eseuri sociologie

8/9/2019 Eseuri sociologie

http://slidepdf.com/reader/full/eseuri-sociologie 1/13

1.Obiectul de studiu al sociologiei

Sociologia este o practică disciplinară cu propriile sale întrebări prin care abordează studiul societă ii iț ș

al rela iilor sociale.ț

Obiectul de studiu al disciplinelor înrudite cu sociologia: lumea ca rezultat al ac iunii oamenilor.ț

Indivizii i actorii sociali intră în analiza sociologilor ca participan i într-o esătură de rela ii iș ț ț ț ș

interdependen e.ț

„Cum se leagă tipurile de relaţii sociale şi societăţile în care ne încadrăm de modul în care ne privimunii pe alţii pe noi înşine ca şi cunoştinţele noastre acţiunile nostre şi consecinţele lor!" #$auman%&&': ()*

„... putem spune că sociologia se distinge prin +aptul că priveşte acţiunile omeneşti ca elemente aleunor con+iguraţii mai largi adică ale unei colectivităţi neînt,mplătoare alcătuite din actori legaţi laolaltă într-o ţesătură de dependenţe reciproce. Sociologii se întreabă ce consecinţe au toate acestea asupraactorilor sociali asupra relaţiilor în care ne angaăm şi asupra societăţilor din care +acem parte. ar,ndul lor cele de mai sus modelează obiectul cercetării sociologice ast+el înc,t con+iguraţiileţesăturile de dependenţe reciproce condiţionarea reciprocă a acţiunilor şi e/tinderea ori rest,ngerealibertăţii actorilor se numără printre preocupările cele mai importante ale sociologiei" #p. ()*. „0ctoriiindividuali intră sub lupa studiilor sociologice în calitatea lor de membri sau parteneri într-o reţea deinterdependenţe" întrebarea centrală a sociologiei +iind „cum se leagă tipurile de relaţii sociale şisocietăţile în care ne încadrăm de modul în care ne privim unii pe alţii pe noi înşine ca şi cunoştinţelenoastre acţiunile noastre şi consecinţele lor". „0cestea sunt tipurile de întrebări ... ce constituiedomeniul speci+ic al analizei sociologice şi de+inesc sociologia ca o ramură relativ autonomă a ştiinţelorumaniste şi sociale" #p. ()*.

2.Analiza i rela ia dintre sociologie ca tiin ă i sim ul comunț ț ș ț ș ț

Simţul comun #common sense con tiin a comună bunul sim * se re+eră la un set de cunoştinţe practiceș ț ț

tacite implicite nearticulate automate care +ac posibilă e/isten a noastră cotidiană în rela ie cu al ii iț ț ț ș

orientarea în spa iul social dar nu solicită în mod necesar re+lecţie asupra acţiunii şi motivaţiei de aț

acţiona.

Sociologia presupune e/act această re+lecţie asupra acţiunilor sociale: punerea sub semnul întrebării şiinvestigarea lucrurilor luate de la sine înţeles care sunt 1de bun simţ" sau apar in 1simţului comun".ț

Separarea clară a enunţurilor +actuale +ormulate în termeni de no iuni i concepte riguroase i bazateț ș ș

pe date empirice ce re+lectă conte/tele sociale i condi iile individuale e/istente de enunţurile deș ț

opinie care sunt subiective marcate de pozi ia socială a celui care le +ace nee/aminate netestate iț ș

adesea normative.2,ndirea sociologică pune în legătură biogra+ia noastră cu conte/tul istoric larg în care trăim.

3ermenii sociologici au +ost dea încărca i cu în elesuri date de cunoa terea sim ului comun.ț ț ș ț

Simţul comun porneşte de la lucruri i precepte acceptate ca atare înţelese de la sine #ta4en +orș

granted*.Sociologia presupune o de-+amiliarizare a lucrurilor înţelese de la sine i vine cu avantaulș

perspectivelor multiple în elegerii mai bune a celuilalt di+erit de noi o con tiin ă de sine mai pro+undă oț ș ț

imagina ie crescută privind lucrurile posibile i posibil de +ăcut.ț ș

Sociologia +ace evidentul enigmatic si +amiliarul e/otic.

„2,ndirea sociologică se distinge de asemenea prin relaţia cu aşa-numitul 5simţ comun6.Simţul comun nu pare să aibă nimic de zis în problemele ce-i preocupă pe +izicieni c7imişti sauastronomi. Subiectele de care se ocupă aceştia nu +ac parte din e/perienţa cotidiană 8...9 obiectele

e/aminate de ştiinţele +izice apar în circumstanţe +oarte speciale 8...9. n asemenea condiţii doar savanţii le pot vedea şi pot +ace e/perimente cu ele" #p. (;*. n producerea cunoaşterii ştiinţi+ice suntimplicaţi +actori sociali ce-i determină şi modelează practica în timp ce descoperirile ştiinţi+ice potavea implicaţii sociale politice şi economice asupra cărora nu savanţii au ultimul cuv,nt< nu se pot



separa uşor miloacele cercetării ştiinţi+ice de scopurile în sluba cărora pot +i puse. n lumea de astăzi e/istă însă subiecte #precum mediul înconurător alimentaţia ş.a.* asupracărora nu numai ştiinţa se poate pronunţa ci privesc şi e/perienţele noastre cotidiene< asemeneaprobleme o+eră material şi pentru investigaţiile sociologice. =ar g,ndirea sociologică pune mai ales întrebări de genul „cum se împletesc biogra+iile noastre individuale cu istoria pe care o împărtăşim cualte ştiinţe umane!". Concomitent sociologii deţin at,t o perspectivă interioară c,t şi o perspectivăe/terioară asupra e/perienţelor pe care încearcă să le înţeleagă.

=e ce este totuşi sociologia legată de bunul-simţ! =acă de e/emplu obiectele astronomieiaşteaptă să +ie numite ordonate şi comparate cu +enomene similare în sociologie sunt puţine+enomene pure şi neabordate care să +i +ost înzestrate cu un înţeles înainte ca sociologii să se ocupede ele. „0cţiunile şi interacţiunile umane pe care le e/plorează sociologii au +ost numite şi discutatede către actorii înşişi devenind ast+el obiecte ale cunoaşterii simţului comun... >iecare termensociologic a +ost dea încărcat cu un înţeles dat de cunoaşterea simţului comun". „Iată de ce estesociologia intim legată de simţul comun. ?entru că graniţele dintre g,ndirea sociologică şi simţulcomun sunt +luide siguranţa lor nu poate +i garantată dinainte şi este +oarte probabil ca suveranitateasociologiei asupra cunoaşterii sociale să +ie contestată" #p. ('*. n consecinţă trasarea graniţei întrecunoaşterea sociologică propriu-zisă şi simţul comun este o problemă importantă pentru identitateasociologiei ca un corp de cunoştinţe coerent. 0utorii identi+ică patru moduri în care au +ost considerate di+erenţele dintre simţul comun şi

cunoaşterea sociologică:(. Spre deosebire de simţul comun sociologia +ace un e+ort de a se subordona pe sine însăşiregulilor riguroase ale discursului responsabil.%. =in perspectiva mărimii domeniului din care se e/trage materialul g,ndirii sociologicecare nu selimitează doar la rutina zilnică. @ezultat general al lărgirii orizontului reprezintă descoperirea legăturiiintime dintre biogra+ia individuală i largi procese sociale.ș

