experimental (salvat automat)

8/17/2019 Experimental (Salvat Automat)

http://slidepdf.com/reader/full/experimental-salvat-automat 1/13

1 Davarkhah Rabbani Ap plication of Electrochemical Process for Removal of

Chromium and Copper from Kahrizak Leachate

Experimentele au fost efectuate într-un proces discontinuu. Leviatului a fost o! inutț folosind

materie din depozitele din localitatea Kahrizak aflat" la sud de #eheran. $ateriile solide dizolvate în

total %#&'() p*-ul i chimic de oxien %C+&( etc) pentru pro!e de leviat i caracteristicile leviatuluiș ș

e antionș %ta!elul ,( au fost determinate lund în considerare metodele standard %AP*A) ,/(.

Leviatul a fost filtrat folosind un filtru de ecran pentru a elimina solidele mari din suspensie) înainte

de a fi folosit pentru studii ulterioare. 0nstala iaț experimental" este indicat în fiura ,.

Caracteristici 1aloareC+& %m2l( 333/4#&' %m2l( 564

7+&5%m2l( 8654Conductivitate %m'2cm( ,3)/

#emperatura %C( 8,)6 p* 9)/8

Lotul de experimente au fost efectuate într-un pahar conven:ional de 8444mL. 0nstala iaț

cuprinde opt electrozi) patru anozi ;i patru catozi de acelea;i dimensiuni. Catozii ;i anozii din fier au

fost f"cu iț din pl"ci cu dimensiunile zonei din fiecare electrod a fost 8 < ,4 cm ;i 8cm x ,5cm x 4.5 cm

%latime x lunime x rosime(. Electrozii au fost plasa iț vertical paralel ;i au fost conecta iț la o surs" de

alimentare diital". #oate rul"rile au fost efectuate la temperatur" constant" de 85= C.

P*-ul i conductivitatea au fost a>ustate la o valoare doritș " utilizarea ?a+* sau *8'+6 ;i ?aCl

%$erck( @8-85B. Clorur" de sodiu ad"uat" în solu ia poateț de asemenea i preveni formareaș unui strat

de oxid pe anod ;i prin urmare) reduce pro!lema pasiv"rii electrozilor. #oate experimentele au fost

realizate la temperatur" constant" %85C(. n fiecare testare ,)5 litri de leviat a fost pus în celula

instala ieiț electrochimice. A fost a>ustat" densitatea de curent la valoarea dorit" ;i apoi a început

procesul de coaulare. Pro!ele au fost extrase la fiecare ,4 min și apoi filtrate printr-o mem!ran"

provenit" dintr-un amestec de acetat de celuloz" %4)68 Dm(. Concentra iile reziduale de crom si cupruț

au fost determinate folosind un proces de inductan:" cuplat cu plasm" %0CP( în conformitate cu metoda

standard %AP*A) ,8(. Cantitatea de crom si cupru îndep"rtarea a fost m"surat" la un p* de 9 și în

densitate de curent de 4)5) 4)95 i ,A.ș



eorios ?.Anastassakis

RecoverF of residual copper from loG-content tailinsderived fr om Gaste electrical ca!le tr eatment

Concentra ia de cernereț a cuprului a fost efectuat" pe o ma in"ș de tip Heston avnd o sit" cu

diametru de 344 mm) folosind 8444 . +rificii sitei folosite au fost de ,.44 mm ;i respectiv ,)5 mm.

Produsul de cernere) care a fost !oat în cupru) a fost utilizat pentru teste medii de densit" iț ) ca o

aproximare !rut" în condi ii staticeț de separare. &ensitate de cupru a fost determinat" la /. t2m iar

materialul de izolare la ,.68 t2m) teste de separare au fost efectuate la densitate medie de ,.34 t2m

prin dizolvarea clorurii de zinc în ap". Produsul de cernere a fost) de asemenea) folosit pentru a

contraria testele actuale. &up" separare) cuprul a fost recuperat) sp"lat cu ri>") uscat ;i cnt"rit.

Analizele folosind raze x au fost efectuate cu un difractometru de tip 7ruker AI' &5445 cu un timp

de achizi:ie de 4)6 s) într-o am" de 8-teta de la 85 la ,44= ;i un pas-dimensiune de 4)4, =. Analizele

Raman au fost efectuate cu un $icroscop RenishaG în 1ia Raman) cu laser de lumin" 5,6 nm avnd

ionii de aron. Produsul de cernere a fost folosit pentru disolu iț i chimice de cupru) deoarece radul de

cupru a fost mai mare în compara:ie cu cel a re!uturilor ini:iale. &izolvarea chimic" a cuprului a fost

efectuat folosind un amestec de peroxid de hidroen) ac ionnd precum unț oxidant de cupru) împreun"

cu un acid sulfuric sau acid clorhidric. 'olu iț a de cupru a fost separat de ranulele polimetrice prin

Jltrarea. ranule polimerice au fost sp"late cu ap" pentru a elimina solu iț a acid" rezidual" ulterior)

apa de sp"lare a fost ad"uat" la solu ia de cupru. Cupruț l metalic din solu iț e a fost o! inutț prin

cementare sau electroliz".

