evanghelie

3
Evanghelie Cuvântul Evanghelie provine din grecescul ευαγγέλιον sau evangelion care înseamnă Veste Bună. Pentru creș- tini vestea bună are ca scop prezentarea intervenției lui Dumnezeu în lume prin Isus Hristos. Acest termen a în- ceput să fie folosit de către Biserică după secolul I AD. Termenul se regăsește în Noul Testament de 109 ori (la nominativ și declinat). Iată câteva exemple de versete ca- re se referă la Evanghelie: Marcu 1:14-15: „După ce a fost închis Ioan, Isus a venit în Galilea, și propovăduia Evanghelia lui Dum- nezeu. El zicea: ‚S-a împlinit vremea și Împărăția lui Dumnezeu este aproape. Pocăiți-vă, și credeți în Evanghelie’”; Apocalipsa 14:6: „Și am văzut un alt înger care zbu- ra prin mijlocul cerului, cu o Evanghelie veșnică, pentruca s-o vestească locuitorilor pământului, ori- cărui neam, oricărei seminții, oricărei limbi și ori- cărui norod”. Evanghelie din 1723 După cum este folosit în Noul Testament, cuvântul se re- feră la diferite aspecte din descoperirea divină. În mod absolut și esențial mântuirea omului este prin evanghelia harului lui Dumnezeu (Romani 2:16). Aceasta este ves- tea bună: că Isus Hristos a murit pe cruce pentru păcatele lumii, că El a înviat dintre ce morți pentru ca să fim în- dreptățiți (Romani 4:24-25), și că prin El toți cei care cred sunt iertați (îndreptățiți) de toate lucrurile. Dar pen- tru criticii evangheliei, precum filozoful Paul Henri Thi- ry, baron d'Holbach, ele nu sunt decât „un roman oriental dezgustător pentru orice om de bun simț, ce nu pare a se adresa decât ignoranților, stupizilor, drojdiei societă- ții, singurii indivizi care pot fi seduși de ele.” [1] Utilizarea termenului însă precede creștinismul și naște- rea lui Iisus. De exemplu, există inscripții precreștine care celebrează împărați romani ce aduceau „vestea cea bună” întregului imperiu prin impunerea păcii și prospe- rității (Octavian este un astfel de exemplu). Mai mult, acești împărați erau desemnați, ca și Iisus, cu termenul de „mântuitor”, iar teologul Helmut Koestler consideră că primii misionari creștini au fost influențați de propagan- da imperială în adoptarea acestui termen azi recunoscut ca tipic creștin. Despre această chestiune de propagan- dă, alți teologi ca de exemplu Paula Fredriksen merg cu comparația mai departe, ei arătând că evangheliile creș- tine sunt „publicitate religioasă” și nu biografii. Dar dacă cititorului de astăzi minunile și vindecările din evanghe- lii îi apar remarcabile, cetățeanului mediu al Imperiului roman timpuriu nu i-ar fi produs o impresie prea puter- nică, căci astfel de povești despre vindecări miraculoase, viziuni mistice și chiar învieri erau spuse despre un apre- ciabil număr de semi-zei și eroi, și de fapt, un număr de fenomene supranaturale erau puse pe seama anumitor fi- lozofi sau împărați. Vespasian este un astfel de împărat roman creditat cu înfăptuirea unor vindecări miraculoa- se, raportate de istoricii Cassius și Tacit (într-o astfel de descriere acesta redă vederea unui orb, în alta validita- tea unui olog - Istoriile lui Tacit). Dar nu numai împă- rații erau în acea lume în care Iisus a trăit înfăptuitori de minuni, ci și oamenii simpli, de exemplu filozofii sau în- țelepții, de ex. Pitagora sau Apolon din Tiana. Despre acesta din urmă se spune că avea darul care în evanghe- liile creștine este numit „glosolalie” („vorbitul în limbi”), ca și pe acela al scosului diavolilor din oameni. Evangheliile desemnează scrierile religioase despre Iisus Hristos și au existat numeroase astfel de scrieri în afară de cele recunoscute de Canonul biblic. Acestea sunt nu- mite „evanghelii apocrife”, termenul însemnând scriere religioasă nerecunoscută de canoane, o scriere atribuită altui autor decât celui adevărat; a cărui autenticitate este îndoielnică. [2] 1 Evangheliile canonice Canonic majoritatea bisericilor creștine recunosc patru evanghelii, cuprinse în Noul Testament: Evanghelia după Matei, scrisă c. 70–100. [3] c 80- 85. [4] Unii cercetători conservatori susțin că a fost 1

Upload: romeodetesan

Post on 15-Sep-2015

8 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

Evanghelie - wikipedia

TRANSCRIPT

  • Evanghelie

    Cuvntul Evanghelie provine din grecescul sau evangelion care nseamn Veste Bun. Pentru cre-tini vestea bun are ca scop prezentarea interveniei luiDumnezeu n lume prin Isus Hristos. Acest termen a n-ceput s e folosit de ctre Biseric dup secolul I AD.Termenul se regsete n Noul Testament de 109 ori (lanominativ i declinat). Iat cteva exemple de versete ca-re se refer la Evanghelie:

    Marcu 1:14-15: Dup ce a fost nchis Ioan, Isus avenit n Galilea, i propovduia Evanghelia lui Dum-nezeu. El zicea: S-a mplinit vremea i mprialui Dumnezeu este aproape. Pocii-v, i credei nEvanghelie;

    Apocalipsa 14:6: i am vzut un alt nger care zbu-ra prin mijlocul cerului, cu o Evanghelie venic,pentruca s-o vesteasc locuitorilor pmntului, ori-crui neam, oricrei seminii, oricrei limbi i ori-crui norod.

