Sideris Ecoblog Ghidul tu de frumusee natural i sntate bio organic Acasa Cosmetice homemade, idei naturale Pasta de dinti naturala Pasta de dinti naturala Chiar daca acest articol pare o intoarcere in timpuri rudimentare, sustine totusi idei mai sigure decat pasta de dinti moderna, plina de compusi toxici, din care, inevitabil, inghitim putin. Zilnic. De 2-3 ori. O solutie foarte simpla si rapida si la indemana pentru oricine este sa folosim putin bicarbonat de sodiu pe periuta de dinti si sa spalam astfel dintii. Retete ceva mai complexe mai jos: Pasta de dinti cu scortisoara 2 lingurite bicarbonat de sodiu 1 lingurita scortisoara macinata 1 lingurita xylitol (gasiti pe suplimente.ro, aici sau aici) 2 lingurite apa. Xylitolul este un indulcitor, dar previne cariile. In cazul in care consistenta amestecului este prea uscata, adaugati mai multa apa. Pasta de dinti cu glicerina 6 lingurite bicarbonat de sodiu 1/3 lingurita sare 4 lingurite glicerina vegetala (gasiti aici) 2 picaturi ulei esential favorit (menta, lamaie etc.). Puteti adauga si gel de aloe vera, pentru o consistenta mai vascoasa. Pentru gingii sensibile, adaugati 2 picaturi de ulei esential de cuisoare. Pentru efect antibacterian, recomandat este uleiul esential de tea tree, insa numai o picatura. Acest ulei nu se foloseste pentru copiii sub 10 ani. Past de dini fcut n cas Publicat de ctre Irina n Practice pe data de 20 decembrie 2010 | 7 comentarii Proaspt fcut, proaspt testat! V scriu cu inima cald i respiraia ca gheaa: e ceva ce merit s mprtesc. Pentru c nu mai aveam chef s caut prin marile magazine, s citesc etichete, productori i s fiu venic dezamgit de numele de corporaii prea mari i de numrul prea mare de ingrediente cu nume prea greu de pronunat. Pentru c substanele alea sunt otrvuri administrate n doze mici pe perioad lung, dar suficient ct s nu-mi convin ideea. Pentru c am gingii sensibile i vreau ceva special pentru asta. Pentru c pasta de dini natural de la plafar o fi ea bun, dar cam scump, m-am hotrt s o fac eu. Dup ce-am mai cutat un pic pe net ca s-mi renprosptez memoria (o tentativ am mai avut eu i mai demult), mi-am dat seama c, la fel ca la orice reet de fcut n cas merge s improvizezi destul de mult, pornind de la reeta de baz.

Aadar, am luat de pe raft i de prin sertare: 6 lingurie bicarbonat de sodiu 15 g glicerin (se gsete la farmacie) cteva picturi de ulei de mueel, alte cteva de ulei esenial de ment eu am pus 10, vreo 2 pictui de UE de scorioar i 1 pictur de UE de Tea Tree. (astea se gsesc la orice magazin de naturiste. Atenie, totui, s nu luai uleiuri pentru candel sau mai tiu eu ce. ntrebai sau citii pe cutie, s fii siguri c nu conin i altceva) Am luat i-un bol de sticl n care s amestec i un recipient cu capac n care s pun pasta dup ce-i gata (unul cu gura mai lat, s ncap periua de dini n el) Reeta de baz presupune amestecarea bicarbonatului de sodiu cu glicerina pn se obine o past. Pe unele site-uri am vzut c se adaug i o linguri de sare de buctrie la cele de mai sus, dar eu am ncercat mai demult i mi s-a prut prea abraziv, aa c am srit peste. n timp ce se-amestec se adaug opional cteva picturi din fiecare ulei. Merge i fr, dar eu zic c merit: senzaia de prospeime oferit de uleiul esenial de ment e deosebit. Bun, acum s v zic un pic i despre beneficii: n primul rnd, bicarbonatul de sodiu e o minune. Se poate folosi la o grmad de chestii de la cosmetice homemade la curenia casei. Are darul s ndeprteze mirosurile neplcute de peste tot (inclusiv din gur) Faptul c e uor abraziv l face excelent pentru albirea dinilor. (Atenie! periai ncet i persistent, nu scurt i energic cum poate v-ai obinuit) Bicarbonatul elimin bacteriile deci poate preveni i apariia cariilor. Glicerina e folosit pe post de liant. Reeta se poate face i fr ea, dar atunci nu iese past de dini ci praf de dini, poate prea puternic pentru gingiile sensibile, ca ale mele :) Despre mueel numai de bine: pe lng alte efecte care n-au legtur cu subiectul, e antiseptic i antiinflamator- ajut la ameliorarea strii de inflamare a gingiilor sau a altor boli gingivale. E recomandat pentru tratarea paradontozei. Pe lng faptul c e rcoritor, uleiul esenial de ment e antiseptic i chiar analgezic. Cel de scorioar e antiinflamatoriu i antimicrobian excelent pentru gingiile iritate sau cu tendin de sngerare. Uleiul de Tea Tree -arbore de ceai are foarte bune proprieti dezinfectante, dar se recomand doar n cantiti foarte mici- o pictur e suficient i nu e recomandat copiilor sub 10 ani. Dei cantitatea rezultat din reeta de mai sus e mic -aprox. 20 ml, cu siguran va ine destul de mult, pentru c e suficient foarte puin past pentru o splare (doar pe vrful periuei, cam ct un bob de mazre e mai mult dect destul)

Altfel de ingrijire a dintilor Dintii si cavitatea bucala solicita o ingrijire speciala pentru ca sanatatea lor se rasfrange asupra sanatatii intregului organism si pentru ca au o structura mai delicata. Suntem sfatuiti sa mergem periodic la control, sa ne spalam dupa fiecare masa, sa evitam alimentele care ne pot rani, si asa mai departe. Uneori aceasta ingrijire devine costisitoare din punct de vedere financiar, nu al obiceiurilor. V-am spus deja ca va puteti prepara pasta de dinti in casa, am prezentat si o reteta si inca mai avem resurse, in natura. Argila si bicarbonatul de sodiu, impreuna sau separat, constituie baza unei paste de curatat dintii de calitate, lucru pe care il vedem deja si la marii producatori. Flora spontana autohtona vine sa completeze necesarul zilnic si chiar mai mult, remedii pentru diverse afectiuni. Specialistul Eugen Giurgiu ne recomanda chimenul, coada-soricelului, galbenele, hrean, patlagina, podbal, salcie, stejar, tei, usturoi, varza. O apa de gura obisnuita se poate prepara din 25 de picaturi de tinctura de chimen puse intr-un pahar cu apa; folositi zilnic dupa fiecare periaj. Efectul este atat dezinfectant, cat si calmant in cazul unor iritatii in cavitatea bucala. Puteti cumpara tinctura sau o puteti prepara din 50g seminte de chimen si 250ml alcool alimentar de 70 de grade. Tineti intr-un recipient inchis timp de 15 zile, apoi strecurati si pastrati in flacon bine inchis, la intuneric. Infuzia de coada soricelului sau de galbenele, obtinuta din 2 lingurite de planta uscata la 250ml apa clocotita, acoperita timp de 15 minute, este un ajutor important in inflamatiile gingivale. Ambele plante au cate o componenta antibiotica naturala, care ajuta la distrugerea microbilor existenti in cavitatea bucala. Se recomanda sa clatiti gura de cateva ori pe zi. Coaja de salcie sau de stejar, calmeaza durerile de dinti. Astfel, 2 lingurite de coaja de salcie alba se fierb 15 minute in 250ml apa, se strecoara, se lasa sa ajunga la temperatura camerei si se clateste gura, insistand in zona dureroasa. Alta reteta este din o lingurita coaja de stejar si o lingurita flori de tei, infuzate 15 minute in 250ml apa clocotita. Se strecoara, se raceste si se clateste gura. Usturoiul este si el un remediu in cazul durerilor de dinti. Iata cum ne recomanda sa-l folosim, profesorul Eugen Giurgiu: se piseaza cativa catei de usturoi si se adauga putina sare; se pun intr-un tifon si se aplica la incheietura mainii, in pozitia in care asezati ceasul, stanga sau dreapta in functie de jumatatea in care se afla zona dureroasa a cavitatii bucale. Tineti compresa 20-30 de minute. Durerea va ceda. Vreau sa subliniez ca am vorbit despre remedii, dar nu trebuie sa aveti rezerve atunci cand este necesara interventia stomatologului. Preventia o facem prin igiena corecta si sistematica, folosind produse naturale si produse bio, dar atunci cand stadiul acesta este depasit, numai stomatologul ne va putea ajuta. Tot ce am mentionat, va este la indemana, ce va mai trebuie este vointa si increderea.

