farmacologie generala_an i_sem. ii

8/10/2019 Farmacologie Generala_an I_sem. II

1/54

Calificarea: Asistent medical de farmacieAnul al II lea

1

Modulul XICap. 1. Noiuni de farmacologie general

Farmacologia este tiina care se ocup cu studiul me dicamentel or sub diferirte aspecte

(gr.pharmakon= remediu i logos= tiin)

1.1.

Ramurile farmacologieisunt mprite n dou categorii:

Ramuri cu caracter fundamental. Din acest grup fac parte urmtoarele ramuri:

a.Farmacocinetica

Aceast ramur studiaz traseul medicamentului n organism de la ingerare pn la eliminare. ncadrul acestui traseu sunt evaluate aspecte calitative i cantitative legate de medicament, aspectedependente de doz, calea de administrare, i anume: absorbia, distribuia, metabolizarea i

eliminarea medicamentului din organism.b. Farmacodinamia

Studiaz mecanismele de aciune i efectele substanelor medicamentoase la diferite niveluri:molecular, celular, organ, esut sau la scara ntregului organism.

c. Farmacotoxicologia

Este ramura farmacologiei care studiaz reaciile adverse ale medicamentelor ct i aspecte legate defarmacodependen, intoxicaiiacute, cronice etc.

Ramuri cu caracter aplicativ

a. Farmacoterapia

Este tiina care studiaz utilizarea terapeutic a medicamentelor cu scop: profilactic,

curativ (ameliorarea i vindecarea bolilor)

investigaional (pentru explorri funcionale).

n afar de terapia cu medicamente, se mai utilizeaz i alte tipuri de terapie, ca de exemplu: fizioterapia, terapia care utilizeaz diferite modaliti terapeutice, ca de exemplu: masajul,

electroterapia, balneoterapia etc.;

dietoterapia, terapia care se bazeaz pe un anumit regim alimentar esenial pentru sntateaorganismului;

crenoterapia, terapia cu ape minerale;

igienoterapia, modalitate care are la baz un mod de via echilibrat, ordonat etc.

n funcie de efectul farmacodinamic urmrit sau filozofia aplicat n tratamentul unei suferine, existurmtoarele tipur i de farmacoterapie:

- etiotrop, farmacoterapie care se adreseaz bolii;- simptomatic, farmacoterapie care se adreseaz simptomelor bolii;

-patogen, farmacoterapie care se adreseaz mecanismelor fiziopatologice ale boli;

- de substituie, farmacoterapie prin care se substituie o substan biogen carenial.


2/54


2

Farmacoterapia sau terapia cu medicamente se mparte n funcie de concepia terapeutic n: alopat, care se bazeaz pe principiul lui Hipocrates contraria contraris curantur; homeopat, care utilizeaz principiul lui Hipocratessimilia similibus curantur.

Metoda farmacoterapeutic Etiologia cuvntului Principiul

EEnnaannttiiooppaattiiaa

Enanthos= contrariu

Pathos = boal

Principiul contrariilor

Contrari a contrar ius curantur

AAllooppaattiiaa

Allos = alta

Pathos = boal

Principiul deviaiei

Al iena alienis currantur

HHoommeeooppaattiiaa

Homoios = similitudine

Pathos = boal

Principiul similitudinii

Simi li a simi li bus curantum

IIssooppaattiiaa

I son = identicPathos = boal

Principiul identitiiAequal ia aequalibus curantur

b. Farmacoepidemiologia

Aceast ramur a farmacologiei studiaz contraindicaiile, precauiile i posibilele interaciunimedicamentoase.

c.Farmacografia

Studiaz formele farmaceutice, dozele, modul de administrare, ct i modalitile de prescriere irespectiv eliberare a medicamentelor din farmacie.

Alte ramuri ale farmacologiei

Farmacologia experimental

Studiaz diferite aspecte legate de substane medicamentoase mai vechi sau substanemedicamentoase noi introduse n terapie. Studiile substanelor amintite se efectueaz pe animale deexperien sau pe organe izolate.

Farmacologia clinic

Studiaz efectele diferitelor substane medicamentoase care au depit faza experimental delaborator. Studiile se realizeaz pe subieci umani n condiiile consimmntului informat.

Farmacogenetica

Aceast ramur studiaz modul n care substana medicamentoas administrat interfereaz cugenotipul uman.

Cronofarmacologia

Studiaz modul n care momentul administrrii din zi poate influena efectul farmacodinamic.


3/54


3

Farmacocibernetica

Studiaz modul n care o substan medicamentoas interfereaz cu mecanismele ciberneticecomplexe care regleaz activitatea organismului uman.

Gerontofarmacologia

Studiaz anumite particulariti specifice persoanelor n vrst privitore la administrareamedicamentelor.

Farmacologia informaional

Studiaz aspecte complexe legate de capacitatea unei substane medicamentoase de a produce unefect farmacodinamic dependent de informaia pe care o poart, informaie care are ca suportstructura chimic a substanei respective.

Farmacologie fundamental

Studiaz mecanismele complexe care au loc la nivel molecular i celular n urma crora rezult efectefarmacodinamice manifestate la nivelul organelor, aparatelor, esuturilor, sistemelor sau chiar la scarantregului organism.

b. Farmacoepidemiologia

Aceast ramur a farmacologiei studiaz contraindicaiile, precauiile i posibilele interaciunimedicamentoase.

c.Farmacografia

Studiaz formele farmaceutice, dozele, modul de administrare, ct i modalitile de prescriere irespectiv eliberare a medicamentelor din farmacie.

1.2. Medicamentul (forme medicamentoase, clasificare i descriere)

Astazi, toatemedicamentele sunt fabricate prin industria farmaceutica, ceea ce permite o mai mare

precizie si o mai mare securitate de utilizare.

Medicamentele:

pot fi in vanzare libera (OTC)

sau pot sa nu fie eliberate decat la prezentarea unei retete (Rp / etice)

Denumirea unui medicament - Un medicament contine unul sau mai multe principii active. In

general, principiulactiv esential este cel care da numele medicamentului.
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/medicament_4123http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/medicament_4123http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/medicament_4123http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/medicament_4123http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/motive-pentru-o-viata-activa_1592http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/motive-pentru-o-viata-activa_1592http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/medicament_4123http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/medicament_4123http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/medicament_4123


4/54


4

Iar fiecare principiuactiv esential este identificat in trei moduri diferite dupa cum ne plasam pe un

punct devedere:

1. stiintific,2. legislativ3. comercial.

Denumirea stiintifica este numele chimic exact al principiuluiactiv.El este, in general, putin folositdin cauza complexitatii sale.(codul ATC)

Denumirea comuna internationala (D.C.I.) corespunde numelui generic al principiului activ inmedicina. Aceasta denumire de folosire curenta este cea utilizata in acest dictionar.

Denumirea comerciala este data de catre laboratoarele farmaceutice, care descopera noimedicamentemodificand structurile moleculare ale substantelor originale in maniera de a creste eficacitatea lorterapeutica si de a le diminua efectele secundare. Un acelasi principiuactivputand fi comercializat dedoua laboratoare diferite, doua denumiri comerciale pot corespunde exact aceleiasi substante,

eventual cu prezentari si/sau cu dozaje diferite.

Codul ATCeste acronimul de la Anatomo Terapeutico Chimic.n baza acestui cod se diferenteaz clasele demedicamente.