    Evanghelie din 1723

    Dup cum este folosit n Noul Testament, cuvntul se re-fer la diferite aspecte din descoperirea divin. n modabsolut i esenial mntuirea omului este prin evangheliaharului lui Dumnezeu (Romani 2:16). Aceasta este ves-tea bun: c Isus Hristos a murit pe cruce pentru pcatelelumii, c El a nviat dintre ce mori pentru ca s m n-dreptii (Romani 4:24-25), i c prin El toi cei carecred sunt iertai (ndreptii) de toate lucrurile. Dar pen-tru criticii evangheliei, precum lozoful Paul Henri Thi-ry, baron d'Holbach, ele nu sunt dect un roman orientaldezgusttor pentru orice om de bun sim, ce nu pare a

    se adresa dect ignoranilor, stupizilor, drojdiei societ-ii, singurii indivizi care pot sedui de ele.[1]

    Utilizarea termenului ns precede cretinismul i nate-rea lui Iisus. De exemplu, exist inscripii precretinecare celebreaz mprai romani ce aduceau vestea ceabun ntregului imperiu prin impunerea pcii i prospe-ritii (Octavian este un astfel de exemplu). Mai mult,aceti mprai erau desemnai, ca i Iisus, cu termenulde mntuitor, iar teologul Helmut Koestler consider cprimii misionari cretini au fost inuenai de propagan-da imperial n adoptarea acestui termen azi recunoscutca tipic cretin. Despre aceast chestiune de propagan-d, ali teologi ca de exemplu Paula Fredriksen merg cucomparaia mai departe, ei artnd c evangheliile cre-tine sunt publicitate religioas i nu biograi. Dar daccititorului de astzi minunile i vindecrile din evanghe-lii i apar remarcabile, ceteanului mediu al Imperiuluiroman timpuriu nu i-ar produs o impresie prea puter-nic, cci astfel de poveti despre vindecri miraculoase,viziuni mistice i chiar nvieri erau spuse despre un apre-ciabil numr de semi-zei i eroi, i de fapt, un numr defenomene supranaturale erau puse pe seama anumitor -lozo sau mprai. Vespasian este un astfel de mpratroman creditat cu nfptuirea unor vindecri miraculoa-se, raportate de istoricii Cassius i Tacit (ntr-o astfel dedescriere acesta red vederea unui orb, n alta validita-tea unui olog - Istoriile lui Tacit). Dar nu numai mp-raii erau n acea lume n care Iisus a trit nfptuitori deminuni, ci i oamenii simpli, de exemplu lozoi sau n-elepii, de ex. Pitagora sau Apolon din Tiana. Despreacesta din urm se spune c avea darul care n evanghe-liile cretine este numit glosolalie (vorbitul n limbi),ca i pe acela al scosului diavolilor din oameni.Evangheliile desemneaz scrierile religioase despre IisusHristos i au existat numeroase astfel de scrieri n afarde cele recunoscute de Canonul biblic. Acestea sunt nu-mite evanghelii apocrife, termenul nsemnnd scrierereligioas nerecunoscut de canoane, o scriere atribuitaltui autor dect celui adevrat; a crui autenticitate estendoielnic.[2]

    1 Evangheliile canoniceCanonic majoritatea bisericilor cretine recunosc patruevanghelii, cuprinse n Noul Testament:

    Evanghelia dup Matei, scris c. 70100.[3] c 80-85.[4] Unii cercettori conservatori susin c a fost

    1

  • 2 4 LEGTURI EXTERNE

    scris nainte de anul 70, n special cei care nu ac-cept teza c prima evanghelie care a fost scris afost cea a lui Marcu.

    Evanghelia dup Marcu, scris c. 6873,[3] c 65-70[4]

    Evanghelia dup Luca, scris c. 80100, cei maimuli istorici susinnd c a fost scris n jurul anului85,[3] c 80-85[4]

    Evanghelia dup Ioan, scris c 90-100,[4] c. 90110,[5] Opinia majoritar este c ea a fost scris peetape, deci nu are o singur dat a scrierii.

