Eritrocitele, numite şi celule roşii, globule roşii sau hematii sunt elemente figurate circulante, lipsite de nucleu în faza adultă, de culoare roşie-verzui, cu rol în respiraţia tisulară. Hematiile mai sunt implicate în metabolismul celular şi în asigurarea unui pH sanguin optim şi constant.

Culoarea lor roşie se datorează prezenţei hemoglobinei. Aceste celule iau naştere la nivelul măduvei osoase, luând forma unor discuri biconcave, fiind lipsite de nucleu. Însă pe lângă funcţia lor esenţială, aceea de transport al oxigenului, ele îndeplinesc un rol important şi în reglarea circulaţiei. Atunci când eritrocitele sunt supuse stressului reprezentat de vasoconstricţie acestea eliberează ATP, care va declanşa vasodilataţia.

• Durata de viaţă a eritrocitelor

  Eritrocitele trăiesc aproximativ 120 de zile.

  • Compoziţia eritrocitelor

  Globula roşie conţine: apă - 60%, hemoglobină - 30-35%, alte substanţe organice şi anorganice - 5-7%.

  

Valori normalebarbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub femei=3,7-4,9 milioane pe 1 mm cub copii=(1-5 ani)= 4,5-4,8 milioane pe 1 mm cub.

Eritrocitele prezintă proprietatea de a se afla în suspensie în plasmă. Opusul acestei proprietăţi se numeşte sedimentare. În practica clinică se măsoară viteza de sedimentare a hematiilor (VSH).  Globulele roşii au un rol important în asigurarea echilibrului acido-bazic.   Hematiile asigură transportul oxigenului şi a bioxidului de carbon în sânge, participând prin aceasta la respiraţia şi metabolismul celulelor.

După aproximativ 4 luni de existenţă, timp în care este supus la mari presiuni fizice şi psihice, globulele roşii mor. Procesele prin care se realizează  îndepărtarea acestora din circulaţia sanguină constau din distrugerea lor cu eliberarea hemoglobinei şi reţinerea fierului. Fenomenul de distrugere al eritrocitelor bătrâne, poartă denumirea de hemoliză fiziologică.  Majoritatea eritrocitelor îmbătrânite sunt distruse la nivelul celulelor sistemului reticuloendotelial din splină, ficat şi măduva osoasă, care au capacitatea de a le recunoaşte şi fagocita în câteva minute. O mică parte din globulele roşii bătrâne sunt lizate în torentul sanguin.

De la stânga la dreapta – hematie, trombocit, leucocit

  

Globulele roşii mature, sunt nişte celule pe jumătate vii (nu au nucleu, nu se multipilică), care trebuiesc privite ca nişte săculeţe pline cu hemoglobină, ce se încarcă cu oxigen la trecerea lor prin plămâni. Când ajung la celulele organelor, acestea lacome, le vor sorbi conţinutul, şi în acelaşi timp, vor descărca în aceste săculeţe, dioxidul de carbon şi resturile provenite din metabolism.  Deşi nu au capacitatea de a se multiplica şi de a sintetiza substanţe, totuşi, hematiile sunt capabile de a întreţine schimburi cu mediul exterior şi de a-şi produce energia necesară propriei existenţe, ca urmare a echipamentului enzimatic (deţine peste 40 de enzime proprii).

Eritrocitele prezintă o  formă lenticulară, biconcavă. Ele sunt alcătuite din:  - stromă,  - membrană eritrocitară (este formată din mai multe straturi, având mulţi pori),  - hemoglobină.  Globulele roşii sunt dispuse de obicei în fâşicuri.  Hematiile sunt maleabile şi elastice, având capacitatea de a se deforma reversibil la trecerea prin capilarele cu diametrul foarte îngust. Diametrul eritrocitelor este de aproximativ 7 microni.

Scaderi patologiceSub 4 milioane de eritrocite la barbati si 3,5 milioane la femei indica o anemie, care trebuie tratata. Anemiile sunt produse de numeroase cauze: pierderi mari de sange (hemoragii), boli infectioase acute si cronice, boli produse de paraziti, intoxicatii cu diferite substante chimice, lipsa de fier si de vitamine, subalimentatie etc. Cresteri patologiceCresterea numarului de globule rosii peste 5,5-6 milioane pe 1 mm cub se intalneste in pierderile mari de apa (deshidratare) si in poliglobulie (eritrocitoza), boala rara

Materiale necesare: microscop optic, pipeta Potain pentru hematii, soluţie Hayem, ace sterile, vată, alcool, hemocitometru, lamelă de sticlă.

Examinarea lor se face cu obiectivul uscat mare (60) şi ocularul 10, cu condensatorul coborât (lumină slabă).