Retete "home-made" pentru igiena orala O respiratie fresh este un fel de carte de vizita a fiecarei persoane. menta | lingurita | apa | glicerina | igiena Igiena orala ocupa, sau ar trebui sa ocupe, un loc important in viata fiecaruia dintre noi. Atunci cand situatia este problematica, relatiile interumane au de suferit, ca sa nu mai vorbim de alte efecte neplacute pe care le poate provoca, legate de sanatatea fizica si psihica a individului. Una dintre cele mai intalnite probleme care decurg dintr-o igiena necorespunzatoare a gurii este halena. Am pregatit pentru dumneavoastra mai multe retete care se pot prepara acasa, pentru a va asigura ca puteti uita definitiv de aceasta problema. Amestecati 65-70 ml de apa, un sfert de lingurita de praf de copt sau sare de mare, o picatura de ulei de menta si o picatura de ulei de arbore de ceai. Folositi ca apa de gura. Veti obtine un gust reconfortant de menta si o respiratie placut mirositoare. Aveti nevoie de 200 ml de apa, 60 ml de vodca, patru lingurite de glicerina lichida, o lingurita de gel de aloe vera, 10-15 picaturi de ulei esential de menta. Fierbeti apa si vodca, adaugati glicerina si gelul de aloe vera. Indepartati de pe foc, lasati sa se raceasca incet. Adaugati uleiul de menta si agitati foarte bine. Se foloseste ca apa de gura. Amestecati jumatate de lingurita de praf de copt intr-un pahar cu apa. Agitati bine, clatiti gura si scuipati. Praful de copt neutralizeaza bacteriile acide care traiesc in gura, asigurand o respiratie proaspata si placut mirositoare. Seara, inainte de culcare, infuzati 60 g de rozmarin in doua cesti de apa clocotita. Lasati amestecul sa se raceasca pana dimineata, cand poate fi utilizat. Calitatile antiseptice ale rozmarinului sunt foarte indicate pentru pastrarea unei igiene orale optime. Fierbeti o cana de apa si dati-o de pe foc. Adaugati doua picaturi de seminte de aglica si o picatura de ulei de menta. Lasati amestecul sa se odihneasca timp de zece minute si apoi strecurati si pastrati numai lichidul. Depozitati la frigider, intr-un recipient inchis si folositi dimineata, ca apa de gura. Amestecati o jumatate de lingura de glicerina, o lingurita de carbonat de calciu, un varf de cutit de sapun pudra neutru, jumatate de lingurita de guma arabica si 25 ml de apa. Incalziti si amestecati la foc mic, timp de cinci minute, pana cand amestecul capata consistenta unei paste. Astfel ati obtinut o pasta de dinti facuta in casa, cel putin la fel de buna ca cele care se gasesc in magazine. Si, pentru a te bucura de o dantura asemenea starurilor de la Hollywood, nu uita sa consumi alimente tari, in special fructe si legume. Alimentele tari au rolul de a curata dintii. Daca, pe langa aceste trucuri, mai adaugi si o vizita la dentist, niciodata nu vei avea probleme cu igiena orala! Succes!

Soluii Homemade la Splarea pe dini Wednesday, December 15th, 2010 by ronaldpedactor

Avnd grij corect a dintilor este critica pentru sanatatea dvs. n timp ce imbatranim. De-a lungul anilor, dintii se vor confrunta cu ani de zahr, bacterii, i alte lucruri care va crete dezintegrare i reduce salubritatea a dintilor. Dac nu grija de dintii dvs., ele vor putrezi, devin dureroase i s cad. Atunci cnd cad, nu vei putea s mnnce corect i ai putea gsi c este dificil pentru a obine hrana de care avei nevoie. n plus, ai putea gsi oameni suport departe de tine, pentru c nu avei un zmbet frumos. Se pare sunt foarte importante n cultura american. Putei folosi dintii pentru o mult mai mult dect i dai seama. Cu toate acestea, produse sntoase de ngrijire poate fi costisitoare. Exist multe lucruri de casa poti face c poate ajuta la pstrarea dintii si degradare scdere. Primul lucru pe care poti face este casa pasta de dinti. pasta de dinti de casa poate fi la fel de eficiente, dac nu chiar mai eficient ca produse chimice umplut care pot fi cumparate de la magazin. Ele pot ajuta chiar si dintii devin mai albi dect la orice magazin ar putea face. Unele paste de dinti, care sunt cumparate de la magazin, chiar conin substane chimice care sunt greu de pe dinti sau chiar periculoase pentru ei. Aceste paste de deteriorarea smaltului sau chiar benzi-l. Civa dintre ei au fost chiar cauza de umplere care se ncadreaz n plus i o excursie sau dou la dentist. Un ingredient care poate dorii s includei n pasta de casa este cpuni. Cpunile sunt blnd pe dinti, dar care conin puternice proprietati de albire. Aceste abilitati pot ajuta la eliminarea de cafea i ceai petele de pe dinti. Putei aplica chiar i o cpun zdrobit direct la dintii. Un alt ingredient care poate dorii s includei n pasta de casa este peroxid de hidrogen. O jumatate de lingurita de peroxid de hidrogen si o lingurita de bicarbonat de sodiu poate fi, de asemenea, utilizat ca un dinte curatare. Acest amestec este puternic i nu ar trebui s fie utilizat pe dinti mai mult de o dat pe sptmn, dar poate avea rezultate puternice. Se poate elimina, de asemenea, o mulime de tartru ncpnat i pentru a preveni tartrul din ntoarce. Unii oameni gsesc c acestea sunt sensibile la acest amestec i c-l doare dinii i gingiile. Dac aceasta este cazul, nu utilizai acest amestec, dar ncercai s gsii ceva care funcioneaz n schimb. Dieta poate avea, de asemenea, un impact mare pe dinti. Desigur, unele lucruri se va ocupa de mai multe daune la dintii dect alte lucruri.

