'e unii anâ 12 fior., pe ş§se luni 6 fior., pe trei lun i 3 fior.

România şl străinătate:Pe a n fi 40 fr., pe ş 6 s e luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.

KEDAC'ŢIFNEA ŞI A D M IÎfISTK A |IlV \EA :BRAŞOVtJ, piaţa mare Nr. 22.

,G A Z E T A “ IE SE ÎN F IE C A R E p i . ANULLJ XLIX. Â N U N O I U B I L B :

O seriă garmondü 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicar

SE PRENUMERĂ:la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.

Scrisori nefranoate nu «e prlmetofi. — Manuscripte nu te retrim ltfi.

m 245. Vineri, 31 Octomvre (12 Noemvre.) 1886.

Braşovti, 30 Octomvre 1886.

E cu neputinţă sé nu se lege falşii liberali şi patrioţi de orice întreprindere şi semnă de viâţă románéscá, fiă ea ori câtu de nevinovată, aibă ea nobilnlu scopü alü înaintării materiale ori culturale, ori fiă şi o petrecere, destulü e sé fia románéscá.

Décá voescü Românii să-şi înfiinţeze unü gimnasiu, ca bună-<5ră în Caransebeşu séu Aradü, falşii patrioţi în frunte cu guvernulCi îţi rés- pundű că nu e nevoiă, fiindü că suntü ungu- resci destule, séu gásescű că fondulü de bani — negreşită alü Romanilorü — nu e destulü de mare şi alte multe chichiţe.

Décá Românii voescü sé .întemeieze unü institutü de bani, pentru a ajutora pe bieţii ţă­rani în nevoile lorü, falşii liberali strigă catü le ia gura, că se face „politică în contra statului.“

Décá se pune la cale înfiinţarea vre-unei reuniuni culturale, agricole, industriale séu de ajutorare, falşii patrioţi îţi réspundü, că suntü ungurescî destule, şi n ’ai decátü sé te alături la reuniunile unguresc! de aceslű soiu.

Décá mai mulţi învăţători séu preoţi punü la cale o intrunire, ca sé se mai consulte asu­pra mijlócelorü de îmbunătăţire a sórtei lorü, séu de îmbunătăţiri în ínteresulü scólei şi bise- ricei, dér uită sé aviseze autoritatea respectivă— pen tru că, ve^í Dómne, aşa se cade în „ţările libe rale şi constituţionale“ — solgébiréulü apare cu o mustaţă în cerü şi cu alta în péméntü, spar­ge întrunirea, pentrucă se face „dacoromânisnm,“ ee „complotézá.“

Mergü şi mai departe „liberalii“ şi „pa­trioţii“ noştri, e destulü sé dea o comună mai multe semne de vi0ţă románéscá, prin portű, prin petreceri, prin limbă, şi íneepü a striga ca din gură de şârpe, că „valahisarea“ progresézá, că au fostü odată atâtea şi atâtea familii ungu­resc!, dér le-au înghiţitfl Românii, deşi póte că nici sSmenţă unguréscá n’a fostü acolo, séu décá au fostü, au luatü lumea în capü, pentru că erau îmbuibate de „fericirea“ în care se scăldau.

Décá în fine — ca sé íncetámü cu citările, căci prea multe suntü — ţâranii români se adună la vre-o petrecere şi vre-unü patriotü vrea sé trécá la „nemurire“ — se amestecă printre ei, caută cérta cu luminare, provócá bătaiă, şi „re- voluţiunea valahă“ e gata.

Incepü apoi foile patriotice, bugetare şi ne­bugetare, guvernamentale şi oposiţionale, sé dea alarmă, că colo e complotü, dincolo se face daco- romanismű, în cutare locü irredentismü, în altü locű revoluţiune, şi câte şi mai câte pericule pentru statü sciu născoci „patrioţii“ născuţi séu făcuţi cu 50 cr. taxă de timbru.

Mai trimite apoi şi biuroulü telegraficii din Pesta câte-o telegramă ori vr’unü „patriotü“ câte unű articulü pela foile din stréinátate salariate anume, şi étá că „patrioţii“ suntü spălaţi, esü curaţi ca undelemnulü de-asupra apei.

In timpulü acesta profită d-lű Tisza, profită d-lu Trefort, profită şi organele lorü de ocasiune, începu sé plouă ordonanţele, mai desfiinţâză colo o reuniune séu societate, mai trimite dincolo că­tune şi gendarmi, mai opresce panclice, mai scóte câteva cărţi şi charte de prin şc0le, mai ame­ninţă ici, mai ameninţă colo, şi trebş<5rele mergü bine: „liberalii“, „constituţional“ şi „patrioticü“.

