fisa de lectura

7/15/2019 Fisa de Lectura

http://slidepdf.com/reader/full/fisa-de-lectura-56327f7b724a9 1/8

Fisa de lecturaTitlul : Singur

Autor : Calistrat Hogas

Editura : Herra

Anul aparitiei : 1914

Date despre autor : Nascut : 09.04.0848 la Tecuci

De : 28.08.1917 la Roman

Calistrat Hogas a fost un om indragostit de frumusetile tarii noastre , pe care

le cuprinde cu talent si caldura sufleteasca in volumele “ Pe drumuri de

munte in Muntii Neamtului “ .

Alte opere : Cucoana Marieta

Gen literar : Epic

Specie literara : PovestireOpera este structurata in : Capitole

Opera este scrisa in : Proza

Locul desfasurarii actiunii : Muntii Neamtului

Naratorul : narator-personaj

Personaje : Calatorul este un personaj principal , pozitiv si real.

Momentele subiectului :

- Expozitiunea : Arsita

- Intriga : Linistea- Desfasurarea actiunii : Furtuna

- Climax : Inseninarea

- Deznodamantul : Renasterea

Moduri de expunere : Descriere si dialog

Titlul operei : Titlul operei ne arata cum ca acest calator infrunta singur

capriciile naturii.

Figuri de stil :

Epitete :

“ tunet razlet “

- “ epopee mareata si crancena “

- “ valuri stravezii “

- “ lumina topita “



Metafore :

- “ potopul greu al apelor ceresti “

- “ glasuri de trasnet “

- “ sclipire de lumina franta ale fulgerelor “

- “inalte trepte de haos “ - “ cutremurul papaditor al spinaii “

Exista si metafore alaturi de personificari :

- “ soarele se inaltase pe ceruri , in varful degetelor “

- “ soarele isi acoperise fata cu un zabranic de aburi rosietici “

- “ arsita musca cu dinti de foc “

Personificari :- “ soarele se uita furis “

- “codrii adormiti “

- “ stihiile pareau ca planuiesc ceva “

- Viforul suiera , gemea si urla “

- “puterile adancului se trezisera

Cromatica textului :

- “ albastru sters “

- “ discul sau alb “

- “ sageata neagra “

- “ aburi rosietii “

- “ gramezi vinete “

- “ flori galbene albastre si rosii “

Ceea ce impresioneaza este felul in care scriitorul surprinde cu multa

maiestrie imaginea naturii vazuta in timpul arsitei , in furtuna , dar si in

feerica renastere de dupa aceasta mult asteptata si binecuvantata ploaie .



Rezumat

Parintele Ghermanuta umplu desagii calatorului cu mancare si acesta

pleca mai departe . Se lasa pe seama Pisicutei, cal de rasa araba care stia sa

aleaga singur drumul cel bun. In scurta vreme se trezi in inima codrilor ,

singur , departe de grijile vietii de toate zilele .

Deodata, in cararea ce urca aparu o stanca uriasa, care nu lasa

calatorii sa treaca mai departe , caci in stanga si in dreapta ei erau doua

prapastii. Autorul se opri , o lasa pe Pisicuta sa pasca si isi puse si el sa

manance . La baza, stanca avea o mare scobitura , numai buna de adapost.

Dupa ce manca si privi imprejurimile , isi baricada adapostul cu trunchiuri

taiate din padure, aduse lemne pentru foc si o vari inauntru pe Pisicuta.

A doua zi , dis de dimineata , soarele ardea cu putere, prevestind ceeace ii spusese si parintele Ghermanuta , ca se va schimba vremea si va veni

furtuna, se duse si mai aduse lemne de foc, apoi stranse o provizie buna de

ciuperci. Sosi amiaza, cu o arsita inflacarata care amutise greierii si potolise

veveritele. O aduse si Pisicuta in adaport , scapand-o de o musca mare ce o

ataca inversunata .

Deodata cerul se acoperi de nori negri , o pala de vant sufla cu putere

si se auzi un tunet in departare . Incepu furtuna , iar puhoaiele de apa facura

ceea ce vantul nu reusise. Trecura de intariturile de la intrarea in adapost siluara cu ele ducand in prapastii ciupercile adunate de calator.

Incet-incet, tunetele se rarira si se indeparta, se mai auzeau doar

torentele ce mai curgeau la vale. Calatorul facu focul si se culca . Dimineata

totul era proaspat si stralucitor . A fost o zi minunat de frumoasa , dar a

doua zi trebuira sa plece, caci se ispravisera proviziile. Gasira un loc pe unde

sa treaca mai departe, dincolo de stanca .

Pe cand il incercau parerile de rau dupa locul parasit , calatorul auzi

latratul unor caini. Doi zavozi aparura si sarira la ei. Calatorul se apara cu un

par, dar cea tare fu Pisicuta. Se misca precum soparla, folosea cele patru

copite si dinti si pana la urma apuca unul din caini in dinti , il scutura, apoi il

azvarli cat colo. Ciobanul, care aparu in cele din urma, ramase uimit de

asemenea iapa amarnica.



Ciobanul ii conduse la stana. Aici tocmai se pregatea mancarea. Pana

fu gata, calatorul se invoi cu ciobanul cel batran sa-I dea doi baieti sa il

conduca a doua zi pana la apa Tazlaului. Omul spuse ca n-o sa poata sa-l

treaca , fiindca vin apele mari, dar calatorul avea incredere ca Pisicuta va

reusi .



Fisa de lectura

Titlul operei literare : Popa Tanda

Autorul : Ioan Slavici

Opera face parte din volumul : “ Moara cu noroc si alte nuvele “Editura : Coresi

Anul : 1998

Date despre autor : Scriitor roman, nascut pe 18 Ianuarie 1848 si

decedau pe data de 17 August 1925.