Explicarea coduluio 2.1 Grupa Anatomico 2.2 Grupa Terapeutico 2.3 Grupa ChimicCitirea unui cod ATC

Explicarea coduluiDin punct de vedere al nivelurilor de clasificare exist 5 nivele care sunt grupate n 3 mari grupe.Ex

Grupa AnatomicAnatomic: reprezint aparatul sau sistemul asupra cruia actioneaz medicamentul respectiv si icorespunde una din literele de mai jos:

A- tract digestiv si metabolismB- snge si organe hematopoeticeC- sistemul cardiovascularD- preparate dermatologiceG- aparat genito-urinar si hormoni sexualiH- preparate hormonale sistemice (excusiv hormonii sexuali)J- antiinfectioase de uz sistemicL- antineoplazice si imunomodulatoareM- sistemul muscularN- sistemul nervos centralP- produse antiparazitareR- aparatul respiratorS- organe senzitiveV- varia(diverse)

W- substanta activa vracX- produse fitoterapice, apiterapice, homeopateZ- Produse de uz veterinar
http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/motive-pentru-o-viata-activa_1592http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-vedere/tulburari-ale-vederii-de-departe-miopia_384http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/motive-pentru-o-viata-activa_1592http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/medicament_4123http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/molecula_4231http://www.sfatulmedicului.ro/Arta-de-a-fi-parinte/cresterea-si-educarea-copiilor_277http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/motive-pentru-o-viata-activa_1592http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/intoxicatia-cu-substante-chimice-medicamentoase-barbiturice-neuroleptice_1749http://ro.wikipedia.org/wiki/Medicamenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Medicamenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Medicamenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_ATC#Explicarea_coduluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_ATC#Explicarea_coduluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_ATC#Grupa_Anatomic.C4.83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_ATC#Grupa_Anatomic.C4.83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_ATC#Grupa_Anatomic.C4.83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_ATC#Grupa_Anatomic.C4.83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_ATC#Grupa_Terapeutic.C4.83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_ATC#Grupa_Terapeutic.C4.83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_ATC#Grupa_Terapeutic.C4.83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_ATC#Grupa_Terapeutic.C4.83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_ATC#Grupa_Chimic.C4.83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_ATC#Grupa_Chimic.C4.83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_ATC#Grupa_Chimic.C4.83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_ATC#Grupa_Chimic.C4.83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_ATC#Citirea_unui_cod_ATChttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_ATC#Citirea_unui_cod_ATChttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_ATC#Citirea_unui_cod_ATChttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_ATC#Grupa_Chimic.C4.83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_ATC#Grupa_Terapeutic.C4.83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_ATC#Grupa_Anatomic.C4.83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_ATC#Explicarea_coduluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Medicamenthttp://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/intoxicatia-cu-substante-chimice-medicamentoase-barbiturice-neuroleptice_1749http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/motive-pentru-o-viata-activa_1592http://www.sfatulmedicului.ro/Arta-de-a-fi-parinte/cresterea-si-educarea-copiilor_277http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/molecula_4231http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/medicament_4123http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/motive-pentru-o-viata-activa_1592http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-vedere/tulburari-ale-vederii-de-departe-miopia_384http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/motive-pentru-o-viata-activa_1592


5/54


6/54


6

Algocalminul(metamizolum) conformAPPare urmtorul cod ATC: N 02 BB 02

Nsemnific actiunea medicamentului asupra sistemului nervos02reprezint grupa analgezicelor cu efect asupra sistemului nervos - efectul lor terapeutic fiindanalgeziaBreprezint subgrupa analgezicelor cu efectantipiretic

Bncadreaz medicamentul la substante cu structur chimic de pirazolone02semnific substanta chimic:metamizolum

ParacetamolulconformAPPare urmtorul cod ATC: N 02 BE 01

Nsemnific actiunea medicamentului asupra sistemului nervos02reprezint grupa analgezicelor cu efect asupra sistemului nervos - efectul lor terapeutic fiindanalgeziaBreprezint subgrupa analgezicelor cu efectantipiretic

Encadreaz medicamentul la substante cu structur chimic anilidic01semnific substanta chimic: para-acetaminofen

Ungenericeste unmedicament identic, in ce priveste compozitia sa, prezentarea sa si dozajul sau, cuunmedicament vandut sub denumire de marca (inovativ). In fapt, o specialitate, atunci cand nu maieste protejata prin brevetul sau, intrata in domeniul public o data fiind scursa perioada legala de

protectie, nu mai este proprietatea laboratorului care a descoperit-o. Ea poate atunci sa fie copiata sicomercializata, la un cost mai mic, subalt nume de specialitate.

Din punct de vedere farmacoterapic, medicamentele se clasific n urmtoarele grupe:

- medicamente care acioneaz n anumite dereglri fiziopatologice (aproximativ 2/3 din total);- medicamente care combat agenii patogeni (antibiotice, chimioterapice etc.);- medicamente care nlocuiesc produse carenialedin organism;- medicamente utilizate n explorrifuncionale.

Mai multi factori care influenteaza comportamentul medicamentelor in organism trebuie sa fie luati incalcul in prescriptia unui medicament:

varsta si greutatea corporala a pacientului,eventuala existenta a unei alte boli,

interactiunile medicamentoase,calea de introducere in organism a medicamentului.

Odata prescriptia stabilita, trebuie sa se continue supravegherea comportarii medicamentelor inorganism, in particular concentratia lor in plasma sangvina.

In mod particular trebuie supravegheate nivelurile sangvine:ale digitalicelor in tratamentul insuficientei cardiace,ale teofilinelor in tratamentul astmului,ale litiului in tratamentul psihozelor maniaco-depresive,

ale anticoagulantelor, mai ales ale celor de cursa lunga,si ale diverselor medicamente antiaritmice si hormonale.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Algocalminhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Algocalminhttp://ro.wikipedia.org/wiki/APPhttp://ro.wikipedia.org/wiki/APPhttp://ro.wikipedia.org/wiki/APPhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antipiretic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antipiretic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antipiretic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metamizolum&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metamizolum&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metamizolum&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Paracetamolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Paracetamolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/APPhttp://ro.wikipedia.org/wiki/APPhttp://ro.wikipedia.org/wiki/APPhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antipiretic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antipiretic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antipiretic&action=edit&redlink=1http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/medicament_4123http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/medicament_4123http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/alt_5847http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/interactiune-medicamentoasa_3924http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/interactiune-medicamentoasa_3924http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/alt_5847http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/medicament_4123http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/medicament_4123http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antipiretic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/APPhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Paracetamolhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metamizolum&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antipiretic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/APPhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Algocalmin


7/54


7

1.3. Compoziia de baz a diverselor clase medicamentoase:

1.4. Produi reprezentativi ai claselor enumerate

1.3.1. antiseptice idezinf ectante

Antisepticele = substante cu actiune reversibil care mpiedic dezvoltarea si

nmultirea microorganismelor, acestea actionnd prin contact nemijlocit.

Antisepticele sunt utilizate cel mai adesea pentru antisepsia:- minilor,- cmpului operator,- pl gilor ,- pi el ii si mucoaselor , n infectii di verse,- pent ru st er il iza rea probelor de laborator- pent ru st er il iza rea unor al imente.

Antisepticele au actiune limi tat asupra plgilor infectate, vechi. Toxicitatea asupraneutrofilelor si a altor mecanisme defensive este considerat mare

Dezinfectantele = substante cu actiune ireversibil, care distrug microorganismele cu care vin ncontact, motiv pentru care mai sunt denumite bacteriolitice / bactericide.

In general au actiune brutal, fiind utilizate la dezinfectarea:- pieselor de instumentar si slilor de operatie,- lenjeriei si obiectelor contaminate,- harnasamente,- cadavre si platforme de gunoi,-

hale de tiere,- grajduri si boxe,- ap potabil,- psuni.

Activitatea dezinfectant a substantelor se face prin compararea cu solutia standard de fenolexprimat ca si coeficienti RidealWalker sau ChickMartin). La acest coeficient se adaug si datereferitoare la sensibilitatea cutanat si reactivitatea general a organismului, prin teste reactivitateageneralde tolerant local.AntisepticelSubstantele antisepticeprevin multiplicarea microorganismelor la nivelul pielii i/sau mucoaselor,

fiind bacteriostatice, pe cnd dezinfectantele sunt utilizate pe suprafete ne-animate, deoareceadesea sunt prea toxice la concentratia de uz pentru a fi aplicate pe piele fiind bactericide, avnd deciactiune ireversibil.

ntre cele dou categorii de substante nu exist o delimitare net, un antiseptic poate deveni, nconcentratie mare, dezinfectant i invers.

Cele mai multe dezinfectante, distrug rapid bacteriile (n cteva minute), pe cnd la antibioticeconcentratiile minime inhibitorii (CMI) sunt bacteriostatice sau bactericide numai dup cteva ore dela expunere.

n functie de gradul de stabilitate pe care acestea l au n cursul actiunii lor, pot fi :- nestabile- stabile.


8/54


8

A. ANTISEPTICELE SI DEZINFECTANTELE NESTABILE

Aceste substante au o actiune de scurt durat, ele transformndu-se, chiar n cursul actiunii lor. Sempart la rndul lor n:

oxidantereductoare.

I. Antiseptice si dezinfectante nestabile oxidanteAgentii oxidanti au o actiune rapid i se pot mprti n:o directi - care actioneaz prin oxigenul molecular eliberat de substanteo indirecti - actionnd prin oxigenul atomic rezultat n timpul reactiilor.

