Urina

Examenul macroscopic

diureza (urina 24h) variaza in functie de varsta, sex si cant de lichide ingerate(VN: F 800-1200 ml/24h, M 1200-1500 ml/24h)- ↑2000: poliurie- ↓500: poligurie- ↓100: anurie

urina trebuie sa fie un lichid limpede, care lasat in repaus, poate prezenta la supraf un depozit fin

urina poate fi tulbure si poate contine diverse saruri (urati, oxalati, fosfati, carbonati, mucus, puroi, grasimi – care confera un aspect laptos)

culoarea depinde de concentratia si de tipul substantelor dizolvate (normal: galben citrin – galben portocaliu)-rosie: hematurie, ingestie de coloranti pe baza de anilina -neagra: melanoame -galben inchisa-bruna: icter -verde: ingestie de albastru de metilen

mirosul urinii -acetona: diabet -amoniac: infectii urinare -putred: infectii anaerobe din neoplazii

examen fizico-chimic:-se folosesc hartii ce determina pH-ul urinii, densitatea, prezenta/absenta glucozei, proteinelor, bilirubinei, corpilor cetonici, hematii, leucocite -pH-ul: indicator al capacitatii tubulare renale de a mentine o concentratie normala a ionilor de H (VN pH: 4,8-7,4 | VN densitate: 1015-1025) -pH acid: neoplazii, febra, diaree, acidoza diabetica -pH alcalin: infectii urinare, alcaloza respiratorie

determinarea proteinelor urinare-normal in urina nu exista proteine -proteinurie: afectiuni renale/ale cailor urinare -pot fi si proteinurii tranzitorii: expunere la frig, efort fizic, graviditate, palparea rinichilor, NN

determinarea glucozei in urina -normal in urina exista o mica cantitate de glucoza - ↑180 ml glucoza: diabet, boli hepatice, neurologice, intoxicatii cu morfina/atropenie

determinarea corpilor cetonici

1

-sunt reprezentati de: ac- ᵦ hidroxi-butiric, ac acetil acetic, acetona

(reprezinta metabolismul intermediar al lipidelor) -normal in urina nu exista corpi cetonici -corpi cetonici: diabet, determina greata, varsaturi, dureri abdominale

determinarea urobilinogenului si a bilirubinei-normal in urina exista cantitati mici de urobilinogen si bilirubina-urobilinogen, bilirubina: afectare hepatica, obstructie biliara -prezenta ac biliari si sarurilor biliare: icter

Examenul microscopic-urina contine o serie de elemente ce formeaza sedimentul urinar -prepararea sedimentului urinar se face pe urina proaspata -se pipeteaza 10 ml de urina intr-o eprubeta si se centrifugheaza 5 min la 1500 turatii/min -se indeparteaza supernatantul si se omogenizeaza sedimentul ramas prin agitarea eprubetei -pe o lama curata se pune o picatura de sediment, se acopera cu o lamela si se examineaza la MO-sedimentul este format din: elemente organizate (celule epiteliale, leucocite, hematii, paraziti, spermatozoizi) elemente neorganizate (oxalati, fosfati, carbonati de natura minerala)

-examenul cantitativ al sedimentului urinar: nr de eritrocite, leucocite/min

(1000 hematii/ml/min | 2000 leucocite/ml/min)

Proba de dilutie

-rar folosita datorita glomerulonefritei, ha, edem pulmonar/cerebral (risc de supraincarcare cu apa)

-normal o cant de lichide de 1500 ml ingerata in 30 min este eliminata in 4h

Proba de concentrare

-regim restricitv de lichide 18h (500 ml lichide, alimente sarace in apa)

-timp de 6-10 h se recolteaza urina din 2 in 2 h in recipiente diferite

-pentru fiecare proba se masoara volumul, densitatea (proba se termina cand densitatea a atins valoarea maxima apoi scade/ramane neschimbata)

-rinichi sanatos: volum de 300-750 ml, densitate max 1030

-rinichi afectat: volum de 2-3 ori mai mare decat cel ingerat, densitate este ↑

Osmolaritatea urinara

2

-se determina pe prima mictiune a jeun cand valoarea este mai mare de 700 mosm/L

-valorile depind de starea functiei renale si de nivelul ADH/raspunsul epiteliului tubular la ADH

Explorarea functiei renale de mentinere a echilibrului acido-bazic

-rinichiul este implicat prin reglarea valorilor bicarbonatilor extracelulari asigurand reabsorbtia lor prin excretia aciditatii titrabile si a amoniacului

-explorarea se poate face prin: masurarea pH, amoniacului urinar, determinarea aciditatii titrabile

-aciditatea se masoara prin cantitatea solutiei de dioxid de Na care adaugata la o anumita cantitate de urina ii modifica pH-ul pana la pH-ul plasmei (7,40)