Alte opere : Moara cu noroc , Mara

Genul literar : Genul Epic

Specia literara : Nuvela

Opera este structurata in : PartiOpera este scrisa in : Proza

Locul desfasurarii actiunii : satul Saraceni

Naratorul ( tipul de narator ) : narator-autor

Personaje :

Personaje principale :

- Popa Tanda :” este un om bun , a invatat multa carte si canta frumos,

vorbeste drept , cumpatat, ca si cand ar citi din carte “

Personaje secundare :

- Satenii

- Preoteasa

- Clopotarul Cozonac

- Marcu Florii Cucului

Personaje episodice :

- Mariuca

- Ileana

- Trandafirica

- Costel



Rezumat :

Trandafir, fiul dascalului Pintilie din Butucani, devine preot al aceluiasi

sat de oameni gospodari si instariti , dar carora nu le place sa li se

spuna prea deschis in fata ce defecte au . Tanarul preot , desi omcumpanit, harnic si gospodar, este mult prea sincer si direct si din

aceasta cauza satenii nu-l agreeaza . Dorind sa scape de asemenea

preot, ei intervin la protopopsi obtin transferarea parintelui Trandafir

in satul Saraceni, situat pe valea Seaca . Locuitorii acestui sat erau

neinchipuit de lenesi si lipsiti de orice spirit gospodaresc, incat

aspectul satului era deplorabil . Hotarat sa schimbe lucrurile , parintele

le vorbeste oamenilor in biserica despre necesitatea si binefacerea

muncii, dar , in scurt timp, oamenii nu mai frecventeaza biserica.Umbla din casa in casa pentru a-l convinge, apoi ii ironizeaza, ba chiar

ii batjocoreste, fara a reusi , sa-I clinteasca din nepasarea lor. Dupa doi

ani de incarcari zadarnice, parintele constata ca I s-au terminat toate

resursele de trai, iar casa lui nu arata mai bine ca ale satenilor.

Disperat, el se roaga lui Dumnezeu sa-l lumineze pentru a gasi o

modalitate de a scapa el insusi de saracie.

Momentele subiectului :

- Expozitiunea : Parintele Trandafir este mutat din satul in care era popa

in satul Saraceni, un sat pustiu, cu foarte putini oameni care nu erau

tocmai harnici .

- Intriga : Cand ajunge in sat vede cat de sarac si prapadit este, parintele

se ingrozeste dar in el se trezeste dorinta de a-I ajuta pe oameni .

- Desfasurarea actiunii : Cand era slujba la biserica, insa, nu venea nici

un om si vazand parintele acestea, incearca prin toate mijloacele sa-I

faca pe oameni sa se intoarca spre credinta insa nu izbuti.

- Punctul culminant : Intr-o seara , parintele Trandafir , vazand cat denecajit sunt el si familia si cat de rau o duc , se gandi ca a venit timpul

sa se gandeasca si la nevoile sale si a doua zi acesta incepu sa repare

casa.

- Deznodamantul : Dupa multi ani satul Saraceni arata altfel si toti

locuitorii sai se faleau acum ca au un sat asa de frumos , cu o biserica



asa de frumoasa si de fiecare data cand treceau pe langa casa

parintelui Trandafir , care acum era batran si inconjurat de nepoti, se

rugau lui Dumnezeu sa-l mai tina pentru ca este un om tare bun

Moduri de expunere folosite : Naratiune si dialog

Caracterizarea personajului principal :

Autorul foloseste mai multe modalitati de caracterizare :

Caracterizarea directa facuta de autor in care sunt evidentiate unele

calitati ale personajului principal. El este “ un om bun; a invatat multa

carte si canta frumos decat chiar raposatul tatal sau . Vorbeste drept ,

cumpanat ca si cand ar citi din carte “ , e “ harnic si griji tor “( grijuliu,

strangator ), pentru ca este asa de priceput incat “ aduna din multe sifacea din nimica ceva . Strange, drege si culege ca sa aiba pentru sine

si pentru altii . “

Naratorul ii gaseste si unele defecte : sinceritatea si

corectitudinea, el fiind prea aspru in relatiile pe care le are cu semenii

sai : “ Minunat om ar fi parintele Trandafir daca nu l-ar strica un lucru :

este cam greu la vorba, cam aspru la judecata , prea de-a dreptul. Prea

vede fatis . “

Caracterizarea indirecta prin fapte :

Preotul are mai multe strategii dandu-si seama ca trebuie “ sa

faca din poporenii sai oameni harnici “ : isi incepe actiunea cu o energie

iesita din comun si cu o uimitoare tenacitate : prin predici care

impresioneaza pe ascultatori , dar care nu au nici o consecinta practica ; apoi

preotul nu cedeaza si apeleaza cu mai multa insistenta la sfat, la munca de la

om la om; incrancenarea sa, vointa de actiune sunt reflectate prin hotararea

luata : “ Asteptati! grai el. Daca nu veniti voi la mine, ma duc eu la voi. “

Titlul operei : Titlul operei este porecla personajului principal, data de satenii

sai pe vremea cand nu ii intelegeau eforturile si este alcatuit din doua

subsantive nominative. Familiarul “ popa “ si subst. propriu “ Tanda “

derivat din “ tranditura “ – regionalism ce inseamna “ umblare fara rost “.



Impresii :

Popa Tanda este opera ce ne ofera un model de viata bun de urmat.

Inciuda indiferentei saracanilor, parintele Trandafir reuseste intr-un final sa

transforme satul Saraceni intr-un sat cu oameni harnici , ce prospera pe zi ce

trece.

Ceea ce impresioneaza : Vointa protului de a schimba satul si de a vrea sa

triasca in unul model pentru celelalte sate.

fisa de lectura

Documents