Agenti oxidanti directi (Peroxizii)

Apa oxigenat- Solutio hydrogenii peroxidi dilutaEste o solutie apoas de peroxid de hidrogen 3%, incolor, cu gust metalic caracteristic. Peroxidul dehidrogen este relativ stabil atunci cnd e acidifiat, dar se descompune rapid n mediul alcalin i n

contact cu materiile organice i metalele.Apa oxigenat de 10 volume reprezint concentratia oficinal, dar ea este mai putin stabil

dect solutia de 20 de volume, fapt care determin utilizarea mai frecvent a acesteia din urm. Apade 100 de volume (perhidrol 30%) este periculoas din cauza instabilittii sale n solutie - nclzitsau n contact cu materiile organice (n container) poate exploda.

Concentratia exprimat n volume indic volumul de oxigen eliberat de un litru de solu tie. Serecomand pentru actiunea ei antiseptic si dezodorizant, iar prin eliberarea rapid si efervescent aoxigenului are loc o actiune de curtire a plgilor, mai ales a celor purulente.

Permanganat de potasiu- Kalii permanganas - KMnO4

Se prezint sub form de cristale violet nchis, cu luciu metalic, solubile n ap.

Solutiile 1%o de permanganat de potasiu au proprietti oxidante puternice i sunt antiseptice,dezodorizante i astringente. Ele se recomand n tratamentul stomatitelor, faringitelor, vaginitelor si

plgilor.Solutiile 5% au o actiune astringent puternic i sunt utilizate pentru a reduce granularea

excesiv. Permanganatul de potasiu n concentratie de 1% se folosete ca antidot, injectat periferic njurul mucturilor de arpe, sau a mucturilor de animale turbate. Are ca dezavantaj faptul c pteaztesuturile; petele pot fi ndeprtate cu ajutorul solutiilor diluate de acid oxalic sau sulfuros. Solutiilecare capt o culoare maro sunt inactive.

Prezentare comercial: - comprimate a 0,5 g, cutii cu 100, 500, 1000 g pulbere.

Agenti oxidanti indirecti(Halogeni i)Acetia sunt reprezentati de ctre clor si iod.Sunt substante bactericide rapide si puternice; au unspectru de actiune larg i nu sunt scumpe. Efectul antibacterian se datoreaz afinittii mari pentru

protoplasma a acestor substante.

Clor - ClorumCl2Este un agent oxidant extrem de puternic (n afara faptului c este extrem de toxic), utilizat frecventn trecut pentru curtirea arsurilor si nlturarea tesuturilor necrozate. Utilizarea ndelungat (subform de irigatii) poate avea ca efect secundar granulatia excesiv a tesuturilor. Are propriettiantiseptice i dezodorizante n concentratii foarte mici 0,3 - 0,5 %. De remarcat c toate substantele

care elibereaz clor sunt rapid inactivate n prezenta materiilor organice (materii fecale, pmnt etc).Dintre derivatii clorului, mai importante sunt unele sruri ale acidului hipocloros ca de exempluhipocloritul de sodiu.


9/54


9

Hipoclor it de sodiu- Natrii hipocloritis - NaOCl

Elibereaz lent acid hipocloros, cu proprietti bactericide. Se folosete sub form desolutie diluat -cunoscut sub denumirea de solutie Dakin modificat(contine hipoclorit de sodiu circa 0,5 %) sau

solutie Labarraque, care se recomand pentru dezinfectia plgilor.Hipocloritul de sodiu, care contine 4 % clor activ ofer o protectie secundar care s fac fat

unor viitoare contaminri. Solutiile de hipoclorit pot, uneori, provoca o iritare temporar a pielii, dar

care dispare ntr-o sptmn sau dou.Cloraminele

Sunt derivati organici ai clorului, care elibereaz treptat clor, ncantitti mici, fiind deci mai putiniritanti pentru tesuturi. Sunt antiseptice uoare (avnd o activitate antimicrobian mai slab), dar demai lung durat.

Se folosesc pentru tratarea piscinelor si apei de but (1 comprimat/100 l ap), pentru antisepsiamucoaselor, cavittilor naturale, plgilor (solutiile 0,1 - 0,5 %).

Iodul - lodum - I2Este un germicid cu actiune rapid si intens. Se utilizeaz n solutii diluate pentru c este iritant si

are tendinta de a ntrzia vindecarea.lodul se poate utiliza sub diferite forme:

Tinctura de iod- Solutio iodi spirituosa, este o solutie alcoolic, diluat, care contine: iod 2 g, iodurde potasiu 3 g i q. s. ad 100 ml alcool de 50c

Iodura de potasiu din combinatie are rol de stabilizator (mpiedic formarea acidului iodhidriccare este iritant). De asemenea, un alt factor stabilizator, care prentmpin aparitia acidului iodhidric,este lumina. Recomandri: dezinfectia cmpului operator, ca revulsiv n jurul plgilor, ca antivomitiv

preventiv. Pteaz textilele si pielea; solutiile de trisulfat de amoniu i sodiu vor ndeprta acestepete.

Solutia Lgol- este o solutie apoas de iod preparat astfel: iod 1 g, iodur de potasiu 2 g i ap q.s.ad 100 ml. n practic, aceast solutie se dilueaz dup necesitti. Solutia diluat pn la 0,2% sauchiar mai putin se folosete sub forma de irigatii vaginale i intrauterine n endometrit itrichomonoza.Unguente iodate.

IodoforiiSunt combinatii complexe ale iodului cu un agent tensioactiv (transportor) neionic. Acest tensid esteun polimer neutru, cel mai folosit fiind polivinilpirolidona (povidone). Complexul "iod-tensid" areurmtoarele avantaje:-pstreaz iodul n solutie pe care l elibereaz lent;- sunt siguri;- au o toxicitate redus;- nu au miros respingtor;-prezint o bun stabilitate n timpul actiunii.

Iodoforii pe baz de iod (de ex. Betadina) sunt utilizati pentru dezinfectia minilor chirurgului i apielii pacientului nainte de operatie. Concentratia slab n iod are avantajul c nu pteaz i estesuficient pentru a reduce populatia de bacterii de pe piele pe o perioad de 6 - 8 ore de laadministrare.

De asemenea, iodoforii nu posed efecte indezirabile precum alcoolul, solutiile apoase si alcoolice deiod (de exemplu: de iritare a tesuturilor, reactii alergice sau toxice, corozive ale metalelor, ptare).


10/54


10

Betadina (Isodine)

Este un complex alctuit din iod i polivinilpirolidona (povidona), solubil n ap, utilizat pentruactiunea antiseptic general. Nu este iritant sau toxic i nici nu pteaz materialele cu care vine ncontact. O concentratie de 1:25 distruge germenii de Brucella abortusn mai putin de 2 minute. Deasemenea, n aceeai concentratie se recomand pentru asepsia instrumentarului naintea examenuluirectovaginal. n dilutie de 1:5 -1:10 se recomand pentru dezinfectia pielii.

Ca agent terapeutic, se recomand n variate afectiuni ale dermului i mucoaselor.II. Antiseptice si dezinfectante nestabile reductoare

Formaldehida - Formaldehydum - CH2O

Formalina este un lichid fumigant, limpede, incolor, cu miros nteptor, solubil n ap si alcool.Solutia apoas de formaldehida contine 40% aldehid formic gazoas i 10% alcool metilic(metanol). Aplicat extern, formalina se dovedete a fi un bun antiseptic i astringent, cu un spectruantimicrobian larg.

Se utilizeaz n solutii diluate 1 - 5% (1:10), fumigatii, pentru dezinfectia cldirilor, cnd, deobicei, se amestec cu KMnO4 n raport de 8:5 - utiliznd 45-90 g de permanganat de potasiu la

fiecare 3 m3

. ncperile trebuie s fie tinute nchise, cel putin 10 ore, dup care neutralizareaformaldehidei se face cu amoniac concentrat (3 ml/m3 aer), apoi se aerisete. Pentru dezinfectiaincubatoarelor, se calculeaz pentru fiecare m3aer - 35 g de permanganat de potasiu, peste care setoarn 50 ml formol, la 37C, timpul de actiune fiind de 3 - 4 ore.

Actiunea sa este ajutat de pulverizarea apei (umiditate 80 - 90%) naintea fumigatiei. n plus,formaldehida se poate folosi pentru dezinfectia pieilor, hainelor, picioarelor i gurii, prin sprayerea cuo solutie 2% (solutia oficinal este diluat 1:20).

