editor: constantin munteanu, ph.d., national institute of · si balneoclimatologie din bucuresti...

Balneo-Research Journal Vol.2, Nr.4, 2011

EDITOR: Constantin Munteanu, Ph.D., National Institute of Rehabilitation, Physical Medicine and Balneoclimatology, Romania

Consiliul Editorial

• Prof. Dr. Müfit Zeki KARAGÜLLE, MD, PhD, President of International Society of Medical Hydrology and Climatology, Department of Medical Ecology and Hydroclimatology, Istambul Medical Faculty of Istambul University, Turkey;

• Dr. Horia Lazarescu, Medic Endocrinolog, Institutul National de Recuperare Medicina Fizica si Balneoclimatologie din Bucuresti

• Prof. Dr. Constantin Cosma, Şef Catedra Fizica, Chimia şi Ingineria Mediului, Facultatea de Ştiinţa Mediului, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Romania;

• Ass. Prof. Dr. Delia Cintezã, PhD., University of Medicine and Pharmacy "Carol Davila" – Bucharest, Romania;

• Dr. Daniela Poenaru, PhD., University of Medicine and Pharmacy "Carol Davila" – Bucharest, Romania;

• Ass. Prof. Dr. Olga Surdu, PhD., Balneary Sanatorium Techirghiol, Constanta, Romania; • Ass. Prof. Dr. Liviu Enache, PhD., Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicina Veterinara

Bucureşti, România; • Ass. Prof. Dr. Gheorghe Stoian, PhD., Department of Biochemistry and Molecular Biology,

University of Bucharest, Faculty of Biology, Bucharest, Romania; • Ass. Prof. Dr. Claudiu Mãrgãritescu, Senior Pathologist at Emergency Clinical Hospital from

Craiova, University of Medicine and Pharmacy from Craiova, Romania; • CP II, Iuri Simionca, Dr.B., Ph.D., National Institute of Rehabilitation, Physical Medicine and

Balneoclimatology, Bucharest, Romania; • Gina Gãlbeazã, National Institute of Rehabilitation, Physical Medicine and Balneoclimatology,

Bucharest, Romania; • Mihai Hoteteu, Ph.D., National Institute of Rehabilitation, Physical Medicine and

Balneoclimatology, Bucharest, Romania; • Diana Munteanu, M.Sc., National Institute of Rehabilitation, Physical Medicine and

Balneoclimatology, Bucharest, Romania. • Liana Gheorghievici, M.Sc., National Institute of Rehabilitation, Physical Medicine and

Balneoclimatology, Bucharest, Romania.

Published by

Editura Balnearã – www.bioclima.ro

E-mail: [email protected]

B-dul Ion Mihalache, 11A, Sector 1, Bucharest, Romania

ISSN 2069-0037

ISSN- L 2069-0037

110


Cuprins

• EDITORIAL – Constantin Munteanu; ORIGINAL PAPERS • Compuşii estrogenici ai factorilor naturali terapeutici – Constantin Munteanu,

Mihai Hoteteu • Artemia salina – Mioara Dumitrascu • Apele iodurate – Iliuţã Alexandru • Staţiunea Bãile Tuşnad – Constantin Munteanu AGENDA 2012

111


EDITORIAL

Constantin Munteanu

În cadrul acestui editorial voi încerca un exerciţiu transparent de a rãspunde unor întrebari de genul: „Ce îi lipseşte balneologiei româneşti pentru a-şi ocupa locul meritat pe harta turismului balnear european şi global? Unde ne aflãm din acest punct de vedere, ce avem de fãcut, cu ce ne lãudãm şi mai ales care sunt obstacolele ce ne împiedicã sã gãsim drumul spre lumina sucesului destinaţiilor turistice balneare autohtone?”

M-am confruntat de câteva ori, cu diferite ocazii, cu astfel de întrebari pe parcursul anului ce tocmai se încheie, şi aduc cateva exemple:

Interviu Radio Romania Actualitati În ultimii ani, foarte multe persoane au

început să călătorească în alte ţări pentru a-şi trata diverse probleme medicale care, în ţara de origine, ar presupune costuri foarte mari.

Astfel, persoanele respective reuşesc să facă tratamente cel puţin la fel de bune, dar mult mai ieftine şi vizitează şi o ţară străină în acelaşi timp.

În privinţa României, accentul va fi pus asupra staţiunilor balneoclimaterice, potrivit directorului general în ministerul turismului, Carmen Moraru.

"Intenţionăm să profităm de potenţialul turistic pe care România îl are în acest domeniu şi să promovăm pachete de turism medical. Dacă ne referim la factorii terapeutici, România este cea mai bună în domeniul ăsta. Avem ape minerale, avem nămoluri sapropelice şi tot felul de astfel de factori terapeutici şi de cură".

"Ne preocupăm şi de îmbunătăţirea infrastructurii turistice şi generale în staţiunile balneoclimaterice pe care le avem. Numai anul acesta se finanţează proiecte de infrastructură în parteneriat public-public de circa 60 de milioane de euro de la bugetul statului numai", a declarat Carmen Moraru.

Referitor la cât de pregătite sunt însă staţiunile balneoclimaterice din România să primească turişti străini, doctorul Constantin Munteanu de la Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, spune că în momentul de faţă acestea au potenţial.

"Au factori naturali terapeutici, au bază de pornire, avem tradiţie balneară de foarte multă vreme, avem specialişti deosebiţi, avem, să spun aşa, multe argumente pentru a spune că putem să ne bazăm în viitor pe un turism balnear calitativ", a declarat Constantin Munteanu.

Dacă în ceea ce priveşte resursele naturale nu există îndoieli că ele sunt suficiente pentru a susţine acest tip de turism, rămâne problema existenţei resurselor umane, în condiţiile în care din ce în ce mai mulţi doctori români, pleacă în străinătate.

Intr-un interviu pentru Evenimentul zilei la o întrebare asemanatoare am raspuns: "Avem de toate" În opinia lui Constantin Munteanu, cercetător la Institutul Naţional de Recuperare, Medicina Fizica şi Balneoclimatologie, România are un potenţial foarte mare, iar dacă investitorii interesaţi vor investi mai mult, am putea întrece chiar şi Polonia, numărul 1 în ceea ce priveşte serviciile oferite de saline.

"Avem un potenţial uriaş. Dacă vom amenaja salinele, proces care a început deja, am putea întrece Polonia cu salina de la Turda, care a fost modernizată cu fonduri europene". Potrivit lui Munteanu, majoritatea investiţilor sunt condiţionate de deciziile luate la nivel local, dar şi de investitorii privaţi, pentru că majoritatea bazelor de tratament au fost privatizate.

Analizand retrospectiv, aş incepe cu urmatorul gând: “Sunt eu in masura sa raspund unei astfel de intrebari? Cercetatorul in biologie celulara asupra factorilor naturali terapeutici ar zice ca da, in masura in care pot privi fenomenul balnear de la “balconul cercetatorului obiectiv”.

Pe de alta parte, poate ca nu, caci nu fac parte nici din structurile Ministerului Turismului, nici investitor in turism nu sunt, nici treaba cu fenomenul turistic, alta decât cea de a fi şi eu turist uneori, nu am, şi totuşi .....

Raspunsul meu scurt: Romania are nevoie de şansa de a demonstra ca merita atenţie, are nevoie de infrastructura, de o promovare eficienta, de imagine externa favorabila de argumente ştiinţifice în reviste de specialitate, de forţa de convingere a celor care reprezintã interesele acestui domeniu şi mai ales de „Ambasadori precum Prinţul Charles” un îndrãgostit de plaiurile mioritice.

112


Asociația Romana de Balneologie

Bulevardul Ion Mihalache, 11A, Sector 1, Bucureşti, Telefon/Fax: 021‐3186458

E‐mail : [email protected], http://bioclima.ro

Dragi colaboratori,

Anul 2011 a reprezentat „primul an” în existenţa Asociatiei Romane de Balneologie. Ca fiecare început a însemnat emoţia unui nou drum, bucuria primilor paşi în lumea balnearã şi zâmbetul de încredere în obiectivele noastre.

Împreuna cu colaboratorii noştrii, cu sponsorii, cu cei pasionaţi de munca lor în domeniul balnear, alãturi de cei cu inima caldã am reuşit în acest an sã organizãm în primãvarã A IX –a Conferinţã Naţionalã de Balneologie la Neptun, sa organizãm în toamnã Prima Conferinţã Naţionalã de Speleoterapie la Turda, sã organizãm cursuri de specialitate, sã continuãm publicarea celor 4 numere anuale ale revistei Balneo-Research Journal cu ediţii în limba românã şi englezã, sã publicãm cãrţi utile celor din breaslã şi sã participãm la manifestãri ştiinţifice internaţionale din domeniul nostru de interes. Toate aceste fapte sunt prezentate pe pagina de internet http://bioclima.ro.

Anul 2012 aduce noi speranţe în reuşita îndeplinirii obiectivelor pentru care existãm. Credem în capacitatea noastrã de a participa la dezvoltarea sectorului de turism balnear şi ne asumãm rolul de a contribui prin proiecte educaţionale de cercetare ştiinţificã şi de promovare a resurselor balneare din ţara noastrã la evoluţia fenomenului balnear autohton.

Sărbătorile de Crăciun si An Nou produc bucurie ĩn sufletele noastre şi găsim firesc să o ĩmpărtăşim cu toţi cei care fac parte din Universul nostru balnear. Avem acum prilejul să transmitem tuturor, alături de un tradiţional La mulţi ani!, cele mai calde urari de sănătate, ĩmplinire personală şi multă putere de muncă pentru a transforma optimismul ĩntr-o stare generală.

