enciclopedia disney 31 traditii si obiceiuri
TRANSCRIPT
I
,
\\
CupFinslntroducere in ,,Traditii gi obiceiuri" 7
a
CAte limbi se vorbesc in !ume? 8De ce nu avem toti pielea
de aceeati culoare? 10
Ce este un trib? 12
Care sunt principalele religii monoteiste? 14
(
Mai existi rdzboinici? 16
Cine sunt eschimotii? 18
Cine sunt indienii din America? 20Mai existi cowboy? 22
lndienii din Amazonia 24Viafa din insula Guadelupa 26
Unde triiesc creolii? 28Unde triiesc peruanii? 30Ce staturi au pigmeii? 32Unde triiesc mongolii? 34
Ce sunt nomazii? 36Cine sunt tuaregii? 38
Unde triiesc maharajahii? 40Cine sunt fachirii? 42
Ce este un toread or? 44
*S9 este folclorul unei regiuni? 46Anul Nou chinezesc 48
nginea sirbitorii Halloween 50
Ce este un carnaval? 52
ITTRoDUcERE
rIA
I ntre popoarete lumii existi o mulfime de deosebiri,de Ia culoarea pielii, staturi, pini la stilul de viafi,tradiliile gi obiceiurile specifice fieciruia. Degi intre
pigmeii din Africa gi eschimogii din Alaska existidiferente majore, totugi, in esenfi, ceva ii unegte pe to{i.
Existi oameni care triiesc in triburi gi sunt condu;i de o cipetenie.Altii se deplaseazi cu ajutorul siniilor trase de ciini. Unii triiescpe ni;te insule plutitoare, iar alfii in nigte rulote cu care stribat
lumea in lung si-n lat...
irv
o
Cflte limhi se Yorbesein lume?
& ln lur" existi in jur de 3 OOO de limbi.ln China, mai mult de un miliard de persoanevorbesc chineza. Engleza, considerati timbiinternalionali, este vorbiti de 425 demilioane de persoane; hindi, care este limbavorbiti in lndia (405 de milioane); spaniola(300 de milioane). Araba este vorbiti dinAfrica de Nord pini in sud-vestul Asiei, adiciin toati lumea arabi. Rusa este folositdin toati jumitatea de nord a Asiei.
Limbajul universal de mAine:informatica si internetul?
#.I 85 Dr LlMeliw EURoPANumai in Europa se vorbesc185 de limbi. Francezaeste intrebuintata de 100de milioane de persoane.Se vorbeste fran cezd nu numaiin Franla, ci si in Belgia,E lvetia, Lu xe m b u rg, in Af ricade Nord, Liban, Canada,in insulele Antile, in Tahiti,in Noua Caledonie...
\-_8
Lrnner
*%Ff, ffi&tr ffi#a-
JoecA,-TE cu MINNtn!r TFei limbi foarte cunoscute s-au amestecat cu nume de lucruri. Recu-
noqti aceste limbi?
Garoafd r Paleti r Francezd
Bufet - Englezd r Feribot
Piedestal - Italiand - Pa znic
FenANDoLAz Priveqte cu aten{ie aceste steaguri. Care dintre ele
este al unei [ari mari in care se vorbeqte engl eza
qi care este totodatd qi insula?
llNVllUg IIUVW lnDVSlS 'Z VNVI'lVll 'VZ3'|9NJ'VZJJNVUJ 'L ::IlInlOS
.t'Sru cr EsrE uN Drnlecr?
6n dialect este un mod de a vorbi specific unei anumite regiuni.inZair, o lard din Africa, existi mai bine de doud sute de dialecte'in lume numirim, in total, mai mult de sase mii de modalititi de
exprimare diferite.
f:-)1\ { $rrATr cA...
U TERMENUL MULTtLtNGvtsM (LA FELcA PLURTLINGVISM SAU POLIGLOTISM)
DESCRIE O PERSOANA SAU OcoMUNTTATE MULTtLllucvA, cEEA cE
insrnrvrruA cA REspEcnvA prnsonruASAU COMUNITATE SE POATE EXPRIMA
iru rvlnt MULTE LtMBt.
in Africa: sute si sute de dialecte
/\
& ln lur", cutoarea oamenilor variazi dela ,,negru" la ,,alb" , trecind prin ciocolatiu-deschis,
De wnu &vem toti pieleade aenreasi euloare?
galben ;i chiar rotu-auriu. Aceste diferenfese datoreazi melaninei. Melanina este o substanficoloranti din pielea noastri, care protejeaziimpotriva periculoaselo r raze ultraviolete.Cu cit soarele dogoregte mai tare gi trimiteultraviolete, cu atAt pielea se apiri mai mult;i fabrici melanini.
* 7 PTTELE DE RoSEATAin pielea de cutoare deschisaexisti uneori mici grupuri decelule foarte active. Peteled e roteala apar aco lo u n d e
se gasesc aceste gru p u ri .
PTeLEA
t=r DrrurAr onMENI: AcEEASI CuLoAREDupi spusele savantilon cei dintai oameni aveau cu
culoarea epidermei celor care locuiau in Europa s-a
culoare. Explicatia pielii negre: soarele, bineinteles!
siguranti pielea de culoare inchisi. incetut cu incetul,deschis, in timp ce epiderma africanilor s-a inchis Ia
GASE$TE R ASPUNSUL CONECT:A Cei dintfii oameni triiau:
ln Africa
Pe Marte
La Polul Nord
vcruJv N! 't :ltintos
Pielea oamenilor se col oreazd datoriti:
Mandarinei
Melaninei
Felineit3NtNVlll,ll'Z :rlin'los
c La ce foloseqte melanina:
r Protejeazd impotri va razelor ultraviolete.
2 Condimen teazd, felurile de mdncare.
r Ne face sd rddem.
f r:rl0tnvutlnuolSzvu vntutodtlil vzvSrfroud 't :llintos
B
I
Ce lume bogati in culoare!CAnd tatil gi mama unuicopil sunt de culori diferite,copilul este ,,metis" (provinedin amestecul a doui rasediferite).
