economia circularĂconstientizarea în legătură cu dezvoltarea sustenabila şi stilurile de...
TRANSCRIPT
ECONOMIA CIRCULARĂ
PENTRU MANAGEMENTUL
RESURSELOR AGRICOLE,
ALIMENTARE ŞI
FORESTIERE
Gabriela Baciu
Călărași, 3 iunie 2019
Conferinţa ONU pentru Dezvoltare Durabilă
(Rio 20+ 2015)
Agenda 2030, New York, 2015
1. Fără sărăcie – Eradicarea sărăciei în toate formele sale şi în orice context.
2. Foamete „zero” – Eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea unei agriculturi durabile.
3. Sănătate şi bunăstare – Asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă.
4. Educaţie de calitate – Garantarea unei educaţii de calitate şi promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi.
5. Egalitate de gen – Realizarea egalităţii de gen şi împuternicirea tuturor femeilor şi a fetelor.
6. Apă curată şi sanitaţie – Asigurarea disponibilităţii şi managementului durabil al apei şi sanitaţie pentru toţi.
7. Energie curată şi la preţuri accesibile – Asigurarea accesului tuturor la energie la preţuri accesibile, într-un mod sigur, durabil şi modern.
8. Muncă decentă şi creştere economică –Promovarea unei creşteri economice susţinute, deschise tuturor şi durabile, a ocupării depline şi productive a forţei de muncă şi a unei munci decente pentru toţi.
9. Industrie, inovaţie şi infrastructură – Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovaţiei.
10. Inegalităţi reduse – Reducerea inegalităţilor în interiorul ţărilor şi de la o ţară la alta.
11. Oraşe şi comunităţi durabile – Dezvoltarea oraşelor şi a aşezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile.
12. Consum şi producţie responsabile – Asigurarea unor tipare de consum şi producţie durabile.
13. Acţiune climatică – Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului lor.
14. Viaţa acvatică – Conservarea şi utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor şi a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă.
15. Viaţa terestră – Protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea şi repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate.
15. Pace, justiţie şi instituţii eficiente – Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toţi şi crearea unor instituţii eficiente, responsabile şi incluzive la toate nivelurile.
17. Parteneriate pentru realizarea obiectivelor -Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.
ODD 12: Asigurarea unor modele
durabile de consum și producție• E nevoie de o abordare sistemică şi de cooperare între actorii din întregul lanţ de
aprovizionare, de la producător până la consumatorul final. Este nevoie de implicarea consumatorului prin creşterea conştientizării şi de educaţie privind consumul şi stilurile de viaţă sustenabile, oferind consumatorului informaţiile adecvate prin standarde şi etichete şi implicarea în achiziţiile publice sustenabile, printre altele.
• Mâncare
• Faza de producţie (agricultura, procesarea mâncării) are un impact substanţial asupra mediului, gospodăriile influenţează impactul prinalegerile dietelor şi obiceiurilor. Astfel, mediul este afectat datorită energiei consummate pentru prepararea alimentelor şi prin generarea de deşeuri.
• 1,3 miliarde tone de mâncare sunt irosite în fiecare an, în timp ce aproape 1 miliard de oameni sunt malnutriti şi încă 1 miliard flămânzi.
• Supraconsumul de mâncare este nociv atât pentru sănătate, cât şi pentru mediu.
• 2 miliarde de oameni sunt supraponderali sau obezi, la nivel global
• Degradarea sau scăderea fertilităţii solului, supra-consumul de apă, pescuitul excesiv şi degradarea mediului marin contribuie la scăderea abilităţii resurselor naturale să acopere nevoile de mâncare.
• Sectorul de mâncare consumă aproximativ 30% din consumul total de energie al lumii şi e responsabil pentru aproximativ 22% din emisiile totale de gaze de seră.
ODD 12: ȚINTE 2030
- atingerea unui management sustenabil şi a unei utilizări eficiente a resurselor naturale.
- înjumătăţirea risipei de alimente/per capita la nivel de retaileri şi consumatori şi reducerea pierderilor de alimente în cadrul producţiei şi distribuţiei, inclusiv a pierderilor post-recoltare
- reducerea substanţială a generării de deşeuri prin prevenire, reducere, reciclare şi refolosire
- încurajarea companiilor, în special a celor mari şi transnaţionale, să adopte practici sustenabile şi să integreze informaţiile despre sustenabilitate în ciclul lor de raportare.
- promovarea unor practici sustenabile în achiziţiile publice, în concordanţă cu politicile şi priorităţile naţionale.
- asigurarea că oamenii de peste tot vor avea acces la informaţiile relevante şi constientizarea în legătură cu dezvoltarea sustenabila şi stilurile de viaţă în armonie cu natura.
- susţinerea ţărilor aflate în curs de dezvoltare în întărirea capacităţii ştiinţifice şi tehnologice de a înainta către tipare de consum şi producţie mai sustenabile
- dezvoltarea şi implementarea unor instrumente de monitorizare a impactului turismului sustenabil în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă şi promovarea culturii şi produselor locale.