A. Sociologia şi simţul comun di+eră prin modul în care +iecare concepe realitatea umană. Singulul mod în care putem în elege lumea în care ne situăm este a ne e/trage instrumentele de în elegere dinț ț

e/perien ele noastre personale. Sociologia se situează în opozi ie +a ă de caracterul particular alț ț ț

concep iilor despre lume ce par să poată vorbi +ără probleme în numele unei stări generale de lucruri<ț

nu ia drept bune modurile de în elegere. Ce par să constituie modalită i +ire ti de a e/plicaț ț ș

evenimentele care pot +i pur i simplu separate de sc7imbările istorie sau de domeniul social din careș

au apărut. 0 g,ndi sociologic înseamnă a con+eri sens conditiei umane prin intermediul unei analize amultiplelor re ele de interdependen ă dintre oameni B cea mai solidă dintre realită ile la care ne re+erimț ț ț

pentru a e/plica motivele personale i e+ectele punerii lor în practică.ș

. n timp ce +orţa simţului comun depinde de caracterul de la sine înţeles nu îşi pune la îndoială preceptele şi nu se autocon+irmă în practică sociologia are potenţialul de a tulburacertitudinile con+ortabile ale vieţii +ăc,nd +amiliarul ne+amiliar. #de+amiliarizare*=ar orice disciplină care caută legitimare trebuie să-şi creeze un model de producere acunoaşterii< orice +el de cunoaştere care aspiră să obţină recunoaştere publică #printr-o poziţie înlumea academică şi o parte din resursele publice* trebuie să demonstreze că poate o+eri un model+olositor. n opinia autorilor ceea ce se pare că îi interesa pe primii sociologi era să înţeleagă mai binecondiţia umană. 0poi dorind să edi+ice disciplina sociologiei nu au putut evita concepţiile dominanteale epocii privitoare la ce este „cunoaşterea adevărată". n cadrul instituţiilor unde s-a dus lupta

pentru recunoaşterea ca disciplină discursul sociologic a luat o +ormă particulară „e+ortul de a+ace sociologia să se acorde cu discursul scientist devenind un punct de m,ndrie printrepreocupările participanţilor" #p. %&*.-+iecare termen sociologic a +ost încărcat dea de cunoasterea sim ului comun.ț

3.Numi i trei sociologi i prezenta i, pentru fiecare dintre ei, una dinț ș ț

contribu iile aduseț

Auguste Comte (17!"1!#7$%D+ormulează perspectiva epistemologică pozitivistă pentru tiin ele sociale.ș ț

Do+eră un model de evolu ie socială în care se în iruie trei stadii: teologic meta+izic pozitiv # tiin i+ic*. Bț ș ș ț

e/plica ie +ormulată după metoda tiin i+ică ce apelează la observa ie e/periment compara ie induc ieț ș ț ț ț ț

i generalizare.ș

D0uguste Comte a urmărit crearea unei +iloso+ii pozitiviste corespunzătoare ultimului stadiu la careomenirea trebuia să aspire în viziunea sa după ce a trecut prin +aza teologică i aceaș meta+izică care



erau considerate drept +aze necesare în dezvoltarea omenirii de la copilărie spre maturitatea din cea dea treia +ază a spiritului pozitiv. ?ozitivismul tiin a i +ilozo+ia pozitivă nu mai caută e/plicarea cauzelorș ț ș

obscure ale +enomenelor ci se mul ume te cu studiul datelor e/perien ei.ț ș ț

DConsiderat unul dintre primii mari +ilozo+i occidentali moderni Comte a acordat o importan ă deosebităț

intercone/iunii elementelor sociale reprezent,nd premisa creării +unc ionalismului modern. Cu toateț

acestea anumite elemente ale lucrărilor sale au +ost adesea considerate e/centrice sau în a+aratiin ei iar concep ia sa con+orm căreiasociologia reprezintă baza tuturor tiin elor nu s-a bucurat deș ț ț ș ț

e+ectul scontat. 3otu i accentul acordat componentei cantitative matematice în luarea deciziilor este iș șastăzi acceptat reprezent,nd +undamentul no iunii moderne de pozitivism.ț

&mile 'ur)eim (1!#!"117$%Da stabilit i institu ionalizat sociologia ca disciplină academică.ș ț

Da realizat primul studiu sociologic: =espre sinucidere #('EF*Dde+ine te domeniul sociologiei ca +iind studiul +aptelor sociale „tipuri de conduită sau de g,ndireș

e/terioare individului ... dotate cu o putere imperativă i coercitivă în virtutea căreia ele i se impun cuș

sau +ără voia lui.D0cesta a urmat un model al ştiinţei caracterizat în primul r,nd prin capacitatea de a-şi trata obiectulstudiului strict separat de subiectul care studiază. n consecinţă disciplinele ştiinţi+ice nu se disting prinmetodă ci prin atenţia pe care o acordă unor domenii di+erite ale realităţii. „3eritoriul" sociologiei la

G.=ur47eim sunt +aptele sociale: +enomene colective ireductibile la individ.D37e Suicide: =ur47eimHs most important reason +or studing suicide Jas to prove t7e poJer o+ t7e neJscience o+ Sociolog. Suicide is generall considered to be one o+ t7e most private and personal acts.=ur47eim believed t7at i+ 7e could s7oJ t7at Sociolog 7ad a role to pla in e/plaining suc7 anindividualistic act as suicide it Jould be relativel eas to e/tend SociologHs domain to p7enomena. 0ccording to =ur47eim suicide is neit7er an individual nor a personal act. It is a social +act. It s7ould bestudied b acKuiring data +rom outside o+ our oJn minds t7roug7 observation and e/perimentation. LeJas interested in e/plaining di++erences in suicide rates but not in t7e stud J7 an speci+ic individualcommitted suicide. Simultaneousl 7e Jas interested in J7 are group 7ad a 7ig7er rate o+ suicide t7ananot7er. So 7e assumed t7at onl social +acts could e/plain it. Le proceeded to give sociologicalclassi+ication o+ suicides b s7oJing all t7e principal tpes o+ suicide J7ic7 are due entirel to socialcauses.

