1

FIŞA DISCIPLINEI

DE FIZIOLOGIE, AN II

2012/2013

II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA Facultatea MEDICINĂ Domeniul de licenţă SĂNĂTATE Programul de studii Medicină Denumirea disciplinei FIZIOLOGIE Codul disciplinei MED 21203

IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Activităţi normate [ore/săpt.] Nivelul de studii1)

Semestrul Tip2)

(conţinut) Tip3)

(obligativitate) C S L P TOTAL Total ore

[ore/sem] Credite4)

LICENŢĂ 1 / 2 DF DI 3/2 - 3/2 - 6/4 90/60 5/5 =10

IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ

Numele şi prenumele 1. Conf. univ. dr. Daniela Carmen Badea; 2. Conf. univ. dr. Veronica Sfredel; 3. Şef. lucr. dr. Ionela Iancu; 4. Şef. lucr. dr. Citto Taisescu

Instituţia UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA Catedra/Departamentul Departamentul 2 Discipline Funcţionale Titlul ştiinţific 1. Doctor în Ştiinţe Medicale, 2. Doctor în Ştiinţe Medicale; 3. Doctor în

Ştiinţe Medicale; 4. Doctor în Ştiinţe Medicale Gradul didactic 1. Conferenţiar; 2. Conferenţiar; 3. Şef Lucrări. 4. Şef Lucrări Încadrarea (norma de bază/asociat) Norma de baza

IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

Obiective generale;

Scopul disciplinei de Fiziologie este de a oferi studenţilor din anii I şi II, suportul informaţional şi logistic necesar pentru a înţelege şi a putea explica cum funcţionează în mod normal organismului uman şi cum se adaptează la variaţiile mediului intern şi extern. Dorim să insuflăm studenţilor respect pentru inteligenţa şi complexitatea mecanismelor fiziologice, apreciere pentru frumuseţea corpului uman şi curiozitatea de a cerceta, în anii următori, dezechilibrul mecanismelor fiziologice care stau la baza stării de boală.

Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):

Prin curricula adaptată la standardele europene de calitate, prin metodele de predare şi de evaluare utilizate, prin implicarea studenţilor în activităţi de cercetare şi de evaluare a pacienţilor, disciplina de fiziologie urmăreşte să formeze aptitudini cognitive, deprinderi şi atitudini care să stea la baza oricărui act medical preventiv, de diagnostic, curativ sau recuperator.

După parcurgerea cursurilor şi lucrărilor practice de fiziologie, studenţii vor dobândi ABILITĂŢILE

COGNITIVE, care le vor permite:

- să descrie mecanismele fiziologice care stau la baza funcţionării organelor, aparatelor şi sistemelor care alcătuiesc organismul uman.

- să descrie, să explice şi să evalueze mecanismele prin care organismul uman se adaptează la

2

variaţiile de mediu intern sau extern;

- să analizeze critic variaţiile unor parametri funcţionali şi sanguini şi să identifice factorii care induc aceste variaţii: parametrii funcţionali cardiaci, endocrini, renali, constantele hematologice, constante din plasma sanguină, pH-ul sanguin

- să recunoască şi să interpreteze: o electrocardiogramă normală; zgomotele cardiace de pe fonocardiogramă în relaţie cu ECG; unda de puls arterial în corelaţie cu fonocardiograma şi ECG, traseul şi ritmurile EEG.

- să interpreteze abaterile de la normal ale unor parametri funcţionali şi sanguini: parametrii funcţionali cardiaci, parametrii funcţionali renali, constante hematologice şi ale plasmei sanguine, pH-ul sanguin, parametrii electrocardiografici şi să caute relevanţa clinică;

- să interpreteze scheme, diagrame, reprezentări grafice ale unor funcţii sau parametri funcţionali;

- să integreze cunoştinţele teoretice şi practice dobândite la disciplina de fiziologie cu cele obţinute de la alte discipline fundamentele şi să le folosească ca platformă pentru instruirea clinică;

- să comunice clar, riguros cunoştinţele căpătate sau rezultatele obţinute;

- să emită ipoteze de lucru şi să le verifice prin experiment.