9TlATl CA...EPIDERMA ESTE STRATULDE DEASUPRA AL PIELII.
€e esGe wm tdh?& U" trib este atcituit din familiile care triiesc
impreuni pe acela;i teritoriu. Acestea impirti;escacelea;i tradifii, aceea;i istorie. Vorbesc aceeagilimbi. Deseori, tribul e condus de o cipetenie,un fel de judecitor care ia hotiririle importantegi face astfel incit legile si fie aplicate.
Fiecare trib are obiceiurile luiin ceea ce privegte podoabele.
f'ToTl ilrt TnrBURtlUn trin poate fi pur 5i simplu ungrup de cativa siteni. Dar poate fialcatuit si 9in cAteva zeci de mii depe rsoan e. I n vre m u ri le strivec h i ,
toatd lumea triia in triburi. Astizi,in Europa nu mai exista triburi.insa ele continua sd existe pe toatece le lalte co nti n e nte.
_---'---
* 'TnreunrlE INDTENE
inainte ca primii europeni sd se fi stabilit in America de Nord, aici triiauaproximativ un milion de indieni. Acegtia erau impd(iti in mai multe zeci
de triburi: apache, cheyenne, sioux... Astdzi, indienii navajo formeazd celmai mare trib, 130 000 dintre ei triind intr-o rezervatie din Statele Unite.
r$Ttr
Ux PTCDELocICA
Un explorator intdlneqte dou5 triburi: A Ei B.
Fiecare trib e alcituit din zece persoane.
El trebuie si ia cu el un membru al tribuluiA qi un membru al tribului B.
Cum nu vorbeqte limbile locale, acesta nupoate qti cdrui trib ii aparfine fiecare. CAte
persoane trebuie sd ia cu el ca sA fie sigurcA are cel pu{in doud persoane din triburidiferite?
Kea$
ft-,{\ ( $rrATr cA...
u o REZERVATTE ESTE UN TERTTORTU
I LrMrrAT, ocRonr gl ALES DE o r,ARA
ffid:*$$'$uffiAffirlut
SNVOSufd 33:tzSUdSNn'll nJ Vl VS 3lnssul :ltintOS
PENTRU UN TRIB, ASTFEL INCATAcEsrA sA rnArascA AcoLo.
TnTBURTLE
mffi*e'...Geistdreli& Cre;tinismul este religia monoteisti
cu cei mai multi credincioti: numirulcre;tinilor depd;egte 1,5 miliarde.Musulmanii numiri aproape un miliard.Religia lor este islamul. Existi cel pufin20 de milioane de evrei, insi iudaismuleste cea mai veche dintre aceste religii:s-a niscut in urmi cu aproape patru mii de ani.
Rugiciunea evreilor lingi ZidulPlAngerii, la lerusalim
Moscheea regelui Abdallah,in lordania
* ' CAnnLE STTNTEAceste trei religii su nt monoteiste:adeptii lor nu cred decAtintr-u n si ngu r Du m nezeu. Fiecarecredincios urmeazd regulile datede Du m nezeu I sdu. Aceste regu lisi viata profetilor sunt scrise incarti. Pentru cre5tini, Biblia. Pentrumusulmani, Coranul. Pentru evrei,Tora si Talmudul.
r!1
ReLrcuLE
Porr, MoNo
Ajutfindu-te de defini{ii,cuvintele sau pentru a le
umple spafiile goale pentru a completagdsi pe cele care lipsesc.
multe so{ii este poligam,
specle
mai multe
Cel care crede in mai multri zei este poli
Cel care are mai
cel care are una singurf, este
un lucru care are o singurd culoare este monocrom,
cel cu mai multe este
Mierea pe care o produc albinele dintr-o singurd
de floare se numeqte monoflord, cea produsd dinfeluri de flori se numeqte _
Policultura este cultura mai multor specii
de plant e, cultura unei singure varietdtinumindu-se
vunttn3oNow'9 vuolJtlod'? htouSt-tod'g l lvooNol l'z l.slflllod't :3llnlos
* 'CAsELE Lur DUMNEzEvCredinciosii se strang laolaltaca sa se roage si sa-l cinsteascape Dumnezeul lor. Crestiniise aduna intr-o bisericasau intr-un templu, iar unpreot sau un pastor conducerugiciunile. Musulmanii se
roagd intr- o m osc h ee, ca Ia uzalor fiind imamul. Seful religiosal evreilor este rabinul,iar casa Iui Dumnezeueste sinagoga.
Romanii gi grecii credeau innumerogi zei si semi-zei. Ei
aveau religii politeiste.
F:--7{\ ( $rrArr cA...
U uN PRoFET EsrE uN cREDtNctos,UN MESAGER AL LUI DUMNEZEU
cARE irucenncn sA-t coNVERTEAScAPE CETLALTI LA RELIGIA LUl,
LA LUCRURILE IN CARE CREDE.
Biserici crestini in Noul Mexic
ilfai exista r6ffie*?11 i.E-/ I n trecut, rizboaiele erau ceva obi;nuit
in via{a triburilor; ele fiind de apirare saude cucerire. Pe atunci, dugmanul era de multeori tribul vecin, iar confruntarea singeroasiera singura modalitate de rezolvarea conflictelor. Astizi, aceste lupte tribale suntinterzise prin lege.
Tribul Dani (lrian Jaya,in lndonezia)
fVEcHn EnolRazboinicul era un erou,un model pentru toti.El simboliza curaj ul si
forta. Pentru baieti, erao onoare sa fie formatiin p ragu I ad o lesce nte i ,
in spirit de r6,zboinici.ln acest scop, luauparte la ceremonii cared u rau lu n i intregi. Acestir6,zboinici fac acum partedin folclor.
RAzBotNlcn Tnlenli:
q€Irrr NUMELE FTMEILoR RAzBorNrcECuceritorii spanioli au ajuns in nordul Braziliei insecolul al XVI-lea. Acolo s-au Iuptat cu razboiniciiindieni, care triiau in apropierea unu fluviu urias.Acestia erau conduti de femei, care seminau curazboinicele din mitologia greacd, am azoanele.Ele au dat numele fluviului Amazon.
