exudat faringian

SC ELITE MEDICAL SRL

CARACALLABORATOR DE

ANALIZE MEDICALE

PROCEDURA EXAMINARE

Cod:PE-03

IDENTIFICAREA SI TESTAREA SENSIBILITATII GERMENILOR PATOGENI

DIN EXUDATUL FARINGIAN,ANTIBIOGRAMA

Editia:1 Revizia:1

Pagina:1

PROCEDURA SPECIFICĂ“IDENTIFICAREA ŞI TESTAREA SENSIBILITĂŢII

GERMENILOR PATOGENI DIN EXUDAT FARINGIAN, ANTIBIOGRAMA”

COD: PE-03

Editia: 1Revizia: 1Data: 01.2013Examplar nr:

ELABORAT,DR. POPESCU LILIANA

VERIFICAT,SEF LABORATORDR. POPESCU LILIANA

APROBAT,MANAGER DR. ENACHE DRAGOS

Avertisment: Documentul de fata este proprietatea SC ELITE MEDICAL SRL CARACAL. Reproducerea integrala sau partiala a prezentului document, in orice publicatie si prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopie, microfilm) este interzisa daca nu exista acordul scris al LABORATORULUI DE ANALIZE MEDICALE

Copiile sunt numerotate si controlate


CARACALLABORATOR DE

ANALIZE MEDICALE

PROCEDURA EXAMINARE

Cod:PE-03



Editia:1 Revizia:1

Pagina:2

LISTA DIFUZARE

NR. EXEMPLAR MANUAL

EDITIA/REVIZIA

DESTINATAR (FUNCTIE SAU NUME)

SEMNATURA DATA

1 1 / 1 SEF LABORATOR

2 1 / 1 RMC

3 1 / 1 RENAR


CARACALLABORATOR DE

ANALIZE MEDICALE

PROCEDURA EXAMINARE

Cod:PE-03



Editia:1 Revizia:1

Pagina:3

PAGINA REVIZIILOR IN VIGOARE

NR. CRT

NR. FISA DE MODIFICARE/DATA

CAPITOLE SI SUBCAPITOLE AFECTATE DE MODIFICARI

NUME RESPONSABIL CALITATE

SEMNATURA

0 1 2 3 40 Ed.1/revizia0 Redactarea initiala

1Ed.1/revizia1 Inlocuire RMC Pencu Mirela 1.2


CARACALLABORATOR DE

ANALIZE MEDICALE

PROCEDURA EXAMINARE

Cod:PE-03



Editia:1 Revizia:1

Pagina:4

CUPRINS

NR. CAP.

DENUMIRE CAPITOL NR. PAG.

PAGINA DE GARDA 1LISTA DE DIFUZARE 2

PAGINA REVIZIILOR IN VIGOARE 3CUPRINS 4

1. SCOP 52. DOMENIU DE APLICARE 5

3. DOCUMENTE DE REFERINTA 5

4. DEFINITII SI ABREVIERI 6

5. ECHIPAMENTE DE ANALIZA.MATERIALE 66. DESCRIEREA ACTIVITATII-REGULI DE PROCEDURA 77. RESPONSABILITATI 148. INREGISTRARI 159. ANEXE 15


CARACALLABORATOR DE

ANALIZE MEDICALE

PROCEDURA EXAMINARE

Cod:PE-03



Editia:1 Revizia:1

Pagina:5

IDENTIFICAREA ŞI TESTAREA SENSIBILITĂŢII GERMENILOR PATOGENI DIN EXUDATUL FARINGIAN, ANTIBIOGRAMA

1. SCOP

Procedura prezintă modul de executare pentru: - Identificarea agenţilor patogeni din exudatul faringian. -Testarea sensibilităţii în vitro pentru bacteriile patogene izolate din exudatul faringian, prin efectuarea antibiogramei.

2. DOMENII DE APLICARE

Procedura va fi aplicată de către personalul responsabil de încercare din cadrul compartimentului bacteriologie din cadrul Laboratorul de Analize Medicale SC ELITE MEDICAL.