DEPRINDERI PRACTICE

- Să organizeze efectuarea lucrării practice: să formeze o echipă, să împartă sarcinile, să colaboreze, să comunice cerinţele, să pregătească materialele, să urmărească un protocol dat, să înregistreze rezultatele, să comunice rezultatele, să le discute în echipă.

- Să utilizeze materialul didactic si aparatura specifică din laboratorul de fiziologie.

- Să execute diferite metode de evidenţiere sau de determinare ale unor parametri biologici, ca: număr de eritrocite, hemoglobină, hematocrit, VSH, număr de leucocite, teste de explorare a hemostazei; determinarea grupelor sanguine în sistem OAB şi Rh.

- Să execute manevrele pentru înregistrarea electrocardiogramei şi pentru palparea pulsului arterial.

- Sa măsoare tensiunea arterială şi să interpreteze valorile obţinute

- Să asculte zgomotele cardiace - Să execute şi să interpreteze: proba compresiunii globilor oculari, determinarea reflexelor

osteotendinoase, APTITUDINI

- Dobândirea de repere morale, formarea unor atitudini profesionale şi civice, care să permită studenţilor să fie corecţi, oneşti, neconflictuali, cooperanţi, înţelegători în faţa suferinţei, disponibili sa ajute oamenii, interesaţi de dezvoltatea comunităţii.

- Să conştientizeze necesitatea studiului individual ca bază a dezvoltării profesionale

- Să valorifice optim si creativ propriul potential în activităţile colective

- Să aibă iniţiativă, să se implice în activităţole educative şi ştiinţifice ale disciplinei VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care face parte disciplina)

La finalizarea cursului studentul va fi capabil :

C1 - Să identifice starea de boală şi să stabilească diagnosticul corect al afecţiunii (afecţiunilor).

C4 – Să abordeze problemele de sănătate/boală din perspectiva particularităţilor comunităţii, în

3

relaţie directă cu condiţiile sociale, economice sau/şi culturale proprii acelei colectivităţi.

C5 – Să iniţieze şi să deruleze o activitate de cercetare ştiinţifică sau/şi formativă în domeniul său de competenţe

VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII

VI.1 Curs (unităţi de conţinut)

Nr. Curs TEMA Număr ore

1. Fiziologia sistemului cardio-vascular: evoluţie, caracteristici morfo-funcţionale. Potenţialele bioelectrice cardiace.

3

2. Proprietăţile miocardului. Fiziologia sistemului excito-conductor. Automatismul cardiac. Excitabilitatea miocardului.

3

3. Funcţia de conducere a miocardului. Contractilitatea miocardului. Cuplarea excitaţie-contracţie. Funcţia de pompă a inimii.

3

4. Electrocardiograma. Înregistrarea fenomenului electric. Principii care stau la baza formării undelor ECG. Derivaţiile ECG.

3

5. Traseul ECG normal. Unde, segmente, intervale. Analiza traseului ECG. Variante fiziologice; particularităţi ale traseelor ECG

3

6. Ciclul cardiac. Sistola şi diastola ventriculară. Corelaţii între fenomenele mecanice şi volumetrice în cursul ciclului cardiac. Zgomote cardiace. Fonocardiograma. Corelaţia ECG-fonocardiograma.

3

7. Debitul cardiac. Lucrul mecanic al inimii. Metabolismul miocardului. Fiziologia circulaţiei. Parametri hemodinamici ai circulaţiei.

3

8. Presiunea arterială: tipuri, factori determinanţi, variaţii fiziologice. Pulsul arterial. Fiziologia circulaţiei venoase.

3

9. Fiziologia microcirculaţiei. Circulaţii speciale. Fiziologia circulaţiei coronariene. Fiziologia circulaţiei cerebrale şi a LCR.

3

10. Reglarea sistemului cardiovascular. Mecanisme nervoase de reglare. Mecanisme umorale de reglare. Autoreglarea circulaţiei sanguine. Rolul endoteliului vascular în reglarea cardiovasclară

3

11. Fiziologie integrativă. Corelaţii între presiunea arterială – debitul cardiac – rezistenţa periferică şi aspecte clinice. Activitatea cardiovasculară în efortul fizic.