*a+ eber (1!-"12/$D+ormulează te/tul +undamental pentru e/igen ele discursului tiin i+ic în disciplinele socioumaneț ș ț

editorialul primului număr #('EF* al revistei 0rc7iv +Mr SozialJissensc7a+ten und Sozialpoliti4.D„=acă un eveniment al vie ii culturale este ancorat +ie direct +ie în maniera cea mai indirectă cu putin ăț ț

în realitatea +undamentală printr-un aspect al particularită ii sale pe care se bazează semni+ica ia saț ț

speci+ică pentru noi considerăm că poate con ine o problemă de tiin ă socială." #Neber %&&(: %A*.ț ș ț

DCea mai cunoscută lucrare a sa este eseul Gtica protestantă i spiritul capitalismului lucrare care aș

+ost piatra de temelie în studiile sale de sociologie a religiilor. n această lucrare Neber a argumentat+aptul că religia este una dintre cauzele cele mai importante care e/plică di+eren ele de dezvoltareț

dintre culturile Occidentale i cele Orientale i a subliniat importan a protestantismului ascetic care aș ș ț

condus la na terea capitalismului a birocra iei i a statului ra ional-legal din est.ș ț ș ț

ntr-o altă lucrare importantă ?olitica ca i voca ie Neber de+ine te statul ca o entitate ce posedăș ț șmonopolul asupra +olosirii legitime a +or ei. 0ceastă idee a devenit o de+ini ie +undamentală în studiulț ț

modern al tiin ei politice în tradi ia occidentală. Cele mai cunoscute contribu ii ale sale sunt cunoscuteș ț ț ț

sub denumirea de 3ezele Jeberiene.

.Ce 0n elege C. rig)t *ills prin imagina ia sociologicăț ț

Imagina ia sociologică o+eră o perspectivă mai largă i mai pro+undă asupra istoriei: Pne aută săț ș

în elegem +aptul că +iecărei epoci îi este propriu un anumit stil de g,ndire.P O consecin ă a imagina ieiț ț ț

sociologice este aceea că individul poate să i în elegă propria e/perien ă i poateș ț ț ș

controla propriul destin doar prin propria localizare în perioada în care trăie te. >iecare individ de laș

genera ie la alta trăie te întro anumită societate< +iecare are o biogra+ie proprie< +iecare +ace parte dintr-ț ș

o anumită perioadă istorică. @ela ia individsocietateț

sau cea individistorie este una mutuală: prin simplul +apt că trăie te individul contribuie la +ormareaș

societă ii i a cursului istorieic7iar în timp ce este modelat de societate i istorie. n acest +el oameniiț ș ș



depă esc e/perien a personală care este una limitată i pot în elege +or ele sociale care leș ț ș ț ț

in+luen ează i organizează via a. 0 adar imagina ia sociologică permite în elegerea cunoa tereaț ș ț ș ț ț ș

istoriei i a biogra+iei precum i a rela iilor dintre acestea două în cadrul societă ii.ș ș ț ț

-raportul comple/ care e/istă între tiparele vie ii lor proprii i des+ă urarea istoriei omenirii<ț ș ș

in+luen ele reciproce dintre om i societate dintre biogra+ie i istorie dintre „eu" i lumeț ș ș ș

„Imagina ia sociologică permite celui care o posedă să în eleagă scena largă a istoriei în +unc ieț ț ț

de semni+ica iile acesteia pentru via a interioară i cariera di+eri ilor indivizi.ț ț ș ț-încercări personaleproblemepublice #personal troubles public issues*

Considera că o persoană trebuie să aibă o înţelegere a istoriei societăţii lui pentru a înţelege societateaşi pe el însuşi în ea şi că prin această înţelegere omul poate determina care sunt valorile lui morale.

Cu o ast+el de înţelegere individul s-ar putea angaa apoi în problemele publice ale societăţii maidegrabă dec,t a trăi o viaţă izolată. ?rintr-un ast+el de angaament el ar putea identi+ica problemelevieţii sale care sunt cauzate de societate.

O ast+el de teorie este în mod inerent şi una politică pentru că vede implicarea politică a individului însocietate ca un rezultat absolut necesar. Imaginaţia sociologică este necesară pentru a înţelege

societatea într-o viaţă individuală şi +orţele istorice care au creat-o. >ără această înţelegere individul nuse poate înţelege nici pe el însuşi ca individ şi nici rolul şi locul lui în societate. Imaginaţia sociologicăo+eră însă această perspectivă care permite individului să recunoască şi să înţeleagă +orţele mai marice lucrează în societate modul în care aceste +orţe interacţionează cu el şi care este e+ectul acestora în viaţa individului.

ipsa imaginaţiei sociologice creează con+uzie şi an/ietate şi conduce la un sentiment de alienare aindividului din societate. Imaginaţia sociologică eliberează individul din această izolare o+erindu-icunoştinţe pentru a-şi putea vedea viaţa în perspectivă. 0ceastă perspectivă include at,t situaţiacontemporană a individului istoricul evoluţiei situaţiei contemporane c,t şi interacţiunea dintre celedouă #Qills (E)E*.

Cu această cunoaştere individul poate deveni un participant deplin +uncţional şi implicat în societate.Qills considera că valorile morale sunt +undamentul individului şi al societăţii în cazul în care valorilemorale ale unei persoane sunt împărtăşite şi modelate de valorile morale ale celuilalt. Cu toate acestea+orţele sociale precum şi sc7imbările constante din cadrul societăţii determina oamenii să-şireorienteze valorile în +uncţie de ast+el de modi+icări. 0cest lucru creează o întrebare constant şigenerală privind valorile morale ale societăţii în ansamblu.

Cei +ără o imaginaţie sociologică pot +i at,t de dezorientaţi de aceste sc7imbări înc,t pot deveni ceeace Qills numeşte 1insensibili moral". 1?roblemele personale legate de mediu #în sens cultural şi social*sunt necazurile şi problemele e/perimentate de către individ în societate. >ără o imaginaţie sociologicăindividul este în imposibilitatea de a realiza că maoritatea acestor probleme sunt cauzate de structurasocietăţii sau de eşecul uneia sau mai multor instituţii ale societăţii.

0ceastă lipsă de înţelegere orbeşte e+ectiv individul care nu poate vedea că singura soluţie la problemalui nu este la nivel individual ci la nivel social şi că singur nu este în măsură să-şi rezolve problemele.

Individul este prins at,t de e+ectul problemelor lui din viaţa sa c,t şi de incapacitatea lui de a se eliberade ele #Qills (E)E*.

Qodul de abordare a aceastei dileme este prin ceea ce Qills numeşte 1problemele publice ale structuriisociale" #Qills (E)E*. Imaginaţia sociologică +ace ca individul să recunoască +aptul că adevărata cauzăa problemelor sale este e+ectul unei dis+uncţionalităţi a societăţii.

Cu această înţelegere individul vede că alţii au de asemenea aceste probleme şi că soluţia nu este dea lupta în mod individual ci să-şi unească +orţele cu cei care-i împărtăşesc e/perienţele #Qills (E)E*.