citric fructe, bomboane, i de cafea sunt doar nceputul acestei liste lungi. Cu toate acestea, exist, de asemenea, multe alimente care pot ntri dintii sau chiar de a le cura, astfel nct acestea sunt spumant alb. Acestea sunt, n general, alimente care necesit o mulime de mestecat, cum ar fi mere, telina, morcovi i. Aceste lucruri pot duce n mod natural, de lung durat dini albi. Alte alimente poate preveni chiar colorare dac le mnnci. Aceste alimente includ spanac, salata verde, i broccoli. Aceste alimente de munc de a face un film pe dinti care actioneaza ca un scut mpotriva bacteriilor. Dac decidei s folosii past de dini de cas, asigurai-v c perie limba, de asemenea. Limba are multe nie i crpturi n cazul n care bacteriile i alimente putrezire pot depune. Asigurai-v c ai curat bine aceste domenii. limbi murdare sunt una dintre cauzele primare ale respiratiei urat mirositoare, de asemenea. Periajul limba cu periuta de dinti este destul de bun. Nu avei nevoie s investeasc n scraper limba scumpe care sunt disponibile. Exist, de asemenea, dinti multe alte produse de curare, care sunt foarte scumpe, dar care nu fac o treab foarte bun. De asemenea, putei face n mod eficient apa de gura ta. O apa de gura de cas simpl este o ceac puternic de menta sau ceai de menta. Tot ce trebuie s facei este s bei din paharul acesta de ceai i spilcuit-l n jurul n gur. Acest lucru v poate furniza cu respiraie bun, precum i aciona ca o apa de gura. Un alt apa de gura casa pe care o putei face este o cltire cel de usturoi. Tot ce trebuie s facei pentru a face aceast soluie este s adugai o linguri de cuioare la un sfert de cana de apa si caldura. Dup ce sa rcit, putei utiliza aceast soluie ca o apa de gura normal. Spilcuit n jurul gurii si-l scuipa. Prin luarea cu atenie grija de dintii dvs., acestea vor ramane sanatos mult mai mult. Va fi capabil s se bucure de un zambet sanatos si a manca n mod normal mai mult timp, de asemenea.

Deja am vorbit de multe ori despre dusul rece. Multora vi s-a parut si vi se pare in continuare o regula extrem de greu de urmat. Dar aici m-am surprins si eu. La inceput eram ferm convins ca nu se poate vorbi de o acomodare a corpului la aceasta proba spartana. Dar se pare ca n-am avut dreptate. Ieri, dupa ce am alergat iarasi o distanta considerabila, m-am uitat sub dus. Pur si simplu eram extrem de obosit si chiar mi-a picat bine sa simt dusul rece pe pielea supraincalzita. Se pare ca mam acomodat. Tot ieri am descoperit ca a disparut respiratia rapida si sacadata caracteristica dusurilor foarte reci. Pur si simplu pot sa ma bag acum sub apa fara sa dau de banuit ca ar fi rece. Acest obicei va fi pastrat si dupa ce se va incheia experimentul. M-am temut putin cand a trebuit sa renunt la pasta de dinti. Desi niciodata nu eram sigur daca are sau nu alta functiune decat sa protejeze dintii si gingiile de periuta, totusi am crezut ca nu va fi usor fara. Mai ales atunci cand ma gandeam ca trebuie sa incerc bicarbonatul de sodiu, care scartaie intre dinti, drept inlocuitor ma treceau toti fiorii. Dar nu e deloc asa. In afara de gustul ciudat pe care ti-l lasa in timpul spalarii si dupa nu exista mari diferente. Daca pui pe periuta destul bicarbonat scoate chiar si un pic de spuma, dandu-ti impresia ca folosesti ceva mai sofisticat. Cica albeste dintii, asta inca n-am observat, si e benefic si daca ai hiperaciditate. Macar nu te ingrijorezi daca inghiti putin din greseala.:) Punctul negativ la bicarbonat este ca toceste mult mai repede periuta. Dupa o luna, periuta arata de parca as fi mostenit-o de la cineva. Am incercat sa ma spal pe dinti si cu sare, dar asta chiar nu mi-a dat nici o satisfactie, asa ca am ramas la bicarbonat de sodiu. La partea cu spalatul m-am comportat cum s-ar fi comportat orice barbat. Chiar daca stiam ca logic ar fi sa spal orice haina murdara imediat dupa ce o scot de pe mine, ca mai tarziu e aproape imposibil sa spal cu mana in cantitati mari, n-am facut asa. Am asteptat pana cand nu mai aveam nimic curat, iar acum trebuie sa am o gandire vizionara si sa stiu cu cateva zile inainte ce o sa port in ziua respectiva. Nu cred ca fac o treaba extraordinara cu spalatul, n-am talent pentru asa ceva, se pare. Las hainele putin la inmuiat in lighean, dupa aia le frec cateva minute, le clatesc si le scot. Noroc ca nu mi-am murdarit urat hainele, pentru ca daca ar trebui sa fac si altceva decat o reimprospatare, as fi pierdut. O problema spinoasa a devenit ce fel de produse folosesc pentru igiena personala si spalatul hainelor. Eu din fire sunt circumspect atunci cand cuvantul eco e legat de profit. Nu am 100% incredere in firmele care urla pe afise ca au produse eco, avand in vedere ca eco e o noua metoda de publicitate. Daca azi orice poluator poate sa-si faca imagine verde, e cu atat mai usor pentru firme noi despre care nu stim mai nimic. Asa ca incerc sa ma iau dupa instinct. Mi-am luat cosmetice facute din vin. Nu sunt ieftine, dar macar stiu ca vinul este ceva natural si nu polueaza mai mult decat chimicalele de toate zilele. La detergent a fost mai greu. Nu am terminat inginerie chimica, nu sunt expert in detergenti, asa ca a trebuit sa merg pe buna credinta a producatorului. Am gasit un magazin in Bucuresti care se pretinde a fi ecologic, asa ca de acolo mi-am luat si detergent.

Cu barbieritul a fost simplu pana acum. Mi-am lasat barba. Mi-am cumparat un brici folosit, dar lama lui nu taie deloc, asa ca nu m-am riscat. Am primit insa pe lucrurigratis.ro un brici care va veni in curand, asa ca poate voi face cu el o prima incercare de a ma barbieri. In concluzie, viata e un pic mai grea, dar nici pe departe intolerabila. Trebuie sa fac un efort in plus, dar am si satisfactia munciin-as zice bine facute chiar, dar tot munca e. O saptamana frumoasa!

Produse pentru o viata mai sanatoasa Nota data de utilizatori: / 0 Cu cele mai mici noteCele mai bune Joi, 21 Ianuarie 2010 18:17 De mult ma gandeam sa scriu un articol pe tema asta, insa am tot amanat din asa zisa lipsa de timp... sau de inspiratie. Azi am comandat cateva sapunuri 100% naturale de la Sideris Organis Shop si ar fi urat sa nu va scriu despre asta. - PRODUSELE COSMETICE: Multi dintre noi suntem constienti si atenti la ingrednientele din produsele alimenare si cautam ce e mai natural si mai sanatos pentru noi. Insa putini suntem constienti de ingrednientele din produsele cosmetice si de efectul nociv pe care il au. Deoarece nu am nici pregatirea nici timpul necesar sa va argumentez, va invit sa cititi acest articol: Produsele cosmetice uzuale contin substante extrem de toxice. O alternativa la sapunul clasic (m-am ingrozit acum vreo doua saptamani cand am cititi ca o mare parte dintre ele inca contin grasime animala), gel de dus, sampon si spuma de ras sunt sapunurile 100% naturale care au toate aceste intrebuintari. - DETERGENTI: Detergentii chimici sunt poluanti si nocivi. Acum exista pe piata detergenti biodegradabili, dar si o alternativa 100% naturala, nucile de spalat indiene, provenite din arborele de sapun. - PRODUSE DE INGRIJIRE A CASEI: Mi-a spus cineva ca dupa curatenie, folosind produsele chimice e mai multa poluare in casa decat afara. Cunosc si eu pe cineva care a facut o complicatie respiratorie de la produsele de curatenie. Pe Sideris Ecoblog puteti gasi un articol despre produsele naturale de curatenie pe care le putem prepara in casa. - PASTA DE DINTI: Florura de sodiu este o otrava cu care se lauda majoritatea pastelor de dinti. Puteti afla mai multe despre conspiratia fluorurarii aici. Din fericire, exista alternative, pasta de dinti fara fluor, pasta de dinti 100% naturala precum si pasta de dinti pe care o putem prepara acasa. - DEODORANTUL: Studiile au aratat o stransa legatura intre folosirea deodorantelor si antiperspirantelor pe baza de aluminiu si cancerul de san, dar se pare ca aluminiul este responsabil si de cauzarea maladiei Alzheimer. Puteti citi un articol interesant aici. Am incercat mai multe deodorante fara aluminiu, insa cel mai eficient mi s-a parut piatra de alaun, un deodorant natural. - VOPSEAUA DE PAR: Se pare ca unele marci de vopsea de par contin de 10 ori mai mult plumb decat limita maxima admisa in voseaua pentru locuinte. O alternativa naturala pentru vopsitul parului este hena. Hena coloreaza parul in nuante naturale, oferindu-i protectie si stralucire. Initial vroiam sa va scriu si despre produsele alimentare pentru o viata sanatoasa (produsele apicole, uleiul de masline, nucile, ceaiul de echinaceea, etc.) insa sunt prea multe iar beneficiile lor prea numeroase pentru a le putea cuprinde intr-un articol. Va las sa va ganditi singuri la ele si va indemn sa le consumati cat mai des, pentru ca sanatatea e un dar ce ne-a fost daruit de la natura, insa responsabilitatea pentru a o pastra ne apartine. :) http://www.o-lume-mai-buna.org/index.php? option=com_content&view=article&catid=71:echilibrul-corp-minte&id=347:produse-pentru-oviata-sanatoasa