BINE ixeRMATrIatE armele pe care le foloseau odinioari rdzboinicii. Uneqte cu o liniefiecare armd de numele continentului unde era folositi cel mai frecvent.
sul i td
sarbacand
bumerang
pumnal mal aiezian
tomahawk
America de Sud
Australia
Asia
Africa
America de Nord
r g'c ?'g t 'v z'o r :rlintos
$TtATt CA...CUVANTUL,,ONOARE" VINE DINLATINESCUL,,HONOS", O FORMA iI
ARHATCA n LUt ,,HoNoR-, r
cARE irusrrvlNA LA oRtctNE$r ,,oMAGru ADUs zerr-diiiiirpa I
I
O LUPTA". ONORUL, ONOAREA ESTE IIUN SEMN DE VENERATIE,
DE CONSIDERAT|E, LEGATA gt EAFaimoasele statui aleunor soldati rizboinicidin Xian, China
:oNSTDERAT;,-ft-iFd!, ro (l:=l'i:'l=r:"_'llT_ ) \
-O/,
$z
Cine sunt esehimo$ii?
& Escnimogii sau inuifii sunt locuitoriicei mai cunoscufi ai zonei polare. Odinioari,triiau cu tofii in case rotunde, ficute dinblocuri de gheafi: igluuri, ca in ilustrafiade mai jos. Perefii foarte grogi de gheafiii protejau foarte bine de frigul niprasnic(temperaturile puteau ajunge pinila - 45'C!) Eschimogii mai construiesc inciigluuri, dar mai mulfi dintre ei locuiescin case obisnuite.
Eschimogii se deplaseazi insinii trase de cAini (husky) carerezisti foarte bine Ia frig.
$i tu ai, poate, un hanorac.Eschimo;ii sunt cei care l-auinventat, pentru a se apira defrig. Tot ei au inventat li caiacul.
-/
\:
EscHrMogn
* ' BuNr VArrrAronlEschimosii vineazd foci, ursi si karibul (ren canadian).De asemenea, sunt ti foarte buni pescari. Primdvara spargcopci in gheata ;i pescuiesc pastravi aurii arctici.
TpsrA Ce este un pistriv auriu?
t un pegte
2 O focd din Alaska
:t IJn ren din Can ada
I
2
;i
Numai un obiect din cele care urmeazd nu a fostinven tat de eschimoqi. Care?
Hanoracul
Coniacul
Caiacul
c Care este celdlalt nume al eschimoqilor?
r Zulu
2 Inui[i
:| Zarbi
z J'lyz:lcNvuJ JNtDtuo to VUnrnVs o rrsr) tn3vtNoJ - z g '! v :rlintos
$TlATl CA...EscHrMogn igl onu uN ALT NUME:
sE NUMESC^ PE Et tNgt$t ALTFEL,rNUrTr, cuvAlur cARE ilusenruruA
,,ADEVARATUL POPOR".
Cine sunt indieniidin fuerie&?
& Cu mult timp in urmi, America era
de la care luau carnea 9iisi confectionau haineleiorturile, numite tipi.
pielea din caresi isi construiau
lndienii nu ;tiau si citeasci 9i
si scrie. Comunicau cu ajutorul unorsemne trasate cu vopsea ti al unorsemnale de fum.
€.ERIREA EuRoPEnruACAnd America a fost cuceriti deeuropeni, numerosi indieni si-aupierdut viala incercAnd si-siapere teritoriul. Astizi, in StateleUnite nu mai exista decAt400 000 de indieni. Le este greusi se integreze in societate si
uneori triiesc in rezervatii.Acestia isi mai poarti imbricdmintealor traditionala din piele si pened oar la sirbato ri .
populati de indieni impe(ifi in triburi .
lndienii din Nord triiau ca nigte eschimoti.lndienii din peduri (irochezi) cultivaupamantul. Indienii din prerii ti din zonelede deal (cheyenr€, sioux) vanau bizolli,
--"......'-tF'
Alimentafia indienilorcuprindea I 000 devarieta{i de fructe 9ilegume ti I 500 deanimale sau pegti.Triburile de indienicredeau in armoniaprofundi dintre om 9inaturi.
frJ--rAd' ) tU ^-t!
f7 Dr cE ,, lNDlENt"?Cristofor Columb I descoperitAmerica in 1 492. lnsd cAnda ajuns pe acest continentcredea cd se afla in lndii,in Asia. De aceea, oamen iipe care i-a intAlnit au fostbotezali,,indieni " ...
$TlATl C4...A SE INTEGRA" INTR-UN GRUPt^rt'
, |NSEAMNA A ADOPTA ACELA$| MOD
Tnsr DnSPRE Serut, INnrAr\r
A Un tipi este:
r Un animal
t Q plantd
:r ljn cort
Giseqte numele
de popor care nuse potriveqte:
I roch ezi
Cheyenne
Hinduqi
Sioux
(rrurtorur to gtur Nn lNns nN) e g '€ v :lti.ntos
oe vrnrA cu AcEl cnup.
OercEluRJ-:
Mai existi cowhoy?
& Co*Uoy-ii sunt nigte americani, pazniciai turmelor; care stribat intinderi uriage in careanimalele triiesc in libertate. Odinioari, ace;ticowboy erau tot timpul inarmafi. Ei luptauimpotriva indienilor; dar ;i impotriva hofilor devite... Filmele western au ficut din ei personajede legendi. Cowboy mai existi ;i astizi, dar numai trebuie si se bati.
Marcarea vitelor
+,CowBoY MoDERNTCowboy-ii de astizi nu i;i mai mAnacirezile de bovine doar de pe cal.in ranch-urile lor, care pot fi la felde mari ca un judet, se deplaseaz6,mai degrabd in maSina sau chiar inelicopter. Dar in unele orate miciinca mai regesim, in timpul marilorvAnz6,ri de vite, atmosfera de vestsa I batic.