Din ani în ani apoi, se mai aprobă şi sta­tutele vre-unei reuniuni, se mai dă voiă sé se iacă şi câte o scólá, şi 0răşi tobe şi fanfare în ţâră şi ’nstreinătate résuná, că mai „liberalü“ ţi mai „párintescü“ guvernü, că mai „liberali“ şi mai „drepţi“ ómeni ca „patrioţii“ noştri nu gásescí, de-ai umbla noué ţâri şi noué mări.

Şi dreptü vorbindü, nici atâta n’ar face gu- vemulu, décá n’ar sci că totü elü profită; o face nu de dragulü libertăţii séu că-i place ochii Va­

lahului, ci ca sé se insinueze la forulü mai ínaltü, la lume, îi e frică că, fiindü destulü de deo- chiatü, ar puté cápéta şi migrenă.

Toboşarii dela foile „patriotice“ ínsé, con­tinuă, fără ’ntrerupere ca guvernulü, a bate ve- chiulii lorü marşfl, fiind ii că străinătatea nu-i înţelege „dulcile“ sunete, agită în drépta şi în stânga, caută noduri în papură şi pete ’n sóre spre mai marea gloriă a „liberalismului,“ „con­stituţionalismului“ şi patriotismului“ ungurescü.

Nici capulü nu-i dóré, că Sécuii emigrézá de miseriă în România, că industriaşii din Ar- dealü au dile de „sérbátóre“ de când cu résbo iulű vamalü cu România, că poporulü se înco- v0iă sub greutatea dárilorü, că ţâra e ’ngropată în datorii, că înv0ţătorii lorü cu familii grele au ajunsü sé se scofâlcească de fóme; astea nu suntü lucruri patriotice, suntü nimicuri.

A agita mereu în contra a totü ce nn e ungurescü, a despoia poporulü nemaghiarü îm- punéndu-i dări pentru Kulturegylet, a face pa- triotismü jidovesce, a înjura surugiesce şi a ben­chetui kulturegyletesce, étá acte de „patriotismü,“ pe care íntr’adevérü nu ori ce sg íu de ómeni au darulü d’a le împlini.

Impingă-te apoi pécatele sé-i faci atenţi la relele ce le princinuescü, la cărarea greşită pe care au apucatü, la prăpastia ce înşişi şi-o sapă, că ţi-ai găsitii beleaua, dicţionarulti „patrioticü“ e la îndemână, şi epitetele îţi eurgü potopü.

Fără voiă, ne-au defilatü pe dinaintea o- chilorü sufletului nostru máhnitü şi amárítü o armadiă nenumératá de asemenea neajunsuri „pa­triotice“, când amű vé^utü că nici reuniunea femeilorü române, ce s’a înfiinţata în comitatulü Huniádórei, n’a rémasü neatinsă de falşii „pa­trioţi“ şi „liberali“.

Bine că reuniunea are frumosulü scopü d’a ajuta véduve şi fete sérace, d’a promova indus­tria de casă, dér nu le place „patrioţiloni“, fiindü că e románéscá. Aşa ne dă a înţelege guver- namentalulü „Magyar Polgár“ din Cluşiu. Şi l’a amărîtu şi mai multü fierea „patriotică,“ fiindü că în discursurile de deschidere a adunării ţinute la 30 Octomvre n, s’a vorbitü de Pene- lopele romane, de columna lui Traianü şi „mai cu sémá de regina României Elisaveta, căreia — (fice fóia cluşiană guvernamentală — i s’a strigatü în modü demonstrativü „sé trăiască“ ! Face apoi urmátórea observare plină de réutate: „Astfelü de vorbiri constríngü pe guvernü sé priméscá cu timiditate orice reuniune,“ románéscá negreşitfl.

Ei bine, márturisimü că la atâta réutate totü nu ne-amü aşteptata, cu atâta mai vértosü că nu Penelope maghiare ne-au pástratü portulü, nici pe vr’o columnă maghiară nu ne este represen- tatü; s’a spusü unü adevérü istoricü pe care nu e’n stare a-lü résturna nici o scólá hunsdorfe- riană.

Şi ce gásescű inimele negre dela „Magyar Polgáru în fapt ulü, că s’a adusü ca esemplu ze- lulü unei Suverane, fiă ea oricare, ce-lü desvoltă întru înaintarea industriei de casă? Şi cum nu roşescii „patrioţii“ a spune asemenea neadevăruri, că acea Suverană a fostü salutată în modü de­monstrativii ? Sé fi ’năbuşitu réutatea inimei pretinşilorfl liberali şi patrioţi orice simţii de ru­şine? Sé fiă abrutisarea atátü de mare, íncátü orice scopü nobilű, umanü, care contribue la îna­intarea şi bunăstarea poporului, sé fiă íntémpi- natü cu ameninţări, fiindü că reuniunea, care şi l’a ínscrisü în programulü ei, e románéscá şi nu unguréscá ?