Cementarea este un proces electrochimic spontan) care apare atunci cnd unul sau mai mul iț

ioni dintr-un metal no!il %în stare de oxidare( vin în contact cu al i ioni metaliciț %în stare de reducere(.

ierul %a;a cum se nume;te) de o!icei) dar de fapt fiind Mo:elM( ;i aluminiul provenit din resturi sau

tala au fost folosit caș metal de sacrificiu pentru cementarea cuprului. Cementarea cuprului este

descris" de urm"toarele reac:ii %'tefanoGicz et al) ,9(N

Cu8- O e4 Cu4 O e8O %,(

Cu8O O 8Al4 Cu4 O 8AlO %8(

n ceea ce prive te testș "rile cu aluminiu) experimentele detaliate au fost efectuate pentru a

evalua inQuen:a p*-ul) tempera ;i respectiv suprafa:a aluminiului asupra ratei de cementare. n

testele de electroliz") a fost utilizat produsul de cernere de dimensiuni mici. #estele au fost

efectuate utiliznd anod de plum! for>at de ,44 mm l":ime) lunime ,54 mm ;i ,4 mm rosime

;i catod din o:el inoxida!il de acelea;i dimensiuni) dar de , mm rosimeK catodul a fost men:inut

în paralel cu anodul la o distan:" de 54 mm. A fost utilizat un enerator de curent electric

continuu LA7 EC 484 pentru a furniza continuu curent electric în intervalul 4 i 4 1 sau întreș

4 i 84 Aș .#estele au fost efectuate su! tensiune constant" %1( sau intensitate %A() la aleere. pentru

a evalua valorile p*-ului a fost folosit ca instrument) *anna modelul p*-ul 8,,.



EGa R&?0K Comparative studies on hFdrometallurical treatment of smeltedloG-rade electronic scraps for selective copper recoverF

&e euriș le electronice %în principal pl"cile de calculatore ;i pl"cile cu circuite imprimate din

telefoanele mo!ile( au fost colectate dintr-un morman de de euri ur!ane) apoi zdro!itș e ;i direct

prelucrate %f"r" aditivi sau atmosfera special"( pentru cteva ore într-un cuptor industrial pentru a

elimina elemente nemetalice ;i compu;ii oranici. Linoul de alia> o!:inut a fost t"iat în pro!e de

form" dreptunhiular" %S ,9 cm8(. 'tructura din alia> a fost o!servat" su! microscop electronic de

!alea> %*itachi() în timp ce analiza compozi iei chimice a fost efectuat"ț folosind %E&'( spectroscopie

cu dispersie de enerie. Pro!ele de alia> au fost dizolvate la anod %TA U A2dm8( în acid %, mol2L

*8'+6( ;i solu ieț amoniacal" %4)5 mol2L ?*aV cu , mol2L %?*6( 8'+6( sau dizolvate în electrolit

amoniacal cu Cu %00() %54 mmol2L) adau" sulfat(. Plac" de platin" %54 cm8( a fost folosit ca un catod

%TC U , A2dm8(. 'olu:ia %644 mL( a fost aitat" cu un aitator manetic la o rota:ie de 44 r2min.

Procesul a fost efectuat pentru 86 h.

'olu:ia rezultat" dupa dizolvarea amoniacal" a fost utilizat" pentru viitoarele recuper"ri de

cupru. Acesta a fost diluat" la , L ;i apoi por:iuni de 644 mL au fost utilizate pentru electroliz".

Procesul a fost efectuat la densitatea curentului , A2dm8 folosind doi electrozi de platin" %fiecare 54

cm8( ;i aitare manetic" %44 r2min(. #oate m"sur"torile au fost efectuate la temperatura am!iant" %S

84 = C(. nainte i dup" m"surare) toate pro!ele au fost cnt"rite.ș

lamurileȘ produse pe suprafa:a alia>ului) precum ;i pe suprafa aț catodic" au fost colectate)

sp"late) uscate la temperatura de 34 = C pentru 6 h i apoi cnt"rite. Au fost prelevate pro!e %8)5 mL(ș

de solu:ii în timpul dizolv"rii alia>ului i electrolizeiș ) apoi diluate cu 8 mol2L *8'+6 ;i analizate prin

spectrometrie de a!sor! ie atomic" %AA' 'olar $5) #hermoț Elemental( pentru a determina

concentra iile de ioni metalici.ț

Por:iuni de lam cnt"rite i depunerile catodiceș ș s-au dizolvat în 8 mol2L *8'+6 fier!inte cu

*8+8 ad"uat ;i apoi se analizeaz" prin AA'. &ifractometrul cu raze x %Rikau( a fost utilizat pentru

identificarea compozi ia fazei de alia> ;i solideț lor o!:inute.

Poten:ialul de sta:ionare a pro!elor dizolvate a fost monitorizat la fiecare 5 min folosind unelectrod saturat de calomel ca referin:". Rezultatele o!:inute au fost ulterior transformate comparativ

cu electrodul standard de hidroen %'*E(.



'za!olcs oarasi Copper recoverF and old enrichment from Gaste printed circuit !oards !F mediated electrochemical oxidation

Experimente pentru identiJcarea condi:iilor optime de func:ionare au fost

efectuate folosind HPC7 pro!e de 54 ) selectate pentru a se asiura o compozi ieț

uniform" i reproducti!ile. #oate experimentele electrolit 4. $ *Cl ;i cu diferiteș

eCl concentrare a fost pre"tit din 64 de solu ie de clorur" feric" Gt. W ;i acid deț

clorhidric 8 Gt. W. #oate solu iile au fost pre"tite din produse chimice analitic")ț

folosind ap" distilat". Compozi:ia de pro!e %ta!elul ,() depozitele catodic" ;i reziduuri

filtrate a fost sta!ilit" de m"sur"tori de a!sor! ie atomic" dup" mineralizare aVuaț

reia.

pro!e

HPC

7

Componen i %GtW(ț

A Au Cu 'n P! Xn e ?i Reziduu

solid

#ip, 4)4,/ 4)4,, ,/)8 )8 8), ,)9, 8)/, ,),, 3)/8#ip8 4)48 4)48 ,3 3)5 ,) 5)5 - - 94)43

HPC7 tip ,- pro!e folosite in proces.