Cu aceasta ocazie, dorim sã mulţumim tuturor colaboratorilor şi partenerilor noştri, în mod special sponsorilor care au fost alaturi de noi, cu credinţa că vom avea fericite oportunităţi de colaborare şi în viitor.

113


114


Compuşii estrogenici – perturbatori endocrini

Constantin Munteanu, Mihai Hoteteu Institutul Naţional de Recuperare, Medicina Fizica şi Balneoclimatologie

Perturbatorii endocrini (de ex.

policlorura de difenil, dichlorodiphenyl-tricloretanul [DDT], dioxina si unele pesticide) sunt substante chimice estrogen-like si anti-androgenice din mediul înconjurator. Aceste substante mimeaza hormonii naturali, pot inhiba actiunea hormonilor, sau modifica functia reglatoare normala a sistemului endocrin, avand efecte potential periculoase pe axa de reproducere masculina, cauzand infertilitate. Desi cancerul testicular si de prostata, dezvoltarea sexuala anormala, testicul necoborat, inflamatie cronica, dezvoltarea enormala a celulelor Sertoli, hipospadias, modificarea functiei glandei pituitare si a glandei tiroide sunt observate, insa datele disponibile sunt insuficiente pentru a extinde concluziile la nivel general. [1]

Dezvoltarea tehnicii de injectare intra-cytoplasmica de sperma (ICSI) este fara îndoiala cea mai importanta descoperire recenta în tratarea infertilitatii masculine, dar nu neaparat trateaza cauza si din eroare poate genera efecte genetice negative. Multe studii clinice bine controlate si descoperiri stiintifice de baza în fiziologie, biochimie si biologie moleculara si celulara privind sistemul reproducator masculin au ajutat la identificarea unui numar mai mare de oameni cu probleme ale factorului masculin. [1]

Instrumente noi pentru detectarea deletiilor cromosomului Y au consolidat în continuare ipoteza ca scaderea sanatatii si fertilitatii masculine pot fi legate de prezenta anumitor substante chimice toxice în mediul înconjurator. Astfel etiologia, diagnosticarea si tratarea infertilitatii legate de factorul sexual masculin ramâne o adevarata provocare. Clinicienii întotdeauna trebuie sa încerce sa identifice etiologia printr-o posibila toxicitate testiculara, evaluarea gradului de risc pentru pacient fiind corelat pentru infertilitate, si de a initia un plan pentru controlul si prevenirea expunerii la alti factori de risc, dupa ce a fost stabilita o asociere între substanta toxica si infertilitate. [1]

Perturbatorii endocrini sunt substante chimice care interfereaza cu sistemul endocrin (sau hormonal) la animale, inclusiv la oameni. Aceste perturbari pot provoca tumori canceroase, malformatii congenitale, precum si alte tulburari de dezvoltare. În mod specific, acestea sunt cunoscute pentru a provoca incapacitate de învatare, tulburare severa cu deficit de atentie, probleme cognitive si de dezvoltare a creierului, deformari ale corpului (inclusiv membrelor); probleme de dezvoltare sexuala, feminizarea masculilor sau masculinizarea femelelor, etc.

Orice sistem al organismului controlat de hormoni poate fi „deraiat” de perturbatori endocrini. Perioada critica de dezvoltare pentru cele mai multe organisme este între tranzitia de la oul fertilizat la copilul pe deplin format. Celulele încep sa creasca si sa se diferentieze, fiind critice nivelurile hormonale si schimbarile de proteine care trebuie sa apara. Prin urmare, o doza mica de substante chimice cu potential perturbator poate face pagube importante la fatul în curs de dezvoltare, desi aceeasi doza nu afecteaza semnificativ mamele adulte.

Perturbatorii endocrini sunt substante care interfera cu sinteza, secretia, transportul, legarea, actiunea sau eliminarea hormonilor naturali în organism, responsabili pentru dezvoltare, comportament, fertilitate si întretinere a homeostaziei (metabolismul celular normal)."[2] Acestiea sunt denumiti uneori ca agenti farmacologic activi, produse chimice perturbatori endocrini [3], [4] sau endocrin disrupting compounds (EDCs). [5]

Studii EDC au aratat ca perturbatorii endocrini pot provoca efecte adverse biologice la animale, iar expunerile la doze scazute, de asemenea, provoca efecte similare fiintelor umane.[6] Termenul perturbator endocrin este adesea folosit ca sinonim pentru xeno-hormon desi mai târziu poate însemna orice produs natural sau artificial care prezinta proprietati de combinare hormon-like (de obicei de legare la anumiti receptori hormonali).

115


Termenul „perturbator endocrin” a fost inventat la centrul de conferinte Wingspread din Wisconsin, în 1991. Una dintre primele lucrari privind acest fenomen a fost prezentata de Theo Colborn în 1993.[7] În aceasta lucrare, ea a declarat ca produse chimice ecologice perturba dezvoltarea sistemului endocrin, si ca efectele expunerii în timpul dezvoltarii sunt adesea permanente. Desi perturbarea endocrina a fost contestata de unii, sesiuni de lucru [8] din 1992 pâna în 1999 au generat consensul declaratiilor oamenilor de stiinta privind gradul de risc de perturbare endocrina, în special la fauna salbatica, si, de asemenea, la om.[9]

Societatea de Endocrinologie a lansat o motivare stiintifica privind mecanismele si efectele perturbatorilor endocrini asupra sistemului de reproducere masculin sau feminin, dezvoltarea cancerului de san, a cancerului de prostata, sistemului neuroendocrin, asupra tiroidei, metabolismului si obezitatii, si endocrinologiei cardiovasculare, aratand cum experimentale si studiile epidemiologice converg spre observatiile clinice ce implica EDC ca o preocupare semnificativa pentru sanatatea publica. Declaratia remarca faptul ca este dificil sa se demonstreze ca perturbatorii endocrini pot provoca boli la om, si a recomandat respectarea principiului precautiei. O declaratie concomitenta se refera la politica fata de acest subiect.[10]

Compuşi perturbatori ai sistemului endocrin cuprind o varietate de clase chimice, inclusiv medicamente, pesticide, compuşi utilizate n industria maselor plastice şi ýn produsele de consum, produse industriale şi de poluanţi, şi chiar unele substanţe chimice produse in mod natural botanic. Unele sunt omniprezente şi dispersate ýn mediu şi ar putea bio-acumula. Unele dintre acestea sunt poluanţi organici persistenţi (POP), şi pot fi transportate pe distanţe lungi dincolo de frontierele naţionale şi au fost găsite ýn aproape toate regiunile din lume, şi pot să se concentreze chiar lýngă Polul Nord, din cauza vremii şi a condiţiilor de frig. [11] Altele sunt rapid degradate în mediu sau de organismul uman sau pot fi prezente doar pentru perioade scurte de timp. [12]

Efectele asupra sănătăţii atribuite perturbare a sistemului endocrin compuşi includ o serie de probleme de reproducere (fertilitate redusă,

bărbaţi şi femei, anomalii ale tractului de reproducere, şi denaturate raporturi masculin / sex feminin, de pierderea fatului, probleme menstruale[13]; modificări în nivelurile hormonale, pubertatea precoce, probleme de creier şi de comportament; afectarea functiilor sistemului imunitar, precum şi diferite tipuri de cancer.[14]

O obiecţie majoră la teoria perturbatoare ale sistemului endocrin este efectul dozei. Există un decalaj mare între expunerile mari observate la un experiment de laborator faţă de nivelurile relativ scăzute găsite în mediul înconjurător. [16][17]

Criticii susţin că doză-răspuns relaţie de date sugerează că sumele efectiv de substante chimice in mediu sunt prea mici pentru a provoca un efect. O declaraţie prin consens de ýnvăţare şi dezvoltare Iniţiativa handicap rebuts această critică argumentýnd "foarte doze mici efectele perturbatoare ale sistemului endocrin nu poate fi anticipat de la doze mari de studii, ceea ce contrazice standard" doza face otravă "regula de toxicologie. Doză netraditionale curbele de răspuns sunt denumite ýn continuare curbe nemonoton raspuns doza."[15] În plus, efectele perturbare a sistemului endocrin au fost observate la animalele expuse la niveluri de mediu relevante ale unor produse chimice. De exemplu, cercetatorii au descoperit ca un material ignifug comun, DEPB-47, afectează sistemul reproductiv şi a glandei tiroide ale femelelor de şobolan în doze de ordinul a celor la care oamenii sunt expuşi, [18]

Doza obiecţie ar putea fi, de asemenea, depăşite dacă concentraţii scăzute de perturbatoare ale sistemului endocrin diferite au fost sinergice, care a fost afirmat ýntr-un suport de hýrtie cu Arnold. [19] Această lucrare a fost publicat in Science în iunie 1996, şi a fost unul dintre motivele pentru trecerea Calităţii Alimentelor Legea privind protecţia din 1996.[20] Rezultatele nu au putut fi confirmate cu metodologiile şi aceleaşi alternative, [21] şi ýn documentul de original a fost retras, [22], cu Arnold sa constatat că au comis abateri ştiinţifice de Oficiul pentru Statele Unite ale Integritate de cercetare. [23]

Lucrări ulterioare de către alţi autori au demonstrat că concentraţii scăzute de perturbatoare ale sistemului endocrin poate avea efecte sinergice ýn amfibieni, dar nu este

116


clar că acesta este un efect mediată prin intermediul sistemului endocrin. [24]

Relaţia convenţionale (o expunere mai mare este egală cu risc mai mare) a fost contestată de către unii perturbatoare ale sistemului endocrin studiază. De exemplu, sa afirmat că Tamoxifen, iar unele au ftalati fundamental diferite (şi nociv), efectele asupra organismului, la doze mici decýt la doze mari [25]

Hrana este un mecanism important prin care oamenii sunt expuşi la poluanţi.