?roced,nd ast+el individul intră într-o lume mult mai mare. Implicarea sa în problemele publice alesocietăţii îi dă posibilitatea să încerce să atenueze problemele structurale care îl a+ectează dacă nu lepoate elimina şi de asemenea să contribuie la modelarea şi remodelarea cadrului instituţional alsocietăţii sale. Omul devine ast+el implicat în problemele legate de valorile morale ale societăţii saleimplicare ce îl +orţează pe individ să identi+ice e/act care sunt valorile sale morale consolid,nd ast+elbazele vieţii sale personale. #Qills (E)E*



#.'efini i socializarea i prezenta i două teorii despre socializare%ț ș ț

Socializarea: procesul prin care ne +ormăm pe noi în ine trans+orm,ndu-ne în +iin e capabile de a trăiș ț

în societate.

n elegerea modului în care ne constituim ca persoane sociale trebuie să considere interac iunile cuț ț

ceilal i rela iile pe care le stabilim sau ne sunt impuse i +elul în care este organizat spa iul social înț ț ș ț

care ne mi căm.ș

?entru a putea în elege cum se înt,mplă aceste lucruri #cum aungem să avem con tiin ă să tim cumț ș ț ș

să ac ionăm în anumite conte/te să avem sentimente etc.* trebuie să ne construim un model despreț

ce este mintea con tiin a persoana #eu-ul i sinele*.ș ț ș

4eorge 5erbert *ead #Sinele social = t7e social sel+ R persoana socială * I T me R sel+ Gu T sine R persoana socială

QinteaU con tiin a ca produs al interac iunii comunica ionale #limba vorbită* prin care aungem săș ț ț ț

împărtă im semni+ica ii.ș ț

Sinele social este determinat de interac iunea socială a individului ci nu de determinanta biologică.ț

?ersoana #t7e sel+* se constituie ca rezultat al conversa iei dintre 1eu" i 1sine" unde primul reprezintăț ș

persoana ca subiect iar cel de-al doilea persoana ca obiect al propriei noastre re+lec ii determinată deț

atitudinile celorlal i +a ă noi de modul în care credem că ne percep al ii.ț ț ț

Sinele previne ca cineva să spargă barierele i regulile societă ii asteptate #de către societate*.ș ț

Eu-l permite individului să î i e/prime creativitatea i să în eleagă c,nd poate să pună la încercareș ș ț

regulile societă ii.ț

“eu” ( I ) i “sine” ( me )ș

6sinele aspectul social al individului. "Sinele" este reprezentat de comportamentele învă ate atitudiniț

i asteptări de la al ii i de la societate. 0ceste se re+eră adeseori la altul generalizat #Pt7e generalizedș ț ș

ot7er1*. Sinele este considerată o parte a persoanei care care e în trecut< mai mult eu-l s-a dezvoltatprin cunoa terea societă ii i interac iunilor sociale pe care individul le-a dob,ndit.ș ț ș ț

“eu”= considerat a +i partea prezentă i viitoare a sinelui social. "Gu-l " reprezintă identitatea individuluiș

bazată pe rezultatul cu sinele (me).

Con+orm lui Qead sinele social este elaborat de A activită i:ț

-roluri distincte pe care le interpretează le oacă copilul< pe parcursul acestui rol individul este capabilsă în eleagă cum se simt ceilal i despre ei în i i în +unc ie de o interac iune socială #ț ț ș ș ț ț pla8 * -V altulsemni+icativ<-limba 9orbită : permite indivizilor să răspundă unii altora prin simboluri gesturi cuvinte i suntele.Stăriș

de spirit dar i opinii despre un lucru sau despre alte persoane sunt transmite cu autorul limbii.ș

-rolurile tuturor celor implica i în ac iune i în elegerea ac iunii a ocului ca ansamblu #ț ț ș ț ț game*.?ersoana se dezvoltă +iindcă e/istă reguli la un oc care +ac posibilă c, tigarea acestuia -V altulș

generalizat

;igmund <reud

=d #das Gs*: partea neorganizată a structurii de personalitate #pasiunile dorinţele datele a+ectiveprimare ale individuluiimpulsuri i instincte nevoi energii*ș

>u #das Ic7*: partea organizată a structurii de personalitate #percep ia reac ia cunoa terea intelectulț ț ș

i inten ia* < adică latura mani+estă a personalităţii individuluiș ț

;upra"eu #das Wber-Ic7*: sim ul moral con tiin a totalitatea normelor interiorizate con+orm unui modelț ș ț

ideal < latura socială a personalităţii adică componenta care asumă normativitatea socială regulilelegile implicit restricţiile de comportament pe care le impune orice societate instinctelor noastre.



-.'efini i socializarea i prezenta i doi agen i ai socializării i două tipuriț ș ț ț ș

de socializare1Socializarea reprezintă procesul prin care individul în interacţiune cu semenii săi acumuleazădeprinderi cunoştinţe valori norme atitudini şi comportamente.=ezvoltarea +izică intelectuală şi a+ectivă şi cu at,t mai mult conduitele sociale comple/e nu serealizează automat ci prin învăţare.

Societatea printr-o serie de mecanisme şi agenţi #+amilia şcoala mass-media ş.a.* transmite bagaulcultural e/istent noilor generaţii pretinz,ndu-le un anumit comportament B considerat normal înrespectiva cultură." #@otariu şi Iluţ (EE;: E(*.

I.SOCIALIZAREA PRIMARĂ - este socializarea proprie copilriei !i const "n trans#ormarea copiilor "nautentice #iin$e umane% prin lim&a' i euca ie "n carul #amiliei.ș ț

Agent de socializare:<amilia BV structura +amiliei< locul +amiliei în societate. Ga este intermediarul dintre societatea globalasi copil locul unde se modeleaza principalele componente ale personalitatii. =esi +amiliile realizeaza+unctii socializatoare comune in realitate intervin numeroase di+erente in care modul in care +iecare+amilie isi socializeaza copii.

II.SOCIALIZARE SEC*+ARĂ , se produce prin învă area normelor i valorilor altor instan e deț ș ț

socializare #are neutralitate a+ectivă*

Agen i de socializareț colileȘ

-educa ia - proces +ormal< este parcurs un curriculum tematic de+init. =ar colile sunt agen i aiț ș ț

socializării i în moduri mai subtile. - disciplină autoritate a teptările pro+esorilor grupurile de prieteni.ș ș

4rupurile de egali (peer groups* grup de similaritate grup de ec7ivalen ăț-grupuri de copii de aceea i v,rstăș

-uneori sunt +ormalizate i sunt organizate de ceremonii speci+ice sau ritualuri de trecere.ș

-+ormate din persoane care au apro/imativ aceeasi varsta se mani+esta ca agenti puternici de

socializare mai ales in perioada copilariei si a adolescentei. C7iar de la o varsta +oarte mica copii deaceeasi varsta interactioneaza usor. =esi copii stapanesc mult mai putin simboluri si miloace decomunicare comparativ cu adultii ei comunica mai usor dec,t acestia

*ass"media- in special televiziunea i internetulș

- impactul televiziunii asupra predispozi iei către violen ă i crimă<ț ț ș

- socializare observa ională #indirectă*ț

Identităţile +ormate în cursul socializării primare sunt considerate drept constitutie pentru individ şi suntrelativ sta&ile "n timp<=acă individul aunge să sc7imbe aceste identităţi #de e/emplu se converteşte la o altă religieemigrează şi devine cetăţeanul unei alte ţări etc.* procesul de sc7imbare are loc pe #unalul unorcuno!tin$e% norme culturale !i practici "nsu!ite "n cursul socializrii primare.