HPC7 tip 8- pro!e utilizate pentru identificarea condi iilor optime de func ionare.ț ț

&in datele prezentate în ta!elul , este evident c" pro!ele con:in numai cteva

dintre metalele prezente în întreaa clas" HPC7 ;i în diferite concentra:ii. Aceast"

limitare a fost necesar") deoarece Cu) 'n ;i P! inQuen:eaz" cele mai important în ceea

ce privie teș recuperarea metalelor pre:ioase. Este !ine cunoscut faptul c" extraerea de

înalt" puritate a Au sau A nu este posi!il" dac" solu ia con ineț ț Cu. n plus) dizolvarea

de 'n ;i P! %lipire( este crucial" în separarea aurului din componentele electronice

!oate în acest metal pre iosț din alte p"r:i ale HPC7-urilor.

i. ,. 0nstala ia experimental"Nț



'za!olcs oarasi Eco-friendlF copper recoverF process from Gaste printed

circuit !oards usin eO

2e8O

redox sFstem

Experimente pentru identiJcarea ratei optime sistem 6 au fost efectuate folosind

HPC7 pro!e de 544 ) selectate pentru a se asiura o compozi ie uniform" iț ș

reproducti!ile. n scopul de a com!ina HPC7s în tam!ur rotativ) acestea au fost t"iate în

!uc":i cu suprafa:a de 64-,44 cm8. eCl a fost folosit ca principal oxidante ;i *Cl pentru

asiurarea p* acid este necesar pentru sta!ilitatea solu:ie. tilizarea de *Cl în loc de

*8'+6) care a fost folosit în documentele anterioare %0mre-Lucaci et al.) 84,8() este

necesar pentru a o!:ine numai cloruri ;i nu un amestec de sulfa:i ;i cloruri) de care)

pro!a!il) ar conduce la dificult":i mai mari în interpretarea rezultatelor. n toate

experimentele) solu:ia percolare cu 4.5 $ *Cl ;i 4. $ eCl concentra ii a fost pre"titț

de puritate analitic" chimice %solu ie de clorur" feric" 64 Gt. W ;i 8 Gt. W *Cl( ;i ap"ț

du!lu distilat". Compozi:ia de pro!e %ta!elul ,() depozitele catodic" ;i filtrate de reziduuri

a fost sta!ilit de m"sur"tori de a!sor! ie atomic" dup" aVua reia mineralizare.ț

AmYlie Tanin 'elective recoverF of metals in leachate from chromated copper arsenate tr eated Gastes usin electrochemical technoloF and

chemical pr ecipitation

Produc iei de leviat din lemn tratat cu CCA.ț

Lemn CCA lizimetrului au fost pre"tite în conformitate cu procedura de leviare) care

a fost anterior descrise %+? et al.) 844/(. Lemn mostre furnizate de 'tella Tones %marius)

ZC) Canada( au fost ini:ial sol în >etoane folosind un Concasor industriale din lemn. rac iaț

8-a-/ mm a fost :inut pentru pre"tirea de leviat. 'olu ie de sulfuric acid 4), $ a fost folositț

ca solvent percolare. Lizimetrului au fost pre"tite prin amestecarea din lemn în solu ia acid"ț

pentru 3 h la 95 = C sau timp de 86 de ore la 85 = C. Concentra ia de solide în suspensie total"ț

în reactoare a fost a>ustat la ,54 2L. Experimentele de lixiviere la 85 = C au fost efectuate

într-un reactor de strnit-cistern" cu o capacitate de 64 L) întruct lixiviere tratamente la 95 =

C au fost efectuate în 544 mL ErlenmeFer se ait" &up" leviare) amestecul de lemn2solvent

a fost Jltered pe Hhatman 6-A* mem!rane %Hhatman 0nternational Ltd) $aidstone)

Anlia) ,)5 [m dimensiunea porilor(.

Chimice precipitare si coaulare a în:elee interac:iunile metalice care apar în

experimentele de precipitare si coaulare) mono-metalice %care con:in doar As %1( sau CR

%000( sau Cu %00(( ;i tri-metalice %care con:in As %1() studiul ;i Cu %00(( sintetic solu ii au fostț



preparate prin dizolvarea As8+5) CrCl ;i CuCl8 în 854 mL ap" deionizat" i se acidiJc" cuș

sulfuric acid. As %1() Cr %000( ;i Cu %00( specii au fost alese pentru a reprezenta statele a;teptat

în leviatului tre!uie respectate de oxidare. Acest punct este în continuare discutate mai

trziu. + solu ie de hidroxid de sodiu %,44 2L( a fost ad"uat pentru a a>usta p*-ul solu iilorț ț

sintetice. Pro!e de 5 mL au fost trase la toate unit":ile de p*-ului în intervalul de -,,.

