evaluarea serviciilor - zimbra · •ceex promotor – rolul populaţiilor/speciilor în generarea...
TRANSCRIPT
Evaluarea serviciilor
ecosistemice, condiţie pentru
fundamentarea conservării
biodiversităţii?
Mirela Moldoveanu, Laura Parpală,
Larisa Florescu
Conferinţa "Diaspora în Cercetarea Ştiinţifică şi Invăţământul Superior din România"
Bucureşti, 25-28 Septembrie 2012
SEEDS FOR THE FUTURE
ARGUMENT
• Rata actuală şi cea predicţionată a erodării biodiversităţii constituie cea de-a VI-a extincţie din istoria naturală a Planetei – prima declanşată de activităţi umane
• Biodiversitatea joacă un rol cheie pentru diversitatea funcţională şi rezilienţa ecosistemului – conştientizarea în asigurarea calităţii vieţii
• Schimbările în biodiversitate de la nivel local şi regional se reverberează asupra funcţionalităţii Ecosferei
Principii respectate:
• Biodiversitatea în sens larg:
- specifică
- ecosistemică
- genetică
- culturală
• Concepţia sistemică – strategii de management adaptativ şi integrat (Vădineanu, 2005)
• Termenul de servicii ecosistemice conform MEA (Millennium Ecosystem Assessment, 2005)
Abordări conceptuale - specii,
biodiversitate, funcţii ecosistemice
• TRADITIONAL:
• Ecologia comunităţii:
• Diversitatea specifică
este o variabilă
dependentă controlată de
condiţiile abiotice şi
presiunile ecosistemice.
• Ecologia ecosistemului:
Speciile dominante
controlează proprietăţile
ecosistemului.
• RECENT:
Rolul biodiversităţii ca
potential modulator al
proceselor ecosistemelor
BIODIVERSITATE
SERVICII
CONSERVARE
PROCESE
ECOLOGICE
BUNĂSTAREA UMANITĂȚII
Pentru a face relevante eforturile de conservare, este necesar să se evidențieze conexiunea dintre natură și bunăstarea umanității.
Servicii ecosistemice cf. MEA, 2005
www.millenniumassessment.org
• CEEX PROMOTOR – Rolul populaţiilor/speciilor în generarea de resurse şi servicii ca fundament pentru politicile şi strategiile de conservare a biodiversităţii (2006 - 2008) – finanțare MENER
• Proiect finanțat de Academia Română (2008 – 2010) – Impactul modificărilor hidrotehnice asupra sistemelor ecologice de pe braţul Sf. Gheorghe în contextul dezvoltării durabile
•Studiile pe termen lung permit interpretarea statistică a datelor, elaborarea
de modele matematice şi posibilităţi de predicţie
Factori de
comandă
şi presiune
Delta Dunării
Modificarea
regimului hidrologic,
transparenţei şi
cantităţii de suspensii
depuse în sediment
Creşterea aportului
de nutrienţi
Ecosisteme lacustre DD
Tendinţa
descrescătoare
a adâncimii
Uşoară creştere
a temperaturii
Lucrări hidrotehnice
Bratul SF. GHEORGHE
REZULTATE
Funcţii
ecosistemice
Producţia Oferta energetică
Reglare Stocare, transfer,
turnover nutrienţi
Servicii
Servicii ecosistemice furnizate de comunitatea
fitoplanctonică (cf MEA, 2005)
Biodiversitate
0
50
100
150
200
250
1977 1978 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 2000 2001 2002
nu
ma
rul
de
sp
ec
ii
Baclanesti Matita Merhei Puiu Rosu
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
nr.