3. DOCUMETE DE REFERINŢĂ

3.1. Metode de laborator de uz curent, Ed. Med., Vol.II , 1977, Ministerul Sănătăţii, ACADEMIA DE Ştiinţe Medicale, pag. 16-29,85-93.3.2. Tratat de Microbiologie Clinica Buiuc ,1999,Ed.Medicala,Bucuresti.3.3. Instrucţiuni de folosire cu tabele de sensibilitate ale discurilor de antibiotice. 3.4. Instrucţiuni de folosire pentru mediile de cultură: geloză sânge, AABTL, CLED, TSI, MIU, MILF,Citrat, Sabouraud, Chapman.3.5. Instrucţiuni de folosire ale truselor de tipare a stafilococilor şi a streptococilor. 3.6 .Instrucţiuni de folosire pentru kit-ul de coloraţie Gramm.


CARACALLABORATOR DE

ANALIZE MEDICALE

PROCEDURA EXAMINARE

Cod:PE-03



Editia:1 Revizia:1

Pagina:6

4 . DEFINIŢII ŞI ABREVIERI:

-floră microbiană saprofită = floră microbiană normală sau populaţii bacteriene complexe, autohtone, adaptate la condiţiile gazdei umane, care populează repere anatomice din primele ore de existenţă ale organismului uman-floră microbiană patogenă. Patogenitatea este capacitatea reală sau potenţială a unei bacterii de a determina natural sau în condiţii experimentale, un proces infecţios şi este atributul unei specii microbiene, în raport cu o gazdă aflată într-o stare convenţională de rezistenţă.-microorganisme condiţionat patogene (oportuniste) – aparţin microbiogenozei normale a tegumentelor şi mucoaselor, în mod normal nepatogene, devin patogene prin surprinderea gazdei în momente de scădere generală a rezistenţei antiinfecţioase sau prin introducerea lor accidentală în număr mare în anumite teritorii ale organismului , în mod normal sterile.-Mediul MH – mediul Muller-Hinton, cu valoare nutritivă, care permite dezvoltarea optimă a unei mari varietăţi de germeni şi nu conţine inhibitori ai acţiunii unor substanţe antimicrobiene.-Mediul AABTL (agar, albastru de brom-timol, lactoză) = mediul diferenţial favorit în diagnosticul enterobacteriaceelor, recomandându-se pentru replicare de colonii, izolate de pe medii selective.-Mediul MC (Mac Conkey agar) – mediu folosit pentru izolarea şi diferenţierea enterobacteriilor pe baza capacităţii fermentative asupra lactozei (mediu slab selectiv).-Mediul geloză-sânge se foloseşte sânge defibrinat de berbec 7-10%, este folosit pentru izolare şi diferenţierea patogenilor pe baza caracterului de cultivabilitate şi a hemolizei.-Mediul Chapaman hiperclorurat folosit pentru izolarea şi diferenţierea stafilococilor patogeni pe baza caracterului de cultivabilitate şi fermentarea manozei: stafilococi manito-pozitivi.-TSI (agar triplu zaharat, sulfat feros) = mediu politrop recomandat pentru replicare de colonii de pe medii selective şi diferenţial ca mediu test pentru producerea de H2S, aprecierea capacităţii fermentative asupra glucozei (cu sau fără producere de gaz), lactozei şi zaharozei.-MIU (mobilitate, indol, uree)= mediu recomandat în asociere cu TSI. MILF (mobilitate, indol, lizindecarboxilaza, fenilalanindezaminaza)=mediu recomandat pentru triajul biochimic al enterobacteriaceelor prin testarea mobilitatii, producerea de indol, de lizindecarboxilaza si de fenilalandezaminaza.-Mediul Simmons cu citrat- se foloseste pentru diferentirerea enterobacteriaceelor.-Mediul Bila-Esculina –se foloseste pentru identificarea enterococilor si streptococilor de gr. D-Mediul II solid tip Sabouraud-se foloseste pentru cultivarea levurilor.