    Cele patru evanghelii din canonul Noului Testament suntscrieri pseudonime, ele ind scrise de autori anonimi iatribuite n mod tradiional (dar inexact) lui Matei, Mar-cu, Luca i Ioan:[6][7][8]

    Ceea ce cei mai muli nu-i dau seama este c titlurile lorau fost adugate ulterior de cretini din secolul al II-lea, ladecenii ntregi dup ce aceste cri fuseser scrise, pentrua putea pretinde c ele au fost scrise de apostoli. De ce ar fcut asta cretinii? Amintii-v discuia anterioar asu-pra formrii canonului Noului Testament: numai crilecare erau apostolice puteau incluse. Ce trebuia atuncifcut cu evangheliile care erau citite i larg acceptate caautoriti n timp ce fuseser scrise n mod anonim, cuma fost cazul celor patru evanghelii din Noul Testament?Ele trebuiau asociate cu apostoli pentru a putea inclusen canon, aa c le-au fost ataate nume de apostoli.[9]Bart D. Ehrman, Truth and Fiction in The Da VinciCode: A Historian Reveals What We Really Know aboutJesus, Mary Magdalene, and Constantine.

    Mai mult, cele patru evanghelii canonice nu au fost scri-se de martori direci la evenimentele relatate, iar ele nicimcar nu susin c ar scrise de martori direci la aceleevenimente:[8][10][11]

    Ele nu pretind c ar fost scrise de martori la viaa luiIsus, iar istoricii au recunoscut de mult c ele au fost pro-duse de cretini din a doua sau a treia generaie, trindn alte ri dect Isus (i Iuda), vorbind o limb diferit(greac n loc de aramaic), trind n circumstane dife-rite i adresndu-se unui public diferit.[11]Bart D. Ehrman, The lost Gospel of Judas Iscariot: anew look at betrayer and betrayed.

    2 Cronologia evangheliilor

    Aproape n unanimitate cercettorii consider ca da-te ale formrii evangheliilor urmtoarele[12]

    3 Note[1] D'Holbach (1770) HISTOIRE CRITIQUE DE JSUS-

    CHRIST Ou Analyse raisonne des vangiles. Amster-dam.

    [2] Denitie: apocrif | DEX online

    [3] Raymond E. Brown. An Introduction to the New Testa-ment.

    [4] Harris, Stephen L., Understanding the Bible. Palo Alto:Mayeld. 1985.

    [5] C.K. Barrett, printre alii.

    [6] E P Sanders, The Historical Figure of Jesus, (Penguin,1995) page 63 - 64.

    [7] Bart D. Ehrman (2000:43) The New Testament: a histo-rical introduction to early Christian writings. Oxford Uni-versity Press.

    [8] Bart D. Ehrman (2005:235) Lost Christianities: the battlesfor scripture and the faiths we never knew Oxford Univer-sity Press, New York.

    [9] Bart D. Ehrman (2004:111) Truth and Fiction in The DaVinci Code: A Historian Reveals What We Really Knowabout Jesus, Mary Magdalene, and Constantine. OxfordUniversity Press.

    [10] Bart D. Ehrman (2004:110) Truth and Fiction in The DaVinci Code: A Historian Reveals What We Really Knowabout Jesus, Mary Magdalene, and Constantine. OxfordUniversity Press.

    [11] Bart D. Ehrman (2006:143) The lost Gospel of Judas Is-cariot: a new look at betrayer and betrayed. Oxford Uni-versity Press.

    [12] Estimarea datrii evangheliilor dup: Kirby, Peter. EarlyChristian Writings. 2006. 2 febbraio 2006 .

    4 Legturi externe 17 evanghelii necanonice, traduse n limba englez

    Centrul Wesley pentru teologie aplicat Evangheliile gnostice o alta perspectiva asupra re-

    ligiei, 25 noiembrie 2008, Georgiana Fefea, Desco-per

    Despre Evanghelii, 26 septembrie 2006, CrestinOr-todox.ro

  • 35 Text and image sources, contributors, and licenses5.1 Text

    Evanghelie Surs: http://ro.wikipedia.org/wiki/Evanghelie?oldid=9433257 Contribuitori: RobotQuistnix, Alexandru Gabriel, AndreiStroe, Strainubot, GEO, Escarbot, Thijs!bot, JAnDbot, VolkovBot, TXiKiBoT, Petru Dimitriu, SieBot, Idioma-bot, Tgeorgescu, Dra-gonBot, Ark25, SilvonenBot, Numbo3-bot, Luckas-bot, Andrebot, Xqbot, Schekinov Alexey Victorovich, Smbotin, Almabot, RibotBOT,Ionutzmovie, etcu Mircea Rare, Belean adrian, Dinamik-bot, EmausBot, WikitanvirBot, ChuispastonBot, MerlIwBot, Dorindavidaurel1948, Addbot, BreakBot, Sabina Mocanu i Anonim: 1

    5.2 Images Fiier:Commons-logo.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4a/Commons-logo.svg Licen: Public domain

    Contribuitori: This version created by Pumbaa, using a proper partial circle and SVG geometry features. (Former versions used to beslightly warped.) Artist original: SVG version was created by User:Grunt and cleaned up by 3247, based on the earlier PNG version,created by Reidab.

    Fiier:EvanghelieCJ.JPG Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/79/EvanghelieCJ.JPG Licen: CC BY-SA 3.0Contribuitori: Oper proprie Artist original: etcu Mircea Rare

    5.3 Content license Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0

    Evangheliile canonice Cronologia evangheliilor Note Legturi externe Text and image sources, contributors, and licensesTextImagesContent license