elemente de istoria familiei
TRANSCRIPT
![Page 1: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/1.jpg)
Elemente de istoria familiei
în spaţiul occidental şi românesc
![Page 2: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/2.jpg)
Surse posibile pentru investigarea istoriei familiei
• Foi de zestre;
• Contracte maritale;
• Testamente;
• Arhive bisericeşti şi juridice;
• Pravile;
• “Topografii medicale” (gen lansat în 1778 de Academia de Medicină din Paris);
![Page 3: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/3.jpg)
Surse posibile pentru investigarea istoriei familiei
• Pomelnice;• Corespondenţă;• Însemnări ale călătorilor străini;• Istorii de familie, jurnale, memorii;• Texte folclorice care păstrează urme ale
ritualurilor maritale (oraţiile de nuntă);• Iconografia ş. a.
![Page 4: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/4.jpg)
![Page 5: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/5.jpg)
![Page 6: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/6.jpg)
![Page 7: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/7.jpg)
• În antichitate, instituţia familiei avea caracter de instituţie PUBLICĂ, iar relaţiile familiale serveau drept model al relaţiilor sociale şi politice;
• Tatăl (despotul, pater familias, capul familiei) îşi exercita autoritatea absolută asupra membrilor familiei (în rândul acestora erau incluşi şi sclavii);
![Page 8: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/8.jpg)
• În antichitate, tatăl avea drept de viaţă şi de moarte asupra copiilor, soţiei şi sclavilor lui.
• Ca şi în cazul regilor, relaţia cu supuşii (cu familia) nu avea caracter contractual;
• Tatăl transmitea autoritatea soţului fiicei sale, după săvârşirea căsătoriei;
![Page 9: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/9.jpg)
Adopţiile în Roma antică
• Erau o chestiune publică, în care nu era implicat un cuplu, ci doar bărbatul care adopta;
• Adesea erau adoptaţi copii din propria familie (un nepot de soră, un nepot pe linie descendentă);
• De asemenea, un pater familias avea dreptul să excludă de la moştenire, dând spre adopţie, pe unul dintre fiii / nepoţii săi;
![Page 10: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/10.jpg)
• Adopţia nu era decât apanajul cetăţenilor liberi, străinii şi sclavii nu aveau dreptul să o practice;
• Adopţia se făcea în atrium-ul casei şi necesita prezenţa a 5 martori (cetăţeni romani), ca şi participarea unui “purtător de balanţă”;
• Adopţia era privită ca un substitut al filiaţiei naturale (cf. Manualului de drept al împăratului Iustinian, publicat în anul
533 d. Hr.).
![Page 11: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/11.jpg)
• Până în sec. III-II î. d. Hr., adopţia era şi o modalitate de schimbare a statutului social (un sclav putea deveni om liber şi cetăţean roman, prin adopţie);
• Adopţia era cel mai adesea una “incluzivă”, căci cel adoptat putea păstra legătura cu familia de origine.
![Page 12: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/12.jpg)
Basorelief, altarul păcii ridicat de August la Roma, în anul 13 î. d. Hr.
![Page 13: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/13.jpg)
Familia şi căsătoria sub auspiciile creştinismului
• Sf. Augustin, De bono coniugali, bunurile conjugale sunt:
• Naşterea de prunci (bonum prolis);• Fidelitatea între soţi (bonum fidei);• Sacramentul (bonum sacramenti).
• Familia – “o societate a afecţiunii”
![Page 14: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/14.jpg)
Creştinismul impune o serie de criterii referitoare la căsătorie
• Interzicerea consangvinităţii;
• Săvârşirea ritualului marital numai în anumite perioade temporale (Interzicerea căsătoriilor în “vremea sfinţită” – în timpul posturilor; în zilele de miercuri şi vineri, în ziua Tăierii Capului Sf. Ioan Botezătorul şi în ziua Înălţării Sf. Cruci)
![Page 15: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/15.jpg)
Lucas Cranach,
Hristos îi binecuvintează pe copii (detaliu),
cca 1537
![Page 16: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/16.jpg)
Problema consangvinităţii
În unele spaţii culturale (Grecia antică, zone ale Orientului Mijlociu, Egiptul antic), căsătoria între fraţi era nu numai permisă, ci şi preferată
Ex: Cleopatra a fost “produsul” a 11 generaţii de căsătorii frate-soră sau alte rude apropiate în interiorul dinastiei ptolemeice.