Nucile de spalat indiene Click pentru marire TRADITIE In India si in Nepal, de secole, nucile de spalat (SAPINDUS MUKOROSSI) sunt folosite pentru spalarea matasii si a tesaturilor traditionale foarte viu colorate. Indiencele le utilizeaza de asemenea pentru spalarea parului, a corpului, ca detergent la spalatul vaselor sau menaj. Arborele de sapun poate atinge o inaltime de 15m. In aprilie se acopera cu flori albe care formeaza mai tirziu ciorchini de nuci verzi. Pe parcursul lunilor, nuca devine aurie si moale datorita marii cantitati de saponina continuta. In noiembrie nucile sunt culese, desfacute, uscate si ambalate pentru a le proteja impotriva umiditatii. Cultura nucilor de sapun participa la lupta impotriva dezertificarii in zonele aride si ajuta la dezvoltarea unei agriculturi rezonabile. Total Biodegradabila, reduce poluarea solului si a apei generate de detergentii sintetici. Nucile de sapun prin calitatile lor dezinfectante si degresante permit spalarea tesaturilor colorate sau delicate (lana, matase) fara a le uza sau decolora. Rufele spalate nu vor mirosi a parfum ci vor avea un miros neutru. Puteti personaliza mirosul adaugind pe saculet citeva picaturi de uleiul esential preferat. Nu este necesara folosirea balsamului, rufele vor fi moi datorita saponinei prezenta in mod natural. Utilizare: 500g-65 de spalari 1 In masina de spalat: Se pun 10-12 nuci sparte in saculetul din bumbac (sau intr-o soseta innodata). Se pune saculetul in masina cu rufe si se foloseste programul dorit. Nucile sunt reutilizabile de 3 ori pentru spalari cu temperatura mica 30-40C si de 2ori pentru 60-90C. Dupa spalare saculetul se poate reutiliza imediat sau se scoate si se lasa la uscat pina la urmatoarea spalare. Pentru rufele albe este preferabil sa adaugati 1-2 linguri de sare inalbitoare. Sarea va elibera oxigen activ in apa, nefiind periculos pentru mediul acvatic. Pentru petele persistente efectuati o prespalare manuala, frecand pata cu sapun de Alep, cu gel din fiere bovina sau cu sare nalbitoare. 2 Spalare manuala: Fierbeti 1l de apa cu 6-7 nuci intr-o cratita mai mare(saponina face spuma). Lasati sa se raceasca putin. Fierbeti din nou, opriti focul si lasati sa macereze toata noaptea, apoi strecurati. Decoctul este gata de utilizat drept sapun lichid pentru o folosire multipla: rufe, sampon pentru animale domestice, menaj, vesela. Se conserva 10 zile la frigider adaugand 5-6 picaturi de acid citric (sare de lamaie). Origine: India Punga 1Kg +1 saculet bumbac pentru masina de spalat Inci: sapindus mukorossi Producator: Karawan Pret: 47 RON (TVA INCLUS)

http://www.eco-baby.ro/Detergenti_Biodegradabili/Nucile_de_spalat_indiene/id64b483ffb656d53ce7d8be3ffaea5f0a.html Sideris Ecoblog Ghidul tu de frumusee natural i sntate bio organic Acasa Green Lifestyle Produse naturale de curatenie si igiena a casei Produse naturale de curatenie si igiena a casei Imi dau seama cum suna un astfel de titlu pentru publicul roman, care, iesit din era interdictiilor, nu stie cum sa faca sa consume mai mult si mai sofisticat. A curata chiuveta cu bicarbonat de sodiu probabil pare primitiv si desuet. Totusi, pe site-urile green de dincolo descopar mereu obiceiuri sanatoase si atat de simple, pe care noi le-am uitat in favoarea solutiilor cu chimicale. M-a surprins initial ca sfaturile ecologistilor de a spala cu apa rece rufele si de a folosi otet pe post de inalbitor chiar sunt luate in considerare. De ce sa evitam produsele cu clor si antibacterienele puternice Undeva, candva, am fost spalati pe creier si convinsi ca avem nevoie de chimicalele si toxinele cele mai puternice pentru a preveni aparitia germenilor. Reclamele la produsele de curatenie a gospodariei se lauda ca omoara toate bacteriile. Pana nu demult, si eu cautam pe rafturi solutia de curatare pe care scria omoara toti germenii cunoscuti, pentru ca igiena mi se pare cel mai mare lux. Dar de ce sa pastram curatenia umplandu-ne caminele cu substante periculoase sanatatii? Solutiile de curatat petele, inalbitorii, solutiile de podele si curatenie in baie, precum si unii detergenti, pot sensibiliza excesiv mai ales copiii, gravidele sau persoanele sensibile, indeosebi astmaticii sau persoanele alergice. Cele mai naturale si eficiente produse de curatenie pot fi preparate usor si rapid in casa, din cateva ingrediente de baza, pe care toti le avem in bucatarie. Ei bine, sa transferam o parte din ele si in baie: bicarbonat de sodiu in combinatie cu apa, otetul sau sucul de lamaie, este un bun agent de curatare in baie si bucatarie; otet simplu dezinfecteaza si curata murdaria; poate fi folosit si cel de mere; suc de lamaie ideal pentru indepartarea grasimilor de pe vase; ulei de masline pentru lustruirea mobilei; ulei esential la alegere (absolut optional) 2-3 picaturi sunt destul de adaugat in solutia de curatat, pentru a anihila mirosul (poate neplacut) de otet. Cateva retete usor de retinut si preparat: Solutie de spalat parchetul 1/4 ceasca otet alb 3l apa calda 2-4 picaturi ulei esential de eucalipt (sau dupa preferinte) Solutie de lustruit mobila 1/2 ceasca otet alb 1 lingurita ulei masline (sau mai putin) Se amesteca si se lustruieste mobila cu o carpa curata. Solutie de curatat geamurile 1 ceasca otet alb