Dezinfectia prin fumigatie a fcut loc dezinfectiei cu aerosoli, prin utilizarea continu sausemicontinu a generatoarelor electrice de pulverizare, calculndu-se 100 - 200 ml/m3 formolcomercial. Parazitii nu sunt afectati de fumigatia cu formaldehid.

GlutaraldehidaEste o aldehid saturat, cu nalt activitate bactericid si sporicid n solutii alcaline (pH 7,5 - 8,5).Compusul este mai putin iritant asupra pielii i mucoaselor dect formaldehida, el fiind activ i n

prezenta materiilor organice. Solutiile 1 - 2% de glutaral distrug sporii deBacillus anthracismult mairepede dect o solutie de 4% de formaldehid.

Glutaraldehida se recomand pentru dezinfectia instrumentarului (n special a endoscoapelor).Nu este coroziv, are o tensiune superficial mic care permite o bun splare i ptrundere ntesuturi, inactiveaz enterovirusurile.

Clorhexidina hidroclori d- Nolvasan - Hibitone

Este un compus sintetic cu activitate antiseptic, manifestat prin distrugerea peretelui celularbacterian. Clorhexidina este putin solubil n ap i relativ netoxic. Este activ asupra germenilorGram pozitivi i Gram negativi i a altor microorganisme. Aceast activitate este apreciabil i n

prezenta materiilor organice ca: puroi, snge, lapte i fluide tisulare. Concentratia inhibitoare "invitro" este de:

o 1:10 000 pentru Escherichia colio 1:300 000 pentru Salmonella dublin i Vibrio cholerao 1:1000 000 pentru Staphylococcus aureuso 1:2000 pentru Streptococcus pyogenes.

Clorhexidina este activ i n prezenta altor antiseptice cum ar fi: compuii cuaternari de amoniu

(detergentii cationici), dar este incompatibil cu compuii anionici (detergentii anionici), inclusivspunul.


11/54


11

Metenamina - Urotropina - ForminMethenaminum.

Este o pulbere cristalin, incolor, fr miros, solubil n ap. Ca atare, urotropina nu posed actiuneantimicrobian, dar n mediul acid (focare inflamatorii, infectii generalizate) se descompune nformaldehid (antiseptic -bacteriostatic) i amoniac, pe aceasta bazndu-se efectul su terapeutic.

Se recomand n afectiuni renale (cistite, pielite etc), administrndu-se oral, i. m., s. c. sau i. v.n doze zilnice. In comert sunt comprimate de 0,5 g, soluie 25%, fiole de 10ml.

B. ANTISEPTICE I DEZINFECTANTE STABILEAceasta grup cuprinde unii compui anorganici (acizi, alcali, sruri ale metalelor grele) i organici(alcooli, fenoli si derivati), majoritatea actionnd prin precipitarea albuminelor. Ei nu se distrug ntimpul actiunii lor antiseptice avnd si o actiune mai mult sau mai putin iritant asupra tesuturilor.

Acizii

Acizii minerali(acidul clorhidric i acidul sulfuric)pot fi folositi ca dezinfectanti (n concentratie de2 4 %), dar datorit actiunii lor corozive sunt utilizati doar pentru dezinfectia suprafetelor "ne-

animate".Intensitatea actiunii dezinfectante a acizilor este direct proportional cu gradul de disociereelectrolitic. Acizii care disociaz lent (acetic, boric) ptrund mai bine n tesuturi. n functie deconcentratie, acizii pot fi antiseptici, astringenti, iritanti sau caustici.

Acid acetic- Acidum aceticum - CH3-COOH

Lichid limpede, cu miros caracteristic, nteptor.

Otet- AcetumEste neoficinal i contine 6 - 9% acid acetic. n concentratie de 1 - 1%, acidul acetic are actiuneantiseptic, astringent, antifermentescibil i eupeptic; la 1% devine bactericid, insecticid, iritant -

revulsiv, la 2 - 3% este moderat cheratolitic, iar la concentratii mai ridicate devine caustic. Serecomand sub form de comprese reci ca antiseptic, astringent, antiflogistic, n inflama tii, contuzii,ca antiparazitar extern contra pduchilor, puricilor. Per os (ca antifermentescibil), n tulburridigestive, intoxicatii cu alcooli

Acid boric- Acidum boricum

Se prezint sub form de lamele cristaline a cror coeficient de solubilitate nu depete 4 %. Are unefect antiseptic slab (disociaz putin), dar are marele avantaj c nefiind iritant se poate aplica pesuprafetele delicate, cum ar fi corneea. Pulberea de acid boric poate fi aplicat local n eczemeumede, plgi proaspete i sub atelele chirurgicale care imobilizeaz oasele fracturate.

Alcalii

Sunt dezinfectante puternice, relativ ieftine i uor de gsit, a cror utilizare dateaz nc dinantichitate. Efectul antiseptic i dezinfectant se datoreaz concentratiei n ioni hidroxil (HO-). La un

pH > 9, marea majoritate a bacteriilor sunt inactivate, dar particularitatea acestor substante const nefectul lor antiviral.

Exemple de alcali:o Hidroxidul de sodiu -Soda caustic,o

Hidroxidul de calciu,o

Carbonat de sodiu - Soda de ruf e


12/54


12

1.3.2. anal gezice

Analgezicele(gr an = "fr" + algesis= "durere") reprezint o grup de medicamente care calmeaztemporar durerea.

Durerea poate fi definit ca o senzatie subiectiv, complex, care reflect activitatea tisular, real sau

posibil si rspunsul efectiv la aceasta.

Combaterea durerii este realizat prin mecanisme diferite de a reduce capacitatea senzorial nervoas,care poate fi fcut la nivel:

central periferic.

Substantele analgetice pot fi diferentiate astfel:o narcoticeo anestezice locale,

aceast diferentiere nu se poate face clar la unele din ele.

O clasificare uzual este n substante:opioid-analgeticecu reprezentantul tipicmorfinneopiod-analgeticecu:

o derivatiiacidului acetilsalicilic (sali cilat de meti l)o derivatiiacidului fenilic (diclofenac)o ibuprofen care este analgetic si antiflogistic

analgetice neacide

o Paracetamol

o Pirazolon

o Meloxicam

CRITERII DE CLASIFICARE: Naturale:

o Morfina

o Codeina Semisintetice:

o Oximorfona

o Hidromorfona

o Oxicodona

o Hidrocodona

o

Codetilina Sintetice:

o Sufentanil

o Fentanil

o Piritramid

o Levorfanol

o Metadona

o Dextromoramida

o Dextropropoxifen

o Petidina

o Tilidina

o

Pentazocinao Tramadol
http://ro.wikipedia.org/wiki/Narcoticehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Narcoticehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anestezice_localehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anestezice_localehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Opioid-analgetice&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Opioid-analgetice&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Morfin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Morfin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Morfin%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neopiod-analgetice&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neopiod-analgetice&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_acetilsalicilichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Salicilat_de_metilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Salicilat_de_metilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Salicilat_de_metilhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Acid_fenilic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Diclofenachttp://ro.wikipedia.org/wiki/Diclofenachttp://ro.wikipedia.org/wiki/Diclofenachttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ibuprofenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Paracetamolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pirazolonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Meloxicamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Meloxicamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pirazolonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Paracetamolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ibuprofenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Diclofenachttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Acid_fenilic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Salicilat_de_metilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_acetilsalicilichttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neopiod-analgetice&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Morfin%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Opioid-analgetice&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Anestezice_localehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Narcotice


13/54


13

Structur chimic:Deri vati morf ini ci:

Morfina (Doltard cpr retard de 10, 30, 60,100mg) Hidromorfon(hidromorfon fiole 0.02% 1ml), Codeina (Antalgic, Prodeine, Solpadeine), Dihidrocodeina (DHC continuos cpr retard de 60mg, 90mg, 120 mg).

Derivati de fenilpiperidin: Petidina (Mialgin fiole 5mg/ml-2 ml)Derivati de difenilpropilamin:

Metadona (Sintalgon cpr 2.5mg), Dextropropoxifen (Darvon cpr 50mg, 65mg, 100mg)

Deri vati de benzomorfan: Pentazocina (Fortral cpr 50mg, fiole 30mg/1ml) ))

Deri vati de morf inan: Butorfanol (Moradol fiole 2 mg/mlx1ml), Nalbufina (Nubain fiole 10 mg/mlx 2ml).