Dieta este gandit pentru a cont de pýnă la 90% din PCB unei persoane şi sarcina corpul DDT.[26] ýntr-un studiu de 32 de produse diferite produse alimentare comun de la magazine alimentare trei ýn Dallas, peşte şi alte produse de origine animală s-au dovedit a fi contaminate cu DEPB.[27] Din moment ce aceşti compuşi sunt liposolubile, este foarte probabil că se acumulează de la mediul ýn ţesutul adipos de animale care le mancam. Unele consumul de peşte suspect este o sursă majoră de mai multe contaminează de mediu. ýntr-adevăr, atýt somonul sălbatic şi de crescătorie din toată lumea s-au dovedit a conţine o varietate de om compuşi organici. [28]

Odată cu creşterea ýn produse de uz casnic care conţin poluanţi şi scăderea ýn calitate de ventilaţie clădirii, aerului din interior a devenit o sursă importantă de expunere poluant. [29]

Rezidenţii care locuiesc ýn case cu podele din lemn tratat ýn anii 1960, cu finisaj de lemn pe bază de PCB au o sarcină organism mult mai mare decýt populaţia generală. [30] Un studiu de praf de casa de interior şi uscător de scame din 16 case de gasit un nivel ridicat al celor 22 de congeneri DEPB diferite testate ýn toate eşantioanele.[31] Studii recente sugereaza ca praful de casă, nu contaminate, alimente, poate fi sursa majora de DEPB ýn noastre organisme [32] Un studiu a estimat. că ingestia de conturi de praf de casa de pýnă la 82% din povara corpului nostru DEPB. [33]

Cercetările efectuate de către Environmental Working Group a constatat că 19 din 20 de copii testaţi au avut niveluri de DEPB in sange de 3,5 ori mai mare decýt valoarea ýn mamelor lor de sýnge.[34] Acesta poate fi că bebeluşii şi copiii mici ingera housedust mai contaminate decýt adulţii care trăiesc cu, şi, prin urmare, au niveluri mult mai ridicate de poluanţi ýn sistemele lor.

Bibliografie 1. Sikka SC, Wang R. - Endocrine disruptors

and estrogenic effects on male reproductive axis. Asian J Androl. 2008 Jan;10(1):134-45.

2. Brake A, Krause W. Decreasing quality of semen. BMJ 1992; 305: 1498.

3. Lewis SE, Aitken RJ. DNA damage to spermatozoa has impacts on fertilization and pregnancy. Cell Tissue Res 2005; 322: 33–41.

4. Olsen GW, Bodner KM, Ramlow JM, Ross CE, Lipshultz LI. Have sperm counts been reduced 50 percent in 50 years? A statistical model revisited.Fertil Steril 1995; 63: 887–93.

5. Fisch H, Goluboff ET, Olson JH, Feldshuh J, Broder SJ, Barad DH. Semen analyses in 1 283 men from the United States over a 25-year period: No decline in quality. Fertil Steril 1996; 65: 1009–14. | PubMed | ChemPort |

6. Parvinen M, Lahdetie J, Parvinen LM. Toxic and mutagenic influences on spermatogenesis. Arch Toxicol Suppl 1984; 7: 128–39.

7. Niederberger C. Exposure to persistent organochlorine pollutants associates with human sperm Y:X chromosome ratio. Hum Reprod 2005; 20: 1903–9.

8. Guillette LJ Jr, Gross TS, Masson GR, Matter JM, Percival HF, Woodward AR. Developmental abnormalities of the gonad and abnormal sex hormone concentrations in juvenile alligators from contaminated and control lakes in Florida. Environ Health Perspect 1994; 102: 680–8. | PubMed | ISI | ChemPort |

9. Kavlock RJ, Perreault SD. Multiple chemical exposure and risks of adverse reproductive function and outcome. In: Toxicological of Chemical Mixtures: From Real Life Examples to Mechanisms of Toxicology Interactions. Yang RS, editor. Academic Press: Orlando. 1994; p 245–97.

10. Sokol RZ. Hormonal effects of lead acetate in the male rat: mechanism of action. Biol Reprod 1987; 37: 1135–8.

11. Sikka SC. Gonadotoxicity. In: Male Infertility and Sexual Dysfunction. Hellstrom WJ, editor. Springer-Veerlag, New York. 1997; p 292–306.

12. Cheek AO, McLachlan JA. Environmental hormones and the male reproductive system. J Androl 1998; 19: 5–10. | ChemPort |

13. McLachlan JA, Arnold SF. Environmental estrogens. Amer Sci 1996; 84: 452–61.

117


118

14. Colborn T, vomSaal FS, Soto AM. Developmental effects of endocrine-disrupting chemicals in wildlife and humans. Env Health Prospect 1993;1101: 378–84.

15. Sikka SC, Nigun G. Reproductive Toxicity of Organophosphate and Carbamate Pesticides. In: Toxicology of Organophosphate and Carbamate Compounds. Gupta RC, editor. Elsevier Academic Press: New York. 2005; Chapter 32, p 447–62.

16. Kelce WR, Monosson E, Gamcsik MP, Laws SC, Gray LE Jr. Environmental hormone disruptors: evidence that vinclozolin developmental toxicity is mediated by antiandrogenic metabolites. Toxicol Appl Pharm 1994; 126: 276–85.

17. Friberg L, Piscator M, Nordberg GF. Cadmium in the environment, 2nd edition. Cleveland: CRC Press Inc., 1974; p 37–53.

18. Rosselli M, Dubey RK, Imthurn B, Macase E, Keller PJ. Effects of nitric oxide on human spermatozoa: evidence that nitric oxide decreases sperm motility and induces sperm toxicity. Hum Reprod 1995; 10: 1786–90. | PubMed | ChemPort |

19. Oats RD, Lipshultz LI. Fertility and testicular function in patients after chemotherapy and radiotherapy. In: Advances in Urology, vol 2. Lytton B, editor. Chicago: Mosby Year Book. 1989; p 55–83.

20. Rowley MJ, Leach DR, Warner GA, Heller CG. Effects of graded doses of ionizing radiation on the human testis. Radiat Res 1974; 59: 665–78.

21. Ogilvy-Stuart AL, Shalet SM. Effect of radiation on the Human reproductive system. Environ Health Perspect 1993; 101 Suppl 2: 109–16.

22. Knuth UA, Maniera H, Nieschlag E. Anabolic steroids and semen parameters in bodybuilders. Fertil Steril 1989; 52: 1041–7.

23. Jarow JP, Lipshultz LI. Anabolic steroid-induced hypogonadotropic hypogonadism. Am J Sports Med 1990; 18: 429–31. | Article | PubMed | ChemPort |

24. Ericsson RJ, Baker VF. Binding of tetracycline to mammalian spermatozoa.Nature 1967; 214: 403–4. | Article | PubMed | ISI | ChemPort |

25. Schlegel PN, Chang TS, Maeshall FF. Antibiotics: potential hazards to male fertility. Fertil Steril 1991; 55: 235–42. | PubMed | ChemPort |

26. Shalet SM. Effects of cancer chemotherapy on testicular function of patients. Cancer Treat Rev 1980; 7: 41–152.

27. Spitz S. The histological effects of nitrogen mustards on human tumors and tissues. Cancer 1948; 1: 383–8.

28. Meistrich ML. Quantitative correlation between testicular stem cell survival, sperm production, and fertility in mouse after treatment with different cytotoxic agents. J Androl 1982; 3: 58–68.

29. Qiu J, Hales BF, Robaire B. Adverse effects of cyclophosphamide on progeny outcome can be mediated through post-testicular mechanisms in the rat. Biol Reprod 1992; 46: 926–31.

30. Trasler JM, Hales BF, Robaire B. A time course study of chronic paternal cyclophosphamide treatment of rats: effects on pregnancy outcome and the male reproductive and hematologic systems. Biol Reprod 1987; 37: 317–26.

31. Sherins RJ, DeVita VT Jr. Effect of drug treatment for lymphoma on male reproductive capacity. Ann Intern Med 1973; 79: 216–20.

32. Parvinen M, Lahdetie J, Parvinen LM. Toxic and mutagenic influences on spermatogenesis. Arch Toxicol Suppl 1984; 7: 128–39.

33. Manavathi B, Kumar R. Steering estrogen signals from the plasma membrane to the nucleus: two sides of the coin. J Cell Physiol 2006; 207: 594–604. | Article | PubMed | ISI | ChemPort |

34. Wilson CA, Leigh AJ, Chapman AJ. Gonadotrophin glycosylation and function. J Endocrinol 1990; 125: 3–14.

35. Cooper RL, Goldman JM, Rehnberg GL, McElroy WK, Hein JF. Effects of metal cations on pituitary hormone secretion in vitro. J Biochem Toxicol 1987; 2: 241–9.


Artemia salina Mioara Dumitrascu

SC Biosafety SRL-D;

Artemia salina (L.) este un artropod acvatic primitiv (de lacuri sărate) din familia Artemiidae (figura 1) cu o vechime de aproximativ 100 de milioane de ani. A fost descoperită de Linné (1758) care a denumit-o Cáncer salinus, iar 61 de ani mai târziu, Leach (1819) o redenumeşte Artemia salina ( Asem et al., 2010).

A fost raportată pentru prima oară în Lacul Urmia în 982 de către un geograf iranian (Asem, 2008).

Figura 1. Artemia salina

Ecologia speciei Artemia salina trăieşte numai în lacuri şi

iazuri cu o salinitate ridicată, care varieaza între 60 - 300 ppt. A fost descoperită şi în Elkhorn Slough (California), care comunică direct cu marea. Este o specie endemică pentru bazinul mediteranean, dar se întâlneşte pe toate continentele (figura 2).