1 lingura suc de lamaie 3 cesti apa 2-3 picaturi ulei esential Solutie de curatat in baie Puneti pe o laveta umeda putin bicarbonat de sodiu si putin otet. Curatati. Pentru tusa finala, aplicati pe laveta cu care stergeti 2 picaturi de ulei esential. Se pot folosi diverse uleiuri esentiale: eucalipt, lavanda, arbore de ceai, oregano. Solutie universala de curatare 1 lingura bicarbonat de sodiu 1 lingura suc de lamaie 1/2 ceasca apa fierbinte Puneti toate ingredientele intr-o sticla cu spray si agitati bine inainte de folosire. Solutie de lustruit metalul Cupru si alama: 2 linguri sare putin otet alb Faceti o pasta, la care puteti adauga faina ca sa nu fie prea abraziva. Inox: bicarbonat de sodiu otet alb Bicarbonatul se aplica cu o carpa umeda, iar otetul se foloseste pentru eliminarea petelor. Solutie pentru bucatarie Daca stoarceti lamai pentru limonada, nu aruncati cojile. Cu interiorul lor puteti rapid da luciu chiuvetei. Mai mult, adaugand in interiorul lamaii stoarse putina sare marina sau bicarbonat de sodiu, veti obtine si un efect dezinfectant. Pentru eliminarea mirosurilor neplacute din frigider Puneti in frigider un mic recipient deschis continand bicarbonat de sodiu. Probabil e un remediu de cand lumea si chiar functioneaza. Aceste sfaturi sunt eficiente, fara sa reprezinte mai putin in materie de dezinfectare decat produsele clasice. Sursa imaginii: Flickr Articole asemanatoare Esentele Ameliei Gel cu menta si eucalipt pentru picioare obosite Ulei pentru durerea de ureche Cleaner pentru ten gras, acneic Idei rapide, dar bune i-a plcut acest articol? Aboneaz-te la Newsletter pentru a primi direct pe eMail cele mai noi articole! Tag-uri: bicarbonat de sodiu, curatenie eco friendly, curatenie naturala, eucalipt, inalbire cu clor, inalbitor ecologic, lavanda, otet de mere, produse naturale curatenie, ulei de masline, uleiuri esentiale

Acest articol a fost scris Friday, 8 May, 2009 la 6:57 pm si este arhivat in categoria Green Lifestyle. Ingredientele cosmetice sub lupa: ftalatii Avantajele si dezavantajele comenzilor online Comentarii: 29 comentarii la articolul Produse naturale de curatenie si igiena a casei Olivia spune: Friday, 8 May, 2009 la 11:32 pm Minunata idee, desi in domeniul acesta cred ca e cel mai greu sa schimbi mentalitatea. Nu zice nimeni la televizor de 425 de ori pe zi ca bicarbonatul omoara toti germenii. Dac-ai face un studiu de piata si ai pune intrebarea care este primul produs de curatenie care omoara toate bacteriile care va vine in minte, Domestos ar castiga detasat. Plus ca toate retetele astea au fost indelung folosite inainte de 89 cand nu prea era alternativa, acum oamenii vor altceva (ca la ziua planetei, cand au zis ca nu sting lumina ca le-a stins-o Ceausescu destul). Oricum, eu o sa incerc retetele, mai ales ca dupa ce curat obiectele sanitare din baie parca nu imi mai vine sa ma ating de ele, am senzatia ca or sa-mi arda pielea sideris spune: Saturday, 9 May, 2009 la 9:43 am Ai dreptate. Nu imi propun sa schimb mentalitati, doar sa arat ca se poate si altfel, fara sa renunti la pretentiile de dezinfectare si igiena perfecta. Sunt acum curioasa cum va fi primit articolul pe care il am in minte despre lucrurile inutile de cumparat cand ai bebelus din experienta altor mamici si tatici, dar la fel de credibile ca si cand ar fi din experienta proprie, sunt sigura. Este un alt domeniu in care mi se pare ca regulile societatii ne conduc pe drumuri inutile, pe considerentul ca altfel nu avem cum sa fim buni parinti rapsodia spune: Saturday, 9 May, 2009 la 9:46 am Salut! Felicitari din nou pt tot ceea ce scrii.Vin cu alte cateva idei:otetul este f bun si el pt scoaterea mirosurilor din incaperi si mai ales a celor de fum( de tigara) sau daca ati ars ceva in bucatarie.este cel mai recomandat ierbicid pt o agricultura ecologica.Si in continuare pt cei carora le place sa aiba grija de gradina,lucerna este un ingasamant natural ff bun pt pamant.Deci daca doriti sa il ajutati sa dea roade cat mai bune pe o cultura ,semanati inainte lucerna. sideris spune: Saturday, 9 May, 2009 la 9:52 am Multumim pentru noile idei aduse! Apropo de agricultura ecologica, auzisem si de un fel de fiertura din urzica si ardei iute ce se poate folosi pe post de erbicid Sunt grozave si foarte la indemana ideile astea naturale. mih spune: Monday, 11 May, 2009 la 11:19 am btw, uite un articol interesant: http://home.howstuffworks.com/home-improvement/householdsafety/tips/dangerous-home-products.htm sideris spune:

Monday, 11 May, 2009 la 11:29 am Extrem de interesant articolul. Multumim diana spune: Wednesday, 13 May, 2009 la 2:47 am Mie mi-ar placea sa pot comanda de pe siteul tau uleiuri esentiale. Pentru ca se tot vorbeste de ele si daca tot vreau sa schimb mirosul balsamului de la tine, ajuta-ma si ofera-mi si uleiurile. sideris spune: Wednesday, 13 May, 2009 la 8:01 am Bine zici. M-am gandit si la asta, dar ele sunt la preturi mici in farmacii, de la Fares, asa ca cele bio la care ma gandesc eu probabil nu vor avea vanzare (bio sunt mai scumpe). Oricum, este unul din pasii de viitor. Mamica Bio spune: Friday, 15 May, 2009 la 9:55 am Eu sa stii ca mi-am printat articolul asta, ca nu reusesc sa retin tot o sa-l lipesc pe frigider. Da am o intrebare de ignoranta n-am cumparat in viata mea bicarbonatdeci unde se gaseste? la farmacie sau la alimentara ? Presupun ca vine in pliculete mici, nu?? sideris spune: Friday, 15 May, 2009 la 10:01 am Asta a fost si dilema mea , ca nici eu nu avusesem niciodata bicarbonat in casa (nici otet). Bicarbonat este la alimentare, supermarketuri, da, la raioanele cu budinci si alte chestii la plic. E si la farmacie. Necazul e ca nu gasesc la kilogram, doar la pliculete Gaby spune: Friday, 15 May, 2009 la 11:08 pm i mie mi-ar plcea s se gseasc bicarbonatul i la kilogram sideris spune: Friday, 15 May, 2009 la 11:19 pm Poate o fi si nu stim noi eu oricum am mai intrebat si inca nimic Ecaterina spune: Saturday, 16 May, 2009 la 9:19 am Mi-a placut f. mult idea de a folosi bicarbonatul de sodiu si in curatirea obiectelor sanitare, dac-o fi asa ma bucur, la noi in Oradea la Mini-Market sa gaseste bicarbonat la 200g = 1 Ron. Destul de accesibil, sau se mai gaseste si Bicarbonat alimentar 50g de Dr.O. peste tot la pretul de 0,60 Ron. sideris spune: Saturday, 16 May, 2009 la 9:23 am