CowBoY
?tDEo, sAneAronnr PopumnAUn rodeo este o sarbatoare din America de Nord,organizati cu prilejul marcirii vitelor. Unii cowboyincalecd pe cai salbatici, mustangi, ;i se intrec inindemdnare. Dar, deti pentru public este amuzant,un rodeo e dificil pentru concurenli, punand
;i caii Ia grea incercare.
LnsrnrNTAcest vi[elug s-a pierdut in labirint. diut-o pe mama lui si-l g6seascd.
Iit{,
:3tln1()s
--;;;;11.. -----tI
UN PERSONAJ DE LEGENDA ESTE I
uN PERSONAJ DESPRE CARE^ I
s-A voRBrr nrAr DE MULT itucAr ;A DEvErur rf,dufo's lilbt'ir:i' n
-'-o:'11*: - - - ) \
RADITII OercEruR
Indienii dinAmazonia-/)- I
&/ I ndienii din Amazonia triiesc in pidureatropicali, gi fiecare grup locuiegte laolaltiintr-o casi numiti maloca. Tinerii i;i iau so{i
;i sofii din triburi diferite 9i fiecare tribvorbe;te o limbi diferiti. Agadar; fiecare copilvorbegte cel pufin doui limbi, pe cea a mamei
ti pe cea a tatilui, iar la maturitate poatedeprinde chiar mai multe limbi.
* r IrurflEREExista o ceremonie pentru trecereade la copilarie Ia virsta adulta.Baietii sunt adunati la un loc,ii asculta pe adulti cdntind Ia flaut5i vorbesc cu vracii-vindecitori.De asemenea, adolescentii maitrebuie sa dovedeasci 5i ci 5tiusd pescuiasca ;i si vdneze ca nistebarbati.
MEsAJ ComFrcATDescifreazil ceea ce spun indienii din Amazonia ajutflndu-tede codul de mai jos.
s* V* !\€F{
+&*; "& *e'**&
A
C
E
L
M
N
o
P
S
T
x*
+rlrdS.
tVt"/*
'vrsvfov vcolvuu 3ov'rd rtu :rrinros
f'lTnre=lAruncoNDAlnd ien ii d in Amazon ia cred cistrdmosii lor s-au ndscut dintr-oanaconda, un tarpe enorm caretraie;te in Amazonia, gi ca fiecareanaconda a dat na5tere unui tribdiferit care vorbegte propria limba.
ft--,+\ { gnATrcA...
() MALocA EsrE o cAsA MAREI DrN RAMURT gr FRUNZ.E,iru cnne
TRATE$TE UN TRIB |NTREG.
IfiaF din insulaGuddelrya
& Gu"A.lupa este un arhipelag situat inpartea estici a Caraibelor. Este un departamentde peste miri al Franfei. Clima sa caldifavorizeazi cultura trestiei-de-zahir gi abananierilor: Aici nu sunt decit doui anotimpuri:anotimpul uscat 9i anotimpul umed. in timpulanotimpului umed, ploui mult. Ploile suntscurte, dar puternice, iar cildura, cAteodati greude indurat, ifi arde pielea.
f'UN SoARE DocoRrroRin anotimpul uscat, soarete arde.Nu trebuie sd ieSi niciodatd cucapu I descoperit. Femeile se
acoperd cu etarfe in culori vii,ro;ii si portocalii. Fetilele au egarfealbe. Pescarii poarta o palirietrad itionati, salako. intre oradouisprezece si ora trei, oamen iistau Ia umbra si isi fac siesta.
GUnDALUPE
* . CARNAVALin Cuadelupa e foarte cald, daracest lucru nu ii impiedica pe cei
de acolo sd se distreze. Trei zileneintreru pte, in tim pu I carnavalu Iu i,
cAntd, danseaza 5i defileaza in ritmultobelor. Unii se deghizeaz6, cu bucatimari de satin rotu, altii cu frunzede banan ier.
Cn AUESTECATURAIA ASa zd in ordine literele urmitorului cuvdnt
pe care o poartd pescarii in Guadelupa.
qi vei descoperi numele pildriei
'ogNvw lS taarv'rruvruvs'svNvNv :lrcrrox:t frcnuJ 3svotctlf o rvcNVU! rilrv vdn]fovng N!'zo)lv.lvs'L ;ftln'Ios
AAOKLS
B Thind fra za in locurile potrivite, vei qti ce spune Donald.
i nGu adelupaa m mAncatdeI i ci oa s efru ct eexot i cea n a n asbananekiwiqimango.
Pentru locuitorii dinGuadelupa, pescuitul euna dintre principaleleindeletniciri.
grlATl cA...TRESnA-DE-znxAn EsrE
o PLANTA orru lAnne cALDEDIN CARE SE FACE ZAHAR.TULPINA EI POATE ATINGE
7 METRI iruAlnME.
[fmde Crsf,ese epeelf,i?-/)- F
+l' l'ran1a are patru departamentede peste miri: Martinica, Guadelupa,Guiana Francezi gi R6union.Odinioari, nigte europeni s-au hotirAtsi meargi si se stabileasci acolo.Descendenfa lor albii niscufi dincolo demare, e numiti ,,creoli". in Guadelupa gi
in Martinica, acegtia sunt numifi ,,B6k6s".
Carnaval in insule
Piati cu fructe in Guadelupa
ZouK 5r BI-AFFSa fi i creol inseam na si sa aio culturd, o limba, obiceiuride viati diferite. Sa dansezi,,zouk" si ,,biguine", sa Stiisa gatesti ,,blaff " , un fel demancare de peste cu mirodenii,sau ,,acras', un fel de ruladadin aluat umpluta cu morun.
Cneolu
PorrA BuxA, DusrlDaisy ar gusta cu pldcere din aceste fructe.Dar, vai! Cum sd ajungd la ele?