În ţara noastră este semnalată în lacurile sărate (Lacul Ursu, Ocna Sibiului, Lacul Techirghiol, Lacul Sărat Brăila, etc) contribuind la formarea nămolului sapropelic utilizat în peloidoterapie.

A. salina este asociată cu exploatările comerciale curente sau anterioare ale sări (Abatzopoulos et al., 2002, citat de Abatzopoulos et al., 2010). Poate tolera cantităţi foarte mari de sare (până la 300 de grame de sare la litru de apă) şi poate trăi în soluţii destul de diferite de apa de mare ca: permanganatul de potasiu sau nitratul de argint. Iodul, care se găseşte frecvent în sarea pentru uz uman este nociv pentru această specie.

Clasificarea ştiinţifică Regn:

Animalia

Phylum: Arthropoda

Subphylum: Crustacea

Clasă: Branchiopoda

Ordin: Anostraca

Familie: Artemiidae

Gen: Artemia

Specie: Artemia salina (Linnaeus, 1758)

Aceste animale au capacitatea de a

reduce presiunea osmotica a hemolimfei prin excreţia NaCl împotriva gradientului de concentraţie. S-a demonstrat că au dezvoltat un mecanism care menţine hemolimfa hipotonică în medii saline extreme (Croghan, 1957).

De asemenea, această specie poate supravieţui, în apă cu un deficit de oxigen ridicat. Concentraţia minimă de oxigen pentru un adult este foarte redus- 0,5 miligrame pe litru, iar pentru nauplii chiar mai puţin de 0,3 miligrame pe litru. Lacurile sarate tipice au secete sezoniere sau ciclice, perioade în care se usucă complet. În timpul acestui proces concentraţiile de sare din apă variază de la ideal la abia tolerabil.

119


Figura 2. Distribuţia speciei Artemia salina la

nivel mondial (Global Biodiversity Information Facility Database http://www.discoverlife.org)

Descrierea speciei

Corpul este format din 3 segmente: cap, torace şi abdomen. Specia prezintă dimorfism sexual, principalele diferenţele morfologice dintre masculi şi femele fiind observate la distanţa maximă dintre ochii compusi, lungimea primei antene, lăţimea celui de al treilea segment abdominal, lungimea totală, diametrul ochilor compuşi şi lungimea abdomenului.

Adultul mascul ajunge la 8-10 mm lungime, iar femela la 10-12 mm. Adulţii au trei ochi şi 11 perechi de picioare.

Culoarea adulţilor variaza în funcţie de concentraţia de sare din apă de la verzui la roşu aprins (la concentraţii mari au culoare rosie). Sângele lor contine pigmentul hemoglobină.

Lipsa de concurenţilor din acest mediu extrem le permite să dezvolte populaţii mari atunci când condiţiile sunt potrivite pentru reproducere (caldura, lumina soarelui, gamă largă de concentraţii ale sari).

Acest organism poate suporta perioade lungi de secetă în stadiul de chist şi să-si reia ciclul de viaţă atunci când condiţiile de dezvoltare şi de reproducere sunt potrivite.

Masculii au doua organe de reproducere. Uterul unei singure femele de A. salina poate să conţină până la 200 de ouă. Este o specie bisexuată ovipară şi ovovivipară.

Cele două modalităţi de reproducere alternează în funcţie de condiţiile din mediul de viaţă: când acestea sunt favorabile se reproduc ovovivipar, iar când devin nefavorabile tind spre oviparie. Femelele produc ouă, care plutesc pe apă şi care se pot dezvolta fie direct în nauplii (larva) sau în condiţii nefavorabile de mediu (secarea apei) se transformă în chişti (forme latente de viaţă),

care pot supravietui perioade lungi de secetă. În cazul în care condiţiile de mediu se îmbunătăţesc, chiştii sunt "re-vitalizaţi" şi din ei ies nauplii.

În condiţii naturale Artemia salina se hrăneşte cu alge, protozoare şi detritus. Modul de hrănire este prin filtrare activă neselectivă; elimină particulele în suspensie mai mici de 40-60 µm. Ciclul de viaţă

Modul de reproducere este controlat de factorii din mediu: concentraţia de oxigen din apă şi fluctuaţia acestuia, tipul de hrană, salinitatea apei, etc (tabelul 1). S-a observat o corelatie între nivelul salinitatii apei şi modalitatea de reproducere. Se reproduc ovovivipar la salinităţi mai mici de 150 ppt şi predominant ovipar la salinităţi între 150-200 ppt.

Figura 4. Indivizi ai speciei Artemia salina Tabel 1. Modalitatile de reproducere ale

speciei Artemia salina MODALITATEA DE REPRODUCERE OVIPAR OVOVIVIPAR -continut scazut

de O2 (si salinitate ridicata)

-continut ridicat de O2 (si salinitate scazuta)

- fluctuatii ridicate ale O2

- fluctuatii minore ale O2

- hrana bogata in Fe (e.g alge verzi)

- hrana saraca in Fe (e.g detritus organic)

Reproducerea ovipară

120


După copulaţie ouăle fecundate ajung la stadiul de gastrula şi sunt înconjurate cu o carapace dură maro formată din chitina, lipoproteine, etc. Chiştii astfel formati sunt eliberaţi în apă şi trebuie să treacă printr-un proces de deshidratare. Numai atunci când această deshidratare iniţială a avut loc, din chişti vor putea iesi larvele libere atunci cand conditiile devin favorabile. Reproducerea ovovivipară

Ovulul fecundat se dezvoltă la stadiul de gastrulă, dar în loc să fie închistate, gastrula continuă să se diferenţieze în organismul femel, în larve numite nauplii.

Ouale din care vor ecloza naupliile au o culoare albicioasă. Naupliile sunt larve libere înotătoare.

Chiştii (0.2 - 0.3 mm) se transformă în apă în larve înotatoare, nauplii (0,45 mm), într-o perioada de 24-36 ore. Hidratarea completă a chistului durează aproximativ o oră. În funcţie disponibilitatea hranei, naupliile vor ajunge adulţi (max. 12 mm) în termen de 3 săptămâni.

Figura 5. Ciclul de viata al Artemiei salina (http://brineshrimp.wordpress.com/) Naupliile se transformă în adulţi

reproductivi, care produc pui vii în succesiune rapidă, atunci când condiţiile sunt favorabile şi prin chişti, care pot supravieţui în condiţii de uscăciune ani de zile, în cazul în care condiţiile încep să devin mai puţin favorabile.

Pentru ca din chişti să rezulte nauplii libere înotătoare, aceştia au nevo re) ie de apă (hidrata

şi de oxigen pentru a iniţia şi finaliza procesul de metabolism.

Chiştii Chistii sunt foarte rezistenţi la conditii

extreme, rezistă până la 80°C. Chiştii hidratati mor la temperaturi mai mici de 0 ° C şi mai mari de 40 ° C. La salinităţi mai mari de 70 ppt, naupliile nu vor putea ieşi din cauza gradientului osmotic prea mare. La salinitati mai mici de 5 ppt, chiştii vor cloci, dar naupliile rezultate vor muri repede.

Chiştii deshidrataţi măsoară între 200-270 microni şi au o medie de greutate de 3,5 micrograme.

Chiştii sunt capabili să supravieţuiască în contact cu lichide agresive, uscare extremă, fără oxigen şi sub influenţa pesticidelor. De exemplu, în Statele Unite în 1976, în timpul unei operaţiuni de foraj în Great Salt Lake în Utah, chişti de A. salina au fost descoperiţi în proba de sol între două straturi de sare. Analiza cu carbon radiactiv a demonstrat că vârsta chiştilor ar fi de 10.000 de ani (artemiaworld.com).

Naupliile

Au o creştere optima la 28°C şi 35 ppt. Limitele de temperatură letale sunt 0°C şi 37-38°C.

Larvele au un singur ochi (fotoreceptor). Mai târziu, se dezvoltă doi ochi, dar ochiul iniţial, rămâne, rezultând 3 ochi. Naupliile sunt fototactice, în timp de adulţii nu. Acestea înoată prin coloana de apă (fototactism) folosind antenele. Mandibulele sunt utilizate pentru filtrarea apei şi a fitoplanctonului.

Figura 6. Caracteristicile anatomice ale

fazei de nauplii ale speciei Artemia salina http://www.michaelsharris.com

gura 6. Caracter

121


Adulţii

Adulţii înoată folosind apendicii pentru pentru hrănire. Ochiul median este însoţit de 2 ochi compuşi laterali Un creier simplu formează o structură ca un inel în jurul cavităţii bucale (tipic de cele mai multe nevertebrate). Femelele dezvoltă ouă într-un sac ventral, cu o rată rapidă în condiţii favorabile.

Figura 7. Caracteristicile anatomice ale adultului speciei Artemia salina

Importanţă

Indivizii speciei Artemia salina, în special în stadiul de nauplii, sunt utilizaţi în acvacultură ca hrana vie pentru creşterea comercială (în incubatoare) a numeroase specii de peşti şi crustacee.

Capacitatea de rezistenţă a acestor animale le face probe ideale pentru testări în cadrul experimentelor. Artemia salina este unul dintre organismele folosite regulat pentru testarea toxicităţii diferitelor substanţe chimice.

Alături de alte organisme formează prin descompunere pe fundul lacurilor sărate nămolul sapropelic folosit la tratarea diferitelor afecţiuni reumatice, ginecologice, endocrine, etc.

Apa sarată şi namolul din Lacul heliotermal Ursu conţin hormoni eliberaţi de Artemia salina: estrogen human-like 95 S.U.%, respectiv progesteron human-like 0,7- 0,8 mg% (Stoicescu Munteanu, 1977). Acestea sunt folosite pentru tratarea afecţiunilor ginecologice: insuficienţă ovariană, sterilitate, etc.

ibliografie 1. ABATZOPOLULOS T., BEARDMORE

2. .