Asemenea apucături nedemne suntü o viuă dovadă, că inimile celorü ce se folosescü de ele suntü atatü de putrede, íncátü simţulfl de uma­nitate, de dreptate şi de libertate, în genere cul­tura inimei nu potü prinde rádécini, pentru că otrava r0utăţii le spulberă.

Pressa austriacă despre mesagiulü tronului

Amű reprodusű eri apreciările pressei ungu­rescî asupra discursului tronului prin care s’au deschisü delegaţiunile. Lásámü a(Ji să urmeze apreciările pressei austriace şi străine :

„Neue Freie Presse“ scrie: Se pare în adevérü, că

în sesiunea din estă anü a delegaţiuniloră are sé se în­

tâmple caracteristiculü casü, că interesele poporului, strînsă

legate cu susţinerea păcii, parü a fi mai bine păzite în

manile guvernului, decátü în ale aleşilorO representanţi

ai poporului. Amândoi preşedinţii delegaţiunei au luatü

la primire, a doua oră, cuvéntulü asupra situaţiunii es-

terne a monarhiei nu numai spre a o descrie cu cele

mai posomorite colori şi a asigura că delegaţiunile suntü

gata a încuviinţa cele mai mari cifre în bugetü, ci şi

spre a reveni cu unü felü de fauatismü asupra eventua­

lităţii résboiului şi a oferi coronei chiar acum, nentrebaţî,

averea şi sângele popórelorü austro-ungare... Nu e mo-

tivü a da acestorü discursuri — dintre care alü contelui

Tisza dă a se nţelege că oratorulü nu consimte eu po­

litica lui Kalnoky—o mai mare importanţă, deórece sin­

gura lămurire autentică asupra situaţiunii s’a datü în dis-

cursulü ímpératului réspuncjéndü la anticipatulü: Moria-

mur pro rege nostro!... Discursulü imperialü nu va deş­

tepta — anume în Ungaria nu — inaltulü simţâmântă

de sine, ce a fostü atátü de multü satisfăcută prin

vestitulü discursü-programü alii lui Tisza; dér dele­

gaţiunile, care în prima liniă suntü păzitorii interese-

lorü cetăţenilorO şi ale statului, au totă causa sé

sprijinâscă politica precaută şi plină de grijă, esprimată

în elü. E o politică, care nu sacrifică nici unü interesă

ală statului, dér care nu se lasă nici a fi sedusă prin

sentimente de impacienţă sacrificândă presintele sigură

unui viitoră nesigură. Gumcă duşmănia naţională contra

Rusiei, care încă totă dormitâză în fundulă inimiloră po­

lone şi ungurescî, trebue sé tacă în astfelă de momente,

nu mai e nevoiă sé accentuămă. Ér dela delegaţii ger­

mani, credemă că putemă admite cu siguranţă, că tocmai

pentru seriositatea momentului nu voră recunósce altă

liniă de conduită, decâtă susţinerea şi salutea monarhiei

şi că tocmai de aceea voră sprijini politica de pace de­

semnată în mesagiulă imperială.

„Fremdenblatt“ numesce râspunsulă monarhului

vestitoră ală păcii, dér şi o politică clară şi neclintită:

Elă va mări încrederea în prudenţa cabineteloră şi a mo­

narhului .. Cu aceeaşi neclintire, cu care Austro-Ungaria

urmăresce susţinerea păcii, cu aceeaşi hotărîre urmăresce

ea şi apérarea intereseloră şi a drepturiloră sale. Acestea

dupé mesagiulă imperială, coincidă cu acelea ale Europei.

Monarhia nu urmăresce în Orienta planuri şi scopuri e-

goistice. Ea stăruesce neclintită a regula cestiunile ori­

entale în înţelegere cu tóté marile puteri... Singuraticele

fase, formele normale şi efemere ale crisei bulgare tre-

buescă privite cu mai mare linişte... Mesagiulă tronului

întăresce declaraţiunea ministrului-preşedinte Tisza. Pentru

Orientă recundscemă tractatulă din Berlină. Acesta a ri­

dicată desvoltarea autonomă a poporeloră balcanice sub

scutulă tuturoră puteriloră la acelă principiu, a căruia

respectare singură póte promova pacea şi civilisaţiunea

în Orientă şi pe améndoué sé le apere de turburărî.