Bine ai venit, Ecaterina! Da, Dr.O e cel mai des intalnit inca ma uit dupa gramaje mai mari, dar prin supermarketurile din Timisoara nu am vazut inca Mai caut. DANI spune: Tuesday, 19 May, 2009 la 1:57 pm Buna! Multumesc din suflet pentru sfaturi!! Nici nu se putea sa gasesc mai bine acest blog, decat in aceasta perioada cand caut metode cat mai ecologice pentru familia noastra:de curatat, de mancare, orice!! Sunt si eu foarte revoltata impotriva RECLAMEI IN MASA la toate porcariile de produse:alimentare, de curatat, care ne dauneaza EXTRAORDINAR si suntem niste ignoranti (si needucati)folosindu-le neincetat. Ma bucur din suflet cand intalnesc oameni asa ca voi care aveti alte pareri si idei despre cum e sa traiesti sanatos si in armonie cu natura. Cu drag, Dani greta spune: Sunday, 2 August, 2009 la 4:22 pm pentru absorbtia mirosurilor din frigider: argila sau carbunele vegetal, mult mai eficiente ! Luiza spune: Friday, 28 August, 2009 la 4:09 pm buna, foarte interesant si util acest sitte:) sunt di Iasi si as vrea sa stiu si eu unde gasesc uleiuri esentiale bio. am tot cautat peste tot, am gasit dar nu sunt sigura daca sunt bio, multumesc! sideris spune: Friday, 28 August, 2009 la 7:25 pm Luiza, uleiurile esentiale bio nu prea sunt in cautare pe piata romaneasca, de aceea probabil le gasesti greu. O marca pe care am regasit-o in unele plafare este Sonnentor acestea sunt bio. Marci non-bio sunt Fares si Solaris. Acum, depinde de la planta la planta daca uleiul provine dintr-o planta salbatica, este ok si daca nu e bio, caci este putin probabil ca planta respectiva sa fi fost stropita cu pesticide. Daca planta din care rezulta uleiul este una ce face obiectul culturilor intensive, tot ce se poate sa fi fost stropita. nicoleta spune: Tuesday, 24 November, 2009 la 1:18 am multumesc pentru ideile minunate pe care ni le dai. Inca de cand eram insarcinata cu primul copil nu mai puteam curata cu detergentii din magazine si asa ca am tot evitat, cautand solutii. In seara asta am stat si am copiat toate retetele tale. Inca odata multumesc ca m-ai inspirat sa fac aceasta schimbare. Alexandra spune: Saturday, 24 April, 2010 la 5:37 pm

Foarte interesante retetele. Le-am copiat pe toate si de acum incep sa aplic. Felicitari pentru nlog si magazin! gabyL spune: Wednesday, 12 May, 2010 la 1:10 pm sideris,as vrea sa te intreb:pt dezinfectarea buretelui de vase si a lavetei de bucatarie ce solutie as putea folosi?in general am inlocuit produsele de curatenie generala cu otetul si bicarbonatul si nu in ultimul rand uleiurile esentiale.doar pt toaleta si laveta de bucatarie mai folosesc putin clor.otetul e dezinfectant,stiu, dar e de ajuns? si un sfatpt cine nu stie:mirosul de prajit din bucatarie va dispare daca puneti intr-o craticioara putin apa cu rozmarin sa fiarba. sideris spune: Wednesday, 12 May, 2010 la 1:44 pm Eu spal lavetele, apoi le tin cateva minute in otet sau alcool. liliana spune: Friday, 18 June, 2010 la 5:50 pm am si eu nevoie de ajutor,acum citeva luni am luat solutie de ajax,am dat pe frigider,pe recipient scria ca trebuie lasat citeva minute,l-am lasat dar cind am vrut sa sterg au ramas in urma dire galbene cu m a curs solutia si nu reusesc sa le elimin,se vede frigiderul zici ca e murdar,astept un sfat de la voi.pupici liliana spune: Friday, 18 June, 2010 la 5:53 pm am uitat sa spun ca la mine in casa se fumeaza mult si frigiderul era afumat,iar direle sint de la fum.astept ajutor de la voi.am incercat toate solutiile dar degeaba. Kmi spune: Monday, 30 August, 2010 la 11:05 pm Azi a fost prima zi de curatenie bio.am urmat sfaturile pe care le-am gasit aici si o sa va spun impresiile mele. Solutia de curatat mobila este grozava,curata excelent,da luciu,ma declar multumita. Parchetul s-a curatat bine insa in camera in care am un parchet lucios au ramas pete .In camera in care am parchet mat cu usoare striatii a fost foarte bine. Solutia universala: curata foarte bine in bucatarie.La baie a fost putin mai greu. Pentru gresie am folosit aceeasi solutie si am fost foarte multumita de rezultat.Nu am avut ulei esential si eram speriata de mirosul de otet dar nu a fost cazul,mirosul a disparut foarte repede. insa desi era foarte curat in casa,sotu s-a plans ca nu mai miroase cum mirosea odata,la modul ca nu se mai simtea mirosul de parfum de la solutiile pe care le foloseam eu. Eu ma declar satisfacuta si de azi renunt la produsele conventionale de curatare. amarie nicoleta spune: Wednesday, 13 October, 2010 la 8:33 am idei bune, ieftine si la indemana oricui.mersi de idei. Kmi spune:

Wednesday, 13 October, 2010 la 10:08 am Buna.Vreau si eu o idee de detergent de vase.Dupa cum v-am spus si mai sus am inlocuit de ceva vreme toate produsele chimice cu cele naturale.Insa detergent de vase care sa curete cum trebuie nu am reusit sa gasesc sideris spune: Wednesday, 13 October, 2010 la 10:16 am Aici o reteta: http://adamache-laura.blogspot.com/2010/05/detergent-biologic-pentru-vase.html apusenimed spune: Wednesday, 12 January, 2011 la 3:43 am De restul nu stiu, dar sucul de lamaie chiar functioneaza la grasimi..:)

Detergent biologic pentru vase 20 mai 2010 Trebuie sa recunoastem ca detergentii pentru vase din comert sunt taaaare imbietori. Miros bine, au culori frumoase plus ca sunt atat de bine promovati incat este imposibil sa nu ii cumparam. Dar oare de cate ori ne-am intrebat daca sunt sanatoase aceste produse? Ei bine, nu sunt sanatoase deoarece contin foarte multe substante toxice una dintre aceste substante fiind nafta care este o neurotoxina. Nu sugerez nimanui sa renunte la detergentul cumparat dar doresc sa va propun o alternativa simpla, ieftina si 100% naturala pe care eu am descoperit-o in urma cu mai bine de 2 ani si de atunci am facut aceste detergent de foarte multe ori. Este foarte parfumat, fiind realizat din lamai si curata absoult minunat vasele noastre. Daca totusi avem vase foarte grase va sfatuiesc sa le curatati inainte cu un servetel si apoi sa le lasati in apa fierbinte amestecata cu cateva linguri de detergent timp de 10 minute si apoi sa le spalati. Mai ales daca aveti copii vi-l recomand pentru ca cei mici sunt mai sensibili decat noi. Ingrediente 3 lamai mari 400 gr apa 200 gr sare 100 ml otet de mere Spalam lamaile si le setrgem bine dupa care le taiem in bucatele mici si le scoatem samburii. Mixam la robot, cu ajutorul lamelor de otel, lamaile impreuna cu sarea si 200 de gr apa pana obtinem o crema (cam 5-6 minute la viteza maxima) dupa care amestecam crema obtinuta cu inca 200 gr de apa si 100 gr otet si punem intr-o cratita pe foc mic. Calculam 10- 15 minute din momentul in care incepe sa fiarba dupa care stingem focul si lasam deetergentul sa se raceasca iar apoi il pastram in sticle de sticla. Si gata detergentul. Cand spalama vasele ori le lasam la inmuiat in apa fierbinte amestecata cu detergent ori punem pe burete detergent si spalam vasele. Detergentul are o consistenta cremoasa. http://adamache-laura.blogspot.com/2010/05/detergent-biologic-pentru-vase.html