3. ). The osmotic and

4. GÓMEZ A., GREEN A.,

5. UNTEANU L.

6.

7. SA NYMPHA.

B

J., CLEGG J. and SORGELOOS P. (2010). Artemia. Basic and applied biology. Kluwer Academic Publishers. ASEM A., RASTEGAR-POUYANI Nand RIOS-ESCALANTE P. (2010). The genus Artemia Leach, 1819 (Crustacea: Branchiopoda). I. True and false taxonomical descriptions. Lat. Am. J. Aquat. Res. v.38 n.3 CROGHAN C. (1957ionic regulation of Artemia salina (L.). Department of Zoology, University of Cambridge. MUÑOZ J.,FIGUEROLA J., AMAT F. and RICO C. (2008). Phylogeography and local endemism of the native Mediterranean brine shrimp Artemia salina (Branchiopoda: Anostraca). Molecular Ecology 17, 3160–3177. STOICESCU C. and M(1977). Natural curative factors of the main balneoclimateric resorts in Romania. Edit. SportTurism, Bucharest. VOS J. (1979). Brine shrimp (Artemiasalina) inoculation in tropical salt ponds: a preliminary guide for use in Thailand. FAO Associate Expert (Culture of Food Organisms) National Freshwater Prawn Research and Training Center Freshwater Fisheries Division, Department of Fisheries Ministry of Agriculture and Cooperatives. Thailand. VOS J. and de la RO(1980). MANUAL ON ARTEMIA PRODUCTION IN SALT PONDS IN THE PHILIPPINES. FAO/UNDP-BFAR Brackishwater Aquaculture Demonstration and Training Project PHI/75/005 www.discoverlihttp:// fe.org/mp/20q?search=Artemia+salina

http://www.artemiaworld.com/home/ http://jeb.biologists.org/content/35/1/219.full.pdf http://jgp.rupress.org/content/14/6/753.full.pdf http://www.drvoigt-consulting.de/background.htm http://www.isamm.org/artemia-salina.htm http://www.michaelsharris.com/12ubio/text/projects/brineshrimplab.htm

122


Ape minerale iodurate

Munteanu Constantin1, Iliuta Alexandru2

1Institutul Naţional de Recuperare, Medicina Fizica şi Balneoclimatologie 2S.C. BIOSAFETY SRL-D

Apele minerale iodurate se gasesc cu deosebire in regiunea subcarpatica, tot in regiuni cu depozite salifere. Apele iodurate sunt folosite curent in cura de baut pentru guse si Basedow. De asemenea, sunt indicate in balneologie. Apele iodurate care conţin cel puţin 1 mg\l, nu exista in formă pură deobicei acest caracter iodurat este atribuit suplimentar altor tipuri de ape minerale: ape clorurate sodice ( Bazna (50—70 mg iod/l) , Băile Govora (50-70 mg/l), Băltăteşti (4-5 mg/l), Sărata Monteoru (30 mg/l), Praid ) ape mixte alcaline, clorurarate, sulfatate, care sunt indicate pentru crenoterapie (cele hipo sau izotone de la Băile Olănenesti sau Călimănesti-Căciulata). Conţinutul de iod din aceste ape adaugă un plus de efecte , care lărgesc indicaţiile de cură . Iodul din apă provine din rocile sedimentare sau are la origine flora sau fauna mărilor de odinioară. Apele ce conţin iod şi sunt folosite în cura internă se întâlnesc la Băile Olaneşti (Izvoarele: 5, 7, 8, 10, 11, 14, 19) şi la Călimăneşti la (Izvoarele 6,8 Păuşa) Cozia (Izvoarele 1,3). In străinătate ape minerale iodurate există la Bad Tolz, Bad Wiessee (GERMANIA); Ciz, Lazne Luhacovice (R.S.C.); Busko, (Polonia); Bad Goisern (Austria); Salsomagiore, Castrocaro Agnano, Acircale, Salice (Italia). In apele subterane sărate concentrate, iodul se găseşte în concentraţie mare (40—70 mg/l). Apa minerală sarata-iodurata concentrată se foloseşte numai în cura externă. In crenoterapie aportul de iod contribuie la stocarea sa in tiroida , indicată in afectiuni endocrine tiroidiene si ovariene, la care se adauaga si efecte congestive si de stimulare secretorii asupra mucoasei digestive. Desi cantitatea iodului este redusa, activitatea lui biologica este remarcabila.

Datorita capacitatii sale de a dilata vasele arteriale, facilitand în acest fel circulatia în zonele inflamate cronic, usureaza procesul de resorbtie si permite ameliorarea leziunilor degenerative locale. Totodata, este stimulata capacitatea de aparare a organismului, îmbunatatindu-se astfel, în mod eficient, mijloacele de reducere a intensitatii proceselor inflamatorii. De asemenea, prin interventia directa a iodului în ameliorarea respiratiei celulare, se îmbunatateste si rezistenta acestora la agresiunea factorilor inflamatorii. Datorita proprietatilor descrise, apele iodurate sunt indicate în terapia afectiunilor cronice osteoarticulare, unde efectul maxim este obtinut prin asocierea curei hidrominerale interne celei externe. Iodul mai este prezent şi în numeroase izvoare minerale de slabă concentraţie şi care sunt folosite în cura internă. Ingerat odată cu apa minerală, iodul îşi exercită acţiunea farmacodina-mică datorită concentrării acestuia în ţesutul limfatic, în tiroidă şi ficat. Asupra mucoasei digestive exercită un efect congestiv şi stimulează secreţiile.

123


Funcţia tiroidiană este îndeosebi influenţată de cura internă cu apele minerale iodurate. Cura cu ape iodurate este indicată în hipofuncţii tiroidiene cu carenţă de iod sau în hipofuncţii cu pierderi de iod, precum şi în afecţiuni metabolice cu ateroscleroză, în gută şi hiperuricemie. In cura externă (băi cu ape mixte clorurate sodice �i iodurate ) iodule produce efecte vasodilatatoare periferice efecte antimicotice la nivelul tegumentului si fanerelor . Sunt indicate la bolnavii cu ateroscleroză periferică sau general, la bolnavii cu artitra urică �i la cei cu afec�iuni dermatologice micotice . Băile sărate-iodurate sunt indicate în bolile reumatice degenerative, în reumatismele abarticulare sau în bolile neurologice periferice. Prin influentarea reactiilor metabolice, cura hidrominerala amintita este utila în terapia unor afectiuni ca de exemplu: guta si intoxicatiile cronice cu mercur si plumb. De asemenea, prin stimularea captarii si degradarii colesterolului din peretii arteriali, apele iodurate încetinesc procesul de avansare a leziunilor de ateroscle-roza. Baile minerale au o contributie deosebita în ameliorarea manifestarilor clinice din cadrul unor afectiuni ca cele reumatismale, circulatorii, nervoase, ginecologice si dermatologice. Iodul si celelalte saruri minerale continute în baia terapeutica se absorb în piele de unde sunt eliberate în mod treptat în circulatia periferica. Asupra acesteia se produce o ameliorare evidenta, datorata dilatarii vaselor arteriale din straturile profunde ale pielii si ale musculaturii scheletice de vecinatate. Prin reducerea rezistentei pe care aceste vase o opun în fata volumului de sange aruncat în circulatie cu fiecare contractie cardiaca, se constata scaderea tensiunii arteriale medii. Totodată, apar îmbunătăţiri indirecte ale circulaţiei vaselor inimii şi ale consumului cardiac de oxigen, în afecţiunile parazitare ale pielii (pitiriazis verzicolor), iodul mineral şi-a dovedit eficienţa prin ameliorarea pînă la vindecarea completă a leziunilor cutanate. Prin stimularea circulaţiei locale şi reducerile proceselor inflamatorii, iodul intervine şi în scăderea fenomenelor congestive

genitale cronice (prostatite si metroanexite cronice). De asemenea, intervenind în refacerea structurilor celulare şi în ameliorarea conducerii influxului nervos, cura hidrominerală iodurată facilitează tonifierea sistemului nervos periferic afectat de anumite boli cronice. Bolile reumatismale degenerative beneficiază şi ele de efectele terapeutice ale băilor iodurate. Cele mai renumite staţiuni în care se pot practica astfel de băi sînt: Vulcana, Govora, Bazna, Sărata-Monteoru, Călimâneşti-Căciulata. STATIUNI CU APE MINERALE IODURATE COMPLEXE (pentru cura interna): Baile Olanesti, Calimanesti-Caciulata, Carei; STATIUNI CU APE MINERALE IODURATE SARATE (pt. cura externa): Baile Govora, Bazna, Baltatesti, Sacelu, Sarata Monteoru, Potcoava, Praid; Băile Olănesti Zona geografica: Muntii Capatanii - Subcarpatii Valcii Tip zona : munte Bazinul/rau/izvor: Olanesti la confluenta cu Tisa Asezare : Mv. Vanturita si Stogul (N) - Dealuri Piatra Taiata (919m alt), Glodul (NV), Tisei (V), Budestii (SV), Plaiul Mironului (E)