Opioide n combinati i cu anti spastice:

Morfina - Atropina (Morfin HCl 0.02 gr, Atropin sulfat 0.001g, fiole 1 ml), Hidromorfon- Atropin (hidromorfon 0.2%, Atropina sulfat 0.03% fiole 1ml), Hidromorfon-Scopolamin (Hidromorfon 0.2%, Scopolamin 0.03%)

Al te opioide: Tramadol (Mabron cps50 mg, fiole 50mg/mlx2ml, Tramadol cps 50mg, 100mg retard, fiole).

Analgezicele antipiretice = Analgezice neopioide, Analgezice nenarcoticeN 02 B (ATC)

N 02 BA Derivati de acid salicilic: Acid acetilsalicilic (Acid acetilsalicilic, Aspirin Direkt, Upsarin, Alka Seltzer cpr eferves.)

Acetilsalicilat de lizin, Salicilamid, Diflunisal (Diflunisal cpr 500mg, Dolobid), Benorilat (esterul acidului acetilsalicilic cu paracetamol)

N 02 BB Derivati de pirazolon: Fenazon, Aminofenazona, Noraminofenazon-Metamizol (Algocalmin cpr 500mgx20, fiole, Metamizol sodic supozitoare

Algozone, Novalmin, Novalgin),

Propifenazon(Propifenazona supozitoare).N 02 BE Derivati de anilin(p-aminofenol):

Fenacetin, Paracetamol (Paracetamol cpr 500mg, Paracetamol supozitoare 125mg,250mg, Efferalgan

cpr eff, sirop, supozitoare 80mg, 150mg 300 mg)

Eficacitate relativ

Analgezic:Metamizol,KetorolacAcid acetilsalicilicAntipiretic:Aminofenazon,Acid acetilsalicilic,Paracetamol

Antiinflamatoare:Piroxicam,Diclofenac,IbuprofenAntispastic musculotrop:Metamizol,Propifenazon
http://ro.wikipedia.org/wiki/Hidromorfon%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Hidromorfon%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_acetilsalicilichttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Acetilsalicilat_de_lizin%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Acetilsalicilat_de_lizin%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Salicilamid%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Salicilamid%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Diflunisal&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Benorilathttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fenazon%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fenazon%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aminofenazona&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Noraminofenazon%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Noraminofenazon%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Propifenazon%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Propifenazon%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fenacetin%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fenacetin%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Paracetamolhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metamizol&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metamizol&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ketorolachttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aminofenazon%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aminofenazon%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aminofenazon%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_acetilsalicilichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Paracetamolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piroxicamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piroxicamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Diclofenachttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ibuprofenhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metamizol&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metamizol&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Propifenazon%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Propifenazon%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Propifenazon%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Propifenazon%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metamizol&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ibuprofenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Diclofenachttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piroxicamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Paracetamolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_acetilsalicilichttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aminofenazon%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ketorolachttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ketorolachttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ketorolachttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metamizol&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Paracetamolhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fenacetin%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Propifenazon%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Noraminofenazon%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aminofenazona&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fenazon%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Benorilathttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Diflunisal&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Salicilamid%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Acetilsalicilat_de_lizin%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_acetilsalicilichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hidromorfon%C4%83


14/54


14

1.3.3. - substane cu aciune asupra SNV, SNC

Pe plan anatomic,sistemul nervos este format din doua ansamble distincte:o sistemul nervos centralo sistemul nervos periferic.

Sistem nervoscentral - denumit si nevrax, S.N.C. este format din miliarde de neuroni (celulenervoase) conectati intre ei si dintr-un tesut de sustinere interstitial (nevroglie). El cuprinde encefalul:

creierul,

cerebelul,

trunchiul cerebral, protejat de craniu si maduva spinarii, amplasata in coloana vertebrala.

SNC(sistemul nervos cerebro-spinal) este reprezentat de organele nervoase care constituie encefalul,adpostit decutia craniansimduva spinrii, n canalul medular alcoloanei vertebrale. SNC estevzut ca un sistem cu rol de: a procesa informatiile din mediul extern, a coordona viata de relatie

a genera un anumit comportament.

Protectia mecanic a sistemului nervos central se realizeaz prin existenta unui nvelis protectorformat dinmeningesilichidul cefalorahidian.

Sistem nervosperi feric -prelungire asistemului nervos central, cuprinde totalitatea nervilorsi aleingrosarilor lor (ganglionii nervosi),nervii, legati printr-o extremitate desistemul nervos central, seramifica la cealalta extremitate intr-o multitudine de ramuri fine care inerveaza totalitateacorpului.Existanervi cranienisinervi rahidieni.

Dupa organizarea si functionarealor, se disting:o sistemul nervossomatic,care puneorganismul in comunicatie cu exteriorulo sistemul nervos vegetativ,sau autonom, care regleaza functiile viscerale.

Sistemul nervossomatic- comanda miscarile si pozitiacorpului si permite perceperea decatrepiele a diferitelor senzatii (tactile,caldura,durere) si descoperirea prin celelalte organe de simt amediului inconjurator (vaz, auz, miros). El este constituit din neuroni senzitivisi neuroni motori

Sistemul nervos vegetativsausistemul nervos autonom regleaz activitateaorganelor interne,(viscerelor) la vertebrate. El regleaza indeosebirespiratia, digestia, excretiile, circulatia (bataile

cardiace,presiunea arteriala).Sistemul nervos vegetativ poate fi mprtit n:

Sistem nervos simpatic,antagonist pe parasimpatic, cu centru n mduva spinrii si hipotalamus; Sistem nervos parasimpatic,sistem nervos ce favorizeaz regenerarea organismului dupstres;

Sistem nervos digestiv,cu nervul vag ce leagmduva spinriisitractusul digestiv.

Acest sistem functioneaz relativ independent de sistemul nervos central (creier).

Functionareasistemului nervos face sa intervina un lant deneuroni,care se articuleaza intre ei prinsinapse, neuronul asigura conducerea influxului nervos, iar sinapsa asigura transmisia acestui influx

fie de la un neuron la altul, fie de la un neuron la un organ-tinta,
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos_4961http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos-central_7543http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos-central_7543http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos-central_7543http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos-periferic_7544http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos-periferic_7544http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos-periferic_7544http://ro.wikipedia.org/wiki/Encefalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Encefalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Craniuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Craniuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Craniuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83duva_spin%C4%83riihttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83duva_spin%C4%83riihttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83duva_spin%C4%83riihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coloana_vertebral%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Meningehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Meningehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Meningehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lichid_cefalorahidianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lichid_cefalorahidianhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos-central_7543http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/nerv_1819http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/nerv_1819http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/nerv_1819http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ganglion_996http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ganglion_996http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/nerv_1819http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos-central_7543http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/cum-sa-ne-educam-corpul_1238http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/nerv-cranian_4290http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/nerv-cranian_4290http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/nerv-cranian_4290http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/nerv_1819http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/nerv_1819http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos_4961http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/somatic_2409http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/somatic_2409http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/somatic_2409http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/biochimia-organismului_1320http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos_4961http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos_4961http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/somatic_2409http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/somatic_2409http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/cum-sa-ne-educam-corpul_1238http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/piele_2044http://www.sfatulmedicului.ro/Agresiuni-termice/bolile-induse-de-caldura_1228http://ro.wikipedia.org/wiki/Organhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/respiratie_4786http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/aritmie-cardiaca_2858http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/aritmie-cardiaca_2858http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/aritmie-cardiaca_2858http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/presiune-arteriala_4627http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/presiune-arteriala_4627http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos_simpatichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos_simpatichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos_simpatichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos_parasimpatichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos_parasimpatichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos_parasimpatichttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Reac%C8%9Bia_la_stres&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistem_nervos_digestiv&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistem_nervos_digestiv&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistem_nervos_digestiv&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83duva_spin%C4%83riihttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83duva_spin%C4%83riihttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83duva_spin%C4%83riihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tractusul_digestiv&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Creierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Creierhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos_4961http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/neuron_1826http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/neuron_1826http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/neuron_1826http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/neuron_1826http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos_4961http://ro.wikipedia.org/wiki/Creierhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tractusul_digestiv&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83duva_spin%C4%83riihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistem_nervos_digestiv&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Reac%C8%9Bia_la_stres&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos_parasimpatichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos_simpatichttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/presiune-arteriala_4627http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/aritmie-cardiaca_2858http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/aritmie-cardiaca_2858http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/respiratie_4786http://ro.wikipedia.org/wiki/Organhttp://www.sfatulmedicului.ro/Agresiuni-termice/bolile-induse-de-caldura_1228http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/piele_2044http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/cum-sa-ne-educam-corpul_1238http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/somatic_2409http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos_4961http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos_4961http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/biochimia-organismului_1320http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/somatic_2409http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos_4961http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/nerv_1819http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/nerv-cranian_4290http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/cum-sa-ne-educam-corpul_1238http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos-central_7543http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/nerv_1819http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ganglion_996http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/nerv_1819http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos-central_7543http://ro.wikipedia.org/wiki/Lichid_cefalorahidianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Meningehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coloana_vertebral%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83duva_spin%C4%83riihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Craniuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Encefalhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos-periferic_7544http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos-central_7543http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos_4961


15/54


15

Neurotransmitatoriisunt substante chimice eliberate la nivelul terminatiilor nervoase presinaptice sicare se fixeaza pe situsuri receptoare specifice de la nivelul neuronilor postsinaptici. Pana in prezents-au identificat cel putin 30 de neurotransmitatori activi sau potentiali.

n cadrul sistemului nervos vegetativ (parasimpatic i simpatic) funcioneaz doi mediatori:acetilcolina (parasimpatic)

noradrenalina (simpatic)

Medicaia SNV se clasific astfel n colinergici adrenergic.