Conspiratia fluorurii Data aparitiei: 29.01.2007 "Spune o minciuna suficient de tare si suficient de mult si lumea o va crede" - Adolf Hitler "Fluorurarea este cel mai mare caz de frauda stiintifica din acest secol" - dr. Robert Carlton, primul om de stiinta EPA, 1992 Istoria introducerii cu forta a fluorurii in oameni prin procesul de fluorurare a apei potabile este dominata de minciuni, lacomie si inselaciune. Guvernele care au acceptat fluorura ca adaus in apa potabila sustin ca aceasta este sigura, benefica si necesara, desi dovezile stiintifice arata ca fluorura nu este sigura atunci cand este ingerata si ca zonele in care apa este fluorurata au o rata crescuta de cancer, carii dentare, fluoroza dentara, osteoporoza si alte probleme de sanatate. Sub presiunea exercitata de industria aluminiului, de companiile farmaceutice si de fabricile de armament, fluorura continua sa fie utilizata in tratarea apei in toata America de Nord si, ca urmare a unor actiuni legale recente impotriva companiilor care fluorureaza apa potabila, s-a creat un precedent care va face imposibila in viitor indepartarea fluorurarii. Exista o rezistenta tot mai mare in ceea ce priveste adaugarea de fluorura toxica la tratarea apei, dar din pacate, fluorura a devenit "sangele vital al economiei industriale moderne" (Bryson 2004) si cei care practica fluorurarea apei au pus prea multi bani in joc. Minciunile legate de beneficiile fluorurarii apei vor continua sa hraneasca publicul, nu in folosul sanatatii unui numar mare de persoane, ci pentru profitul financiar al complexului militaro-industrial. Povestea incepe in 1924, cand Interessen Gemeinschaft Farben (I.G.Farben), o firma producatoare de substante chimice, a inceput sa primeasca imprumuturi de la bancherii americani, ceea ce a condus treptat la infiintarea unui cartel imens I.G. Farben. In 1928 Henry Ford si American Standard Oil Company (familia Rockefeller) a fuzionat cu I.G.Farben si la inceputul anilor '30, erau mai mult de o suta de corporatii americane care aveau acorduri economice de cooperare in Germania. Afacerea I.G.Farben in America era controlata de un holding, American I.G. Farben, care avea la conducere pe urmatorii: Edsel Ford, presedinte la Ford Motor Comany, Chas E. Mitchell, presedinte al Rockefeller's National Bank of New York, Walter Teagle, presedinte al Standard Oil New York, Paul Warburg, presedinte al Federal Reserve and Brother of Max Warburg, finantator al razboiului german, Herman Metz, unul din directorii de la Banca din Manhattan, controlata de compania Warburg si un numar de alti membri, dintre care trei au fost cercetati si condamnati ca si criminali germani de razboi pentru crime impotriva umanitatii. In 1939 ca urmare a conventiei Alted, Compania Americana a Aluminiului (American Aluminium Comany -ALCOA), pe atunci cel mai mare producator din lume de fluorura de sodiu si Dow Chemical Company au transferat tehnologia lor in Germania. Colgate, Kellogg, Dupont si alte companii au semnat o conventie de infiintare a unui cartel cu I.G. Farben, formand astfel un grup - lobby puternic numit pe drept "mafia fluorurii". La sfarsitul celui de-al II-lea Razboi Mondial, guvernul SUA l-a trimis pe Charles Eliot Perkins, un cercetator din domeniul chimiei, biochimiei, fiziologiei si patologiei, sa coordoneze vastele uzine chimice Farben din Germania. Chimistii germani i-au spus lui Perkins despre o program desfasurat in timpul razboiului si care a fost acceptat de conducerea germana. Ei au prezentat incercarea lor de a controla populatia din indiferent ce zona prin tratarea apei potabile cu fluorura de sodiu, o tactica folosita in Germania si Rusia pe campul de lupta pentru a-i face pe prizonierii de razboi "prosti si docili" (Stephen, 1995). Farben a dezvoltat in timpul razboiului un proiect de fluorurare a apei in tarile ocupate deoarece s-a descoperit ca fluorurarea produce distrugeri usoare intr-o anumita zona din creier facand astfel, pentru cel afectat, dificila apararea libertatii, individul devenind mai docil in fata autoritatilor. Fluorura ramane una dintre cele mai puternice substante anti-psihotice cunoscute si reprezinta circa

25% din majoritatea tranchilizantelor. S-ar putea sa nu para surprinzator faptul ca regimul lui Hitler a practicat conceptul de control al mintii prin intermediul substantelor chimice, dar armata americana a continuat cercetarile naziste cautand tehnici ce produc incapacitatea inamicului sau a intregii natiuni. Asa cum se arata in raportul Rockefeller, o directiva prezindentiala privind activitatea CIA, "programul medicamentelor a fost o parte dintr-un program CIA mult mai larg de cercetare privind controlul comportamentului uman" (Stephen, 1995). Mitul "prevenirii cariei dentare" asociat cu fluorura, provine din 1939 cand in Statele Unite un chimist cu numele Gerald J. Cox, angajat la ALCOA - cel mai mare producator de deseuri toxice cu fluorura si care la vremea respectiva a fost acuzat pentru daunele provocate de aceste deseuri, a tratat cu fluorura niste cobai de laborator, a concluzionat ca fluorura reduce cariile dentare si a sustinut ca poate fi introdusa in reteaua nationala de apa potabila. In 1947, Oscar E Ewing, care timp indelungat a fost avocatul ALCOA, a fost desemnat ca sef al Agentei Federale de Securitate (Federal Agency Security), o pozitie care l-a plasat sub controlul Serviciului Public pentru Sanatate (Public Health Service - PHS). In urmatorii trei ani, 87 de orase americane au inceput fluorurarea apei potabile, incluzand aici si studiul din Michigan privind fluorurarea apei, eliminandu-se astfel cercetarile stiintifice privind beneficiul si siguranta utilizarii fluorurii inainte de a fi complet finalizate. Programul american "educatie si cercetare" a fost fondat de industriile aluminiului, ingrasaminetelor si armelor in cautarea unui debuseu pentru cantitatile din ce in ce mai mari de deseuri industriale de fluorura paralel cu cresterea profiturilor. "Descoperirea" conform careia fluorura este benefica pentru dantura a fost platita de aceste industrii care trebuiau sa se apere de "procesele cu muncitorii si comunitatile otravite de emisiile industriale de fluoruri" (Bryson, 1995) si sa transforme responsabilitea intr-o afacere. Fluorura, un deseu rezultat din industria explozivivilor, a fertilizatorilor si a altor produse "necesare" a fost considerata toxica si cu factor de risc pana ce i s-a gasit o "utilizare" in America, in tratarea apei potabile. Printr-o reeducare publica vicleana, fluorura, considerata mai demult un deseu toxic, a devenit un ingredient activ in pesticidele fluorurate, fungicide, rodenticide, anestezice, tranchilizante, produse farmaceutice fluorurate precum si intr-un numar mare de produse industriale si de uz casnic, geluri dentare cu fluoruri, produse de clatire si paste de dinti. Fluorura este in asemenea masura parte a industriilor multibilionare si a castigurilor farmaceutice, incat orice retragere a "pro-fluorurarii" este financiar imposibila, de neconceput pe cale legala si cu efect devastator pentru cariera si reputatia industriilor amintite mai sus. Edward Bernays, cunoscut ca "doctorul cu mai multe fete" si ca parinte al PR, organizatie infiintata de industriasii americani in incercarea de a convinge publicul sa accepte fluorurarea, a inceput o campanie de inselaciune pentru convingerea opiniei publice. Barnays explica cum "orice idee poate fi practic acceptata daca doctorii sunt de acord. Publicul este dispus sa o accepte pentru ca doctorul este o autoritate pentru cei mai multi oameni, indiferent de ceea ce stie sau nu stie" (Bryson, 2004). Doctorii care au acceptat fluorura nu stiau ca cercetarea care discrediteaza fluorurarea a fost suprimata sau ca nu a fost facuta asa cum era normal la inceput. Fluorura a fost egalata cu progresul stiintific si de atunci a fost prezentata publicului ca si substanta care intareste sanatatea, a fost adusa in mediul inconjurator spre binele copiilor iar cei care s-au opus au fost inlaturati fiind considerati excentrici, excroci, sarlatani sau nebuni. Ca urmare a ofensivei necrutatoare a PR dar si ca urmare a toxicitatii moderate, fluorura a devenit imperturbabila la orice critica. Documentele Armatei Americane recent deconspirate cum ar fi Proiectul Manhattan, indica fluorura ca si substanta chimica cheie la fabricarea bombei atomice fiind necesare milioane de tone pentru obtinerea bombelor cu uraniu si plutoniu. Otravirea cu fluorura, nu datorita radiatiilor, a reiesit ca factor de risc important atat pentru muncitori cat si pentru comunitatile invecinate. Oamenii de stiinta, specialisti in bombe nucleare au primit ordinul de a furniza probe utile pentru aparare in caz