Concentra iile ini iale din metal ;i p*-ul solu iilor sintetice au fost m"surat" înainte de fiecareț ț ț

tratament.

0.A. Khatta! Electrochemical removal of copper ions from dilute solutionsusin packed !ed electrode. Part 0

+ reprezentare schematic" a set-up experimentale este prezentat" în i. , confiurare

a constat o ma ini electrochimice mo!il) &C de alimentare) rezervor de exploata ie) supapaș ț

de relare sistem ;i pompa de circula ie. Celula a fost f"cut de o coloan" de plexilas deț

forma cilindric"K interior diametru ;i în"l:imea erau de ,4 cm si 94 cm) respectiv. Coloana

este separat de un sistem a distri!uitor în p"r:ile superioar" ;i inferioar". Alimentator de

curent %anodul( a fost Jxat" în partea inferioar" a coloanei) iar curent col-lector %catod( în

partea superioar". Att MfeederM ;i colectorul au fost realizate din inox 46. Alimentator a avut

o forma de Cupa) deschis la o parte ;i închis la cel"lalt. Catod este discul ca colector cu mai

multe picioare pentru a da !un contact cu particule-pat.



7a!atope. A.+lufemi

An +ptimization #echniVue for the ull and Efficient Removalof Copper from HasteGater

Pentru a maximiza performan:a de orice celul" pentru o anumit" reac:ie) trei parametri de !az"

interconectate care afecteaz"N

,. Randament curent electric8. Celul" tensiune

. &ensitate de curent electric

Pentru a optimiza parametrii de mai sus) tre!uie s" se pun" accentul pe urm"toarele criterii de

proiectare direct leate de proiectarea de hardGare-ul mo!il

,. &istri!u:ie în ansam!lu lichid

8. &istri!u ie fluide într-o celul"ț

. tilizarea de enerie electric"6. Electrod de suprafa a celulei volum raportulț

5. Component" critic" de selec:ie

9. Asam!larea ;i între:inerea

/. Condi ii de func ionareț ț

Pentru orice 7anca de celule operat în mod continuu) reimul de flux paralel este avanta>oas")

de o!icei) peste reimul de curere serie. &istri!uirea uniform" a electrolitului într-o celul" este

necesar" eliminarea zonelor stanante. Pentru lot ;i modul continuu) distri!u ie fluide s"raci într-oț

celul" cauze polarizarea de concentra:ie) reac:ii adverse) eficien:a sc"zut" curent ;i supratensiuni de

mari electrod. Lot ;i continue opera:iunile sunt leate de interpretarea corect" ;i utilizare de timpul de

reac:ie) spa:iu de timp ;i spa:iu vitez". tilizarea eficient" a eneriei electrice numai poate fi f"cut"

posi!il" prin minimizarea ohmice ;i pierderi de putere. n func:ie de eometria de celule ;i de desin)

suprafa:a electrodului celul" volum raportul tre!uie m"rit ct mai mult posi!il. Electrodul activ

suprafa:a tre!uie s" fie m"rit" pentru a permite contact efectiv cu electrolit. Electrozi ;i celule

componente tre!uie s" ai!" adecvate conductivitate electric" ;i termic") propriet":i !une mecanice)

rezistenta la coroziune ;i loG-cost. Propriet":ile materialelor) durata de via " util") disponi!ilitatea ;iț

costurile sunt factorilor în selec:ie de materiale de construc ii. Celulele ar tre!ui s" fie u;or pentru aț

asam!la ;i s" men:in" Cel mai important) o utilizare practic" com!inate acestor parametri tre!uie s" se

determine optim pentru orice celule electrochimice într-un anumit proces.



T.R. *ern\ndez-#apia

Electrochemical reactor Gith rotatin cFlinder electrodefor optimum electrochemical recoverF of nickel from platin

rinsin efQuents

'olu ii sintetice tipice au fost pre"tite pentru a simula condi:iile de limpezireț

solu:ii enerate de nichel placare industrie) ex. Hatts tip !"ile. &iferite ?i'+6 %)W)

T# 7aker() ?iCl8 %/W) T# 7aker( ;i 7 %+*( %)/W) $erck( s-au pre"tit în

condi iile semnalate în ta!elul ,. ?ichelare a fost realizat folosind un reactorț

electrochimice %344 mL volum( cu rotirea cilindrului electrod ar"tate în fiura ,. n

cilindru %./ cm diametru x ,, cm lunime( din otel inoxida!il %',3( a fost folosit ca

catod) ;i ;ase Ru+82#i+8 dimensional ra>duri anozi %8 cm latime x 4. cm rosime(

au fost utilizate ca anozi. Aceste alia>e cataliza oxien evolu:ia spre deose!ire de anozi

conven:ionale %P!-'! sau car!on( ;i reduce anod poten iale si tensiuni de celule. nț

reactor divizat mem!rana nu a fost folosit în RCE reactor a evita poten:ial pic"turi înelectrolit %conductivitate din 9 la 35 ' cm],( ;i s" p"streze costurile opera ionaleț

mici de po-!le. n plus) produc:ia de C08 sau alte specii de clorur" care afecteaz"

eficien a catodic" curent este de a;teptat s" fi sc"zut la anod) în principal ca urmare aț

concentra iei clorur" de sc"zut în efluen i. RCE a fost rotit la 44 rpm ana>area oț ț

varia!il" revolu:ie cu motor Caframo#$. + * electrod de '+6%sat( de2K8 *'+6%s(

%''E( a fost folosit ca referin:". nainte de fiecare experiment) 7R$ a fost lustruit

folosind documentele de a!razive tip 'iC %344 si ,844 rade( ;i apoi 7uehler praf dealumin" %Jnal cereale dimensiunea ^4.45 m( la Jnish o olind". Electrod a fost

sonicated i cl"tite cu ap" deionizat" pentru a elimina particulele r"mase pe suprafa:aș

sa. P*-ul de !aie a fost controlat între ) ;i 6. în timpul de recuperare electrochimice

printr-un sistem de activare-dezactivare p*-ului. Acest sistem %i. ,( a fost echipat cu

o celul" pentru sistem exterior la reactorul electrochimic) pentru monitorizarea p*-ului