3

12. Mecanisme de reglare si control: sistemul endocrin. Generalitati despre glandele endocrine. Fiziologia hipotalamusului endocrin. Fiziologia glandei hipofize. Fiziologia glandei tiroide. Funcţiile hormonilor tiroidieni.

3

13. Fiziologia glandelor suprarenale: funcţiile hormonilor mineralocorticoizi, glucocorticoizi; corticosexoizi. Reglarea secreţiei hormonilor glandei corticosuprarenale. Fiziologia glandelor medulosuprarenale. Fiziologia pancreasului endocrin: insulina, glucagonul, somatostatina-funcţii; reglarea glicemiei.

3

14. Fiziologia glandei epifize. Fiziologia glandelor paratiroide. Efectele parathormonului, calcitoninei şi vitaminei D în reglarea metabolismului oaselor şi dinţilor. Fiziologia gonadelor.

3

15. Fiziologia fibrei musculare striate. Fiziologia muşchiului striat scheletic: structura fibrei musculare; fenomenul electric; cuplarea excitaţiei cu

3

4

Nr. Curs TEMA Număr ore

contracţia; mecanismul contracţiei musculare. Oboseala musculară.

CURS AN II, SEMESTRUL II

16. Mediul intern. Apa. Volumul sanguin.Compoziţia plasmei sanguine. Echilibrul hidroelectrolitic. Fiziologia proteinelor plasmatice.

2

17. Echilibrul acido-bazic. Sistemele chimice şi sistemele biologice implicate în menţinerea echilibrului acido-bazic. Evaluarea paraclinică a EAB. Controlul renal al echilibrului acido-bazic.

2

18. Fiziologia rinichiului. Organizarea funcţională a rinichiului. Filtrarea glomerulară. Funcţiile tubilor renali: procesele de reabsorbţie şi secreţie. Reglarea funcţiilor renale.

2

19. Proprietăţile şi funcţiile sângelui. Hematopoieza. Eritropoieza. Reglarea eritropoiezei.

2

20. Eritrocitul: structura morfo-funcţională. Rolul eritrocitelor în homeostazia oxigenului, a dioxidului de carbon şi în echilibrul acido-bazic. Proprietăţile fizico-chimice ale eritrocitelor.

2

21. Hemoliza fiziologică. Hemoglobina: roluri, tipuri. Derivaţii de hemoglobină. 2

22. Grupele sanguine. Sistemul OAB, sistemul Rh. Transfuzia de sânge: indicaţii, accidente posttransfuzionale.

2

23. Fiziologia leucocitelor. Seriile granulocitară, limfo-plasmocitară, monocito-macrofagică (filiaţie biologică, morfologie, funcţii, variaţii). Rolul leucocitelor în apărarea organismului.

2

24. Fiziologia trombocitelor. Hemostaza primară şi secundară. Factorii coagulării sângelui. Mecanismele coagulării sângelui. Fibrinoliza.

2

25. Organizarea funcţională a sistemului nervos. Fiziologia neuronului: potenţial de repaus, potenţial de acţiune, transmiterea și integrarea informaţiei la nivelul neuronului. Sinapsa. Mediatori sinaptici.

2

26. Fiziologia sistemului somato-senzitiv. Receptorii somato-senzoriali și mecanismele transducţiei. Organizarea funcţională și rolul căilor ascendente.

2

27. Fiziologia sistemului somato-motor. Organizarea funcţională şi rolul structurilor componente ale sistemului motor.

2

28. Sistemul nervos vegetativ. Hipotalamusul. Substanţa reticulată. 2

29. Funcţia integrativă și de asociaţie a sistemului nervos central. Activitatea nervoasă superioară: conștienţa, învăţarea, memoria, gândirea, limbajul. Controlul comportamentului.