Pipeta Potain pentru hematii serveşte la diluarea sângelui în vederea numărării eritrocitelor. Este formată dintr-un tub capilar, care în porţiunea superioară este dilatat, formând o ampulă. Extremitatea lungă a pipetei serveşte la aspirarea sângelui şi a soluţiei Hayem. Pe această porţiune se află gradate cifrele 0,5 şi 1. Superior ampulei se găseşte cifra 101 mm3. În ampulă se află o perlă de sticlă de culoare roşie care serveşte la amestecarea şi omogenizarea sângelui cu soluţia Hayem. La extremitatea scurtă a pipetei se află un tub de cauciuc prevăzut cu o piesă bucală. Pentru efectuarea diluţiei de 1:200 se aspiră sânge până la diviziunea 0,5 şi se completează cu soluţie Hayem până la diviziunea 101. Diluţia de 1:100 se obţine aspirând sânge până la diviziunea 1.

Pipete Potain

După întrebuinţare pipeta Potian se spală cu apă distilată, se clateşte cu alcool 96º, cu eter şi se usucă la pompa de vid. În caz de înfundare a capilarului se acţionează cu un mandren sau cu fir de păr de cal, după care se pune în HCl 15%.

Camera de numărare Bürker este o lamă groasă de sticlă pe care la o adâncime de 0,1mm sunt gravate două reţele cu o suprafaţă de 9mm2 situate simetric faţă de un şanţ transversal. Are gravate următoarele date: înălţime de 0,10mm; suprafaţa pătratului mic 1/400mm2; suprafaţa pătratului mediu 1/25mm2. Suprafaţa reţelei (cadrilajului) 9mm2 este subîmpărţită prin linii triple în 9 pătrate mari cu suprafaţa de 1mm2. La rândul lor, acestea se subîmpart prin linii duble la 16 pătrate medii cu suprafaţa de 1/25mm2. La întretăierea liniilor duble se delimitează pătrate mai mici cu suprafaţa de 1/400mm2. Pătratele mici au latura de 1/20mm, iar cele mijlocii de 1/5mm

Camera Bürker-Türck reuneşte elementele camerei Thoma-Bürcker. Numărarea eritrocitelor se face în pătratele mici de 1/400mm2.

Modul de lucru Curăţaţi vârful degetului cu o bucată de vată îmbibată în alcool. Degetul

trebuie şters viguros, pentru că astfel pe lângă faptul că se va curăţa corespunzător tegumentul se va produce totodată hiperemie (creşterea fluxului sanguin local). Se lasă degetul să se usuce. Cu un ac steril se face rapid o singură puncţie la vârful degetului curăţat suficient de adâncă pentru ca sângele să se scurgă liber din locul de puncţie. Se şterge prima picătură de sânge cu o bucată de vată, iar când apare a doua picătură, se aspiră în pipetă. Nu se va aspira până când la vârful degetului nu s-a acumulat suficient sânge întrucât pipetele au un lumen foarte mic şi sângele coagulează extrem de uşor în ele. Degetul nu trebuie comprimat.

Se recoltează sânge până la diviziunea 0,5 a pipetei Potain pentru hematii şi se aspiră soluţie Hayem până la diviziunea 101. Aspirarea soluţiei de diluţie trebuie făcută cât mai rapid pentru a evita coagularea sângelui şi pentru a mări acurateţea metodei. Se prinde pipeta între două degete şi se agită timp de 3 minute pentru a se omogeniza conţinutul.

Primele două picături se îndepărtează deoarece conţin doar soluţie Hayem. Următoarea picătură se aplică la marginea lamei cu care s-a acoperit camera de numărat.

La microscop, în condiţiile amintite, se numără hematiile din interiorul a 80 de pătrate mici (1/400mm2) (16 dreptunghiuri mari, plus 16 pătrate mici alăturate dacă se foloseşte camera Bürker).

Nu se iau în calcul elementele situate pe două linii de delimitare ale ariei de numărat, ci numai cele de pe două alăturate (ex. dreapta şi sus).

Alte tehnici de determinare a numărului de hematii sunt cele care utilizează aparatul numit CELOSCOP. Acesta se bazează pe faptul că trecerea unui element celular printr-un orificiu de câţiva microni va determina modificarea rezistenţei electrice. Această modificare de rezistenţă acţionează sistemul de numărare.

Calculul numărului de hematii pe 1mm3 (X) se face ţinând cont de totalul hematiilor numărate (N), înmulţind cu suprafaţa unui pătrat mic (S=1/400mm2), cu înălţimea stratului de lichid (I=1/10mm) şi cu diluţia sângelui (D=1/200). Totalul se împarte la numărul pătratelor mici pe care s-a făcut numărătoarea (n=80), după formula: X=N*S*I*D/nX=N*400*10*200/80X=N*800.000/80X=N*10.000