în orice moment. Electroliza au fost efectuate în modul de densita i) folosind patruț

valori de cur-chirie densitateN ]3.,3) ]6.,) ].4/ si ],./5 mA cm]8. #rei electrozi aufost conectate la un model de Poten iostat2alvanostat Princeton aplicate Research#$ț

1$P) echipate cu date ce-La! versiunea ./. + surs" de alimentare de Princeton

aplicate Research#$ s-a cuplat cu Poten iostat pentru a enera ie;ire cur-chirie ;iț

tensiune 84 A ;i 84 1) respectiv. au fost prelevate pro!e de 4)5 mL la !aie pentru a

urm"ri deradare a ?i %00( vrac concentra ie în timpul electroliza.ț

*uixia LuRecoverF of ?i

8O and pure Gater from electroplatinrinse GasteGater !F an interated tGo-stae

electrodeionization pr ocess



ConJura ia de celule de stiv" E&0 utilizate în prima ;i a doua etape sunt prezentate în i. ,a) !.ț

Aceste stive de E&0 a avut dou" pasa>e într-o etap" cu patru diluat si concentrat de cinci compartimente în

toate. iecare camera a fost de 4 cm lunime si ,4 cm în l":ime) cu o suprafa:" de mem!rana eficiente de

,5/.6 cm8. ConJura ia dou" celule se deose!ea) apei de alimentare se deose!ea modest" ;i o!iectiveleț

procesare a variat între prima ;i a doua etape. Pentru E&0 stiva utilizate în prima etap") compartimentele

concentrat au fost) de asemenea) am!alate cu r";ini mixte între anioni ;i cationi mem!rane pentru a preveni

fie sau mini-mize pro!a!ilitatea reuniunii ionilor +* ;i ?i8_) prin urmare) prevenind formarea de hidroxid

de metal precipit". Raportul volum al Jled de r" inaș cationeanion în compartimentul diluat" a fost 3N6 s"

promoveze transportul nichel) iar faptul c" raportul de radina cationeanion în compartimentul concentrat

6N3. rosimi de diluat si concentrat de camere au fost mm. Pentru E&0 stiva utilizate în a doua etap")

numai diluat compartimente au fost am!alate cu amestecat-r";ini) ce raport de volum de rasina

cationeanion a fost 3N6) în timp ce concentratul compartiment Jlled cu dou" straturi nailon ecrane pentru a

asiura o distri!utie de viteza chiar sistem. rosimi de diluat si concentrat cu camere erau de mm ;i 4.mm) respectiv. Pl"cile de anod ;i catod au fost toate compuse din ruteniu acoperite cu #itan.

Chanshen Pen RecoverF of nickel and Gater from GasteGater Githelectrochemical com!ination process

EL sistemul principal const" din trei p"r:iN EL unitate) surs" de alimentare ;i

alimentarea cu ap". EL unitate %.9 L( con-?ute patru anod pl"ci ;i trei catod pl"ci cu osuprafa:" de 8, ,6 cm8) iar distan:" dintre fiecare electrod pl"ci este de , cm. Pl"cile deanod din titan ril" acoperite cu irid-paladiu ;i ruteniu oxizi) iar pl"cile de catod dinrafit. Catozi sunt toate pl"cile line) dar anozi au lovit zeci de "uri pe pl"ci care potcre;te tur!ulen:e în cadrul unit":ii ;i astfel îm!un"t":i foarte mult curent efJciencF. n plus) un pomp" de aer a fost instalat în partea de >os a unit":ii de electroliz" a p"stra ap"întotdeauna în stare de tur!ulen:e. 'istemul de E& const") în principal din trei p"r:iN E&unitate) surs" de alimentare ;i alimentarea cu ap") a;a cum se arat" în fiura 8a. nitateade E& const" din ,,4 mem!ran" perechi am!alate în dou" stive ;i suprafa:" activ"

mem!ran" este 83 ,5 cm8. $em!ran" de cationi CE$ %`L$44,( ;i mem!ran" deschim! anioni AE$ %`L$84,( au fost achizi:ionate de la instala:ia de chimie 'hanhai%China(. 'imilar cu sistemul de E&) sistemul E&0 const" din E&0 unitate) surs" dealimentare ;i alimentarea cu ap") a;a cum se arat" în i. 8!. nitatea de E&0 este formatdin , diluate camere ;i , camere concentrat) camera un catod ;i un anod camera) cuactiv sur-fa:" 8/ ,6 cm8. #oate diluat ;i concentrat camerelor au fost Jlled cu cationimixte r";in" %&,,( ;i anioni r";in" %&,4( cu raportul volum de ,N,. 5.