-l II
: r rinros
q8' VoRBrn CREoLA?
in aceste insule, toataI u m ea vo rbeste c reo la.E un dialect, o limbainventati pornind dela alta. Desi vine dinfran cezd, se gasesc in eaciteva cuvinte af ricane.Vrei sa-i faci paf peprieten ii tai creoli?Spune-le:,,Quimbe raidpas mol l i ! ", ceea ceinseamnd:,,Tine-te bine,nu te da batut!"
$TlATt C4...DESCENDENT, A
UNEI PERSOANE E FORMATADtN COPilt, NEPOTil $t
srnAruEPonr sAr.
--!--.-\
fnnorTu gt OelcElufu
Innde trfliese pruanii?& Peru-Lrl este de aproape cinci ori
gi jumitate mai mare decit RomAnia.Este a treia {ari din America de Sud ca
vamirime! Peisajele sunt compuse din muntigi dintr-un platou alpin inalt, Altiplano.Pe malul mirii, climatul este cald gi uscat,la munte, uscat gi reG€, iar in zona depedure climatul este cald li umed.
f' INDTENI SI MEsrrzosPeruanii sunt indieni sau mestizos:meti5i (amestec de nativi-american i
si europeni). Traiesc mai mult inorate decit la sate. Un peruan dintrei Iocuieste in Lima, capitala.in Peru, piincipala activitate estemineritul argintului si cuprului.De asemenea, s-au dezvoltatagricultura si productia de !esdturide bumbac.
Machu Picchu
Ruine incase la Pisac
rSTT RAil-I ffiUL TAU A{UffiI
TEsr:A' Locuitorii din Peru sunt:
' r "Peruani Ei peruane
t 'Peruezi qi perue zoaice
3. Perueni qi peruence
Capitala statului Peru se numeqte:
Lama
Lhassa
Lima
Odinioat6, teritoriul peruan era locuit de:
azteci
mayaqi
incagi
eJ'tg'rv:ilintos
\r:
* 7 lrucA5rr, SrRAMoStI luSrRr r
Peruanii vorbesc spaniolasi quechua, limbastrdmoSilor inca;i. Potiad m ira vech i aSezdriincate la Machu Picchusau Cuzco. De asemenea,aici mai poti descoperi5i satele indienilor Uros.Acestea, aflate pe laculTiticaca, s u nt ad evirateinsule plutitoare! Casele,
tcolile, toate suntconstruite din stuf!
grlATl c4...METISUL
EsrE cEL cARE ARE pAnrrunDE RASE DIFERITE.
Ce stnturi aupigrneii?
o
sr su2
Pig."ii triiesc in pidurea virgini din Africant oamenii cei mai scunzi de pe planeti.
Cei mai inalfi nu misoari mai mult de 1,50 m,iar cei mai mici, 7,2O m! Au inilfimea unui copilde vArsta ta, dar sunt vAnitori curajogi ;i cunoscpidurea pini in cele mai indepirtate cotloane.
incepAnd cu virsta de 9 ani,fetele gi biietii pigmei aupropria colibA.
dMnnnn, HIPoPoTAM!Pigmeii se ospiteazd cu
animalele pe care le aducde Ia vAndtoare. Retetalor preferata? Taie mdruntcarne de antilopa si carnede hipopotam, o invelescin frunze 5i o frig incen usi.
Ll2
.2LASELECasele pigmeilor sunt mici colibeconstruite din ramuri elastice legateunele de alte cu Iiane. Acoperisul e ficutdin frunze mari de bananier: acesteaii feresc de ploaie. Paturile sunt simpleculcuguri din ferigi. Trebuie sa fie placutsa locuiesti acolo!
$: Hil- $s$*$ffi $- $
LTTERELE BUcLUCA$ECa si afli ce spune Lulu, aqaz6 sub fiecare dintre aceste litere pe cea carese afl5 inaintea ei in alfabet:
ffiffiffi
"ugv rruvol uvo 'crhr rr tioa 'uo-n:ruucrd vf N3hrf sv :rri.nros
$TlATl CA...
^ I'A ZDROBI"INSEAMNA A FACE CEVAeucAn Mrcr sAU PRAF. A
-oD
A 5 F N F o G A o i H N F i M P s o P U i
G P A s T F
A c I M
csnlifi?$rt.
& Mon*otia este o fari situati in centrulAsiei, care se invecineazi la nord cu Rusia 9i lasud cu Republica Populari Chinezi. Mongoliaare o suprafa{i, de aproape gapte ori maimare decit RomAnia: 1,6 milioane de km2.insi nu e prea primitoare. Ctima este uscati,prea caldi vara, prea rece iarna. Aici locuiescnumai doui milioane 9i jumitate de locuitori.
Mongolii au ochii migdalafi,asemenea chinezilor.
lmensa stepi lapicioarele munteluiAltai
*O CnPTTALA
ACLOMERATAJumitate din mongoli traiescin zone rurale. Adesea suntnom azi: pistori in ciutareade noi pa;uni. Ei cresccimile, cai, boi...Cel mai mare oras esteU lan Bataar, capitala, u ndetrdiesc 800 000 de persoane:o treime din populatie!
MoNGoLTA
* ' SrRArvro5r CucERtronr !Mongolii au fost rizboinici de temut, mereu gatasa invadeze tarile vecine. Cel mai mare a fostimparatul Cengis Han, in secolul al Xlll-lea.Ca si se apere, chinezii au construit u n zid inaltde-a lungul granitei, Marele Zid Chinezesc,care nu a fost prea eficient.
rTTT RAHI}UL TAII A{IJffi!
NuMEPnoPRrr CTFRATElnlocuieqte semnele cu litere, respectdnd codul, qi vei descoperi numele:
!
i nepotului lui Gengis Han, care a domnit peste China:
KIbsl's Hto
2 unui cdldtor vene{ian care s-a aflat in slujba lui Kubilai:
M'rcn Pnln
unui deqert care ocupd o parte a sudului Mongoliei:
Gnei
unui fluviu din nordul Mongoliei:
Kbrllbo
N31nU3)t'r tgo9'€ o-tod o3uvn'z NVH tvlgnx't :ilrntos
Stepele ti de;erturilei;i impart intre eleMongolia.