„Presse“ scrie: Mesagiulă regală nu e de privită

ca pregătire pentru o declarare de résboiu, desvoltă ínsé

în liniamente mari programulă politicei nóstre orientale

şi aci zace importanţa lui. Tractatele europene suntă

fundamentulă politicei nóstre, care consideră apérarea in

tereseloră nóstre ca o ţintă spre care trebue sé se’ndrepte

cu totă puterea. Decă aceste interese suntă ameninţate,

atunci Austria va sci sé ’şl susţină cu tóté mijlócele pre-

tenţiunile sale. Faptulă că Rusia, cu totă alianţa celoră

trei împăraţi, s’a lăsată a fi tîrîtă la o procedere violentă,

predomină acji situaţiunea. Austro-Ungaria trage conse­

cinţele din atitudinea Rusiei şi e întrebare, decă ami­

ciţia celoră trei puteri se va mai reînoi. 0 sanare a ra-

porturiloră e cu putinţă numai décá Rusia se va supune

în privinţa Bulgariei voinţii Europii... Doué eventualităţi

avemă în vedere. Ne putemă cugeta o íntórcere spre

mai réu, decă Rusia stăruesce pe lângă o politică con­

trară tractateloră. Şi chiară în acestă casă încă nu ur-

mézá, că statulă nostru s’ar simţi constrînsă sé apeleze

Nr. 245. GAZETA TRANSILVANIEI. 1886.

la o decidere cu armele. Sé admitemü ínsé, ceea ce e

mai probabilii, că Rusia va ceda, atunci momentana în­

torsătură pacînică nicîdecum nu ne-ar putea linişti asu

pra viitorului. Rusia n’ar uita că i-amü încrucişate! pla­

nurile sale... Avemü teineiu deci sé ne pregătimă pen­

tru viitorü. Acesfă cugetü s’a esprimatü cătră împăra

tulü de cătră cei doi preşedinţi ai delegaţiunilorO. Aceste

cuvinte patriotice ale preşedinţilorCk vorű afla celű mai

viu résunetü în íntréga monarhiă.... A sositü unü mo-

mentü sérbátorescü; Austro-Ungaria ia hotarîrî pentru

viitorü.

„ Wiener Allg. Ztg. “ (Jice: Despre o atitudine paci

nică a monarhiei în tóté împrejurările nu e vorbă; nu

mai speranţa se esprimă, că se va putea păstra atitudinea

pacînică, şi acésta íntr’unü tonü care vădesce, că Austria

preferă răsboiului pacea. Resumándü în câteva cuvinte

discursulü tronului, trebue sé spunemü, că elő desaprobă

procederea rusă în Bulgaria, arată că răbdarea Austriei

are o graniţă, dér esprimă speranţa, că nu se va trece

acéstá graniţă,

„Deutsche Zeitung“ scrie: Zace unö scopü poli­

ticii de totü clarü în vorbele împăratului, că a primitü

dela tóté guvernele asigurarea de pacînice intenţiunî. Nu

însemnâză acésta, că Rusia a renunţată a păşi în Orientü

cu armată, cu răsboiu? Nu ínsemnézá acésta, că Aus­

tria aşteptă dala Ţarulii sé întrebuinţeze numai mijlóce

pacînice şi că nu va întreprinde ocuparea Bulgariei ? Im

pératulü, vorbindü despre principatulü „autonomü* alü

Bulgariei, esprimă scurtü şi cuprimjétorü, că Austria nu

va recunósce nicî unü protectoratü rusü în Bulgaria. Prin

cuvintele crearea unei stări „legale“ se condamnă mon-

struósa procedere a generalului Kaulbars, care ’şi bate

jocü de dreptulü popórélorü. Impératulü Franz Iosef ves-

tesce ín modö sérbátorescü, că definitiva regulare a ces-

tiunei bulgare trebue sé se facă cu cooperarea puteri-

lorö. Trebue! Asta’i vorbă aspră... Impératulü Austriei

amintesee Maiestăţii Sale Ţarului, că destinele acelei ţări,

în care se plămădescfi acum atentate panslaviste sub

egida lui Kaulbars, suntü puse sub scutulü tractatelorü

europene în care figurézá şi subscrierea domnitorului rusü.„Neues Wiener Igbltt.“ (Jice: Doué întrebări erau

cu deosebire pe buzele tuturora: Are óre Austro-Un­

garia intenţiunea sé elupte apărarea intereselorü ei în

Bulgaria, décá va fi nevoiă, cu tóté mijlócele ei de pu

tere materială; şi respinge-se-va cu hotărîre orice felă

de ocupare rusă a Bulgariei ca unü atacü la interesele

Ungariei? Este monarhia austro-ungară asigurată pen­

tru tóté caşurile de sprijinulü aliatului ei germanü ? Me-

sagiulü nu răspunde la aceste două întrebări. Manifes­

taţia monarhului nu putea esprimă posibilitatea respin­

gerii pretenţiuniloră ruse cu armele ’n mână, căci acésta

ar fi fostü deja résboiulü, dér dorinţa, ca resolvarea cri-

sei bulgare sé se facă pe cale pacînică în forma corăs-

puncjétóre tractatelorü esistente şi intereselorü imperiului

nostru, putea să o esprime cu mai puţină precauţiune

şi pază ; putea să dea espresiune în modü mai energicü

convingerei, că nu va urma o acţiune militară a Rusiei

în Bulgaria. Mesagiulü trece însă cu tăcerea cestiunea

ocupaţiunei şi pe alia'ulü din Berlinü... Delegaţii să cer­

ceteze cu bărbăţiă, că óre susţinerea păcii nu s’ar fi pu-

tutü otyiné prin întrebuinţare de mijlóce, care ar fi pusü

pe autorii mesagiului în posiţiune se nu înăbuşâscă totü

ce numai pe departe putea să însemneze o lovitură a

simţibilităţii ruse.