L.T. Almaz\n-Ruiz ?ickel recoverF from an electroplatin r insin efQuentusin RCE !ench scale and RCE pilot plant reactorsN #heinQuence of p* contr ol.



Astfel) studiul propune o metodoloie experimentale pentru a efectuarecuperarea electrochimice de nichel la real ;i sintetice alvanizare cl"tire efQuentsf"r" suport-in electrolit folosind un RCE !anc scar" %RCE-LC( de 4.54 L) ;i RCEscar" pilot %RCE-PP( de ,4 L. 7R$ este compus din un cilindru interior %catod()care este folosit pentru a recupera metal în modul de lot) ;i mai multe anozi avndata;at" zidurilor reactorului ;i interconectate. Catod este rotit pentru a promova

tur!ulen:e) care îm!un"t":e;te transferul de mas". Aceast" creeaz" o proJle deconcentrare uniforme în decala>ul inter-electrod la a>utor de distri!u:ii actuale ;i poten:iale) în special la diluat ?i %0( concentra:ii. &iferite condi:ii de func:ionaresunt efectuate cu ;i f"r" control p*-ul s" ela!oreze pe avanta>ele astfel moduri defunc:ionare în cur-chirie efJciencF) efJciencF ;i enerie consumul de recuperare.Pentru controlul p*-ului) set-up const" într-o con-troller pe-off p*-ului pentru amen:ine un control corespunz"tor al p*-ului în vrac în timpul electroliz". n contrastcu func:ionarea reprezentative !"i Hatts-tip în cazul în care este încorporat" !oricacid numai o dat") acest dispozitiv sistematic adau" !oric acid sau hidroxid desodiu ori de cte ori tre!uie s" p"streze punct de set pentru p*-ului.

Ale>andro R. Alonso 'elective silver electroseparation from ammoniacal thiosulfateleachin solutions usin a rotatin cFlinder electrode reactor %RCE(

'olu:iile sintetice au fost pre"tite cu urm"toarea compozi:ieN 4)8 mol2L

?a8'8+) 4)45 mol2L Cu'+6) 4)485 mol2L E&#A) 4.3mo2L ?*) , < ,4] mol2L

A?+ ;i) în cazuri selectate) ,4 ppm Au %0(. Ap" deionizata %, x ,4,/mho cm( a fost

folosit pe parcursul lucr"rilor experimentale ;i toate reactivii ana>a:i au fost de calitate

industrial". Potentiostatic teste au fost efectuate cu un PARC 83A Potentiostat.Poten:ialul electrodului de lucru a fost controlat") sau în unele cazuri monitorizate) cu un

electrod de referin:" *8+2* %*8+2*2,.4 mol2L K+*) ] ,,5 m1 vs ea(. Celul"

poten:ial a fost monitorizat cu un $ultimetru de înalta impedanta %*eGlett Packard

69/A(. 'chim!area concentra:ia de arint) cupru ;i aur a fost monitorizat prin periodice

de e;antionare ;i de analiz" tilizarea spectrometriei de a!sor!:ie atomic" %1arian

modelul 'pectrAA 884'(. &epozitele) anterior dierate în *?+ pentru arint ;i cupru

;i aVua reia pentru aur) au fost analizate de aceea;i tehnic". n RCE %i. ,() un cilindrude titan) cu o suprafa:" de aproximativ ,44 cm8 %./ cm externe diametru ;i cm

lunime() a fost ana>at c" electrodul de lucru ;i un aran>ament de plac" de ;ase 46 din

o:el inoxida!il) fiecare avnd o suprafa:" de 85 cm %8)5 cm l":ime ;i ,4 cm lunime() a

fost folosit c" auxiliare electrod %i. ,!(. Cilindru de rota:ie vitez" a fost controlat cu un

mixer mecanice %Caframo(. Compartimentele anodic" ;i catodic" au fost separate cu o

armat 0onac $-9544 anionici mem!ran". 'tructura riid" a acestui tip de mem!ran"

foarte mult scade posi!ilit":ile de amestecare ;i de a facilita instalarea acestuia în

interiorul celulei. Compartimentul cationice ;i celul" au diametre de 3.8 ;i .8 cm)

respectiv) dup" cum se arat" în fiura ,. + 4)8 mol2L solu:ie de ?a8'+6 a fost ana>at c"



anolFte. Cilindrul de #itan a fost ;lefuit" înainte de fiecare proces de electroseparation)

cu hrtie a!raziv" de !oa!e 644 pe inch) ;i apoi se spal" cu ap" deionizata. Reactor a fost

plasat într-un sistem de recirculare) care este schematized în i. 8. 'olu:ie de tiosulfat a

fost reciclate cu un pomp" peristaltic" %punctul ! i. 8( ;i) pentru c" trece unul-

conver;ii sunt nesemnificativ mici) pro!e lichide au fost luate din depozit solu:ie @,3B) c"

în i. 8 %punctul d(. n cele din urm") solu:ia ravide produs de percolare un concentrat

de sulfur" de vrac %] ,44 O 844 ochiuri frac:iune() oferite de Real de $onte F Pachuca)

'.A. Compania %Pachuca) *idalo) $exic(. azele metalice ma>ore cuprinse în

concentrat au fost pîrîta %38W() sphalerite %)9W() alen" %8)9W() acanthite %,),W( ;i o

cantitate mic" de calcopirite %4)5W() concentra:ia de arint în acest mineral a fost 4.6W.