III.SOCIALIZARE A*/ICIPA/I0Ă•procesul prin care individul caută să îşi însuşească c,t mai bine practicile culturale #modelecomportamentale norme valori* ale unor instituţii sau medii sociale unde doreşte să aparţină.•implica învatarea valorilor credintelor si comportamentelor unui grup caruia persoana nu îi apartine înprezent dar la care adera.

•-acest tip de socializare permite oamenilor sa +aca sc7imbari în atitudinile si actiunile lor sc7imbari cele vor +i necesare de îndata ce vor intra în noul grup<

#G/. studenţii de la drept care poartă costum şi cravată la cursuri şi e/amene se socializează anticipat

pentru poziţia socială de urist .*



I.SOCI0IX0@G0 COY3IYZ[•-se realizează de-a lungul întregii vie i a individului prin transmiterea i asimilarea unor modeleț ș

culturale i normative proprii societă i< ea re+lectă necesitatea învă ării i insu irii permanente a noilorș ț ț ș ș

valori i norme din societate.ș

. @GSOCI0IX0@G•procesul prin care individul dezvaţă practicile culturale #modele comportamentale norme valori* carei-au g7idat viaţa socială de p,nă atunci şi îşi însuşeşte practici speci+ice altor instituţii sau medii socialede care a auns să aparţină<• presupune ca o persoana trebuie sa se dezvete de ce este vec7i si sa învete ceea ce este nou. Oricepersoana care îsi sc7imba statutul social sau grupul de apartenenta cunoaste un proces deresocializare. 0cest proces este normal c,nd individul îsi sc7imba sluba sau devine parinte< darproduce sc7imbari dramatice atunci c,nd este somer sau emigrant .

#G/. persoanele condamnate la detenţie se resocializează mai înt,i în mediul înc7isorii ca dupăterminarea detenţiei să se resocializeze Ure-integreze în mediul de viaţă obişnuit al societăţiirespective.*

;ocializare reciprocă ?mbătr@nirea B momentul pensionării

7.'efini i conceptul de distan ă socială i discuta i două e+emple deț ț ș țdi9iziuni socialeSpa iul social este structurat rela ional:ț ț

•distan ă socială: continuum de la cunoa tere personală la cunoa tere dată de asocierea persoanelorț ș ș

cu tipuri sociale•"noi" #identi+icare apartenen ă * i "ceilal i"#distinc ie opozi ie e/cluziune*ț ș ț ț ț

• in 1roup‐ #unitate coeren ă interioară coeziune solidaritate siguran ă* iț ț ș out 1roup‐ #proiec iiț

an/ietă i rezervă di+eren ă respingere*ț ț

•grupuri bazate pe rela iiț #a "n #a ț ‐ ‐ ț sau grupuri e/tinse +ormate ca i "ș comunit i ima1inateț " #$enedict 0nderson*.

'i9iziunile sociale descriu graniţe imaginate percepute reprezentate i construite între categoriiș

sociale.•aceste grani e sunt cel mai adesea grani e simbolice dar uneori iau +ormă materială.ț ț

•persisten a diviziunilor sociale presupune e/isten aț ț

unor practici culturale prin care aceste graniţe sereproduc.

Ddiviziunile sunt constituite rela ional2ț

Ddiviziunile sunt concepute şi prezentate în discursul publicdrept di+erenţe naturale i +ireşti<ș

Dcategoriile sunt percepute drept omo1ene i de+initorii pentru identitatea persoanelor care +ac parte dinș

ele.

;pa iu socialț : ansamblu de pozi ii distincte i coe/istente e/terioare unele altora de+inite unele înț ș

raport cu celelalte prin e3terioritatea mutual i prin rela ii de pro/imitate vecinătate sau depărtareș ț

precum i prin rela ii de ordine ca superior in+erior iș ț ș intermeiar. 0cestora le corespund un set deispozi iiț sociale #4a&itus uri)‐ speci+ice iș luri e pozi iiț #moduri de a ac iona i comportamente*ț ș

speci+ice.eme rele9ante pentru e9idenBierea di9iziunii sociale % ConstrucBia socială a genului, e+plicaBii biologice 9s sociale ale inegalităBii de gen. ;c)imbări 0n relaBiile de gen din societate.

'iferenBe Di inegalităBi 0n educaBie 'iferenBe Di inegalităBi 0n munca plătită Di neplătită EelaBii de putere 6genizate 4en Di sărăcie 0n decursul 9ieBii



!.'efini i organiza ia i discuta i birocra ia ca tip ideal de organiza ieț ț ș ț ț ț

Organiza ia: grup de persoane care des+ă oară activită i colective pentru realizarea unuiț ș ț

scop comun sau a unui produs în mod plani+icat coordonat i inten ionat.ș ț

-statut: set de reguli de +unc ionare a organiza iei la care membrii trebuie sa adere<ț ț

-structură organiza ională B stabilitate de roluri organiza ionale i stabilitate în a teptările de rol<ț ț ș ș

inter anabilitate<ș

Qa/ Neber B organiza ia ca birocra ie #tip ideal în sensul lui Neber*:ț ț

•birocra iile sunt organizate con+orm unor principii ra ionale #calculabilitate predictibilitate e+icien ăț ț ț

ma/imizare a utilită ii*ț

•pozi iileU +unc iile sunt ordonate ierar7ic con+om unei diviziuni interne a muncii i sunt caracterizate deț ț ș

-reguli scrise impersonale a a înc,t particularită ile persoanelor să nu intervină în îndeplinireaș ț

sarcinilor •ocupan ii pozi iilor primesc arii de urisdic ie i obliga ii metodic delimitate con+orm unui lan alț ț ț ș ț ț

comenzilor clar numirile se +ac con+orm cali+icărilor i specializării nu după criterii ascriptive<ș

promovarea i recompensarea se +ace pe baza de aptitudini i e/perien ăș ș ț

•Birocratia presupune o ierarhie de autoritate. Orice organizatie de tip birocratic presupune oierar7ie adica o dispunere ierar7ica a pozitiilor interne cel mai adesea intr-o + orma piramidala in carese disting +unctiile de tip e/ecutiv de cele de tip decizional.•Birocratia presupune reguli scrise pentru oficiali. 0ctivitatea birocratilor se +ace intotdeauna inbaza unor norme formale,care sunt cunoscute si invocate de o+iciali. In acest mod se garanteazacaracterul impersonalal tuturor deciziilor din interiorul acestui tip de organizatii. =e asemenea seelimina arbitrariul si interesul personal sau de grup din actul de decizie realizat de birocrati. In epocilepremoderne cei care deserveau anumite interese publice o +aceau cel mai adesea pe baze cutumiareadica in baza unor traditii sau a unor obiceiuri locale si mai putin pe baza unor norme scrise. 0cesteadin urma c7iar daca uneori e/istau aveau doar un rol minimal.