![Page 17: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/17.jpg)
Ritualul matrimonial
Binecuvântarea nupţială era cunoscută la Roma încă din veacul al V-lea;
În dreptul roman, consensus facit nuptias (era suficient consimţământul celor 2 parteneri);
Sec. XII, Petru Lombardus include căsătoria între cele 7 Taine ale Bisericii;
Elaborarea ritualului marital creştin: sec. IX-XIII;
Căsătoria creştină – s-a impus în Occident în sec. al XIII-lea (Michel Sot);
![Page 18: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/18.jpg)
• În ritualul marital, femeia este “o monedă de schimb” între bărbaţi (cf. Claude Lévi-Strauss): tatăl îşi DĂ fata unui ginere care o IA de soţie (soţul devine protectorul, “tutorele” soţiei);
• Intervalul între DESPONSATIO (logodnă) şi NUPTIAE (nuntă) este variabil;
• În medievalitate, erau acceptate şi căsătoriile între copii (peste 7 ani);
• Sistemul medieval interzice căsătoria între veri până la al IV-lea neam (COGNAŢIUNE)
![Page 19: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/19.jpg)
Evul mediu
• Familia-trunchi (casa transmisă din generaţie în generaţie era simbolul acesteia);
• În această casă, trăiau deopotrivă moştenitorul legal cu soţia şi copiii lui, fraţii necăsătoriţi ai acestuia şi servitorii. Toţi se supuneau autorităţii capului familiei.
![Page 20: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/20.jpg)
Evul mediu
• Modele de căsătorie şi de familie erau puternic diferenţiate în funcţie de statutul social;
• Reprezentanţii elitelor erau adesea obligaţi să se căsătorească de timpuriu şi numai cu persoane situate pe acelaşi nivel social;
• Existau legi referitoare la pedeapsa soţilor adulteri, care le discriminau pe femei (jus occidendi).
![Page 21: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/21.jpg)
Sentimentul intimităţii în viaţa de familie
• Reprezentanţii claselor inferioare ale societăţii nu dispuneau de locuinţe suficient de mari pentru a putea beneficia de intimitate (adesea, dormeau în acelaşi pat mai multe persoane);
• Reprezentanţii claselor superioare ale societăţii erau înconjuraţi în casele lor de o întreagă pleiadă de servitori şi de vizitatori care îi împiedicau să trăiască un autentic sentiment al intimităţii cu soţiile şi copiii lor.
![Page 22: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/22.jpg)
Sentimentul intimităţii şi al pudorii
• Începe să se afirme abia în veacul al XVIII-lea şi devine element definitoriu al gândirii din veacul al XIX-lea, în spaţiul european.
![Page 23: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/23.jpg)
Istoria familiei în spaţiul românesc(chestiuni terminologice)
• Lat. familia –
• 1. “fămeaie” (moştenit în lb. veche);
• 2. “familie” (împrumut pe cale cultă, sfr. sec. XVII).
• Alţi termeni: “casă”, “neam”.• Conceptul de “blagorodnie” – calitatea
neamului de a fi bun
![Page 24: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/24.jpg)
Practici matrimoniale (spaţiul românesc al sec. XVII-XIX)
• 1. alegerea partenerului (aspecte importante: vârsta, gradul de rudenie, religia, statutul social);
• 2. pecetluirea înţelegerii între cele 2 familii prin acceptarea foii de zestre de către ginere;
• 3. celebrarea logodnei (“arvuna”; schimbarea inelelor; sărutarea tinerilor);
![Page 25: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/25.jpg)
Practici matrimoniale (spaţiul românesc al sec. XVII-XIX)
• “Arvuna” se referă la o veche practică existentă în biserica bizantină, înscrisă în Codul de legi al împăratului Justinian;
• Reprezintă darurile pe care le schimbă logodnicii ca semn al înţelegerii stabilite;
• 4. Taina Cununiei (administrată de Biserică).
![Page 26: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/26.jpg)
Taina Cununiei
Bis. CATOLICĂ• Conciliul de la Trento
(1536) – decret prin care se proclama:
• Caracterul sacru al căsătoriei;
• Monogamia şi indisolubilitatea căsătoriei;
• Celibatul preoţilor;• Calendarul liturgic al
căsătoriei;• Judecarea problemelor
matrimoniale numai de instanţe ecleziastice.
Bis. ORTODOXĂ
• Sunt recunoscute 3 căsătorii, cu dezlegarea preotului;
• A patra căsătorie nu este recunoscută de biserică, iar preotul care a oficiat-o este caterisit.
![Page 27: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/27.jpg)
Bibliografie orientativă
Edward SHORTER, The making of the Modern Family, New York, Ed. Basic Books, 1975;
Jean-Louis FLANDRIN, Familles. Parenté, maison, sexualité dans l’ancienne société, Paris, Ed. Hachette, 1976;
Paul VEYNE, Sexe et pouvoir à Rome, Paris, Ed. Tallandier, 2005.
![Page 28: Elemente de Istoria Familiei](https://reader035.vdocuments.mx/reader035/viewer/2022081417/5571f29c49795947648ccba4/html5/thumbnails/28.jpg)
Bibliografie orientativă
• Violeta BARBU, De bono coniugali. O istorie a familiei din Ţara Românească în secolul al XVII-lea, Bucureşti, Ed. Meridiane, 2003;
• Violeta BARBU (coord.), De la comunitate la societate. Studii de istoria familiei din Ţara Românească sub Vechiul Regim, Bucureşti, Ed. Institutului Cultural Român, 2007;
• Sorina Paula BOLOVAN, Familia în satul românesc din Transilvania. A doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, Cluj-Napoca, Ed. Fundaţia Culturală Română, 1999.