SOIRILE DILEI.După o ordinaţiune a ministrului de resboiu, ofiţe

rii în reservă suntü îndatoraţi a se presenta în uniformă

totdéuna când se află în serviciu. Gagistii lunari in re­

servă, ca oficerî activi, precum şi capelanii castrensi şi

oficerii militari în reservă potü purta uniformă la oca-

siunî potrivite, ceea ce ínsé oficerilorü în reservă nu le

este iertatü, decátü la ocasiuní sérbátoresci, cum d. es.

sărbători de ale curţii, parade militare făcute în onórea

vre-unui membru din familia ímpérátéscá. Disciplina mi­

litară înse nu concede militariloră a se presenta in uni­

formă la adunări séu demonstraţiunî politice.

—x—

Luni séra s’a ţinută în Pesta unü consiliu de mi­

niştrii, care a duratü mai multe ore.

Marţi a trecută pe Ia gara Braşiovu, mergénd ö în

România, principele Leopoldü de Hohenţollern, fratele

Regelui României.

—x—

In şedinţa dela 6 Noemvre a reuniunei Giangăilorii

s’a hotărîtO sé se voteze 900 fi. v. a. pentru ajutorarea

bisericelorü şi şcoleloru unguresc! din Bucovina şi Ro­

mânia.

—x—

Revocarea decretului de espulsare a d-lui Secăşianu

4ice »Magy. Polgár«, că este o apucătură de corteşire

din partea d-lui Brătianu, fiind că la 14 Noemvre vorü

fi alegerile şi apoi n’a voitü sâ-şî înstrăineze omenii,

cari ílü învinovăţiau, că persecută ori ce mişcări mai

liberale. Despre d lă Săcăşianu 4ice »Magy. Polg.“, că

acum póte să-şi íncépá din nou cestiunea cu proclama-

ţiunile şi încă póte cu mai multü succesă. avéndü o es-

perienţă din trecutü. —- Lovesce-mă lele’n spate c’unü

bulgării de iască!

—x—

D-lü Valeriu Severü Olariu din Domană fü pro­

movată săptămâna trecută la gradulü de doctorü în me­

dicină.

— x—

In 7 Noemvre era să ar4ă catedrala din Strigoniu.

După o grea muncă de o oră, pompierii au isbutită să

localiseze şi apoi să stingă foculü, ce isbucnise în inte­

riorii. Au arsü preţiose vestminte preoţesc! de serviciu,

icóne cărţi şi alte obiecte.

—x—

Societatea academică „Junimea“ din Cernăuţi şî-a

constituită comitetulü pentru anulü administrativă 1886/7

astfelü: Preşedinte: Isidorö Stefanelli, stud. jur ; vice-preş.

Georgiu Turtureanu, studen,ă juristă; secretarii: Petru

Barbu, teologü; secretară II: Constantinü Chiricescu, te-

ologü; cassară: Gornelă Hominca, stud. jur.; controloră:

Nicolau Blându, stud. jur. ; bibliotecară: Dimitrie Popo-

viciu, stud. filos.; economă : Dimitrie Procopovici, stud. jur.

—x—

D-nii D. Brătianu, şi L. Catargiu, G. Vernescu, şefii

oposiţiunei din România, au adresată cătră alegători

unü manifestă, în care îi invită să voteze la alegerile

consilieloră comunale contra partisanilorü guvernului.

Cetimă în „Résboiulü*: In curândă va începe să

funcţioneze în Bucurescî a fabrică de luminări de stea-

rinü după sistemulü celă mai nou şi pe o scară mare.

D. Pavelü Hagi Ioană, mare proprietară din calea Vă­

căresc!, şi care are deja o fabrică de säpunü, a înfiinţaţii

pe cheiulü dreptü alü Dâmboviţii, la spatele abatoriului

şi o fabrică de lumânări, şi peste vre-o două luni de

4ile vomü avea plăcerea să vedemü produsele ei. D. P.

H. Ioanü n’a cruţată nimicü atâtă în ceea-ce privesce

stabilirnentulü şi maşinăriile, cätü şi în ceea ce privesce,

materialulü.«

—x—

Astă seră Joi, trupa teatrală germană va juca

»Gasparone“, mare operetă în 3 acte de F. Zell şi R.

Genee, musica de Carl Millöcker. Sâmbătă se va juca,

pentru ânteia dată, , Demetrius“; tragediă în 5 acte de

Friedrich Schiller, întregită de Dr. Heinrich Laube.