•Birocratia se bazeaza pe functionari care sunt angajati si liberi de alte obligatii social

economice.>ata de epocile premoderne birocratul este un pro+esionist care se ocupa e/clusiv cuactivitatea din interiorul organizatiei birocratice si are surse de venit asigurate doar din aceasta. Inepocile premoderne persoanele care indeplineau anumite servicii publice nu erau pro+esionalizate simai ales nu isi asigurau veniturile e/clusiv din aceste activitati. Spre e/emplu udecatorii sau notariierau de +apt persoane cu anumite ranguri sociale care prestau aceste servicii sporadic pe langa alteactivitati care le asigurau veniturile principale. a +el pro+esorii din universitati in evul mediu nu aveausalarii pentru munca de predare ci traiau din di+erite alte surse cadouri de la studenti donatii sau renteale unor seniori din publicatiile pe care le scoteau etc.

•Birocratia presupune separarea acti!itatilor personale de cele presupuse de organizatii. 0cestprincipiu decurge direct din precedentul. 0tat timp cat un +unctionar este angaat si platit sa des+asoareo anumita activitate el poate +i controlat si obligat sa presteze doar acea activitate. Separarea are locatat +izic birocratia impunand ideea de program stabil de lucru dar si +unctional in sensul in care

birocratul isi des+asoara activitatea independent de orice alte constrangeri e/terioare birocratiei.•Birocratia asigura separarea functionarului atat fata de mijloacele de productie" cat si fata de

resurse.$irocratul nu are la dispozitie miloace sau resurse personale pentru a-si des+asura activitatea.Gle apartin e/clusiv organizatiei birocratice si tocmai din acest motiv birocratul desi dispune de oputere uriasa este controlat total de birocratie si mai mult cum spunea $alzac ca simplu individ eleste c7iar insigni+iant. Spre e/emplu militarul premodern dispunea cand dorea de propriile armepentru ca acestea erau ale lui armura sabia sau calul sunt obiecte ale proprietatii personale. Qilitarulmodern nu are arme personale mai mult c7iar organizatia birocratica #armata* ii da dreptul de a lepurta doar atunci cand ea considera ca este necesar. uptatorul premodern a +ost ast+el trans+ormatintr-un simplu +unctionar birocratic aceasta +iind si cauza pentru care modernitatea a putut instituipentru prima data in istorie un nou tip de societate non-militara dar pro+und birocratica.

Calculabilitate predictibilitate: rutină 0c iunile insu+late de valori absolute +ormează o parte din ce în ce mai mică a vie ilor noastre Bț ț



"dezvrăire" a lumii #Neber*Organiza ia ca realitate practică:ț

Dinterven ia vie ii dina+ara organiza iei: raporturile in+ormale< rela iile personale credin eț ț ț ț ț

particulare a+ilieri loialită i interese preudecă i< reac ii anticipative< tensiunea dintre autoritateț ț ț

i competen a te7nică< "incapacitate cali+icată".ș ț

Dinterven ia organiza iei în via a dina+ara organiza iei: supraveg7erea.ț ț ț ț

.Ce 0n elegem prin ac iune socială i care sunt tipurile de ac iune socialăț ț ș țidentificate de *a+ eber

Frin Gac iuneG se 0n elege un comportament umanț ț c,nd i în măsura în care actorul sau actorii îiș

acordă o semni+ica ie subiectivă.ț

0ctiunea socialăse compune din a1ent (actor)o&iect si scop. 0gentul sau actorul este individul saugrupul care determina modi+icari sau cauta sa orienteze comportamentul altuia cu care este în relatie.Zn medic intervine în tratamentul unei boli. 0gentul #actorul* social +iinteaza ca element al realitatiisociale interesat sau impulsionat de producerea unor trans+ormari în temeiul unui scop în relatia cucomportamentul altor persoane. 0ceasta actiune din partea agentului #actorului* social se produce

asupra altor agenti #actori* sociali pentru ca persoana asupra careia se +ac modi+icari nu le primestepasiv +ara nici un +el de reactie dimpotriva ea le accepta le respinge sau le negociaza. >iind o relatieactiunea sociala se e/ercita între actor si obiectul de in+luentat.

Prin ac iune 5social6 se "n ele1e o ac iune "n care semni#ica ia inten ionat e autor implic rela ia cuț ț ț ț ț ț

comportamentul altei persoane i "n care aceast rela ie etermin moul "n care ecur1e ac iunea.ș ț ț

Ac iuni nereflectate (ira ionale$%ț țNeber*Ac iuni tradi ionale%ț ț din obi nuin ă din tradi ie din obicei din cutume culturale.ș ț ț reprezinta actiuneamotivata sau derivata din traditie sau cutuma iar actorul actioneaza în virtutea acestor modelepresupuse a-i asigura realizarea scopurilor.

Ac iuni afecti9eț suspendare a calculului ra ional ce determină obiectivele i posibilele consecin e ale‐ ț ș țac iunilor. @ț eprezinta actiunea de modi+icare a comportamentului uman datorita starilor a+ective.

Ac iuni ra ionale%ț țAc iuni instrumental ra ionaleț ‐ ț ##$ec%rationalit&t ) miloacele realizării ei sunt alese potrivite/pectan elor legate de actori i obiecte pentru ob inerea scopului dorit. 0ț ș ț ctivitatea rationala în raportcu un scop care permite actorului social sa-si aleaga miloacele cele mai e+iciente în raport de scop. =epilda taranul care cultiva pam,ntul medicul care asigura asistenta medicala a bolnavilor etc. 0ctiuneaacestora pleaca de la norme reguli si principii clare. ntr-adevar în viata sociala în sensul ei cel mailarg oamenii îsi aleg miloacele ast+el înc,t scopul urmarit sa +ie c,t mai bine realizat iar în unele cazurinu e/ista alta alternativa dec,t adoptarea numai a miloacelor optime pentru un scopAc iuni 9aloric ra ionaleț ‐ ț #'ertrationalit&t *: motivate de valori. @e+lectă determinarea actiunii

actorului social de catre valorile sale. n actiunea sa actorul urmareste numai asigurarea concordanteicomportamentului sau cu setul de valori +ara sa-l intereseze consecintele c7iar si cele negative. 0semenea valori sunt onoarea demnitatea datoria +idelitatea eroismul.