124


Afectiuni : digestive (gastrite cronice hipoacide,

constipatia cronica, colite cronice) hepato-biliare (dischinezia biliara,

colecistita cronica necalculoasa sau calculoasa, tulburari dupa ficat operat, hepatita cronica, pancreatita cronica)

respiratorii (catare uscate ale cailor http://maricanu.blogspot.com

respiratorii, persoane expuse la noxe profesionale, persoane cu frecvente

pneumopatii microbiene sau virotice, astmul alergic, bronsitele si traheobronsitele cronice, bronsiectazia)

afectiuni metabolice si de nutritie (diabetul zaharat, stari de hiperuricemii, de hiperlipezii, obezitate)

afectiuni ORL (laringitele cronice, alergia nazo-sinuzala)

dermatologice (psoriazis, ichtioze incipiente, keratodermii, eczeme si urticarii cronice, neurodermite, dermatite seboreice, acnee, piodermite)

reumatismale degenerative si abarticulare neurastenii insotite de insomnia convalescenta dupa boli infectioase acute si

cornice Cura interna : -pentru cura interna sunt indicate izvoarele 3, 5, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 14, 19, 24 in -afectiuni cronice ale stomacului si intestinului -boli cronice ale ficatului si cailor biliare -boli ale rinichiului si cailor urinare -boli dermatologice. Calimanesti-CaciulataZona geografica : Muntii Capatanii, Cozia Tip zona : munte Bazinul/rau/izvor : Olt, izvorul Caciulata iese din stancile Dealului Pisorea Asezare : Plaiul Frasinetului (999m alt), Deal Pisorea Afectiuni : cura externa in boli asociate ale tubului

digestiv cu afectiuni ale aparatului locomotor, ale aparatului cardio-vascular (boala hipertonica cu maxima pana la 17-18cm), tulburari de circulatie periferica, afectiuni ginecologice

afectiuni ale tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide, constipatie cronica, colite cronice)

hepato-biliare (dischinezia biliara, colecistita cronica necalculoasa sau calculoasa, tulburari dupa ficat operat (colecistectomie), hepatita cronica, pancreatita cronica))

renale si ale cailor urinare (litiaza renalaoperata sau neoperata, litiaza cailor urinare, pielonefrita cronica, infectii urinare, glomerulonefrita cronica stabilizata)

metabolice si de nutritie (diabetul zaharat, stari de hiperuricemii, de hiperlipemii, obezitate)

reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze, poliartroze)

reumatismale inflamatorii (stari alergice articulare dupa reumatism articular acut sau dupa infectii de focar)

reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrita scapulohumerala)

posttraumatice (redori articulare posttraumatice, stari dupa operatii pe muschi, oase si articulatii, stari dupa entorse, luxatii si fracturi)

neurologice periferice (pareze, stari dupa poliomielita)

respiratorii (persoane expuse la noxe respiratorii, microbiene sau virotice, astmul alergic, bronsitele si traheo-bronsitele cronice, bronsiectazia)

asociate (ginecologice, otorinolaringologice, dermatologice, cardiovasculare, endocrine, nevroza astenica, boli profesionale)

bai de sulf, bai de acid carbonic artificial si cu bule de aer.

Băile GovoraZona geografica : Subcarpatii Valcii Tip zona : deal Bazinul/rau/izvor : Hinta Asezare : intre dealurile Piscupia (N), Prajile (N), Frasinetul (S), Curaturile (S), Zapodul (S), Bodeanca (E) Cura externa : -afectiuni ale aparatului locomotor -endocrine cu hipofunctiune

125


-ginecologice -sistem nervos periferic si central (pareze usoare si sechele minore dupa polineuropatii, sechele dupa poliomielita, sechele tardive dupa hemipareze si dupa parapareze la 2 ani de la debut)

http://www.bailegovora.ro

-dermatologie (apele clorurosodice sulfuroase) -tulburari circulatorii periferice -afectiuni cronice ganglionare (ape clorurosodice iodurate) -intoxicatii cronice cu mercur, arsenic, bismut -respirator (rinite, faringite, laringite, bronsite cu hiposecretie (iod), cu hipersecretie (sulf) caz in care apa se dilueaza inainte pentru a scadea concentratia iritanta, persoane expuse la noxe respiratorii, persoane cu frecvente -pneumopatii microbiene sau virotice, astm alergic, traheobronsitele cronice, bronsiectazia, scleroenfizemul pulmonar) -otorinolaringologice (rinosinuzite cronice catarale si supurate) -reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze, poliartroze) -reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrita scapulohumerala) -posttraumatice (redori articulare posttraumatice, stari dupa operatii pe muschi, articulatii si oase, stari dupa entorse, luxatii, fracturi) -asociate (ginecologice, endocrine, cardiovasculare, boli profesionale). Băile Bazna Zona geografica : Dealurile Tarnavei Mici Tip zona : deal

Bazinul/rau/izvor : Bazna

Asezare : Deal Inalt (599m alt) Cura externa : http://www.skytrip.ro -bai cu ape minerale si proceduri cu namol pentru afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze, poliartroze) -reumatismale inflamatorii (stari alergice dupa reumatism articular acut sau dupa infectii de focar) -reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrita scapulohumerala -posttraumatice (redori articulare posttraumatice, stari dupa operatii pe articulatii, muschi si oase, stari dupa entorse, luxatii si fracturi) -afectiuni cronice ale aparatului locomotor (artrite cronice, spondilite, artrite traumatice, calusuri dureroase) -cronice dermatologice (afectiuni cutanate) -sistem nervos periferic (stari de astenie, pareze, paralizii posttraumatice, sechele dupa polineuropatii, sechele dupa poliomielita, poliradiculoneuropatii) -endocrine si de nutritie (debilitate la copii, rahitism) -diateze exudative -scrofuloza -cura externa de irigatii vaginale cu apa sarata incalzita (38grd C - 40grd C) pentru afectiuni cronice ginecologice (insuficienta ovariana, cervicite, metroanexite cronice). Bibliografie http://articole.famouswhy.ro/ http://www.inffo.ro http://e-calauza.ro

126


Staţiunea Bãile Tuşnad Munteanu Constantin 1,

1 Asociaţia Românã de Balneologie

Situare geografica: Localitate situata in partea central-estica a Romaniei (Judetul Harghita), pe raul Olt, in partea sudica extrema a Depresiunii Ciucului, altitudine 656m, 32 km sud de Miercurea Ciuc. Cheile Tusnad-Malnas ale Oltului, aerul puternic ozonat, linistea, confortul si tratamentul cu ape minerale au facut din Baile Tusnad o statiune minunata si un loc ideal de petrecere a vacantei in orice anotimp. Localitatea are o clima subalpina, de depresiune montana, cu veri racoroase (temperatura medie in iulie este de 17,5°C) si ierni reci (temperatura medie in ianuarie este de -7°C). Regim pluvionar moderat (intre 600 si 700 mmm anual). Muntii asigura un scut protector impotriva vanturilor. Factori naturali terapeutici: Statiune cu sezon permanent, cu numeroase izvoare de ape minerale (cunoscute inca de la inceputul secolului al XIX-lea, dar inaugurata abia in anul 1860): ape minerale bicarbonatate, carbonate, clorate, sodice, magneziene, feruginoase, calcice si ape mezotermale folosite intr-un bazin in aer liber. Indicatii terapeutice: Statiunea este recomandata pentru tratamentul bolilor sistemului nervos central (nevroza astenica, stari astenice secundare, stres fizic si intelectual), al bolilor cardiovasculare (infarct miocardic, hipertensiune, arteriopatie periferica, stari postflebite, varice), al bolilor sistemului urinar (litiaza renala, inflamatii) si al unor boli inrudite (boli digestive, endocrine, ginecologice etc.). Posibilitati moderne de tratament: bai cu ape minerale carbonatate, bai galvanice, impachetari cu parafine, instalatii pentru electroterapie, sali de gimnastica, mofete (emanatii naturale de bioxid de carbon) cu incaperi pentru inhalatii de bioxid de carbon. La trei ore distanta de mers pe jos se afla Lacul Sfanta Ana - singurul lac vulcanic din Romania, la o altitudine de 950 m.


CAI DE ACCES Rutier: Braşov – Sf. Gheorghe – Băile Tuşnad – Miercurea Ciuc DN 12 la 67 Km de Braşov, 37 km de Sf. Gheorghe, 32 km de Miercurea Ciuc; Bacău – Comăneşti – Miercurea Ciuc DN 12A. Feroviar: Magistrala Bucureşti – Braşov – Sf. Gheorghe – Băile Tuşnad – Ciceu – Deda – Baia Mare, staţia Băile Tuşnad.

CLIMA. Înconjurată de brazi seculari, statiunea beneficiază de aer curat, ozonizat, bogat în aerosoli si ioni negativi si de un climat subalpin. Temperatura medie anuală este de 8 °C (iulie 17,5 °C, ianuarie -7 °C) si ierni reci, nebulozitate redusă.

FACTORI NATURALI DE CURA: Statiunea Balneoclimaterica Baile Tusnad beneficiaza de o gama larga de factori terapeutici care au dus la formarea unuia dintre cele mai populare zone de recuperare atat fizica cat si psihica din Romania. Printre acesti factori terapeutici puteti gasi ape minerale cu diferide compozitii chimice, (clorurate, sodice, bicarbonate, mofete), instalatii cu aerosoli si inhalatii, electroterapie, masajuri terapeutice, hidroterapie si nu in ultimul rand, un bioclimat tonifiant de tip subalpine cu aer puternic ozonizat.

La statiunea balnerara Baile Tusnad se pot trata afectiuni cardiovasculare, afectiuni asociate sau nevroze astenice. Este contraindincata tratarea afectiunilor tumorale, reumatismale, tiroidite sau insuficiente cardiac. Printre tratamentele puse la dispozitie in Baile Tusnad, se pot gasi: instalatii cu bai minerale si carbogazoase, bazin cu apa termala in aer liber, bazin cu apa mineral mezotermala, instalatii cu aerosolo si inhalatii, masaj medica si sala de gimnastica medicala.