Medicaia colinergiccuprinde:o parasimpatomimeticele,o parasimpatoliticele,o substanele cu aciune ganglionaro curarizantele.

Medicaia adrenergiccuprinde:o

simpatomimeticeleo simpatolitice

Acetilcolinaeste neurotransmitatorulsistemului nervosparasimpatic, care comanda: contractia fibrelormusculare netede secretiile glandulare.

Receptorii colinergici sunt de 2 tipuri:1)muscarinici

2) nicotinici.

Receptorii muscarinici sunt de mai multe tipuri (M1... M4). Localizarea lor este la nivelul glandelorexocrine, musculaturii netede viscerale cu excepia sfincterelor, muchiului circular al irisului,aparatului ciliar, cordului, vaselor, sistemului nervos central.

Receptorii nicotinici (N1, N2) se gsesc la nivelul ganglionilor vegetativi parasimpatici i simpatici,medulosuprarenalei, glomusului carotidian, plciimotorii i sistemului nervos central.

Adrenalina sinoradrenalinasuntneurotransmitatorii sistemului simpatic, care: asigura contractia pereteluiarterelor intervin in secretia transpiratiei

Receptorii adrenergici sunt de 2 tipuri:1) alfa

2) beta.

Receptorii alfa se mpart n:alfa-1,situai la nivelul vaselor, n muchiul radiar al irisului, capsula splenic, sfinctereletubului digestiv i al vezicii urinare, musculatura neted intestinal,alfa-2,situai n vase i sistemul nervos central.

Receptorii beta se clasific n:

beta-1, aflai la nivelul cordului, esutului adiposbeta-2, n vase, musculatura neted bronic, detrusorul vezicii urinare i miometru.
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos_4961http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/crampele-musculare_1251http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/adrenalina_142http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/noradrenalina_4322http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/noradrenalina_4322http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/neurotransmitator_4306http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/neurotransmitator_4306http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/noradrenalina_4322http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/adrenalina_142http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/crampele-musculare_1251http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos_4961


16/54


16

Distonia neurovegetativ apare ca urmare a unor disfunctionalitti ale sistemului nervos vegetativ,care controleaz toate functiile importante ale organismului (circulatie, digestie, respiratie) prinintermediul mediatorilor chimici.

Este un diagnostic care cuprinde o palet foarte larg de manifestri clinice, defapt alterrifunctionale la nivelul diverselor aparate si sisteme fr s fie modificate analizele de laborator si

investigatiile paraclinice: electrocardiogram, ecografie,

radiografie.

Contextul aparitiei acestor manifestri sunt oboseala excesiv, stresul psihoemotional, tulburrileafective si apar de obicei la sexul feminin. De multe ori este un diagnostic prin excludere dup ce seinfirm cauze organice care ar fi putut declansa simptomatologia.

Manifestrile sunt foarte variate cele mai frecvente find cele care caracterizeaz aparatul cardio-vascular:palpitatii, variatii ale tensiunii arteriale, dureri precordiale sub form de n tepturi;

greturile, vrsturile,inapetenta, durerile abdominale pot fi de asemenea o manifestare a bolii.Simptomul de nod n gt este de asemenea caracteristic distoniei neurovegetative. Alte simptomecare pot apare sunt: tremurturi ale extremittilor, transpiratii, cefalee, ameteal, stri de team,insomnie, senzatii de lesin, furnicturisi ntepturi la nivelul membrelor, fetei, buzelor. De asemenea

bolnavii pot descrie grade variate de durere cu diverse localizri.

Clasele de medicamentede uz uman pentruSistemul nervos central

1. anestezice generale,

2. anestezice locale,

3. sedative -hipnotice (benzodiazepine,barbiturice),

4. stimulante psihomotorii,

5. antipsihotice,

6. medicatia boliiAlzheimer,

7. nootrope,

8. antidepresive,

9. antimaniacale,

10.

stabilizatoare ale dispozitiei,

11. anxiolitice,

12. antiparkinsoniene,

13. miorelaxante,

14. analgezice opioide si antagonisti,

15. tranchilizante,

16. neuroleptice.
http://www.sfaturimedicale.ro/component/glossary/Dictionar-Medical-3/E/electrocardiogram%C4%83-234/http://www.sfaturimedicale.ro/component/glossary/Dictionar-Medical-3/E/electrocardiogram%C4%83-234/http://www.sfaturimedicale.ro/component/glossary/Dictionar-Medical-3/C/cardio-503/http://www.sfaturimedicale.ro/component/glossary/Dictionar-Medical-3/P/palpita%C8%9Bii-409/http://www.sfaturimedicale.ro/component/glossary/Dictionar-Medical-3/P/palpita%C8%9Bii-409/http://www.sfaturimedicale.ro/component/glossary/Dictionar-Medical-3/I/Inapeten%C8%9Ba-581/http://www.sfaturimedicale.ro/component/glossary/Dictionar-Medical-3/C/cefalee-129/http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos_centralhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anestezic_generalhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anestezic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sedativ&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipnotichttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Benzodiazepin%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Barbituric&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stimulant&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antipsihotic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Alzheimerhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nootrop&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antidepresiv&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antimaniacal&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stabilizatoare_ale_dispozi%C8%9Biei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anxiolitic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antiparkinsonian&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Miorelaxanthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Analgezichttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tranchilizante&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Neuroleptichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neuroleptichttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tranchilizante&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Analgezichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Miorelaxanthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antiparkinsonian&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anxiolitic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stabilizatoare_ale_dispozi%C8%9Biei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antimaniacal&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antidepresiv&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nootrop&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Alzheimerhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antipsihotic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stimulant&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Barbituric&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Benzodiazepin%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipnotichttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sedativ&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anestezic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Anestezic_generalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos_centralhttp://www.sfaturimedicale.ro/component/glossary/Dictionar-Medical-3/C/cefalee-129/http://www.sfaturimedicale.ro/component/glossary/Dictionar-Medical-3/I/Inapeten%C8%9Ba-581/http://www.sfaturimedicale.ro/component/glossary/Dictionar-Medical-3/P/palpita%C8%9Bii-409/http://www.sfaturimedicale.ro/component/glossary/Dictionar-Medical-3/C/cardio-503/http://www.sfaturimedicale.ro/component/glossary/Dictionar-Medical-3/E/electrocardiogram%C4%83-234/


17/54


17

1.3.4. hormoni

Hormonul(grec. , - horman, hormanus - a pune n micare, a trezi) este o substanbiochimic care transmite informaii de la un organ sau esut la altul, fiind secretat deglandeleendocrine sau de alte esuturi, care stimuleaz i coordoneaz activitatea anumitor organe sau antreguluiorganism.

Spre deosebire desistemul nervos unde informaiile de la centru (creier saumduva spinrii)impusurile nervoase se propag prin prelungirile axonice sau dentritice cu o vitez mare ce dureazfraciuni de secund, informaiunile transmise pe cale hormonal sunt mai lente, unele ca de exemplun cazul adrenalineicare dureaz secunde, pe cnd n cazul celorlali hormoni dureaz zile, pn ceinformaiile ajung la organul sau esutul int.

De la aceast regul fac o excepie hormonii tisulari (produi de esuturi), hormoni ca:o histamina,

o serotonina,

o prostaglandinele,

care sunt produi direct de parenchimul organului int.