5. ECHIPAMENTE DE ANALIZĂ.MATERIALE:


CARACALLABORATOR DE

ANALIZE MEDICALE

PROCEDURA EXAMINARE

Cod:PE-03



Editia:1 Revizia:1

Pagina:7

- autoclav, -termostat, -hotă cu flux laminar vertical, -anse de însămânţare, -bec de gaz Bunsen, -placi Petri, -eprubete şi stative, -standard McFarland.

6. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII – REGULI DE PROCEDURĂ

Pregătirea pacientului pentru recoltare:-pacientul este informat explicit despre tehnica de recoltare.

Recoltarea probelor

Exudatul faringian se preleva inainte sau dupa 4 ore de la toaleta cavitatii bucale sau ingestia de alimente sau lichide , fara periaj dentar.a) în interiorul laboratorului în spaţii special amenajate, b) în exteriorul laboratorului: cabinete de ORL,etc.

Prelevatul clinic:

-să fie recoltat înainte de începerea terapiei antibiotice,-recipiente sterile adecvate , -continut corespunzator solicitarii

Probele se recepţionează în maxim două ore de la prelevare, desi probele prelevate pe tampoane in tuburi ce contin mediu de transport pot fi pastrate pana la 24-48 de ore , este recomandat ca insamântăriile pe mediile de cultura sa se faca imediat ce probele ajung la laborator.

Nu se acceptă prelevatele :- nemarcate,-care au depăşit timpul de transport,-necorespunzătoare solicitării.


CARACALLABORATOR DE

ANALIZE MEDICALE

PROCEDURA EXAMINARE

Cod:PE-03



Editia:1 Revizia:1

Pagina:8

Etichetarea recipienţilor:

-proba biologică şi cererea de analize se preiau de către compartimentul recepţie-registratură,- nume, prenume, data naşterii, adresă, tipul prelevatului, solicitarea de examen, tratamentul cu antibiotice anterior şi actual,-data şi ora recoltării, -data şi ora recepţionării probei,-se etichetează probele cu numele şi numărul din registru de intrare,-se transportă rapid în laborator în compartimentul microbiologie.

Transportul şi păstrarea prelevatelor

-prompt – preferabil în maxim 2-3 ore-daca acest interval nu poate fi respectat se impune imersia si transportul tamponului în bulion de conservare-îmbogatire, bulionul Todd-Hewitt cu azid de sodium şi cristal violet , in acest caz putand fi pastrate până la 24-48 de ore.

Pregătirea probelor pentru lucru

-se scriu caietele de lucru,-se resping probele care nu sunt corect închise, desfăcute, vărsate sau recoltate in recipienţi necorespunzători.

Etape de lucru

I). Microscopia directă a exudatului faringian pe frotiu colorat Gram nu este uzual recomandata din cauza abundenţei strptococilor viridans din microbiota indigenă de la acest nivel.

II) Însămânţări

-pe mediile : geloza - sânge, A.A.B.T.L, Sabouraud.

III) Incubarea la termostat.


CARACALLABORATOR DE

ANALIZE MEDICALE

PROCEDURA EXAMINARE

Cod:PE-03



Editia:1 Revizia:1

Pagina:9

-după incubare 24 ore la 37° C, în cazul culturilor pozitive, se notează aspectele macroscopice ale coloniilor si se procedează la identificarea genului si speciei prin teste biochimice pentru bacili Gram (-) si serologice pentru coci (Stafilococ, Streptococ ).