RISIPA ALIMENTARĂ ÎN CIFRE
Risipa la nivel național
(tone)/ an de referința
2006
Risipa la nivel
european (tone) / an
de referința 2006
Risipa la nivel global
(tone) / an de
referința 2006
2.274.000 89.279.000 1.300.000.000
Kg de alimente risipite
/cap de lociutor la nivel
național
Kg de alimente risipite
/cap de lociutor la
nivel european
Kg de alimente risipite
/cap de lociutor la
nivel global
107 95-115 95-115
ODD 15 : Managementul sustenabil al pădurilor,
combaterea deşertificării, oprirea şi inversarea
degradării solului, stoparea pierderii biodiversităţii
Fapte și cifre
• Pădurile acoperă 30% din suprafaţa Pământului şi, pe lângă faptul că oferă siguranţă alimentară şi adăpost, pădurile sunt elementul cheie în ceea ce priveşte combaterea schimbărilor climatice, protejării biodiversităţii şi adăposturilor populaţiilor indigene.
• 13 mil. hectare de pădure sunt pierdute în fiecare an, în timp ce degradarea persistentă a zonelor aride a dus la deşertificarea a 3.6 mld ha.
• Despăduririle şi deşertificarea –provocări majore pentru dezvoltarea durabilă.
• Aproximativ 1.6 mld de oameni depind de păduri pentru mijloacele de trai. 80% din toate speciile terestre de animale, plante şi insecte.
Deşertificarea
• 6 mld. de oameni depind în mod direct de agricultură, dar 52% din terenul folosit pentru agricultură e afectat, moderat sau sever, de degradarea solului
• Din cauza secetei şi a deşertificării, în fiecare an sunt pierdute 12 milioane de hectare (23 de hectare pe minut) – acolo ar fi putut să crească 20 milioane de tone de cereale
Biodiversitatea• Dintre cele 8.300 de specii de animale cunoscute, 8% sunt dispărute şi 22% sunt în risc de
extincţie.
• Peste 80% din dietă umană este oferită de plante. Recoltele de cereale – orez, porumb şi grâu –oferă 60% din aportul de energie.
• Aproximativ 80% dintre cei care trăiesc în zone rurale în ţările aflate în curs de dezvoltare se bazează pe remedii din plante pentru îngrijirea medicală de bază
• Micro organismele şi nevertebratele sunt cheia ecosistemelor, dar contribuţia lor este încă foarte slab cunoscută şi extrem de rar confirmată.
Ţinte ODD 15 - 2030
- combaterea deşertificărilor, restaurarea pământului şi solului degradat, inclusiv a solului afectat de deşertificare, secetă sau inundaţii şi încercarea de a obţine o societate ale cărei activităţi nu degradează solul.
- asigurarea conservării ecosistemelor montane, inclusiv a biodiversităţii acestora, pentru a îmbunătăţi capacitatea acestora de a oferi beneficii esenţiale unei dezvoltări durabile.
-promovarea unei împărţiri corecte şi echitabile a beneficiilor provenite din utilizarea resurselor genetice şi promovarea unui acces potrivit la acest fel de resurse, conform acordurilor internaţionale.
-luarea de măsuri urgente pentru a opri braconajul şi traficul de specii protejate de floră şi faună şi pentru a controla cererea şi furnizarea ilegală de produse din sălbăticie.
-mobilizarea şi creşterea semnificativă a resurselor financiare din toate sursele pentru a conservă şi utiliza în mod sustenabi biodiversitatea şi ecosistemele.
-mobilizarea unor resurse semnificative din toate sursele şi la toate nivelurile pentru a finanta managementul sustentabil al pădurilor şi pentru a oferi subvenţii adecvate ţărilor în curs de dezvoltare pentru a construi un astfel de manangement, inclusiv pentru conservare şi reîmpădurire.
-îmbunătăţirea eforturilor globale pentru combaterea braconajului şi a traficului de specii protejate, inclusiv prin creşterea capacităţii comunităţilor locale de a căuta oportunităţi sustenabile de a-şi câştiga traiul.
România – Acțiuni legislative
• România a demarat o serie de activități legislative și non legislative menite să răspundă provocărilor în atingerea acestor ținte.
• Activități legislative inițiate s-au concretizat prin promovarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei de alimente, republicată și a H.G. nr. 51/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare.
• Conform prevederilor Legii nr. 217/2016 republicată, autorităţile publice cu atribuţii de reglementare şi control în domeniul agroalimentar au responsabilitatea informării consumatorilor finali cu privire la data durabilităţii minimale şi condiţiile de igienă alimentară și desfăşurării de acţiuni de informare şi educare a consumatorilor finali cu privire la prevenirea şi diminuarea risipei alimentare prin campanii de informare media, campanii de informare în şcoli, campanii online, organizarea de seminare, conferinţe, forumuri, organizarea de manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social, tipărirea de materiale publicitare şi de informare.
• Operatorii donatori pot participa în mod voluntar ca parteneri la activităţile şi campaniile propuse de autorităţi şi/sau pot iniţia propriile acţiuni de informare.
România – Acțiuni non-
legislative• România este membru în cadrul Platformei UE
privind pierderile și risipa de alimente, prin intermediul căreia se diseminează bune practici folosite la nivelul statelor membre pentru combaterea și diminuarea acestui fenomen.
• MADR în parteneriat cu Ministerul Educației intenționează realizarea unei Campanii de informare și educare a consumatorilor din unitățile de învățământ preuniversitar privind prevenirea și diminuarea risipei alimentare: “Și tu poți proteja planeta! Împreună dăm startul la reducerea risipei de alimente”.