de litigiu, asa incat au inceput sa testeze in secret fluorura in spitale ascunse sau, rusinos, pe copiii retardati mental. Journal of American Dental Association in numarul din august 1948 arata cum dovezile privind efectele adverse ale fluorurii au fost cenzurate de Comisia Americana pentru Energie Atomica (US Atomic Energy Commission) din motive de "securitate nationala" (Griffiths, 1998). Singura "usurare" a raportului este faptul ca in doze mici fluorura este netoxica pentru om. In perioada Razboiului Rece, Dr. Harold C. Hodge, care a fost toxicologul Proiectului Manhattan al armatei SUA, a fost principalul promotor al fluorurarii apei. In timp ce Dr. Hodge asigura Congresul privind siguranta fluorurarii apei, a condus unul dintre primele experimente publice nationale privind fluorurarea apei in Newburgh, New York, studiind in secret probe biologice ale cetatenilor din Newburgh in laboratorul sau de la Universitatea Rochester. Deoarece nu exista constrangeri legale privind suprimarea unor date stintifice, singura concluzie publicata in urma acestor experimente a fost aceea ca fluorura este netoxica in doze mici, un verdict de mare ajutor pentru armata americana care se temea de procese de vatamare din partea muncitorilor din instalatiile nucleare sau din fabricile de munitie. Poluarea cu fluorura a fost una din cele mai mari probleme legale ale sectorului industrial din Statele Unite in perioada razboiului rece. Un grup secret al unei coorporatii de avocati, cunoscut sub numele Fluorine Lawyers Commitee si care include ca membri US Steel, ALCOA, Kaise Auminum si Reynolds Metals, au initiat cercetari la Kettering Laboratory de la Universitatea din Cincinnati, pentru a "furniza arme" (Bryson, 2004) de aparare a coorporatiilor care se luptau cu valuri de revendicari ale cetatenilor pentru vatamari aduse de fluorura. Fluorine Lawyers Commitee si ambasadorii lor medicali au fost in contact personal si frecvent cu oficialii federali ai Institutul National de Cercetari Dentare (National Institute for Dental Research) si au fost implicati in "inmormantarea" celor 40 de ani de studii facute la Kettering Laboratory, care aratau, in testele pe animalele de laborator, ca fluorura otraveste plamanii si nodulii limfatici. Nu s-au gasit si daca au fost nu s-au publicat niciodata lucrari private, date privind cenzurarea acelor informatii care indica un dubiu stiintific in ceea ce priveste siguranta fluorurii. In perioada anilor 1990, cercetarile conduse de Phillis Mullenix, toxicologul de la Harvard, au aratat ca fluorura in apa poate conduce la scaderea IQ-ului si produce in cobai simptome ce pot fi asemanate cu hiperactivitatea si deficitul de atentie (ADHD). Cu cateva zile inainte ca cercetarea ei sa fie acceptata spre publicare, Mullenix a fost concediata din functia de sef a departamentului de toxicologie de la Forsyth Dental Center din Boston. Apoi aplicatia ei pentru un grant de continuare a cercetarilor legate de fluorura si sistemul nervos central a fost respinsa de Institutul National de Sanatate din SUA (NIH) spunandui-se ca "fluorura nu are efecte asupra sistemului nervos central" (Griffiths, 1998). In ciuda dovezilor din ce in ce mai multe privind efectul daunator al fluorurii asupra sanatatii publice, agentiile federale si publice de sanatate si organizatiile dentare si medicale mari cum ar fi American Dental Association (ADA), continua sa promoveze fluorura. Fluorurarea apei continua, in ciuda cercetatorilor de la Agentia de Protectia Mediului (EPA), care impreuna, in capitolul 280 al Uniunii Nationale a Angajatilor Trezoreriei au luat pozitie impotriva Dr. William Hirzy, afirmand ca "fluorura (care se adauga in apele municipale) este un deseu periculos pentru care exista dovezi evidente privind efectele adverse asupra sanatatii si, contrar perceptiei publice, nu exista dovezi privind efecte benefice semnificative" (Mullenix, 1998). Desi fluorura este de 50 de ori mai toxica decat dioxidul de sulf, inca nu exista norme de limitare ca si poluant in Actul American pentru Puritatea Aerului. De cand mii de tone de deseuri industriale cu fluorura au fost introduse ca adaus in apele potabile din toata America de Nord, pentru un "suras stralucitor al copiilor", marea industrie din SUA a beneficiat de emiterea in mediu a unor cantitati imense de deseuri dupa bunul plac, fara nici o cerinta privind controlul emisiilor toxice si fara a da nici o socoteala pentru otravirea populatiei, animalelor si vegetatiei.

In august 2003, EPA solicita Consiliului National de Cercetare (National Research Council), ramura a Academiei Nationale de Stiinte (National Academy of Science - NAS), reevaluarea standardelor de siguranta pentru fluorura prin trecerea in revista a literaturii recente, deoarece ultimul review din 1993 a evidentiat lipsuri majore in cercetare. "Nici Administratia SUA pentru Alimente si Medicamente (FDA), nici Institutul National pentru Cercetari Dentare (NIDR), nici Academia Americana de Dentristica Pediatrica nu au avut vreo dovada privind siguranta si eficacitatea fluorurii" (Sterling 1993). Academia Internationala de Medicina Orala si Toxicologie a clasificat fluorura ca fiind un medicament pentru uz dentar neaprobat datorita toxicitatii ridicate si Institutul American de Cancer in cadrul programului de Toxicologie a gasit fluorura "probabil cancerigena". In prezent guvernul SUA foloseste in continuare programul de fluorurare peste tot in tara, inclusiv Actul Privind Apa (Water Act) acceptat in 2003 care a facut imposibila trecerea unei companii pentru apa printr-o audiere civila sau criminala ca urmare a introducerii fluorurii in apa potabila. Intr-o societate in care produse ce contin azbest, plumb, beriliu si multe alte substante cancerigene au fost retrase de pe piata, este surprinzator faptul ca fluorura este tinuta de-a binelea si orbeste in brate. Pare absurd faptul ca noi platim industria chimica sa rezolve problema deseurilor toxice, prin introducerea lor in apa noastra potabila. Ascunderea fata de public a pericolelor poluarii cu fluorura este o afacere de tip capitalist de proportii epice cauzata de dorinta puternica de manipulare a opiniei publice in vederea protejarii propriilor intereselor financiare. "Cei ce manipuleaza acest mecanism ascuns al societatii reprezinta un guvern invizibil care detine puterea in tara noastra... mintile noastre sunt modelate, gusturile noastre sunt formate, ideile ne sunt sugerate, in general de catre oameni de care nu am auzit niciodata" (Bernays 1991). articol preluat de pe siteul http://www.informationliberation.com/index.php?id=14949 http://www.armonianaturii.ro/Conspiratia-fluorurii.html*articleID_446-articol