2

30. Organele de simţ. Receptori, transducţia semnalului, caile de conducere. Centrii.

2

VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Număr ore

1. Prezentarea laboratorului. Noţiuni de protecţia muncii şi paza contra incendiilor în laborator. Regulamentul discipli nei de fiziologie. Noţiuni introductive in fiziologia cardiovasculară; proprietăţile mioardului.

3

2. Evidenţierea proprietăţilor miocardului prin ligaturile Stannius şi cardiografie directă Marey. Evaluare formativa.

3

3. Cordul izolat pe canula Straub - efectul ionilor, mediatorilor chimici, şi pH-ului asupra proprietăţilor miocardului. SimHEART – studiul proprietăţilor miocardului. Evaluare formativa.

3

5

Nr. Curs TEMA Număr ore

4. Adaptarea intrinsecă heterometrică a cordului. Legea Frank-Starling. Fiziologie integrativă: adaptarea cordului în condiţii de crestere extremă a presarcinii și/sau postsarcinii. Evaluare formativa.

3

5. Adaptarea extrinsecă a cordului. Efectele excitării nervului vag. Reflexele vagale cu impact cardiac: reflexul Goltz şi reflexul Dagnini-Aschner. Fiziologie integrativă: manevrele vagale. EVALUAREA PERIODICĂ A CUNOŞTINŢELOR

3

6. Fenomenele electrice ale activităţii cardiace. Principiile înregistării undelor ECG. Derivaţii ECG. Evaluare formativa

3

7. Tehnica electrocardiografică. Înregistrarea traseului ECG. Evaluare formativa 3

8. Caracteristici normale ale undelor ECG. Interpretarea graficelor ECG înregistrate. Evaluare formativa.

3

9. Variante fiziologice ale traseelor ECG. Rotaţiile cordului. Fiziologie integrativă: semnificaţia clinică a electrocardiogramei. EVALUAREA PERIODICĂ A CUNOŞTINŢELOR

3

10. Ciclul cardiac. Zgomotele cardiace. Focare de ascultaţie Fonocardiograma. Corelaţia ECG – fonocardiogramă. Evaluare formativă.

3

11. Presiunea arterială. Metode de determinare. Valori normale. Variaţii fiziologice. Fiziologie integrativă: semnificaţia clinică a măsurării și monitorizării tensiunii arteriale.Evaluare formativă.

3

12. Pulsul arterial. Corelaţia fonocardiogramă – puls arterial. Pletismografie – unda de puls pletismografic.Puncte de reper pentru palparea pulsului arterial pe arterele periferice. Evaluare formativă.

3

13. SimVessel. Studiul vasomotricităţii. EVALUAREA PERIODICĂ A CUNOŞTINŢELOR

3

14. Activitatea cordului și vaselor în condiţii de efort fizic. Testarea capacităţii de adaptare la efort fizic – probe de efort fizic la cicloergometru. Evaluare formativă.

3

15. SimMUSCLE – studiul proprietăţilor muşchiului striat scheletic: secusă, tetanos şi oboseala musculară. Electromiograma: înregistrarea şi interpretarea traseelor electromiografice. REFACERI

3

LUCRĂRI PRACTICE, SEMESTRUL II

16. Prezentarea normelor de Protectie a muncii in laborator si a Regulamentului

de desfasurare a activitatii didactice. Introducere în fiziologia sângelui. Prelevarea şi manipularea corectă a probelor de sânge.

2

17. Metode pentru numărătoarea hematiilor. Valori normale; variaţii. Determinarea hematocritului. Evaluare formativă.

2

18. Dozarea hemoglobinei. Determinarea densităţii sângelui şi a plasmei. Evaluare formativă.

2

19. Determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor. Valori normale; variaţii. EVALUAREA PERIODICĂ A CUNOŞTINŢELOR

2

20. Determinarea diametrului eritrocitar. Curba Price-Jones. Valori normale; variaţii. Evaluare formativă.

2

21. Determinarea rezistenţei osmotice a hematiilor. Valori normale; variaţii.

6

Nr. Curs TEMA Număr ore

Evaluare formativă.