IV. ) Prezentam criterii minimale necesare identificării principalelor specii sau genuri bacteriene ce pot exista în exudatul faringian : cel mai frecvent implicat este Streptococcus pyogenis( Strptococul beta hemolitic de grup A), bacterii gram pozitive aerobe: coci gram pozitivi (stafilococ auriu, streptococi piogeni grup C, G), arcanobacterium haemolyticum, chlamydia pneumoniae, mycoplasma pneumoniae,neisseria gonorrhoeae, corynebacterium diphteriae, cresterea predominanta si in cantitate mare a bacililor gram negativi, levurilor (candida albicans) are semnificatie clinica la anumite categori de pacienti.

a)caractere de cultura:aspectul coloniilor,prezenta hemolizei

Enumerăm aspectele unor colonii de microorganisme însămânţate pe geloza-sânge:1.stafilococul auriu - colonii mari ,opace, de culoare galbena, cu hemoliză beta în jurul coloniei, 2. streptococii - coloniile mici,au aspectul S, R, mate, cu beta hemoliza in jurul coloniei,3. corynebacterii - colonii aspect S, de culoare gri perlat.

b)caractere biochimice: -În cazul enterobacteriilor, identificarea are la baza determinarea caracterelor biochimice prin utilizarea mediilor politrope: T.S.I., M.l.U, Simmons citrat - conform caracterelor fermentative ale Enterobacteriaceaelor. -În cazul cocilor patogeni se efectuează teste serologice pentru certificarea identităţii unor microorganisme (stafilococ, streptococ), teste tipare staph, -testul catalazei, -testul oxidazei, -testul coagulazei, -S.pyogenes poate fi identificat prezumtiv prin: testul la bacitracina, testul PYR, testul SXT, testul CAMP,testul Voges Proskauer, identificarea definitiva se face folosind diverse teste, cele mai folosite fiind testele serologice( teste de aglutinare pe lama –latex aglutinarea). Intrucât Streptococul beta hemolitic de grup A si-a pastrat sensibilitatea naturala la penicilină, antibiograma in cazul lui se efectueaza doar în cazul cererii exprese a medicului, în cazul alergiei la penicillină, în cazul celorlatii agentii etiologici afectuându-se antibiograma difuzimetrica standard.


CARACALLABORATOR DE

ANALIZE MEDICALE

PROCEDURA EXAMINARE

Cod:PE-03



Editia:1 Revizia:1

Pagina:10

V. ) Următoarea etapa în stabilirea diagnosticului bacteriologic este efectuarea:

Antibiogramei difuzimetrice standard

1. Antibiograma difuzimetrică standard se efectuează pe mediu MH în cazul stafilococilor patogeni, enterobacteriilor patogene, mediu geloza sânge în cazul streptococilor patogeni, Se face o suspensie bacteriana într-un flacon steril de 0.5uMc Farland, care se disperseaza pe o placa petri pe care aplică discurile de antibiotice la 30 mm distanţă .

Se incubează placa la termostat 24 h.Se citeşte zona de inhibiţie si se raportează caracterul

SENSIBIL/INTERMEDIAR/REZISTENT în funcţie de indicaţiile producătorului.

PRINCIPUIUL METODEI

O cantitate de substanta antimicrobiana este depusa pe suprafata unui mediu de cultura agarizat, preinsamantat cu bacteria testata. Concomitent se produc doua fenomene: difuzarea substantei antimicrobiene si cresterea bacteriei.

In zonele in care substanta antimicrobiana realizeaza concentratii mai mari decat concentratia minima inhibitoare, bacteria nu creste.

INDICATII

Metoda este indicata pentru laboratoarele care testeaza un numar relativ mic de tulpini bacteriene cu crestere rapida la 35 -37 0C, fara diferente semnificative, de la tulpina la tulpina, a ratei de crestere (Enterobacteriaceae, Pseudomonas, Staphylococcus, Enterococcus).

SCOP, OPTIUNE, ORIENTARE, MONITORIZARE

Scopul terapiei antimicrobiene ramane acela de a distruge sau cel putin de a stanjeni


CARACALLABORATOR DE

ANALIZE MEDICALE

PROCEDURA EXAMINARE

Cod:PE-03



Editia:1 Revizia:1

Pagina:11

multiplicarea unui agent patogen intr-un organism care, la un moment dat, nu poate realiza el insusi aceasta sau o face insuficient.