Miseria ínvétátorilorfii unguri.

Amă amintită în unulü din numerii trecuţi ai főiéi nóstre, că învăţătorii poporali unguresc! dela scotele co- munaîe din comitatulă Ciucului au petiţionată la direc- toratulă centrală scolastică din comitatulă Treiscaune, ca feă le esopereze dela ministrulă instrucţiunei publice plă- tirea salarieloră restante învăţătorescî de pe anulü tre­cută scolastică, arătândă, că din 7745 fl., cu cátö erău socotite salariele a 22 învăţători comunali, erau pe tira- pulă acela în restanţă încă 3982 fl. 90 cr. v. a., adecă mai bine de jumătate.

Totă aşa de tristă îi se scie lui „Ellenzék,« că este şi sortea învSţătoriioră din comitatulă Odorheiului. în­văţătorii din cerculö Homorodului ald acestui comitatü au adresată de-a dreptulü ministrului-preşedinte o petiţiune, în care se 4>ce în,re altele:

»Permit,eţi-ne să vă spunemă, că noi, cari mun- cimă la aceste scóle, în înţelesulă strînsă ală cuvântului flămân4ţmu, răbdămă frigü, suntemă sdrenţoşi, cu unü cuvântă : n’avemă să îmbucămă nici o bucatură şi nu este a nóstrá nici cămaşa de pe noi; cu tóté acestea toţi, afară de doi inşi, sunt.emü împovăraţi cu familii grele...

»Noi nu ceremă ca alţii, ca sé ni-se máréscá sala­riele, pentru că din salariele ce le avemă amă puté trăi, décá le-amă primi punctuală şi regulată, dér tocmai în- tr’asta stă nécazulü, că salariele nu le primimü regulatü, nici din partea respectiveloră comune, nicî din partea ajutorului acordatü de stată.

Din partea comunelorü nu ne primimü salaru'ű re­gulatü din causă că taxa pentru învăţământ totdéuna íncepü să o adune la finea anului scolastică. * Arunculfi de 5°/o dare ílü adună separată, nu colectorulü de dare, ci o personă deosebită şi acésta se întâmplă forte înceţii şi târ4iu, din care causă comunele niciodată nu se afli în posiţiă de a puté plăti regulată pe învăţătoră.

Pentru aceea, partea aceea din salariele nóstre, pe care ară trebui să o plátéscá comunele sub titlulü: taxi pentru învăţămentă, dare de 5% etc. totdéuna o pri­mimü în urmă, trecéndü de pe unü ană pe altulü, şi în rate a^a de mici, d. e. de câte 2, 5, 10 fl., íneátü omulj n’are nici unü folosă de acei bani; ha o 4icemü, că şi pănâ acum nu totalulü de 3—400 fl. salarü anualü, ce ne este promisă în rate lunare anticipative, ci ceea ce ne-a nutrită şi susţinută pe noi a fostă acea sumuliţâ, pe care sub titlulü de ajutorü de statü o primeamü dela guvernü la ínceputulü fiă cărui ană scolastică?

„De vreme ce însă în anulă trecutü scolastică aju- torulă de stată nu ni-a sosnü, a trebuitü să ne băgămii în datorii; socotindü că vomă plăti când ne va veni aju- torulü de statü. Ajunşi în nisce împrejurări ca aceste, amă trecută de pe o 4> pe alta pănâ s'a împlinită anulü, fácéndü datorii una peste alta«.

„Ce-i dreptü, acum nî-a sositü jumătate din aju- torulü de stată, dér nicî aceea n’amă putută, să procurămă cu ea pânea de care avemă trebuinţă, ori

F O I L E T ONU.

L u n aîn spiritulii creatorii alu poporului românii.

(Urmare)

Diana antică avea putere de a transforma pre omă;

aşa pre Acteone îlă transformă, în cerbă. Ea avea puterea

farmeceloră. întocmai are putere şi Diana din 4iua de

a4t — numită Ilena Cosân4iana. Căci:

Hai Ilenă la poiană Să săpămă o buruiană,Buruiana macului Să o dămă bărbatului,Se totă d6rmă, d6rmă dusă Pănă sorele-o fi susu.

Deci în astă măestriă Ilena Cosân4iana e egală cu

Circe, Medea, Minerva şi Diana. Poporulă daco-ro-

mână a făcută din Diana cea mai frumosă fiinţă, elă a

uitată frumseţea Vinerei şi a Junonei; a numit’o Ilena

Cosân4iana, ce a cuprinsă în sine conceptulă şi ideea

de cea mai frum6să fiinţă femenină sub sore. Aşa elă

4icea Ilânei:

Ilâna Cosân4>anăDin cosiţă rujă-i cântăDin peptară mărgăritară. Seu:

Ilână Sîm4iană Cosiţă de aură,Pre unde se ivesce Câmpulă înver4esce Fl6rea înfloresce.