22. Indici şi constante eritrocitare. Formule şi calcul. Interpretarea valorilor; importanţa lor în practica medicală. Evaluare formativă.

2

23. Fiziologie integrativă: semnificaţia clinică a determinării numărului de hematii, hemoglobinei, hematocritului, indicilor eritrocitari, VSH-ului. EVALUAREA PERIODICĂ A CUNOŞTINŢELOR

2

24. Determinarea grupelor sanguine în sistemul 0AB şi sistemul Rh. Legile transfuziei de sânge. Evaluare formativă.

2

25. Recunoaşterea leucocitelor. Metode pentru numărarea leucocitelor. Evaluare formativă.

2

26. Formula leucocitară. Interpretarea formulei leucocitare. EVALUAREA PERIODICĂ A CUNOŞTINŢELOR

2

27. Explorarea hemostazei. Valori normale ale parametrilor săi; variaţii. Evaluare formativă.

2

28. Fiziologie integrativă: semnificaţia clinică a testelor de explorare a hemostazei. Evaluare formativă.

2

29. Legile arcului reflex. Legile Pfluger ale iradierii reflexelor medulare. Reflexele osteotendinoase. EVALUAREA PERIODICĂ A CUNOŞTINŢELOR

2

30. Electroencefalograma: înregistrare şi interpretare. REFACERI. 2

VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Cursul predat 2. Protocoalele disciplinei: SimHeart, SimVessel, SimMusscle, SimCoagulation, Fiziologia virtuală a sângelui. 3. Fiziologia aparatului cardiovascular, manual de lucrări practice, 2003, Simona Gusti şi colectivul 4. Carte de curs: Fiziologia sângelui, Daniela Badea, Veronica Sfredel, Mihail Badea, Editura Sitech, Craiova, ISBN

978-606-11-1471-9, 2011. 5. Manual de lucrări practice : Elementele figurate sanguine: fiziologie şi explorare, Daniela Badea, Ionela Iancu,

Veronica Sfredel, Adrian-Tudor Bălşeanu, Smaranda-Ioana Mitran, Bogdan Cătălin, Editura Sitech, Craiova, ISBN 978-606-11-2335-3, 2012.

6. Review of Medical Physiology, William F. Ganong, - 22 th ed. 7. Textbook of medical physiology / Arthur C. Guyton, John E. Hall.—11th ed. 8. Ioan Haulică, Fiziologie umana, ed.2010

VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE

Forme de activitate Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.

Curs Se folosesc următoarele metode combinate: prelegerea, dezbaterea, problematizarea Lucrari practice Se folosesc următoarele metode combinate: aplicaţii practice, studiu de caz, proiecte Studiu individual Înaintea fiecărui curs şi lucrari practice

IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE

Nr. absenţe

care se pot

recupera

Locul desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor Recuperări absenţe

3

Laboratorul de

fiziologie

Ultima

săptămână

Asistentul de

grupa Cronologic, 2 teme/zi

Program de consultaţii/

2 ore/săptămă

Laboratorul de

fiziologie Săptămânal

Toate cadrele

didactice

Tema din săptămâna

respectivă

7

cerc ştiinţific studenţesc

nă/cadru didactic

Program pentru studenţii slab pregătiţi

2 ore/săptămâ

nă

Laboratorul de

fiziologie Săptămânal

Toate cadrele

didactice

Tema din săptămâna

respectivă

XX.. EEVVAALLUUAARREE

Forma de

activitate

Evaluare

Scris, oral şi aplicaţie practică Procent din nota finală

Formativă Periodică Sumativă Curs - X X 50% Lucrări practice X X X 25% + 25% Examen X Verificare - - - XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE SSII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ

Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună) Programare ore Locul desfăşurării Responsabil

Ultima zi de vineri a fiecărei luni Laboratorul de Fiziologie Toate cadrele didactice Data avizării în departament: Şef de departament,

Osiac Eugen

Coordonator program de studii,

NUME PRENUME

Gheonea Cristian

Titular disciplină,

Badea Carmen Daniela

Veronica Sfredel

Ionela Iancu

Taisescu Citto