SATEAN ESTE CEL CARE TRA|E$TEiru snr. rNVERs, cEL cARE rnArEgrr
iru onng EsrE onAgrnN, crrApiru(DE LA cErArE, vEcHrur- ruijii'i'' n
_:i":1$:Y1 _.)-'C;
$TlATl CA...
Ce sunt nomnroii?
& Pentru nomazi nu se pune problemasi triiasci in case ;i si rimAni tot timpulin acelasi loc. Viafa lor inseamni si fie mereupe drum, si meargi din oras ?n ora9.in funcfie de anotimpuri, ei schimbi regiuneasau fara. Odinioari, nomazii mergeauin ciru{e trase de cai. Astizi se deplaseaziin caravane remorcate de masini.
Nomazii se reunesc cu ocaziasirbitorii SfAnta Maria a Mirii.
"fi ESrEs ucARr D EsAvAnS rTr
in ciuOu uietii lor itinerante,nom azii au o cu ltu rd specifica.Deosebit de inzestrati pentru artelespectacolu Iu i sau circu lu i, ei su ntm uzicien i extraord inarisi dansatori fara pereche.Si lucrarile lor artizanale suntrenumite: broderiile, coturileimpletite sau vasele lor suntfoarte apreciate.
NoMAz
CrRcuRrLE RnoMrLoRRulotele circului sunt in
cunoscute. $tii si spui in
ffiffiBruxelles Varqovia
RRItalia, Olelncla, Belgia, Polonia, Germania
drum spre c6teva capitale europene foarte
ce fdri vor ajunge?
Roma
vrNvrmu3g - NrIU3s :vrruotod - vrno$uvn:vllvrl - vl toH jvtg-r38 - s3-t'l3xnH8 :vcruvto - t^tvoHStswv :trintos
Amsterdam
Berlin
Ruloti in caretriiesc rromiinomazi.
%MULTIME DE NuMEIRromii nom azi isi datoreazi numele unei regiuni dinEuropa centrala de unde sunt originari: Bohemia. insinumele Ior variazi in functie de tara care ii primestesi in care se stabilesc: in Spania sunt numiti gitanos,in ltalia su nt zingari, in tirile d in E u ropa centrali,ca Ungaria sau Serbia, sunt numiti tigani.
$TlATl CA...CUVANTUL ,,ARTIZANAT"
DENUME$TE TOATE ACELEOBIECTE FRUMOI\SE FABRICATE
cu ruArun.
rme ffwmGWwrcu
& Tu"r"gii iau de la turmete lor tot ceeace au nevoie: cresc dromaderi, capregi oi ca si se hrineasci, si se imbrace,si se adaposteasci gi si se deplaseze.Preocuparea lor principali este, atad arr,
si giseasci ape ;i pa;uni. De aceea semuti des. Sunt nomazi.
}
Dromaderul este indispensabil.Poate cira pAni la 100 kg demirfuri gi poate rezista zile intregifiri si bea api.
f' REGIT DTSERTULUIMu ltum ita d romaderu lu i,
tuaregii au fost vremeindelungata regii negotului.Caravanele transportau ceai,zahdr, curmale, bij uterii,tesaturi... Astizi, camioanelele inlocuiesc, fi indci sunt mairapide. incetul cu incetul,tuaregii devin sedentari.
c7 OruuL AIBAsTRUDaca femeia tuareg iesecu ch ipu I descoperit,birbatul i;i acopera fata.in acest fel, se proteje azAde nisip si de soare, iarfaptul ca nu-gi aratin iciodata gu ra este u n
semn de politete. Foartedes, acest voal estealbastru, iar vopseauase imprima in piele.Ata se face ca a fostsupranumit ,,omulalbastru ".
9TlATl CA...SEDENTAR ESTE OMULCARE TRAIE$TE MEREU
iru ncelA$t Loc.DrMPorRrvA, tuoruADuL
Dnrrr{rTrrGdseqte definifia corect6.
A
B
C
Insulitd de vegeta[ie in mijlocul deqertuluiCurte mare inconjuratd de cl6diri, unde fac popas
Fructele unui copac asemdndtor cu palmierul, dulci
Ilu zie opt icd,, in general plScutd
catavanele.
qi delicioase.
I catavanserait oazd,
:t miraj\ gurmale
tq'?3'!g'z,v:3lln10s
cALATORE$TE.
&ryahfii?o
& Od,n,oari, lndia era divi zatdin regatemici. Fiecare era cirmuit de un prinl hindus,numit maharajah. Datoriti comer.tului, bogi{iilornaturale gi impozitelor pe care le impuneausupugilor lor, maharajahii erau incredibil debogafi. igi construiau palate fastuoase, purtaubijuterii, dideau petreceri mari ;i organizauvinitori de tigri in pidurile regatului lor.
* ' PALATE DrvENlrEHoTELURTAstdzi, cea mai mare partea maharajahilor si-au pierdutputerea si nu mai sunt atatde bogati. Unii si-au transformatpalatele in hoteluri de Iux pentruturistii care vin sa vi zileze lndia.Ei Iocuiesc tot acolo si cAteodatapot fi vazuli. Dar duc o viata maisimpla.
Palat pe api
Miniaturi prefioasi
---
MaHARAJAHu )
Cn PnrAr FnuMoslt Ordoneazi cf,t poti
de la cel mai mic la cel
de repede aceste
mai mare.
palate de maharajahi,
.-rl^ -, ,l^c tll ,,
r{ ffi ffirr ffi flI
B
I
| .;'t:ipi!{iIi.sqarf
zl t
trst
#Sr
I
flHI
'-* , i t/t
;jfltriiSr
irtrE
.1n'f *"f Fr
AD
TTGRII GEMENII Priveqte aceqti
putin in aparen(6.
doi tigri demni de un maharajah. Sunt identici, cel
Totuqi, intre ei existd o diferen(d. Care e aceea?