1/.'iscuta i rela ia personal impersonal 0n cadrul conte+telor de interac iune socialăț ț ‐ ț

Conte+t impersonal de interac iuneț % dependen a de ac iunile altora<‐ ț ț

cunoa terea +oarte limitată a persoanelor de care‐ ș

depindem< multitudine de conte/te i roluri implicate.‐ ș

Dapelul la reguli pare să +ie singurul mod care +aceposibilă interac iunea.ț

Dîncrederea că partenerul va respecta acelea iș

reguli.



Fersonal"impersonal

"3ocmai +iindcă at,tea tranzac ii se petrec într un conte/t impersonal devine at,t de acută ic7inuitoareț ‐ ș

nevoia de rela ii personale. ncrederea este o rela ie socială subminată de supunerea +ără măsură laț ț

comandamente impersonale i latratamentul rezervat măr+urilor pe pia ă socotit adesea a +i c7iarș ț ‐

esen a impersonalită ii. ... succesul unui asemenea mecanism depinde de un+undament cultural deț ț

comuniune i angaament. =acă i se permite să domine necontrolat pia a va tinde prin urmare săș țsubmineze +undamentul pe care se bazează e/isten a ei." #p. (%&*ț

"Se pare că e+ortul neîncetat necesar pentru a men ine o înaltă intensitate a sentimentelor pentru oț

lungă perioadă de timp i pentru a absorbi +rustrările ce iau na tere la ciocnirea dintre sentimente iș ș ș

considera iile de e+icacitate poate genera mai multă su+erin ă dec,t e/perien a indi+eren ei din cealaltăț ț ț ț

variantă." #p. (%(*

11.Ce 0nseamnă diferen ele de gen i cum se manifestă 0n cadrulț șrela iilor socialeț

Socializarea de gen este o componentă a procesului general de socializare prin care se înva țăse asimilează și se transmit normele de gen ale momentului și ale locului încura,nduse saudescura,ndu-se anumite comportamente și atitudini de gen considerate potrivite din punct devederesocial și cultural

0 învăța să +ii +emeie sau bărbat derivă din atașamentul bebelușului +ață de părinți< C7odoroJaccentuează relația cu mama B cu care copiii tind să devină mult mai puternic implicați emoțional<

Socializarea inclusiv cea de gen se realizează într-un ansamblu de situa ii a+late în legătură unele cuț

celelalte #situa ii de socializare morală învă are cognitivă imagina ie comunicare psi7ologică etc* înț ț ț

care se construiesc se împărtă esc se interiorizează i sunt transmise permanent mesaele de gen.ș ș

Socializatorii direc i #părin ii* i indirec i #prieteni literatură televiziune limba ucării muzică etc*ț ț ș țproduc socializarea di+eren iată a +etelorU+emeilor i băie ilorUbărba ilor prin mecanisme speci+iceț ș ț ț

#tratament di+eren iat identi+icare*. 0legerea preponderentă a culorii roz pentru 7ainele +eti elor i aț ț ș

culorii bleu pentru 7ainele băie ilor sau atribuirea de sarcini casnice di+eren iate copiilor în +unc ie deț ț ț

se/ul lor sunt e/emple de +orme de tratament di+eren iat. Copiii prin identi+icare preiau total sauț

par ial modelele de via ă ale socializatorilor lor direc i #ceea ce +ace mama bunica tatăl bunicul etc*.ț ț ț

Qesaele de gen transmise prin intermediul manualelor colare devin de asemenea surse desocializareș

indirectă ast+el înc,t de e/emplu lipsa de modele +eminine puternice de succes în manualele inducediscret modelul +emeii care doar este i a bărbatului care +ace. Qoda top-modelelor promovată prinș

mass media socializează +emeile în interiorul unor standarde de +rumuse e utopice uneori periculoaseț

pentru sănătate cre,nd un model de +eminitate simplist i incon+ortabil +izic i psi7ic pentru +oarte multeș ș

+emei +ie că acestea sunt sau nu con tiente de acest lucru.ș

Socializarea de gen contribuie în anumite condi ii la apari ia discriminării de gen i segregării de gen.ț ț ș

?romov,nd stereotipuri i preudecă i de gen socializarea de gen este str,ns legată de +enomenulș ț

pro+e iilor autocreatoare. Indivizii socializa i în stereotipuri se comportă +a ă de persoaneleț ț ț

stereotipizate în +unc ie de aceste stereotipuri contribuind la con+irmarea acestora de către ei în i i #deț ș ș

e/emplu stereotipul legat de +aptul că +emeile sunt ori +rumoase ori de tepte provoacă în r,ndul +etelorș

+rumoase comple/ul lipsei lor de inteligen ă*.ț

Sociologi psi7ologi sau psi7anali ti precum >reud Qead ?iaget Coole 2o++man au abordat în cadrulș

teoriilor lor despre dezvoltarea identită ii de sine i aspecte ale socializării de gen.ț ș

12.Ce este cetă enia i care sunt formele eiț ș



=e+iniţii +ormale #uridice* ale cetăţeniei:•apartenenţa cu drepturi depline la comunitatea politică a unui stat•relaţie prin care sunt reglementate drepturile şi obligaţiile reciproce dintre un stat şi cei a+laţi sub urisdicţia lui.

#statul modern: suveranitatea teritorialitatea e/clusivă şi instituţia cetăţeniei. $

Cetăţenie #concepţie li&eral cosmopolit *-valoare egală a tuturor drepturile universale asociate indivizilor ca persoane.concepie ci!ic republican-democraţia şi participarea B +undamentale< sunt invocate suveranitatea şi auto-determinarea unuipopor< necesitatea delimitării unui „demos"

Cetă enia ca i concept politicț ș

•rela ie verticală între stat i subiect care a+irmă unitatea dintre cei guverna i i cei care guverneazăț ș ț ș

#egalitate politică autodeterminare democratică*•o rela ie orizontală între membrii aceluia i stat a+irm,nd apartenen a la o colectivitate #solidaritate iț ș ț ș

reciprocitate*•participare substan ială la via a societă ii pe baze reziden iale #drepturi i obliga ii egaleț ț ț ț ș ț

responsabilitate individuala integrare*

*odel e9olu ionar al cetă enieiț ț

•cet$enie ciic #drepturi civile ale persoanei B dreptul de a avea proprietate de a putea înc7eiacontracte de a putea +i reprezentat în +aţa legii etc.*•cet$enie politic #dreptul la vot la asociere la participarea în luarea deciziilor etc.*•cet$enie social B asociată cu statul bunăstării #dreptul la protecţie socială la un trai decent laeducaţie etc.*.