Hormonii au fost descoperii pe la mceputul secolului XX, termenul de hormon a fost pentru primaoar folosit n anul1905 de psihologul englezErnest Starling (1866 - 1927).

Hormonii fiind substane care acioneaz pe anumite organe int, ce au receptori speciali nmembrana celular care leag moleculele hormonului respectiv, unde hormonii declaneaz o serie dereacii biochimice, ptrunznd prin membrana celular ajungnd nL citoplasm, respective, nucleul celulei.

Exemple de reglri pe cale hormonal

Glicemia (concentraia de zahr din snge) este reglat prin insulina, produs de pancreasulendocrin - (insulele Langerhans)

Lipemia (concentraia n grsimi prin activitatea ficatului i pancreasului)

Senzaia de foame(centrul foamei este activat la scderea valorii glicemiei)

Activitatea sexual(labrbatsaufemeie i reglarea ciclului menstrual

Dezvoltarea sistemului osos

Adaptarea lastress

Activitatea hormonal este dirijat prin:

axul hipotalamo-hipofizar (printr-un sistem Feedback)

sistemul nervos vegetativ (parasimpatic i ortosimpatic)

prin concentraia n snge (a calciului, glucozei etc.)
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Glande_endocrine&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Glande_endocrine&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Organismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervoshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Creierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83duva_spin%C4%83riihttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83duva_spin%C4%83riihttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83duva_spin%C4%83riihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1905http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ernest_Starling&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83rbathttp://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83rbathttp://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83rbathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Femeiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Stresshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Stresshttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistemul_nervos_vegetativ&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistemul_nervos_vegetativ&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Stresshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Femeiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83rbathttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ernest_Starling&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1905http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83duva_spin%C4%83riihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Creierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervoshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Organismhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Glande_endocrine&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Glande_endocrine&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Glande_endocrine&action=edit&redlink=1


18/54


18

Hormonii dinorganismulanimal sunt produi i deglandele endocrine: hipofiz,

epifiz,

tiroid,

paratiroid,

pancreas,

glandele suprarenale cu corticosuprarenalai insulele Langerhans, gonadele sau glandele genitale.

Cele mai importante glande endocrine(sexul masculinstnga,sexul feminindreapta.)

1.Epifiz2.Hipofiz3.Tiroid4.Timus 5.Suprarenale 6.Pancreas 7.Ovar 8.Testicul

Denumirea deglande endocrinesauglande cu secreie internse datoreaz faptului c hormoniiprodui de glandele respective se vars direct nsnge fiind transportai pe calea sanguin la organulint.

Hormonii produi de plante se numesc fitohormoni(au de exemplu un nucleu format din o gruparefenolic i steroid) i asemntor hormonilor produi de organismul animal, acioneaz la distanfiind suficient o cantitate foarte mic de ordinul nanogramelor.

tiina care se ocup cu studiul glandelor endocrine i hormonilor se numete endocrinologie, iar

medicul care lucreaz n aceast ramur endocrinolog.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Organismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Animalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83rbathttp://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83rbathttp://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83rbathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Femeiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Femeiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Femeiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Epifiz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Epifiz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Epifiz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipofiz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipofiz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipofiz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Tiroid%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Tiroid%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Tiroid%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Timushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timushttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Suprarenale&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Pancreashttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ovarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Testiculhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Testiculhttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2ngehttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2ngehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Testiculhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ovarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pancreashttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Suprarenale&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Timushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tiroid%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipofiz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Epifiz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Femeiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83rbathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Animalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Organism


19/54


19

Clasificarea hormonilor

1. Clasificare hormonilor in functie de raza de actiune1.1. Hormoni endocrini

1.2. Hormonii locali 1.2.1. - paracrini1.2.2. -autocrini

1.3. Neurohormonii

2. Clasificare hormonilor in functie de solubilitate2.1. Hormonii hidrosolubili

2.1.1. Hormonii peptidici

2.1.2. Hormonii proteici

2.1.3. Hormonii derivati din aminoacizi2.2. Hormoni liposolubili

2.2.1. Hormonii steroizi

2.2.2. Hormonii tiroidieni

3. Clasificarea hormonilor dupa structura chimica3.1 Hormoni derivati din aminoacizi3.2 Hormoni polipeptidici, proteici si glicoproteici3.3 Hormoni steroizi

3.4 Hormonii eicosanoizi

4. Clasificarea hormonilor in functie de locul de producere4.1 Hormoni hipotalamici4.2 Hormoni hipofizari4.3 Hormoni gastrointestinali4.4 Hormoni pancreatici4.5 Hormoni trombocitari4.6 Hormoni limfocitari4.7 Hormoni suprarenalieni4.8 Hormoni secretati de rinichi4.9 Hormoni din tesutul miocardic atrial

5. Clasificarea hormonilor dupain terdependenta sistemului endocrin cu cel nervos5.1 Nivelul I5.2 Nivelul II5.3 Nivelul III
http://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Clasificarea_hormonilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Clasificare_hormonilor_in_functie_de_raza_de_actiunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Clasificare_hormonilor_in_functie_de_raza_de_actiunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Clasificare_hormonilor_in_functie_de_raza_de_actiunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_endocrinihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormonii_paracrinihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormonii_paracrinihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormonii_autocrinihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Neurohormoniihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Clasificare_hormonilor_in_functie_de_solubilitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Clasificare_hormonilor_in_functie_de_solubilitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Clasificare_hormonilor_in_functie_de_solubilitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormonii_hidrosolubilihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_liposolubilihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Clasificarea_hormonilor_dupa_structura_chimicahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Clasificarea_hormonilor_dupa_structura_chimicahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Clasificarea_hormonilor_dupa_structura_chimicahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_derivati_din_aminoacizihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_polipeptidici.2C_proteici_si_glicoproteicihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_steroizihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormonii_eicosanoizihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Clasificarea_hormonilor_in_functie_de_locul_de_producerehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Clasificarea_hormonilor_in_functie_de_locul_de_producerehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Clasificarea_hormonilor_in_functie_de_locul_de_producerehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_hipotalamicihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_hipofizarihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_gastrointestinalihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_pancreaticihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_trombocitarihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_limfocitarihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_suprarenalienihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_secretati_de_rinichihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_din_tesutul_miocardic_atrialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Clasificarea_hormonilor_dupa_inderdependenta_sistem_endocrin_cu_cel_nervoshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Clasificarea_hormonilor_dupa_inderdependenta_sistem_endocrin_cu_cel_nervoshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Clasificarea_hormonilor_dupa_inderdependenta_sistem_endocrin_cu_cel_nervoshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Nivelul_Ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Nivelul_IIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Nivelul_IIIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Nivelul_IIIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Nivelul_IIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Nivelul_Ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Clasificarea_hormonilor_dupa_inderdependenta_sistem_endocrin_cu_cel_nervoshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_din_tesutul_miocardic_atrialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_secretati_de_rinichihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_suprarenalienihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_limfocitarihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_trombocitarihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_pancreaticihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_gastrointestinalihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_hipofizarihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_hipotalamicihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Clasificarea_hormonilor_in_functie_de_locul_de_producerehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormonii_eicosanoizihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_steroizihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_polipeptidici.2C_proteici_si_glicoproteicihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_derivati_din_aminoacizihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Clasificarea_hormonilor_dupa_structura_chimicahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_liposolubilihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormonii_hidrosolubilihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Clasificare_hormonilor_in_functie_de_solubilitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Neurohormoniihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormonii_autocrinihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormonii_paracrinihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormonii_paracrinihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Hormoni_endocrinihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Clasificare_hormonilor_in_functie_de_raza_de_actiunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon#Clasificarea_hormonilor


20/54


20

1.

1.1.Hormonii endocrini respecta definitia clasica fiind sintetizati si secretati de celule specializateurmand sa ajunga la celula tinta prin intermediul sistemului circulator legati de proteine transportoarein cazul hormonilor hidrofobi sau liberi in sange in cazul hormnilor hidrofili

1.2.1.Hormonii paracrininu respecta definitia clasica data hormonilor fiind sintetizati de o celulaspecializata, urmand sa actioneze asupra celulelor invecinate, fara a mai ajunge in torentul circulator

Exemplu:somatostatinaprodusa de celulele D pancreatice actioneaza asupra celulelor A (secretoarede glucagon) si B (secretoare de insulina) inhibandu-le secretia

1.2.2. Hormonii autocrini sunt sintetizati si secretati de catre o celula in spatiul extracelular,actionand ca mesager asupra aceleiasi celule. In acest caz celula tinta si celula secretoare reprezintadefapt aceasi celula.