'v tnugtl lv33o vrun3s tvw vovo3 3uv g tnugll 'z a'o'8 '3 'v 'L :Sllnlos
trtfitI
* ' PALAT DE VISMaharajahilor le plac culorile si Iumina. Toatepalatelor sunt foarte confortabile, impodobitetesituri, tapiserii si perne. Lumea se plimba ininterioare si in gradinile inflorite. PretutindenifAntani ce improspateazi atmosfera, fiindca infoarte cald .
inciperileCU
cu rti le
se gasesc
lnd ia e
Palat de marmuri
$TIATI CA...UN HINDUS ESTE UN LOCUITOR
DrN rNDrA cARE pnncncARELrcrE FoARre nASPANDITAo
iru ACEASTA TARA, HINDUISMUL.
jl)
F".hirii sunt cilugiri care triiesc inlndia. Ei igi dedici intreaga via{i religiei:medite azd, 9i se roagi toati ziua. Au ficut unjurimAnt de siricie 9i renunfare la plicerilemateriale: sunt mAndri de faptul ci nu aunimic. Mininci gi se imbraci mul{umitigenerozitafii trecitorilor; ducind o via(i cade cersetori .
Cergetor pe drumulspre Bombay, in India
f' PurERr MAGIcESe spune ca fachirii au puterimagice, ca pot si umble cupicioarele goale pe jar fara sa
se ardi, sd se culce pe scAnduriacoperite de cuie, de cioburi desticla sau de lame de birbierit...
Posturi yoga
qt?$-
L
OercEruRr r
€e este un tapeadar8.-a- I
+/ Lupta cu taurii este un obicei strivechiin unele firi precum Spania sau in sudulFranfei. Corida reprezinti ocazia uneiadevirate sirbitori. Se desfigoariintr-o areni plini cu spectatori. inchis timpde patru ore intr-un loc intunecos, tauruleste lisat deodati in areni, in mijloculstrigitelor mulfimii. Nigte tineri agitio capi, apoi se aude sunetul unei trompete.
Toreadorul folosegte intotdeaunao capi mare rosie.
* " O CnPA RoSrEToreadorul, numit si torerosau matador, se avAnta invetmintu I sau au riu si incepesa faca miScdri cu marea Iuicapa rosie, pentru a atdtataurul. Acesta din urmd atacasi toreadorul trebuie sa se
fereascd. EI tine capa cu mdnastanga, iar in mina dreaptatine sabia cu aj utorul careiava ucide taurul.
ToREADoRIt
Tnsr LA ConrDA
Torero este:
[Jn toreador
un jucdtor australian de rugby
lJn dans spaniol
Spania e o {ard vestitd pentru coridele ei.
Cunoqti capitala acestei [ari?
Sidney
Madrid
Roma
('
I
Ce instrument mu zical se aude in timpul coridei?
Pi an ul
Vioara
Trornpeta
t 3 '(rlr-rvrr vrvrtdv3 :trsa vtnrou 'nnvursnv vtvltdv33ls:l Af Nols 'olHovl ll z a '(nu3nt l$vrrcv vNWV:tsNt uoov]Hol nvs ou3uol) r v :llintos
q#Uru S pEcTAcoL
MINUNATToreadorul face multimeasa freamete apropi indu-secAt mai mult cu putintade coarnele taurului. Dar,uneori se intampli si catoreadoru I sa f ie ran it.Toreadori i sunt adevaratiprofesionitti, inzestrati cumult curaj .
f'-+\ ( $rrATr cA... ,
U ARENA ESTE UN MARE sPATIU :
I ROTUND REZERVAT CORIDELOR /r 9l INCONJURAT CU TREPTEr PENTRU PUBLIC.
in arene, multimea esteimbricati colorat.
HMffi FE umfi?
./)_ F+/ l'iecare regiune, fiecare fari a Europei igi
are sirbitorile, datinile, legendele gi credinfelespecifice. Toate acestea alcituiesc folclorulfirii, al regiunii respective. Tradifiile sunt foartevechi, de mii de ani. Le datorim inaintagilorno;tri: ei sirbitoreau, de exemplu, sosireaprimiverii, alungau demonii iernii...
*
3\a/ !
'tsd
)
Gitrr
Orchestri bavareziin Germania
VegmAnt tradifional dinPolonia
* ' NArunn iru
SAnBATOAREin intreaga Europd, in sateatmosfera se insufleteste lainceputul primiverii si al verii.Cu dansurile ti costumelelor din vremurile strdvechi,saten ii sarbatoresc inceputu I
anoti m pu I ui recoltelor.
-
-o
Pno\-ERB Ascur\sinlelepciunear popoarelor se reflecti mereu in proverbe. Dacd vrei si aflicare e preferatul lui Donald, pune cuvintele in ordinea corectd.
ltttDnu
fac
L}\l r d calul.
mal
de
(csrruvuuou Hvrndod gufnoual'rnrvo Nns lvtnr 3vr nN unv fo rllrvuJ:rtin-ros
Folclor provensal
?i cnnNAVAL, Torul Esrr PrRMrs
Carnavalurile sunt sarbatori importante, cu defilaride care festive si grupuri de oameni deghizali.Cel din Binche, in Belgia, exista inci din timpurilepreistorice. Regii sarbatorii sunt aga-numitii,,Cilles".Timp de mai multe zile, ei sirbitoresc sfarsitul ierniisi danseazi in ritmul tobelor.
$TlATl C4...UN CARNAVAL ESTEOBICEI STRAVECHI CARE
I TRAVERSEAZA SECOLELE $l CARE nI SE PRACTICA DE FOARTE \, t
--GL__-_l_u:'11-:T'
UN
fuul Nou ehrngnes0o
,\
& ln fiecare an, sirbitoarea Anului Nouchinezesc are loc in februarie sau in martie.Ziua se schimbi, nu este o dati fixi. Pentrua simboliza noul an, se alege un animal:sarpele, porcul, cAinele, ;obolanul ;i altele.Se va vorbi despre anul garpelui, anulporcului, anul ciinelui.in aceasti zi, circulafia ma;initor pe strizieste opriti. Familiile gi prietenii se reunescpentru a sirbitori inceputul noului an.