Optiunea, orientarea si controlul terapiei antimicrobiene sunt decizii bazate pe triada formata de: subtilitatea rationamentului clinic; cunoasterea farmacologiei substantelor antimicrobiene;rezultatul testelor de laborator;

Pentru necesitatile terapeutice curente definim o tulpina microbiana In raport cu un medicament antimicrobian ca:- sensibila: in situatia in care concentratia minima inhibitoare (CMI) este de minimum 2-4 ori mai mica decat nivelul medicamentului in ser sau alte umori, in conditiile administrarii unor doze mici sau repetate, normale. In aceste conditii, efectul terapeutic este posibil. - rezistenta: daca CMI este mai mare decat nivelul medicamentului in ser sau alte umori. In acest caz medicamentul este toxic pentru pacient inainte de a fi toxic pentru germenul respectiv.- intermediara, sau moderat sensibila: daca CMI este apropiata de nivelul medicamentului din sange sau alte umori. in acest ultim caz, efectul terapeutic este intermediar sau imprevizibil, cu exceptia situatiilor in care se pot administra doze foarte mari si medicamentul se concentreaza in focarul de infectie, sau poate fi administrat local.

Dintre multiplele metode, procedee si variante de antibiograme existente, pentru Laboratorul Clinic se recomanda metoda difuzimetrica. Aceasta este mai usor de executat, mai economica si asigura o reproductibilitate de aproximativ 90% daca se respecta strict toate conditiile de lucru.

MODUL DE LUCRU

Insamantarea. Se imerseaza tamponul de vata steril in suspensia bacteriana etalonata. Se scurge excesul de lichid prin rotirea tamponului pe peretii eprubetei. Se descarca tamponul in striuri paralele pe toata suprafata mediului, succesiv in trei directii, prin rotirea placii cu 600. Insamantarea se poate realiza si prin inundare, urmata de eliminarea lichidului in exces.

Placile insamantate se lasa la uscat pentru absorbtia inoculului, prin mentinerea la temperatura camerei 5 -15 minute pana la depunerea discurilor. Discurile se vor aseza in placa numai atunci cand nu mai exista lichid pe suprafata mediului.

Se depun discurile cu substante antimicrobiene la distanta de minimum 15 mm de marginea placii si de 30 mm intre centrele a doua discuri vecine.

Dupa repartizarea discurilor, placile se incubeaza imediat, la 370 C, timp de 16-18 ore.

CITIREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR ANTIBIOGRAMEI


CARACALLABORATOR DE

ANALIZE MEDICALE

PROCEDURA EXAMINARE

Cod:PE-03



Editia:1 Revizia:1

Pagina:12

Dupa trecerea perioadei de incubatie se masoara cu rigla gradata in mm diametrul zonelor de inhibitie completa, in lumina reflectata pe fond negru mat.

In caz de urgenta, placile pot fi citite la 5-6 ore de incubare, cu conditia verificarii diametrelor zonelor de inhibitie dupa 16-18 ore.

In cazul mediilor transparente, masurarea se face pe spatele placilor, iar in cazul mediilor cu sange pe suprafata agarului din cauza opacitatii.

Se urmareste inhibitia completa a cresterii, facând abstractie de coloniile fine, periferice, vizibile numai la scrutare atenta prin transparenta.

Coloniile mari din zona de inhibitie trebuie identificate si retestate. Acestea pot fi constituite din variante rezistente sau contaminanti (inocul mixt).

Se urmareste marginea cresterii masive facand abstractie de valul invaziv format de Proteus si de cresterea pulverulenta (80% inhibitie) in zonele sulfamidei si a trimethoprimului.