128


Băile Tusnad

Despre apele minerale din zona Tusnadului exista dovezi scrise inca din secolul al XVIII-lea, in care se mentioneaza existenta unor izvoare de ape minerale cu efecte curative folosite de catre localnicii satelor din apropiere. Statiunea cu diverse izvoare de ape minerale, mezotermale si mofete este recomandat pentru tratamentul bolilor cardio vasculare, urinare si a sistemului nervos. Exista 44 izvoare naturale si foraje din care in prezent sunt utilizate 6 izvoare naturale, din care patru (Izv. Stanescu, Apor, Ileana si Mikes) pentru cura externa. Prin cura interna se pot trata afectiuni digestive, gastrite hipoacide, precum si hepato-colecistite cronice, boli metabolice si neuro endocrine. Prin cura externa baile sunt recomandate in afectiuni cardiovasculare, tulburari circulare, reumatice si nevroza astenica sau de suprasolicitare, bolile ale aparatului locomotor. Statiunea dispune de baza de tratament, unde se efectueaza bai carbogazoase calde, aplicatii cu parafina, hidroterapii si fizioterapii, gimnastica medicala, electroterapie. Complexul este dotat cu 40 de vane si poate cura 800 de pacienti pe zi. Bazinul in aer liber este alimentat de apele Izvorului Bailor.

Istoric Efectul terapeutic al apelor termale din statiunea balneoclimaterica Baile Tusnad a atras atentia publicului pentru prima oara in anul 1842 dupa vindecarea miraculoasa a unui fiu de cioban. Societatea pe actiuni in vederea exploatarii statiunii a fost constituita in 1845. In urma revolutiei din 1849, statiunea Baile Tusnad a fost distrusa si reconstruita in 1852.

Baile Tusnad si-a asumat numele de-abia in anul 1861 si a fost decalrat oras in anul 1968. Primele dovezi scrise despre apele termale ale Bailor Tusnad apar in secolul XVIII in care se mentioneaza existenta izvoarelor cu ape minerale cu efect terapeutic. In anul 1866, chimistul Dietrich H. Gustaw face prima analiza a apelor termale a celor opt izvoare principale din statiunea balnerara Baile Tusnad. Imbuteliarea apei din izvorul principal incepe in acelasi an. Urmeaza constructia strandului mezotermal pe apa izvorului principal. In 1875, specialistul balneolog dr. Lengyel Gyula prezinta istoricul si valorile balneo-climaterice ale statiunii balneare Baile Tusnad la conferinta nationala a medicilor naturalisti maghiari. Acest eveniment a fost unul de importanta deosebita pentru Baile Tusnad. Epoca de aur a statiunii incepe cu anul 1880. Sub tutela Institutului Balnear Stefania, o instutituie balneara importanta din acea vreme, statiunea este dotata cu patru piscine acoperite, patru bai reci, personal specializat si 14 vane de portelan.

Băile Tusnad

Prima policlinica balneara apare intre anii 1896-1897, dar care a fost distrusa in anul 1913 intr-un incendiu. Primul razboi mondial a adus sfarsitul perioadei de aur a Statiunii Baile Tusnad, care era conoscuta in acel moment ca Perla Transilvaniei. La finele primului razboi mondial, statiunea balneoclimaterica si-a inceput revenirea, ca pana in 1927 sa fie recunoscuta pe plan international ca statiune balneo-climaterica de prim rang.

129


In anul 1973 se formeaza prima Intreprindere Balneara cu sediul mutat in 1985 la Miercurea Ciuc. In acesi perioada este introdus curentul electric, se construieste canalizarea si reteaua de apa potabila. Strandul termal din Baile Tusnad a fost creat in urma unor forari la adancime de 1100 metri unde s-a gasit apa teramala de 63 grade Celsius. Din anul 1995, statiunea balneo-climaterica Baile Tusnad redevine centru de conferinte international si efortul pentru ridicarea Bailor Tusnad la Gloria de odinioara contiuna pana in prezent.

Obiective turistice Baile Tusnad.

- Cheile Bicazului este unul dintre cele mai cunoscute locatii turistice din Romania. - Stanca Soimilor ,o formatiune de andezit ofera privelisti spre defileul Oltului, si varfurille montane ale zonei si este casa ruinelor cetatii Stanca Soimilor. - Lacul Sfanta Ana, este un lac de origine vulcanica situate la 950 metri inaltime si la 25 km de statiunea balneara Baile Tusnad. - Tinovul Mohos este o rezervatie naturala situate langa lacul Sfanta Ana si adaposteste specii rare de plante. - Odorheiul Secuiesc este o cetate medieval din secolul XVI. - Manastirea ortodoxa “Sfantul Proroc Ilie”din Toplita, manastire construita in anul 1847. - “Movila Tatarilor”si castelul Contelui Lazar din Lazarea. - Biserica franciscana baroc din Sumuleu detine una dintre cele mai mari instalatii de orga din Ardeal.

Apele minerale, captate din surse naturale, gazele vindecătoare, considerate rarităţi ale naturii chiar şi în Europa, lacurile sărate, nămolurile şi turbele terapeutice, factorii climatici şi plantele medicinale rare îi conferă Tuşnadului statutul unei staţiuni balneare de excepţie.Stâncile de origine vulcanică din munţii Harghitei se compun din andezite, iar depunerile de calcar au apărut datorită efectelor diferitelor ape minerale. Aşa se explică şi compoziţia diversă a apelor. Formaţiunile vulcanice proprii Tuşnadului au avut un rol însemnat în evoluţia staţiunii balneare. Emanaţiile de acid carbonic, cele peste 48 de izvoare de apă minerală, cu temperaturi cuprinse între 18 şi 24 de grade Celsius, pot fi folosite în cure interne şi externe. Cea mai mică staţiune balneoclimaterică din România este renumită pentru peisajele sale unice şi pentru izvoarele vindecătoare. Tuşnadul a fost locul de care, în urmă cu un secol, era atrasă elita Europei Împrejurimile Băilor Tuşnad adăpostesc cel mai curat lac din lume, singura plantă carnivoră din ţară şi cea mai mare mofetă de pe glob. Munţii Harghitei şi Bodoc adăpostesc Băile Tuşnad, cea mai mică staţiune balneară din ţară. "Perla Transilvaniei" sau "Mica Elveţie" era vestită prin mofetele sale, gaze vindecătoare care străbat crăpăturile pământului. Din munţii de origine vulcanică, prin care numai apele Oltului reuşesc să se strecoare, ţâşnesc izvoare naturale, care au început să fie exploatate în 1860, iar clima subalpină şi peisajele unice întâlnite aici îi destind şi îi încântă pe turiştii veniţi de la sute sau chiar mii de kilometri depărtare. Dinspre oraşul Sfântu Gheorghe, începând din localitatea Bixad, drumul spre locul în care legenda spune că a fost vindecat prin miracolul apelor un fiu de cioban, se ascunde printre păduri de brazi şi duce spre vilele, odinioară cochete, multe dintre ele construite încă din secolul al XIX-lea.

130


Monumente ale naturii, dispărute La 650 de metri altitudine, aerul curat şterge curând orice urmă de oboseală. Băile Tuşnad, orăşel răsfirat de-o parte şi de alta a Oltului, învolburat de crengi uscate şi de gunoaie, au fost atestate documentar în limba română în 1861, iar din 1880 începe epoca de aur a acestei staţiuni. În 1890 este înfiinţat institutul balnear Ştefania, celebru, la vremea aceea, în lumea întreagă, dotat cu piscine acoperite, cu vane de porţelan şi cu personal specializat în medicina balneară. Primul Război Mondial aduce cu sine sfârşitul epocii de aur a staţiunii, dar, datorită renumelui său şi calităţilor binefăcătoare ale izvoarelor curative în 1927, Tuşnadul îşi recapătă faima. În 1980, odată cu devierea Oltului, au fost distruse multe dintre frumuseţile acestor locuri. Formaţiunea stâncoasă Likasko, declarată monument al naturii, nu mai există, iar din 1989 au fost lăsate în paragină atât vilele vechi ce adăposteau turiştii, cât şi izvoarele termale. Ape minerale miraculoase Apa minerală care se îmbuteliază la Tuşnad traversează straturi de calcar ce sunt protejate de un strat impermeabil de lavă vulcanică. Procesul natural de filtrare şi de îmbogăţire cu minerale durează de mii de ani. Tratarea apei minerale "Tuşnad" se rezumă la îndepărtarea conţinutului de fier şi se face într-o staţie ultramodernă. Apele minerale, captate din surse naturale, gazele mofetice, considerate rarităţi ale naturii chiar şi în Europa, lacurile sărate, nămolurile şi turbele terapeutice, factorii climatici şi plantele medicinale rare îi conferă Tuşnadului statutul unei staţiuni balneare de excepţie. Stâncile de origine vulcanică din munţii Harghitei se compun din andezite, iar depunerile de calcar au apărut datorită efectelor

diferitelor ape minerale. Aşa se explică şi compoziţia diversă a apelor. Formaţiunile vulcanice proprii Tuşnadului au avut un rol însemnat în evoluţia staţiunii balneare. Emanaţiile de acid carbonic, mofetele, cele peste 48 de izvoare de apă minerală, cu temperaturi cuprinse între 18 - 24 grade Celsius, pot fi folosite în cure interne şi externe. Stânca Şoimilor Orice turist care ajunge în Tuşnad îşi doreşte să cucerească Stânca Şoimilor, care, de la o înălţime de 824 de metri, oferă o privelişte rară asupra întregului defileu al Oltului. Potecile spre stâncă pornesc din staţiunea Băile Tuşnad, sunt marcate pentru turişti cu "triunghi roşu" şi duc destul de anevoios spre vârful de andezit, pe care este ridicată o cruce din lemn. Copiii şi bătrânii, deopotrivă, se aventurează pe cărările ce se strecoară printre brazi spre Stânca Şoimilor, care are statut de rezervaţie naturală. 1.728 de locuitori - are oraşul Tuşnad, situat în partea sudică a Depresiunii Ciucului Singura plantă carnivoră din România "Roua Cerului" este singura plantă carnivoră din România şi înfloreşte foarte rar la Tinovul Mohoş, în cel mai sudic punct de vegetaţie de pe glob. "Roua Cerului" se află în acest loc, care este habitatul său natural, de 12.000 de ani şi se hrăneşte cu insecte de 20 de ori mai mari decât ea. Îşi ademeneşte victimele cu tentaculele aflate pe marginea celor două petale, pe care strălucesc picături de sevă otrăvitoare. Le învăluie şi apoi le dizolvă până când din ele nu mai rămâne decât scheletul format din chitină. Speciile de plante şi de insecte ce trăiesc în Tinovul au primit din partea Uniunii Europene titlul de unicat.