\18*
#. O SARBAToARE RrLtGroAsAPentru chinezi, Anul Nou este inprimul rAnd o sarbatoare religioasa.Fiecare profita de aceste sarbitoripentru a se reculege, pentru a face
bilantul anului recent incheiat si
pentru a se ruga la stramosii lui,la parinti si bu n ici.
qEPnRAoA FnuMoAsA
Fiecare se gatette, se machiaza si
se imbraci in costum chinezesc. Dupaprinz, incepe o parada mare caredureaz6, pina la cinci dupa-amiaza.Peste tot vezi o m u ltime de flori.Copiii duc un imens dragon xdin hArtie viu colorata. Dupaaceasti parada, adultii merg latemplu.
Y%KY ffif'-.€ffi il Eeffi
$TIATI CA...TEMPLUL
Oercerun
Ori$nea s$rhf,toriiHdIo
& In fiecare dr, pe 3l octombrie, estemarea zi a fiorilor. Copiii se mascheaz6,in vrijiton, in schelete ;i fantome pentrua face turul caselor invecinate gi a ceredulciuri spunind: ,,N€ dati ori nu ne data?"(Tieat or trick). Sirbitoarea Haloweena fost introdusi Ia noi in fari grafieamericanilor gi canadienilor. in Arnerica
;i in Canada, aceasti sirbitoare e extremde populari.
Lampa lui Jack e utor de realizat.E de ajuns si gole;ti un dovleacgi si scobe;ti o guri gi ni;te ochicare se strimbi.
Pe 3l octombrie, este ziuafantomelor, a mongtriloa a vrijitorilor!E rindul tiu si gisegti deghizareacare te prinde cel mai bine casi mergi si aduni bomboane.
f' Zr uA MoRTtLoR Vlt...La origine , ziua de Halloween vesteaintoarcerea iernii, si traditia celticaspunea ca acesta este prilejul cu cares p i ritu I m o rti lo r este ldsat sd intrein casi. Pe ntru a- i ca la uzi , se
scobeau dovleci, napi sau sfecle:inauntru erau puse lumAndri 5i, infelul acesta, se obtineau niSte lampi.
CrurA CUvANTUL Cenn, NU sEPorRrvE$TE
VRAJITOARE
\ \r, i ilR
z1N1
TROL
i3uvorvrNVrulvdsN!rNns irvNosu3d rrrvrrr3f, 3rvot'yineyuoVUnCNls 3'S313INl:lN18'VNng VNVZ :llintOS
f' LEGENDA LurJncrcO'LANTERNDovlecii luminati atezalipe 3l octombrie in fatausii caselor se numesc,, limpile luiJack". Potrivitlegendei, Jack ar fi facutatAtea farse neplacuteincAt nu a fost dorit niciin rai, nici in iad! Asa ca afost osAndit sa raticeascdpe pamAnt cu o lampi inmanA.
$TtATt CA...CEVA CARE ESTE
CUNOSCUT S.l IUBIT DE TOATA I
LUMEA, ATAT DE CEI MARI, TcAT sr DE cEr Mtcr, poRntA (
NUMELE DE POPULAR.
nraun_
td$fSCHELE'T
\ Pciul,,
& C"rn"ualurile existi in numeroase tiri.in timpul festiviti{ilor, milioane de
Ce este un e&rmevel?,
participanfi mascati gi deghizafi defileazi insunetul muzicii in spatele unor care decorate.Muzicienii gi dansatorii insuflefesc atmosferagi ataiurile costumate. in nordut Europei,la sirbitoare iau parte adesea nigte oamenide paie gigantici. in Franfa, carnavalul dela Nisa este faimos pentru bitaia cu floricare are loc ?n timpul paradei carelor.
Carnavalul din NothingHill (in Marea Britanie)
* ' ORrcrNr Fonnrr VrcHrCarnavalul are o origine foarteindepirtata. inca d in Antich itate,oamen ii se degh izau si organ izauo sarbitoare in cinstea primaverii si
a naturii. in Evul Mediu, SarbatoareaNebunilor ii ingaduia fiecaruia sa joaceun rol in spatele mastii sale. Mai apoi,carnavalul a fost asociat de multe oricu Mardi Cras (Martea Crasa) , adicdziua d inaintea inceputu lu i Postu lu i
Mare, si cu religia crestina.
.'-?{
Copil costumat, la Rio
5A STngATORIM!e,rmplet eazil fraza de mai jos:
Carnavalul din N- - O- S se desfdqoard
in sudul Statelor Unite. Cel de la V- - - )in Italia.
earna\ alul din R- - D- J- - - - - - a fdcutBruzilia faimoasS. in sf6rqit, cel de la N- - -e r r>tit pe Coasta de Azur francezd.
F iecare Ierrd cu mu zica ei:
-I -,.1tul este lnlt zica din S- - - I-J
):rrnl'ra este [tLt zica din B- -( )psrlt este lnLl Tca din I- -\ rrl:ul-musette este muzica din F
.VINVUJ'3rlNn 3l3MS Na ZZVI I
N I 3II3SnIAJ-]nS-lVn'Vl"Ml NlVSIN,OUISNVT ]C OIU,VII]N]N
vH3do'vlllzvHS Nl vShlvs,SNV3IUO MlN'V :3IINlOS
Carnavalul din Rio de
Janeiro, in Brazilia,dureazi trei zile 9i treinopfi. Mii de persoaneumplu strizile oraguluica si se distreze.
* ' MARI CnnNAVALURICarnavalu ri le ce'e - l' t:- ^-
-
/l,N,:vAmerica )t.
-t^ t-
'. : - r-
grtATt c4...FESTIVITATILE SUNT JOCU R I.:SI EVENIMENTELE ORGA\ IZ:-:
CU OCAZIA SARBATOR -3 =
j, e e I de la N isa in Franta... hL-n,shstr::
{l'53