Se verifica daca diametrele zonelor de inhibitie a fiecarei substante antimicrobiene se cuprind in limitele variatiei admise (conform tabelelor universale, standardului NCCLS)

Arhivarea rezultatelor


CARACALLABORATOR DE

ANALIZE MEDICALE

PROCEDURA EXAMINARE

Cod:PE-03



Editia:1 Revizia:1

Pagina:13

Registrele de analiză din sectorul bacteriologic se arhivează pe o perioadă de cinci ani fiind stocate pe hard-disk, pentru o perioadă de cinci ani în serverul din departamentul informatic al laboratorului.

Protecţia personalului

În timpul lucrului personalul poartă mânuşi de unică folosinţă şi va purta echipamentul de protecţie. De asemenea se vor respecta dispoziţiile standard şi instrucţiunile de protecţia muncii. Astfel:

- personalul va purta echipament de protecţie corespunzător-recoltarea se va realiza în spaţii cu geamuri închise -manevrarea mijloacelor de încercare şi a probelor recoltate se va face cu atenţie-deşeurile se vor colecta în containere speciale-spălarea mâinilor se va face după fiecare recoltare-se vor decontamina suprafeţele de lucru-recipientele se manevrează cu atenţie fiind plasat pe o suprafaţă orizontală în zona de lucru;-spălarea mâinilor şi dezinfectarea lor-respectarea precauţiunilor standard şi a instrucţiunilor privind securitatea muncii

Stabilirea incertitudinii de măsurare

Pentru parametrii bacteriologici laboratorul de analize medicale are în evidenţă tulpini standardizate ATCC Staphiloccocus Aureus , Escherichia coli.,Candida albicans.Se efectuează 10 determinări: descărcări pe mediu de cultură şi respectiv stabilirea caracterului de patogenitate pentru germenii standardizaţi. Repetabilitatea rezultatului certifică asupra conformităţii procedurale anterior descrise.Pentru această procedură se efectuează determinări trimestriale, lunare şi/sau săptămânale sau ori de câte ori responsabilul de analiză observă valori discordante în rezultate.

7. Responsabilitati

Asistenţii din serviciul recoltare: -recoltează probele şi completează „Registru de Recoltare”,


CARACALLABORATOR DE

ANALIZE MEDICALE

PROCEDURA EXAMINARE

Cod:PE-03



Editia:1 Revizia:1

Pagina:14

-înmânează probele asistentului care transportă probele în condiţii standardizate către compartimentul microbiologie

Asistentul medical din cadrul compartimentului microbiologiede din cadrul laboratorului de analize medicale al SC ELITE MEDICAL :-face recepţia probelor aduse de asistent, -atribuie cererii un număr de registru în laborator, etichetează probele pe care scrie numele prenumele şi codul numeri al pacientului,-scrie caietele de lucru.

Medicul responsabil de activitatea din cadrul sectorului bacteorologie:-verifică numărul de registru şi corespondenţa lor cu probele de lucru, -examinează înregistrările, dispune repetarea unor determinări daca observa valori neconcordante,-executa determinarile biologice,-elaboreaza prezenta procedura.

Seful de laborator:-verifica si validează (semnează si parafează) „ Buletinul de investigaţii paraclinice”.-adauga comentarii generale, dacă este cazul.-dispune repetarea unor determinări daca observa valori neconcordante.-verifica si participa la elaborarea prezentei proceduri.

Responsabilul Managementul Calitatii: -difuzează prezenta procedura.

Directorul General:

-aproba prezenta procedura.

8. INREGISTRARI

-Tabel catagrafie- autocontrol aeromicroflora cod FL-5.17-01


CARACALLABORATOR DE

ANALIZE MEDICALE

PROCEDURA EXAMINARE

Cod:PE-03



Editia:1 Revizia:1

Pagina:15

- Tabel catagrafie- autocontrol suprafete cod FL-5.17-02

-Caietele de lucru ale sectorului bacterologie CL- 03 -Caietul de control al sterilizarii si autoclavarii FL.5.7.4 -Caietul de control intern al mediilor de cultura si al discurilor de antibiograma CLCI 03-01,respectiv CLCI 03-02

9. ANEXE

Prezenta produra nu are anexe

exudat faringian

Documents