pentru anii 2012-2016. La șe-dinţă au participat membrii consiliului, reprezen-tanţi ai entităţilor publice și ai societăţii civile.

Progresele și problemele persistente în imple-mentarea prevederilor programului menţionat au fost elucidate de viceministrul Sănătăţii Aliona Serbulenco (Progresul realizării Programului naţio-nal privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020), viceministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vasile Luca și șeful Inspectoratului de Stat de Su-praveghere a Producţiei Alcoolice Andrei Gurin (Situaţia privind activităţile din industria producă-toare de băuturi alcoolice și datele analitice privind producerea băuturilor alcoolice în condiţii casnice), viceministrul Afacerilor Interne Dorin Purice și șeful Direcţiei MAI Oleg Graur (Respectarea preve-derilor Legii nr. 1100 din 30.06.2000. Măsurile între-prinse întru profi laxia consecinţelor consumului no-civ de alcool: crime, traumatisme și decese rutiere, cauzate de conducerea mijloacelor de transport în stare de ebrietate).

Dezbaterile pe marginea problemelor abordate la ședinţă au fost axate pe situaţia reală, când mass-media mai face publicitate băuturilor alco-olice de orice gen, pe încălcarea legislaţiei privind eliberarea băuturilor alcoolice între orele 22.00 și 8.00, eliberarea acestora minorilor sub 18 ani, șo-fatul în stare de ebrietate, comercializarea berii și a băuturilor energizante în apropierea instituţiilor de învăţământ pre - și universitar, imposibilitatea con-trolului alcoolului fabricat în condiţii casnice etc.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) promo-vează 3 strategii de bază în domeniul controlului alcoolului, considerate ca cele mai cost-efi ciente, și anume: Taxele, Accesul la alcool și Interzicerea pu-blicităţii, care au drept ţintă generaţia tânără.

REALIZAREA PROGRAMULUI NAŢIONAL PRIVIND CONTROLUL ALCOOLULUI

PE ANII 2012-2020, EXAMINATĂLA ȘEDINŢA CONSILIULUI COORDONATOR

După mai multe discuţii, membrii consiliului au de-cis instituirea unui grup de lucru intersectorial sub egida Ministerului Agriculturii și Industriei Alimen-tare. Având în componenţa sa reprezentanţi ai mi-nisterelor și entităţilor publice interesate în perfec-ţionarea cadrului normativ, inclusiv ai ministerelor Sănătăţii și Afacerilor Interne, Mediului, Economiei, Finanţelor, Inspectoratului de Stat pentru Suprave-gherea Producţiei Alcoolice și ai instituţiilor socie-tăţii civile, grupul de lucru va asigura examinarea cadrului normativ în vigoare și va veni cu propuneri concrete de îmbunătăţire a acestuia, mai ales în ce privește majorarea graduală a taxelor la băuturile al-coolice, accesul la ele (s-a propus ca vârsta-limită de eliberare a băuturilor alcoolice să fi e majorată până la 21 de ani), publicitatea la băuturi alcoolice, gestio-narea reziduurilor după fabricarea acestora etc. Important este că în sarcina Ministerului Agricul-turii și Industriei Alimentare, precum și a altor mi-nistere și autorităţi interesate s-a pus elaborarea analizei impactului social, fi nanciar și economic al modifi cărilor legislative, care au exclus berea și vinul din sfera de aplicare a Legii nr. 1100 din 30.06.2000 Cu privire la fabricarea și circulaţia alco-olului etilic și a producţiei alcoolice.

De asemenea, accentul s-a pus pe necesitatea urgentării elaborării cadrului normativ pentru implementarea la nivel de asistenţă medicală primară, pe baza celor mai bune practici existen-te, a screening-ului pentru depistarea precoce a abuzului de alcool și organizarea unor intervenţii scurte în scopul reducerii consumului abuziv de alcool, precum și pe desfășurarea în continuare a măsurilor de informare a populaţiei privitor la da-unele consumului abuziv de alcool în calitate de factor determinant al bolilor cronice netransmisi-bile cu impact major asupra sănătăţii publice.

Elena BOLEAC, secretar al consiliului,

șef Secţie Controlul determinanţilor sănătăţii,

CNSP


CRONICA44

- A fost aprobat un nou Regulament privind

organizarea alimentaţiei copiilor instituţionali-

zaţi. Cine va asigura controlul respectării aces-

tor prevederi și ce măsuri vor fi aplicate în cazul

abaterilor?

Eleonora Ureche, Chișinău

Mariana TUTUNARU, șef Secţie Sănă-tatea copiilor și tinerilor, dr. șt. med., Alexandra SÎLNIC, șef Serviciu Juridic, CNSP:

- Asigurarea unei alimentaţii adecvate și a

nutriţiei sănătoase a copiilor sunt prioritare

pentru Serviciul de Supraveghere de Stat a

Sănătăţii Publice (SSSSP). Pentru buna organi-

zare și monitorizare a alimentaţiei și nutriţiei

în instituţiile pentru copii, specialiștii Centru-

lui Naţional de Sănătate Publică, împreună

cu membrii grupului de lucru, reprezentan-

ţii entităţilor publice interesate, au elaborat

proiectul Recomandărilor pentru un regim

alimentar sănătos și activitate fi zică adecva-

tă în instituţiile de învăţământ din Republica

Moldova, care au fost aprobate prin Ordinul

Ministerului Sănătăţii nr. 638 din 12.08.2016

(Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova, 2016,

nr. 293-305, art. 1435).

Important este că actul normativ vizat inclu-

de diferite scheme de meniuri, încurajează

consumul de legume și fructe și, ca element

principal pentru hidratarea organismului,

promovează consumul apei potabile, optea-

ză pentru asigurarea unei alimentaţii echili-

brate și raţionale în cadrul instituţiilor de în-

văţământ general, inclusiv pentru practicarea

activităţii fi zice adecvate.

Supravegherea condiţiilor sanitare de alimen-

taţie și statutul nutriţional al copiilor și elevi-

lor din instituţiile de învăţământ general este

atribuţia centrelor de sănătate publică (CSP)

teritoriale. Dacă vor fi constatate prepararea

sau comercializarea produselor nerecoman-

date copiilor/elevilor, instituţiile de învăţă-

mânt riscă să fi e trase la răspundere contra-

venţională pentru încălcarea art. 15 alin. (6)

al Legii nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind

produsele alimentare (Monitorul Ofi cial al Re-

publicii Moldova, 2004, nr. 83-87, art. 431), cu

modifi cările și completările ulterioare, con-

form art. 801 din Codul Contravenţional al Re-

publicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie

2008 (Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova,

2009, nr. 3-6, art. 15), care prevede amenzi în

mărime de la 2 până la 3 mii de lei.

Dacă doriţi să primiţi revista „Cronica Sănătăţii Publice”,

ne puteţi scrie pe adresa de e-mail: [email protected] • [email protected]

sau contacta la tel.: (0 22) 574700

Revista poate fi accesată pe pagina web: www.cnsp.md

Puteți adresa întrebări Serviciului de Supraveghere de Stata Sănătății Publice la următorul e-mail: [email protected]

Răspunsurile la întrebările D-voastră vor fi publicate în numerele următoare.

Puteți adresa întrebări Serviciului de Supraveghere de Stata Sănătății Publice la următorul e-mail: [email protected]

Răspunsurile la întrebările D-voastră vor fi publicate în numerele următoare.


fondată în februarie 2009

Documents