Produsi

Creatinina-este anhidra creatinei, se formeaza in ficat si rinichi in urma transformarii creatinei si fosfocreatinei -cantitatea de creatina concentrata in creatinina este constanta si depinde de masa testutului muscular VN: 0,5-1,2 mg/dl ser

Ureea-este produsul final al metabolismului proteic, se formeaza in ficat apoi transportat prin sange in rinichi si se elimina urinar -depinde de echilibrul intre productia si excretia ureei si de aportul proteic VN: 20-40 mg/dl ser

Ac uric-este produsul final al catabolismului ac nucleici -se depune sub forma de cristale la nivelul articulatiilor det dureri-depinde de aportul proteic -↑ in leucemii, septicemiiVN: 3-7 mg/dl ser

Examinarea radiologica a aparatului urinar

-radiologie abdominala simpla/pe gol (fara subst de contrast)

-radiografie cu subst de contrast, injectabila

-ecografie (inf despre morfologie, chisturi)

-urografie, se face in dinamica (I simpla, II cu subst de contrast)

3

Saliva

Generalitati: este rez amestecului produsilor de secretie al gl submaxilare, parotide, sublinguale si gl mici din mucoasa bucala

gl submaxilara: secretie ce umezeste limba si accentueaza simtul sapid (saliva de gustare) 70% T

gl parotida: secretie fluida, bogata in fermenti (saliva din masticatie si digestie) 25% T

gl sublinguala: secretie filanta, vascoasa, bogata in mucus (saliva din deglutitie) 5% T

Recoltare

drenaj: se colecteaza saliva care se scurge peste buza inf t de 5 min, la un pacient cu narinele pensate

suctiune: se colecteaza saliva prin aspiratie cu o pompa de vid

Examenul macroscopic

-saliva este un lichid incolor, transparent, usor filant, gust fad

Debitul salivar (1-1,5 L saliva/zi)

-secretia salivara se continua cu debitul salivar de repaus (0,3-0,5 ml/min)

-se reduce in timpul somnului (0,05 ml/min)

-variaza cu varsta, cantitatea si calitatea alimentelor ingerate in timpul digestiei, sarcina, deshidratare, medicamente

-accentuarea secretiei salivare = sialoree: intoxicatii cu Hg, Pb, adm de medicamente – acetilcolina, rau de altitudine, excitatie locala la niv cavitatii bucale sau pe traiectul n. V

-reducerea secretiei salivare = hiposialie: deshidratari masive, medicamente parasimpaticolitice – atropina, sindrom Miculitz (afectiunea gl salivare)

pH-ul salivar (5,75-7,05)

-pH-ul se determina prin hartia indicator universal, care se aplica:

la locul de deschidere al canalului Stenon si la II molar sup la locul de deschidere al canlului Warton, lat de fraul lingual reg dorsala a limbii

-pH-ul ↑ dupa adm dupa adm unor cant ↑ de subst alcaline (gl salivare sunt implicate in mecanismele de reglare al echilibrului acido-bazic)

4

-la un pH aproape neutru saliva este saturata in Ca, alcalinitatea salivara favorizeaza formarea calculilor salivari = sialoliti

-acidifierea salivei creeaza conditii pt aparitia cariilor dentare

Densitatea salivei (1002-1008)

Examenul microscopic

Tehnica

-se intinde uniform 1 picatura saliva pe o lama degresata si se lasa la uscat la temperatura camerei

-se acopera cu alcool etilic si se lasa 5-10 min pt fixarea preparatului, se indeparteaza alcoolul

-se acopera frotiul cu albastru de metilen

-se spala dupa 1-2 min

-se lasa sa se usuce la temperatura camerei

-se examineaza la MO: leucocite, cel epiteliale descuamate, bacterii, filamente de mucina, resturi alimentare

Compozitia chimica

-99,4% apa

-0,6% reziduu uscat (0,4% subst organice, 0,2% subst anorganice)

subst organice-subst azotate proteice (mucina, albumina, globuline, amilaza, lizozin) care au actiune vasodilatataoare-subst azotate neproteice (uree, ac uric, creatinina, aminoacizi)-subst organice neproteice, neazotate (ac lactic, ac citric, alcool, vitamine)

subst anorganice -cloruri, fosfati, sulfati -bicarbonati Ca, Mg-saruri de metale grele Pb, Hg

-enzimele salivei: amilaza salivara (tialina, glicozid, hidroxilaza)

conditii pt amilaza salivara: 37-38 Co, pH 6.9, existenta electrolitilor in solutie, prezenta Ca cu rol activator, lipsa sarurilor grele care ar avea rol inhibitor

5