taxoni
1975
197619771978
198019811982
198319841985
198619871989
199119921993
1994199519961997
199920002001
2002
Dinamica bogăţiei specifice
în ecosisteme lacustre
din Delta Dunării
Zooplancton
Fitoplancton
STUDIU DE CAZ – ECOSISTEME LACUSTRE DIN DELTA DUNĂRII
Productivitate planctonică
Zooplancton – producţie secundară
0
2
4
6
8
10
12
14
1977 1978 1980 1981 1982 1985 1986 1987 2000 2001
Pp
b (m
g O
2/l)
Baclanesti Matita Merhei Puiu Rosu
Fitoplancton – producţie primară
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1975
1976
1977
1978
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1989
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1999
2000
2001
2002
ug
/l /
24
h
Capacitatea de stocare a nutrientilor in comunitatea planctonica din
lacul Rosu
154
30.8
3.08
3847
769.4
76.94
2081
416.2
41.62
51
12.75
1.32
416
104
10.81
125
31.25
3.25
84
21
6.72
93
7.44
188
47
15.04
23.25
C
N
P
C
N
P
C
N
P
1975-1
980
1985-1
990
1995-2
001
BacterioplanctonZooplancton Fitoplancton
Productia de nutrienti a comunitatii planctonice in lacul Rosu
13230
2646
0
57600
11520
1152
55350
1080
1107
540
135
0
4050
0
0
990
0
0
1620
405
0
3690
0
0
7560
1890
0
C
N
P
C
N
P
C
N
P
1975-1
980
1985-1
990
1995-2
001
Bacterioplancton
Zooplancton
Fitoplancton
121,2Zoop 1
112,8
Zoop 2
8,4Bacterioplancton
8525
DOC
19.199
POM
in suspensie
25.790
Zooplancton
DetritivoriPradatori
POM
sedimentat
Fitoplancton
8838
Prod
uctiv
itate
a pi
scic
olaEs
Fauna bentonica
Fluxul de energie în lacul Roșu (2000-2001)
Transferul şi capacitatea de stocare a nutrienţilor
în comunitatea planctonică din lacul Roşu
Rata şi timpul de ciclare a
nutrienţilor prin comunitatea
planctonică
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
1975-1980 1985-1990 1995-2001
Phyto. Zoo. Bact.
P/B
0
2
4
6
8
10
12
1975-1980 1985-1990 1995-2001
Phyto. Zoo. Bact.
B/P
Dinamica pe termen lung a indicelui P/B
în lacul Roşu
Dinamica pe termen lung a indicelui B/P
în lacul Roşu
Oferta energetica a comunitatii fitoplanctonice in bratul Sf.
Gheorghe
0
100
200
300
400
500
600
1 2 3 4 5 6
kcal/
m3/9
0 z
ile
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
1.4
kcal/
m3
Productia
Biomasa
meandre canale sectoare
2008 2009
meandre canale sectoare
Capacitatea de stocare a nutrientilor in biomasa fitoplanctonica in
bratul Sf. Gheorghe
0
50
100
150
1 2 3 4 5 6
meandre canale sectoare meandre canale sectoare
mg
/m3
0
1
2
3
2008 2009
C
N
P
STUDIU DE CAZ – Braţul fluvial Sfântu Gheorghe 2008-2009
Productia de nutrienti a comunitatii fitoplanctonice in bratul Sf.
Gheorghe
0
20000
40000
60000
1 2 3 4 5 6
meandre canale sectoare meandre canale sectoare
mg
/m3/9
0 z
ile
0
500
1000
1500
2008 2009
C
N
P
Variatia indicelui P/B in comunitatea fitoplanctonica in bratul Sf.
Gheorghe
0
50
100
150
200
250
300
350
400
IV VII X IV VII X IV VII X
2008
2009
meandre canale sectoare
CONCLUZII
• Schimbări la nivelul unui modul trofodinamic pot conduce la potenţiale răspunsuri ale ecosistemului integrator şi, de aici, la modificarea calitativă şi cantitativă a fluxurilor de servicii.
• Ca efect al eutrofizării, sistemele acvatice din Delta Dunării, supraalimentate cu energie concentrată, au devenit mult mai puţin eficiente în furnizarea de resurse disponibile pentru societate (ex. resurse piscicole) din cauza unor alterări structurale şi funcţionale.
• Conservarea diversităţii biologice impune necesitatea evaluării serviciilor ecosistemice.
• Biodiversitatea are valoare intrinsecă, dar studiile trebuie finalizate cu evaluarea monetară a serviciilor ecosistemice – prin transdisciplinaritate.
• Conservarea ecosistemelor la scară globală este esenţială pentru a menţine furnizarea serviciilor către umanitate şi exploatarea sustenabilă a resurselor.