1.3.Neurohormoniisunt o categorii speciala de substante chimice produse de catre celulele nervoase,eliberate in sange prin terminatiile axonale si apoi vehiculate prin sistemul circulator pana la nivelulcelulei tinta. Prin intermediul neurohormonilor se realizeaza interactiunea dintre sistemul nervos sisistemul endocrin.

22..In functie de solubilitate hormonii se pot clasifica in hormonii hidrosolubili (hidrofili) si hormoniliposolubili (hibrofobi).

2.1.Hormonii liposolubili necesita proteine transportoare pentru a fi vehiculati prin sange pana lanivelul celulei tinta, de asemenea acesti hormoni prezinta capacitatea de a traversa bistratul lipidic almembranei celulare, patrunzand in interiorul celulei unde se afla receprtori specifici fie in citoplasmafie legati de cromatina la nivelul nucleului.2.2. Hormonii hidrosolubili circula liberi prin sistemul circulator insa nu pot traversa membranacelulara. Receptori pentru acest tip de hormoni se afla incorporati in membrana celulara, determinand

productia de mesageri secunzi in lanivelul spatiului citoplasmatic hormonul fiind considerat mesagerprimar.

33..

3.1.Hormoni derivati din aminoacizi

Hormonul Aminoacid precursor Loc de sinteza

Dopamina Tyrozina hipotalamus,medulosuprarenala

Adrenalina Tirozina medulosuprarenala

Noradrenalina Tirozina medulosuprarenala,nervi periferici

Histamina Histidina celule bazofile,celule care se regenereaza

Serotonina Triptofan ficat,nervisimpatici

3,5,3'triiodotironina Tirozina glanda tiroida
http://ro.wikipedia.org/wiki/Aminoacidhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dopamina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dopamina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Aminoacizihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aminoacizihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipotalamushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gland%C4%83_suprarenal%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Adrenalinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Adrenalinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aminoacidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gland%C4%83_suprarenal%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Gland%C4%83_suprarenal%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Noradrenalina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Noradrenalina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Aminoacidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gland%C4%83_suprarenal%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Nervhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Histamina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Aminoacidhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Celule_bazofile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Serotonina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Aminoacidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aminoacidhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fica&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervoshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aminoacidhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Glanda_tiroida&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Glanda_tiroida&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Glanda_tiroida&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Aminoacidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervoshttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fica&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Aminoacidhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Serotonina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Celule_bazofile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Aminoacidhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Histamina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Nervhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gland%C4%83_suprarenal%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Aminoacidhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Noradrenalina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Gland%C4%83_suprarenal%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Aminoacidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Adrenalinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gland%C4%83_suprarenal%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipotalamushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aminoacizihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dopamina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Aminoacid


21/54


21

3.2.Hormoni polipeptidici, proteici si glicoproteici

HormonNumar de

resturiaminoacidiceLoc de sinteza

Hormonul eliberator al tireotropinei (TRH) 3 Hipotalamus

Met-encefalina

5 Hipotalamus

Leu-encefalina 5 Hipotalamus

Angiotensina II 8 Snge

Vasopresina (ADH) 9 Neurohipofiza

Oxitocina 9 Neurohipofiza

Hormonul eliberator al gonadotropinelor (Gn-RH) 10 Hipotalamus

Somatostatina (GH-RIH) 14 Hipotalamus

Gastrina 17Mucoasa

gastricaduodenalaHormonul melanocitostimulator (MSH) 27 Hipofiza anterioara

Secretina 27 Duoden siJejun

Peptidul intestinal vasoactiv (VIP) 28 Duoden si Jejun

Glucagonul 29 Celule A ()pancreatice

-endorfina 31 Hipofiza anterioara

Calcitonina 32 Celulele Ctiroidiene

Colecistokinina (CCK) 33 Duoden si Jejun

Polipeptidul pancreatic 36 Celule FpancreaticeHormonul adenocorticotrp (corticotropina,ACTH) 39 Hipofiza anterioara

Hormonul eliberator de corticotropina (CRH) 41 Hipotalamus

Peptidul inhibitor gastric (GIP) 43 Duoden si jejun

Hormonul eliberator alhormonului decrestere (GH-RH)

44 Hipotalamus

Insulina 51Celulele B()pancreatice

Factorul de crestere epiermal (EGF) 53 Glandele salivare

Factorul de crestere asemanator insulinei (IGF II) 67 Ficat

Somatomedina (IGF I) 70 Ficat

Hormonul parotidian 84 Celuleparotidiene

Interleukine Variabil Celule albe dinsnge

Prolactina (PRL) 198 Hipofiza anterioara

Hormonul tiroido-stimulator (TSH) 209 Hipofiza anterioara

Hormonul luteinizant (LH) 215 Hipofiza anterioara

Gonadotropina corionica umana (hCG) 231 Placenta

Hormonul foliculo-stimulator 236
http://ro.wikipedia.org/wiki/Aminoacizihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hormonul_eliberator_al_tireotropinei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipotalamushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipotalamushttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Met-encefalina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Met-encefalina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipotalamushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipotalamushttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Leu-encefalina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Leu-encefalina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipotalamushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipotalamushttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Angiotensina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2ngehttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2ngehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormonul_antidiuretichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipofizahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipofizahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oxitocinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipofizahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipofizahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormonul_eliberator_al_gonadotropinelorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipotalamushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipotalamushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Somatostatinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipotalamushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipotalamushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gastrinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gastrinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Duodenhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Melatonina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipofizahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secretinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secretinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Duodenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jejunhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Peptidul_intestinal_vasoactiv&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Intestinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Glucagonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Glucagonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pancreashttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Endorfina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipofizahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Calcitoninahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tiroidahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colecistokininahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Intestinhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Polipeptidul_pancreatic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Polipeptidul_pancreatic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Pancreashttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Corticotropina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipofizahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hormonul_eliberator_de_corticotropina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipotalamushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipotalamushttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Peptidul_inhibitor_gastric&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hormonul_somatotrop&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hormonul_somatotrop&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipotalamushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipotalamushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insulinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insulinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pancreashttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Factorul_de_crestere_epiermal&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Glanda_salivar&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Glanda_salivar&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ficathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ficathttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Somatomedina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ficathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ficathttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Parathormonul&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Parathormonul&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Parotida&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Interleukine&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Interleukine&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Celule_albe&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2ngehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Prolactina_(PRL)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Prolactina_(PRL)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipofizahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tireotropina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipofizahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hormonul_luteinizant&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hipofiza_anterioara&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hipofiza_anterioara&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gonadotropina_corionica_umana&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Placenta&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Placenta&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hormonul_foliculo-stimulator&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hormonul_foliculo-stimulator&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hormonul_foliculo-stimulator&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Placenta&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gonadotropina_corionica_umana&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hipofiza_anterioara&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hormonul_luteinizant&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipofizahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tireotropina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipofizahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Prolactina_(PRL)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2ngehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Celule_albe&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Interleukine&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Parotida&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Parathormonul&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ficathttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Somatomedina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ficathttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Glanda_salivar&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Factorul_de_crestere_epiermal&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Pancreashttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insulinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipotalamushttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hormonul_somatotrop&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hormonul_somatotrop&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hormonul_somatotrop&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Peptidul_inhibitor_gastric&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipotalamushttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hormonul_eliberator_de_corticotropina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipofizahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Corticotropina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Pancreashttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Polipeptidul_pancreatic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Intestinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colecistokininahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tiroidahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Calcitoninahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipofizahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Endorfina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Pancreashttp://ro.wikipedia.org/wiki/Glucagonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Intestinhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Peptidul_intestinal_vasoactiv&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Jejunhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Duodenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secretinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipofizahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Melatonina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Duodenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gastrinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipotalamushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Somatostatinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipotalamushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormonul_eliberator_al_gonadotropinelorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipofizahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oxitocinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipofizahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormonul_antidiuretichttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2ngehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Angiotensina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipotalamushttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Leu-encefalina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipotalamushttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Met-encefalina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipotalamushttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hormonul_eliberator_al_tireotropinei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Aminoacizi


22/54


22

3.3.Hormonii steroizisunt hormoni ce au

farmacologie generala_an i_sem. ii

Documents