,8 de concentrat) a fost pus în contact cu 4)3 L de solu:ie cu urm"toarea compozi:ieN 4)8

mol2L ?a8'8+) 4)45 mol2L Cu'+6) 4)485 mol2L E&#A ;i 4.3 mol2L ?* la p* ,4..

iltrate a durat 88 h într-un vas continuu strnit) dup" care timp) unoiului de ra>d a fostfiltrat ;i solu:ia clar" supuse procesului electrodepunerea.

$. Lekka old recoverF from Gaste electrical and electroniceVuipment !F electrodepositionN A feasi!ilitF studF

Pl"ci de circuite imprimate %PC7( la computere personale au fost utilizate c" materie prima. n

primul rnd) PC7-uri mecanic au fost t"iate în !uc":i mai mici de aproximativ 8 < 8 cm. dup" aceea un

pre-tratament termic" a fost auto-ried afar" de separare a pieselor nemetalice %$asavetas et al.) 844(.

PC7 piesele au fost înc"lzit într-un cuptor electric la 544 = C timp de , h. n timpul înc"lzirii) o

pierdere la aprindere de aproximativ 88W au avut loc. Pro!ele tratate au suferit termoravimetrice

analiz" %#( %$ettler #oledo #A2'&#A/5,e( ;i nici o pierdere de mas" a fost detectat) dovedind c"

tratarea timp ;i temperatura au fost pentru a elimina p"r:i nemetalice. Acest proces a fost foarte

important pentru mai departe de tratament) deoarece a eliminat p"r:ile non-metalic pro!e) ducnd la o

dizolvare mai eficiente. Pro!ele tratate au fost solului într-o moar" de la!orator aparat %R0#'C*

pulverisette 8( 5 min) care a condus la e;antioanele de praf) trece în întreime sit" 4 [m. Aceea;i

procedura a fost urmat folosind numai contactelor parte a PC7-urilor care mai este concentrat" în Au.Compozi:ia pro!ele o!:inute pul!ere) determinate de Quorescence cu raze x %IR( %termo A.R.L.

A&1A?#bIP() este prezentat în ta!elul , %$asavetas ;i $outsatsou) 84,,(. 8 din fiecare tip de

pul!ere a fost atunci dizolvat în 64 mL de aVua reia %4 mL de *Cl concentrat ;i ,4 mL de *?+

concentrat( ;i înc"lzit" la /4 = C su! aitare continu" timp de , h. 'olu:iile au fost diluate Jnal volumul

de 844 mL ;i p*-ul a>ustat la 6 folosind K+*. ncerc"ri anterioare au fost f"cute f"r" relarea p*-ului

%o!:inut valoarea în >urul 4( ;i prin a>ustarea p*-ul cu ?*6+* la valoarea de . n cazul în prima a

fost o dizolvare de aur o!:inute pe electrodul catod datorit" p*-ului foarte sc"zut de solu:ie ;i în precipita:ii puternice dou" fenomene au avut loc dup" 8- zile. 'olu:iile o!:inute au fost analizate de

inductiv cuplat cu plasm" spectroscopie %0CP( %Tan `von T` / PL'( privind metalele cele mai



interesante pentru electrodepunerea. Cali!rare a fost pe - format utiliznd standardele 5 pentru fiecare

element cu concentra:ii variind de la , m2L la 64 m2L. Pentru determinarea P!) 'n ;i Xn filtrate

solu:ii au fost diluate la ,N,4 în timp ce pentru determinarea Cu la ,N ,44. Pentru determinarea Au a

fost efectuat" nici o diluare.

K. Chandrasekara

Pillai

'tudies on electrochemical recoverF of silver from

simulated Gaste Gater from A %00(2A %0( !ased mediatedelectrochemical oxidation process'ilver %0( nitrat %)/W( din Tunsei chimice Co. Ltd.) Taponia) ni-tric acid %34W( din

'am Chun chimice) Coreea) ;i acid sulfuric %5W( la &C Chemicals Co. Ltd) Coreea s-au

folosit c"-a primit. +chiurilor de plasa de tip 0r+8-filmate-i ;i i electrozi de dimensiune

5 cm /)5 cm 4.5 cm ;i plasa de tip Pt-filmate-i ;i i elec-trodes de dimensiune ,4 cm ,6

cm 4.5 cm au fost achizi:ionate de la patron) Coreea. Coeficientul de ruozitate al toate

electrozii a fost de 4)/. $em!ran" ?aJon 86 a fost &upont) 'tatele nite ale Americii.

#oate solu:iile au fost realizate folosind ap" puriJed de invers" osmoz" %R+( %umane putere 000 plus) Coreea(. Electrochimice experimente au fost transportate-afar" într-o celul"

dreptunhiular" f"cut" din pl"ci de acril cu planta:ii de t"iat de-a lunul p"r:i s" mount-

electrozi la distan:" specific de separare între ele. + plasa de tip 0r+8-filmate-i c" anod ;i

un i c" catod %5 cm /)5 cm 4.5 cm de zona eometrice 3/ cm8( au fost utilizate într-o

celul" nedivizat" de confiurare pentru toate studiile recuperare de arint. n volum de la-

tal de 344 mL de solu:ie a fost folosit. Constant-curent electrol-Fses au fost efectuate

folosind o surs" de curent la nivel local f"cut constan:a din Coreea de comutare 0nstrument.&epunerea de arint experimente pentru optimizare a parametrilor de proces au fost

efectuate prin varierea-le dup" cum urmeaz"N concentra:ia de acid azotic U 4)95-3 $K

amestecnd rat" U 4-,644 rpmK distan:" de inter-elec-trode U 8-/ cmK densitate curent U