Roua cerului (Drosera rotundifolia)

131


Sfânta Ana, cel mai curat lac din lume Unic în Europa Centrală, Lacul Sfânta Ana se află la 28 de kilometri de Băile Tuşnad şi la o altitudine de 946 de metri. S-a format într-un crater vulcanic stins, care s-a păstrat intact în masivul Puciosu, din munţii Ciumatu Mare, locul celei mai recente erupţii vulcanice din Carpaţi, ce a avut loc în urmă cu aproximativ 42.000 de ani. Asemănător paletei unui pictor, lacul îşi adună apele numai din precipitaţii, neavând izvoare. Apa lacului, din lipsa sărurilor minerale, nu este potabilă şi este lipsită de oxigen. Legat de Băile Tuşnad prin poteci, lacul, declarat rezervaţie naturală, este ascuns privirilor, misterios şi plin de legende. Specialiştii spun că puritatea apei Lacului Sfânta Ana este apropiată de cea a apei distilate, având cantităţi infime de minerale. Turiştii care ajung în preajma lacului nu au nevoie de prognozele meteorologilor pentru a afla starea vremii. Ei au la îndemână o metodă empirică, dar exactă, oferită de muntele vulcanic, ce are două fisuri ce prevestesc timpul probabil.

Tinovul Mohoş, rezervaţie naturală Dacă emanaţiile din fisuri pişcă la nas, e semn că se va porni furtuna, iar dacă acestea nu se simt, drumeţii pot fi siguri că vremea va fi frumoasă. Explicaţia ştiinţifică a fenomenului constă în faptul că în munte are loc încă o activitate postvulcanică, sensibilă la schimbările de presiune atmosferică. Când presiunea scade, gazele din interior urcă la suprafaţă şi inundă fisurile cu un miros înţepător. Rezervaţia naturală Tinovul Mohoş se află în craterul vecin cu cel al Lacului Sfânta Ana şi adăposteşte specii de plante rare. În Tinovul Mohoş se găsesc peste 20 de varietăţi de muşchi, iar pinul pitic seamănă uimitor cu bonsaiul japonez. Stratul de turbă

din Tinov, cu o grosime de peste zece metri, este considerat cel mai gros din Europa şi se află într-o continuă creştere.

Cea mai mare mofetă din lume Calităţile terapeutice ale numeroaselor izvoare minerale şi ale mofetelor din Balvanyoş, staţiune balneoclimaterică din apropierea Tuşnadului, aflată la o altitudine de 950 de metri pe versantul sudic al munţilor Bodoc, sunt vestite. Liniştea munţilor, aerul curat şi bogat în ioni negativi fac din Balvanyoş un loc ideal pentru persoanele care suferă de astenie ori vor să scape, cel puţin pentru un timp, de stres. Staţiunea s-a format prin unirea a trei colonii de băi, dintre care cea mai cunoscută este Pucioasa, al cărei nume vine de la mirosul neplăcut pe care îl emană hidrogenul sulfurat. Peştera Pucioasa este considerată cea mai mare mofetă naturală din lume. Pereţii peşterii sunt acoperiţi cu picături care conţin sulf şi care se folosesc în afecţiunile oftalmologice. O altă curiozitate a naturii aflată în staţiunea balneoclimaterică Balvanyoş este Buffago, o mlaştină ce se întinde pe un hectar şi unde se găsesc izvoare de apă acră şi specii de plante rare.

http://www.experience-romania.ro/Baile_Tusnad

132


AGENDA 2012

A X‐a Conferinta Nationala de Balneologie, Mai 2012, SOVATA Detaliile vor fi publicate pe pagina de internet a Asociatiei Romane de Balneologie: http://bioclima.ro/

Al 38‐lea Congres international al Societatii Internationale de Hidrologie Medicala si Climatologie (ISMH) 38th World Congress of ISMH, the International Scientific Meeting of Medical Hydrology Balneology and Climatology, will take place in Lanjarón‐Granada Spain, 20‐23 June 2012.

.: FENS Forum 2012 in Barcelona July 14‐18, 2012 206 days left till the meeting Please visit the next FENS Forum in 2012!

BALWOIS 2012 ‐ 28 May to 2 June 2012 ‐ Ohrid, Republic of Macedonia OHRID, MACEDONIA, CONFERENCE ON WATER, CLIMATE & ENVIRONMENT The Fifth International Scientific Conference BALWOIS 2012 will be held in Ohrid, Republic of Macedonia from 28th May to 2nd June 2012, in Metropol Ohrid Resort www.metropol‐ohrid.com.

ABSTRACT:Constantin Munteanu, Delia Cinteza - Romanian therapeutical mineral waters

Al 18‐lea Congres al Societatii Europene de Medicina Fizica si de Recuperare (ESPRM) 18th European Congress of Physical & Rehabilitation Medicine “Science & Art in Physical & Rehabilitation Medicine”, Macedonia Palace Hotel, Thessaloniki, Greece, Dates: 28th May – 01st June 2012

Statutul de ONG al Asociatiei Romane de Balneologie, atingerea obiectivelor si dorinta celor din domeniu de a se implica in demersul nostru este posibila si prin completarea si trimiterea la Administratia Fiscala de domiciliu a formularului 230 pe care il puteti descarca si completa. Va multumim pentru efortul dumneavoastra si pentru dorinta de a fi alaturi de noi.

Balneo‐Research Journal, Vol. 3 web: http://bioclima.ro/RJournal.htm Autorii interesati pot trimite articole la adresa: [email protected]

Editura Balneara: Cercetarea stiintifica a factorilor naturali terapeutici Autori: Constantin Munteanu, Delia Cinteza Comenzi: [email protected]

“Tehnician ortoprotezist” – curs autorizat CNFPA

“Tehnician ecolog si pentru protectia calitatii mediului” – curs autorizat CNFPA

Asociația Romana de Balneologie şi INRMFB organizeaza urmatoarele

cursuri: Alte cursuri de specialitate al caror program va fi publicat pe pagina de internet a Asociatiei Romane de Balneologie: http://bioclima.ro/


Reguli de editare

(protocol peer-review)

Manuscrisele articolelor vor fi trimise in format Word ataşate unui email la adresa: [email protected]. Procesarea imaginilor, scanarea şi prelucrarea graficelor – daca este cazul - va fi responsabilitatea echipei editoriale. Limba de redactare a articolelor este limba engleza. Articolele pot fi publicate şi cu traducerea lor în limba românã.

După primirea manuscrisului, autorul corespondent va primi un scurt e-mail de confirmare a primirii articolului care va conţine numărul de înregistrare, data la care manuscrisul a fost primit şi faptul că manuscrisul a fost înaintat Consiliului Editorial. Editorul revistei alege 2 membrii ai consiliului editorial pentru peer-review şi le trimite prin e-mail manuscrisul.

Decizia recenzorilor (de aprobare, de aprobare cu modificãri minore sau majore, sau de respingere) va fi imediat comunicatã prin e-mail autorului corespondent de către editor.

În cazul în care manuscrisul primeşte aprobarea publicãrii cu modificări, autorul corespondent este rugat sã trimitã editorului manuscrisul îmbunătăţit în decurs de 4 săptămâni. Editorul revistei va transmite raspunsul autorului corespondent la recenzorii selectaţi. Dacă ei sunt mulţumiţi de modificãrile fãcute, vor trimite editorului decizia de aprobare pentru publicare a manuscrisului îmbunătăţit.

În cazul în care recenzorii consideră că autorii nu au respectat acceptabil cererea de revizuire, ei vor putea lua decizia de a nu aproba articolul pentru publicare şi vor comunica decizia respectivã editorului revistei.

Decizia de aprobare pentru publicare luatã de către recenzori va fi comunicată în şedinţa consiliului editorial.

Editing regulations

(peer-review protocol)

The manuscripts will be sumitted as attachement to the email in Word format (to [email protected]). Photo processing, scanning, graph processing –if needed-are the responsability of the editing team. Language of papers is English. Articles can be published with translation into Romanian.

After manuscript receipt, the corresponding author will receive a short e-mail confirming the receipt, which will contain the registration number, the date the manuscript was received and the fact that the manuscript was handed out to the Editorial Board. The Journal Editor chooses 2 peer-reviewers (from the Editorial and Peer-review Board) and sends them by e-mail the manuscript.

The reviewers' decision (approval with no changes, approval with major/minor changes, rejection) will be immediately communicated by e-mail to the corresponding author by the editor.

If the manuscript gets approval with changes, the corresponding author shall send the improved manuscript within 4 weeks. The editor will convey the corresponding author's answer to the peer reviewers. If they are satisfied with the corresponding author's answer, they will send the subject editor the decision of approval for publication of the improved manuscript.

If the peer reviewers consider that the corresponding author did not meet/or met poorly the revision requests, they will deny the approval for publication, which will be communicated to the editor.

The approval for publication once taken by the reviewers, the decision will be communicated in editorial meeting.

editor: constantin munteanu, ph.d., national institute of · si balneoclimatologie din bucuresti...

Documents