13.>+plica i afirma ia lui *ars)al HcHu)an *ediul este mesaIul ()eț țmedium is t)e message$

- te7nologia creează nevoi i determină să +acă oamenii lucruri pe care nu le +ăceau înainte maiș

degrabă dec,t răspunde la cererile lor< dependen a de te7nologie cre teț ș

- dezvoltarea te7nologică comprimă i trans+ormă +undamental rela ia spa iu-timp: interac iunea esteș ț ț ț

dislocată din comple/ul spa iu-timp al sc7imbului +a ă-în-+a ăț ț ț

- te7nologia comunica iilor #scrisul al+abetic presa de tipărit media electronice* a+ecteazăț

organizarea cognitivă cu rami+ica ii comple/e pentru via a socialăț ț

- modurile te7nologice noi de comunicare sunt e/tensii ale sim urilor în lumea e/ternă.ț- cultura tiparului a produs omogenizare vizuală i a +ăcut posibile c,teva din tendin eleș ț

modernită ii occidentale: individualizarea democratizarea rela iile capitaliste na ionalismul.ț ț ț

/4e meium is t4e messa1e B mediul constituie mesaul: mediul însu i caracteristicile saleș

sc7imbă rela iile dintre oameni prin interac iunile i posibilită ile pe care le ocazionează nu doarț ț ș ț

+aptul că mesaul i con inutul său aunge la noi< +iecare mediu de comunicare angaează în modș ț

di+erit persoana.

Of all the Internet searches that end up at the McLuhan Program website and weblog,the search for the meaning of the famous "McLuhan Equation" is the most frequent.Many people presume the conentional meaning for "medium" that refers to the

mass!media of communications ! radio, teleision, the press, the Internet. nd mostapply our conentional understanding of "message" as content or information. Puttingthe two together allows people to #ump to the mista$en conclusion that, somehow, thechannel supersedes the content in importance, or that McLuhan was saying that the



information content should be ignored as inconsequential. Often people willtriumphantly hail that the medium is "no longer the message," or %ip it around toproclaim that the "message is the medium," or some other such nonsense. McLuhanmeant what he said& unfortunately, his meaning is not at all obious, and that is wherewe begin our #ourney to understanding.Marshall McLuhan was concerned with the obseration that we tend to focus on the obious. Indoing so, we largely miss the structural changes in our a'airs that are introduced subtly, or

oer long periods of time. (heneer we create a new innoation ! be it an inention or a newidea ! many of its properties are fairly obious to us. (e generally $now what it will nominallydo, or at least what it is intended to do, and what it might replace. (e often $now what itsadantages and disadantages might be. )ut it is also often the case that, after a long periodof time and e*perience with the new innoation, we loo$ bac$ward and reali+e that there weresome e'ects of which we were entirely unaware at the outset. (e sometimes call these e'ects"unintended consequences," although "unanticipated consequences" might be a more accuratedescription.

Many of the unanticipated consequences stem from the fact that there are conditions in oursociety and culture that we #ust dont ta$e into consideration in our planning. -hese range fromcultural or religious issues and historical precedents, through interplay with e*isting conditions,to the secondary or tertiary e'ects in a cascade of interactions. ll of these dynamic processes

that are entirely non!obious comprise our ground or conte*t. -hey all wor$ silently to in%uencethe way in which we interact with one another, and with our society at large. In a word orfour/,ground comprises eerything we dont notice.

If one thin$s about it, there are far more dynamic processes occurring in the ground thancomprise the actions of the fgures, or things that we do notice. )ut when something changes,it often becomes noticeable. nd noticing change is the $ey.

McLuhan tells us that a "message" is, "the change of scale or pace or pattern" that a newinention or innoation "introduces into human a'airs." McLuhan 0/ 1ote that it is not thecontent or use of the innoation, but the change in inter!personal dynamics that the innoationbrings with it. -hus, the message of theatrical production is not the musical or the play beingproduced, but perhaps the change in tourism that the production may encourage. In the caseof a specifctheatrical production, its message may be a change in attitude or action on the

part of the audience that results from the medium of the play itself, which is quite distinct fromthe medium of theatrical production in general. 2imilarly, the message of a newscast are notthe news stories themseles, but a change in the public attitude towards crime, or the creationof a climate of fear. McLuhan message always tells us to loo$ beyond the obious and see$the non!obious changes or e'ects that are enabled, enhanced, accelerated or e*tended bythe new thing.

McLuhan de3nes medium for us as well. 4ight at the beginning of Understanding Media, hetells us that a medium is "any e*tension of ourseles." 5lassically, he suggests that a hammere*tends our arm and that the wheel e*tends our legs and feet. Each enables us to do morethan our bodies could do on their own. 2imilarly, the medium of language e*tends our thoughtsfrom within our mind out to others. Indeed, since our thoughts are the result of our indiidualsensory e*perience, speech is an "outering" of our senses ! we could consider it as a form of

reersing senses ! whereas usually our senses bring the world into our minds, speech ta$es oursensorially!shaped minds out to the world.

)ut McLuhan always thought of a medium in the sense of a growing medium, li$e the fertilepotting soil into which a seed is planted, or the agar in a Petri dish. In other words, a medium !this e*tension of our body or senses or mind ! is anything from which a change emerges. ndsince some sort of change emerges from eerything we conceie or create, all of ourinentions, innoations, ideas and ideals are McLuhan media.

-hus we hae the meaning of "the medium is the message6" (e can $now the nature andcharacteristics of anything we conceie or create medium/ by irtue of the changes ! oftenunnoticed and non!obious changes ! that they e'ect message./ McLuhan warns us that weare often distracted by the content of a medium which, in almost all cases, is another distinctmedium in itself./ 7e writes, "it is only too typical that the "content" of any medium blinds us to

the character of the medium." McLuhan 8/ nd it is the character of the medium that is itspotency or e'ect ! its message. In other words, "-his is merely to say that the personal andsocial consequences of any medium ! that is, of any e*tension of ourseles ! result from thenew scale that is introduced into our a'airs by each e*tension of ourseles, or by any new



technology."

(hy is this understanding of "the medium is the message" particularly useful9 (e tend tonotice changes ! een slight changes that unfortunately we often tend to discount insigni3cance./ "-he medium is the message" tells us that noticing change in our societal orcultural ground conditions indicates the presence of a new message, that is, the eects of anew medium. (ith this early warning, we can set out to characteri+e and identify the newmedium before it becomes obious to eeryone ! a process that often ta$es years or een

decades. nd if we discoer that the new medium brings along e'ects that might bedetrimental to our society or culture, we hae the opportunity to in%uence the deelopmentand eolution of the new innoation before the e'ects becomes perasie. s McLuhanreminds us, "5ontrol oer change would seem to consist in moing not with it but ahead of it.nticipation gies the power to de%ect and control force." McLuhan :88/

eseuri sociologie

Documents