8.6 //.8 cm m 8 %curent de la 8 la 3 A(K A %0( concentrare U 4)4,-4)8 $ %,49-8,3,9

m L ,(Kconcentra:ia de sulfuric acid U 4)5-6 $. înainte de fiecare experiment

depunerilor) electrozii au fost cur":ate prin înmuierea în 8 $ *?+ 8 h pe durata urmat"

de pro-siuran:" sp"l"ri cu R+ de ap". n cursul expe-mente) 8 mL de pro!e au fostretrase la intervale reulate ;i concentra:ia de ioni A %0( rezidual în solu:ie a fost

determinat prin metod" 1olhard %TefferF) ,/( folosind 'ulfocianur" de potasiu c" titrare

;i sulfat feric de amoniu c" indicator. La sfr;itul de experimente) depozitele A solide pe

electrozii i au fost colectate de u;or deco>ire) ;i acoperiri aderat au fost remutate în

eneric strnit 3 $ *?+ de solu:ie acid urmat de prin presp"lare.

T. Paul Chen RecoverF of precious metals !F an electrochemical depositionmethod

'ulfat de cupru) azotat de cupru) nitrat de arint ;i a;a-dium hidroxid de $erck %ermania()

azotat de plum!) sarea de sodiu a acidului etilendiaminotetraacetic %E&#A( ;i nitrat de sodiu de T.#.



7aker %Phillips!ur) ?T) 'tatele nite() acid azotic din Ashland chimice ;i sarea de sodiu a

acidului nr";"minte din clei veetal %*A( din Aldrich %$ilGaukee) 'tatele nite ale Americii( au

fost utilizate în acest studiu. + rectiJer de Exland %Ex - &1-,-,6-,) 'inapore( a fost folosit cu fie

un o:el inoxida!il sau cupru catod ;i o plasa platin" acoperite cu #itan c" anod. n experimentele de

toate) un volum de solu:ie utilizat" în !aie a fost Jxat la 6 l. P*-ul ini:ial a fost Jxat la ,.6 utiliznd un

acid azotic 3)W. Anod ;i catod au fost cur":ate temeinic ;i stocate în acid azotic diluat înainte de

utilizare. n"l:imea ini:ial" de nivelul apei a fost remarcat ;i un e;antion de ,4 ml de ap" a

fost luat" înainte de a începe experimente. &istan:" dintre electrozii a fost de 88 cm. curent a fost

Jxat la , A ;i cu o zona de catod Jxat ,5 cm densitate de curent catodic constan:a a

fost men:inut" la 9.6, m cm 8 pentru toate prtiile experimentale. #oate experimentele au fost

efectuate la temperatura de 8-85 C. au fost prelevate pro!e de ,4 ml la fiecare interval de 4-

min;i phi ;i temperatura au fost m"surate imediat. iecare experiment a durat 86 ore. Pentru

experimente de investiare competitivitatea diferite ioni metalici sau efect *A) E&#A ;i puterea ionice%a>ustat" de ?"mol() solu:ii diferite la lor respectivi concentratie au fost ad"uate simultan. Pro!ele au

fost Jltrare ;i diluat de zece ori înainte de analiz". *A ;i E&#A au fost analizate de un analizor de

car!on oranic total %cot( %'himadzu #+C Ana - lFzer $odel 5444A) Taponia( ;i 1-mini ,864

spectro-fotometru %'himadzu) Taponia() respectiv.

&epunere la catod a fost sp"lat" cu ap" distilat" ;i stna a":at în aer s" se usuce. &epozitul a

fost framentat apoi off la catod. Concentra:iile de ioni metalici au fost m"surate de

un cuplat" inductive Plasm" emisie spectroscopie %0CP-E'( %Perkin Elmer +ptim" 444) 'tatele niteale Americii(.

$orfoloia suprafa:" depozitului a fost vizualizat de o scanare microscopie electronic" %'E$(

%TE+L) T'$-53441) Taponia(. 'pectroscopia de enerie dispersiv" %E&'( cu 'E$ a fost) de asemenea)

folosit pentru a determina compozi:ia chimic" detaliat". I-raF fotoelectron spectroscopie %IP'(

%Kratos axa *si) Perkin-Elmer Corporation) 'A( a fost aplicat pentru a determina structura chimic" a

depozitului. 'pectrele IP' a fost o!:inut" prin aplicarea la surs" de enerie de monocromatic

$Ka radia:iilor %,85.3 e1( operate la ,5 k1 ;i ,4 m. Presiunea rezidual" din analiz"-cham-REC afost 5 ,4 / Pa. 'caneaz" lar" au fost efectuate de la 4 la ,844 e1 cu enerie trece de /4 e1.

Elemente de Cu) A) P! ;i au fost scanate în intervalul de enerie de 84-/4) 55-/5) ;i ,5-,54 e1)

respectiv) cu eneria trece de 64 e1. 'pectrele au fost decodificate folosind proramul de cur!" lucru

cu su!-trac:iune de 'hirleF fundal ;i raportul de auss - ian %,44W( Lorentzian %4W(.

experimental (salvat automat)

Documents