Fătă-frumosă — Phoebus-formosus — a umblată

sé se cásétoréscá cu soru-sa Iléna Cosân4iana; adecă

sórele cu luna — Apolline cu Diana. — Acésta se esplică

aşa: Sórele percurgândă calea pre ceriu, nicî când nu

a putută să ajungă luna i. e. să o ia în căsătoriă. De

unde şi a4î sórele şi luna stau separaţi unulă de altulă

La acestă locă se explică apoi verguria Dianei, carea i-a

fostă promisă de tatálü său Joe, de carea Horaţiu <Şice: Testis mearum centi-manus Gias Sententiarum, notus et integrae Tentator Orion, Dianae Virginea domitus sagitta.*)

E aprópe de miratü conservarea cultului Dianei la

poporulă română pănă în 4iua de a4î în ună modă aşa

viu şi puternică. Intr'adevără, se vede că Diana antică

la străbunii noştrii a fostü în mare adorare, deórece

cultulü ei era aşa de observată chiar la străbunii noştri

veniţi din Italia în Dacia, încât pănă mai în timpurile

recente se totü află o mulţime de inscripţium privitóre la

Diana pre pământulă locuită de Români. Şi precum an­

tica Diana era ţ)eitatea lunii, ăstă modă Cosân4iana e

tipulă prin care se simbolisézá luna şi lumina. Étá dérá

pentru ce amă scrisă puţină şi despre Iléna Cosân4iana,

cu tóté că noi avemă de a face cu luna.

Diana era 4eiţa vânatului, avea câni şi arcă şi

umbla despletită, or! cu cosiţele în josă. — Când e lună

umblă, séu celă puţină potă vâna vânătorii; cânii latră

adeseorîgla lună nóptea şi umblă departe pre hotarü lă-

trândfl. Diana este 4îna pádurilorü, bercurilorü, apelorü,

lacuriloră, în car! se scaldă. Luna trimiţându-şî taini-

*) Horaţiu, Lib. III Carminum. (Carmen IV)

cele sale ra4e, prin păduri şi bercuri, acelea facă deo­

sebite tipuri şi umbre, ce ar cugeta omulQ, că sunti

fiinţe măiestre (stafii, năluce şi 4îne de nopte); luna îşi

scaldă ra4ele sale în ape, lacuri şi mare. Diana seu

Cosân4iana are putere preste lucrurile naturii, pâte fer­

meca şi transforma pre omă. Luna face pre lunatici se

umble totă n6ptea şi vre oreşi-cum a i atrage la sine;

ea are influinţă asupra mării, causândă fluxă şi refluxfl;

la lună se facă farmecile şi dragostile; la lună jocă Eleleî

şi Măiestrile, după cum s’a cre4ută acesta şi de stră-1

bunii noştri.

lam Cytherae choros ducit Venus imminente Luna, Junctaeque Nimphis Gratiae decentes,Alterno terram quatiunt. pede*), etc. etc.

Jidovii — după a loră cabalistică — credă că nu

e bine a umbla când cresce, or! decresce luna. Vede |

or! ce omă, că luna are influinţă asupra lucrurilorO na-i

turii; ea are influinţă asupra destineloră omenescîşief

în neesă metafisică cu omulă şi cu individualitatea sal

sufletescă. Nu arareori au4imă 4icendu~se: In rea lună

m’am mai născută! De aci magia Ia Egipteni şi In<jis$|

făcea după luna în care s’a născută cineva, avândâ vră

jitorulă ună cercă divisă în 12 seu şi în 10 părţî şi fiă

care parte representândă o lună, avea profeţia sa. Apoi

cei ce locuescă în imediata apropiere de poporă vorO

au4indă de multe or! pe muieri căindu-se, că le-a scosd

cloşca pui în lună nouă, când adecă toţi voră muri.

nu sciţi, că Românulă nu-şî semănă grâulă în Jlună nouă

*) Horatius Flaccus, Lib. I Carmen IV ad Sestium.

Nr. 245. GAZETA TRANSILVANIEI. 1886.

ne răfuimă datoriele, spre care scopă nici pe jumătate nu este de ajunsă. Fiă-care dintre noi a rămasa cu datoria după capă, avendă a plăti o camătă mare. Acum însă nu mai paternii învinge nic> cu plătirea cameteloră, pentrueă din ce bietă amâ avută amă scăpătată şi acum nl-amti perdută şi creditulă şi omenia. Ca de esemplu potQ servi următărele caşuri:

,Ună bravă colegă învăţătoră ala nostru, care are salaru de 300 fl, şi lângă elă o familiă de 8 membri, din causa întârijiârei ajutorului de stată a făcută o da- toriă de 200 fl. Fiindă însă că nu mai putea înnngejj cu plătirea intereselor , a fostă aeusată şi a trebuită să plâtescă spesele procesului cu 60 de florenî. Ună alto confrate învăţătoră de alfl nostru, care duce o viăţă totă aşa deţ modestă, nefiindă în stare a satisface aşteptări- orâ tuturoră creditoriloră săi, fu atacată din partea acestora publice în drumii şi, înjurându-lă cu numele de mincinoşii, înşelătoră, — l’au bătutQ. Ba s’a întempiată şi aceea, că ună confrate învăţătoră fu cercetată în şcolă, îd timpulă prelegerei, pentru plătirea unei merţe de bu­cate, şi fiindcă şi de astă-dată a fostă silită se se roge de creditorulu său, ca să-lă aştepte pănă ’i va sosi plata, şi lui i-au strigata acolo, în şcolă, mincinoşii şi în­şelătoră“.

„Der nu vomă descrie şi mai departe miseria, pentru că şi aşa nu s’ar afla condeiu, care s’o p6tâ descrie pe cum se cuvine. E de ajunsă ca omulă să o vfrjă, şi cine o vede e cu neputinţă să nu-lă ajungă compătimirea faţă cu sortea nostră*.

Se mai 4ice în acestă cerere, că pe lângă minis- IrulQ instrucţiunei publice s’a stăruită din Iote puterile, der abia acordându-se jumătatea din salarO, dimpreună cu ea li s’a dată şi acelă neaşteptatei răspunsă, că finan­ţele statului nu permită se li-se plăte;că şi cealaltă parte din salarii învăţătorii au cre(JutQ, că ministrulă preşe­dinte n’are scire despre miserla loră şi de aceea s’au adresată de*a-dreptulă la elă. Petiţiunea s’a sunscrisil de trei membri din comitetă şi s’a trimisă la m nisteriu la inceputulă lui Augustă. Răspunsulă pănă acum ne este necunoscută.

Er kulturegyletistii facă banchete şi Trefort şcole de stată în comune românescî!

Ultime sciri.

Londra, 9 Noemvre. Marcliisulii Salisbury a visitatu eri pe regina în Windsor. ,,Times“ crede, că acostă visită neaşteptată a premierului stă în legătură cu primirea unoru importante de- pe.fi asupra cestiunei bulgare. Numitulu cjiaru dice, că o escelentă înţelegere esistă între Austro-Un garia şi Anglia, carea prin presenţa lui White la Constantinopolu e în posiţiune a oferi unii f6rte puternicii ajutorii în organisarea unei com- binaţiuni, căreia Rusia abia îi va putea resista. îngâmfarea rusă său trtbue să se sfărîrne înaintea unei combinaţi uni a stateloru dunărene, s6u ar suferi Rusia perderi seri6se.

Sofia, 9 Noemvre. Doi Zankovifti, cari pregă- tescu o revoltă, au fostă prinşi fi predaţi tribuna­lului militarii. S’a publicatu pricasulu prin care se eliminăzâ din serviciu conjuraţii principali, puşi de curendu în libertate, maiorii Gruev şi Stojanov, căpitanii Benderev, Slatarski, Karavelov, Krdjev şi Zafirov.

Ternova, 9 Noemvre. .Rebelii din Burgas au foştii condamnaţi de tribunalulâ militară la 15 ani închisore. Asupra lui NabuJcov s’a pronunţatu pe- iepsa cu morte.

Londra, 9 Noemvre. Deşi Rusia a renun­ţată la idea, d’a ocupa Bulgaria cu unu

şi nu vrea să taiă porcii în lună nouă, decâtă numai

(in Ramânia) la Ignatú, teméndu-se că-i voră mânca

vermii slănina? Cine va nega dără, că Diana său Ilăna

Cosân(Jiana nu e una cu luna cea bălae de pe ceriu ?

Iléna Cosân^iana se arată ca o fiinţă pré frumósá

ţi atrágétóre; chiar aşa şi luna; căci:

Poruncitu-mi-o mândra Să mă ducă păn’la dănsa;Duce-m’aşi ca şî-ună nebună Pe-o prăjină de alună;Trecui valea, moră de sete,Mă’ntelnescă cu două fete,Amândouă-n bărte nouă Săruta-le-aşi pe-amendouă Dér pe una totdéuna:Că-i frumosă ca şi luna!

Diana e sora lui Apolline (Cosândiana e sora lui

Fétü frumosă), luna e sora sórelui, cum amă văcjută din

legendele anterióre, ce se confirmă şi prin numirea de:

»Sora Sórelui,“ precum:

Pe sub sóre Soţă n’are:Numai Sora Sórelui§éde-n porta raiului. Séu din ghicitura :

Este ună frate şi ună soră,Se uită unulă la altulă cu multă doră;Şi în veci totă pribegescă,De întelnită, nu se întelnescă “

Diana e fiinţă castă, vergură, asemenea şi luna,

căci:

corpii de trupe, ţine cu tote astea strînsu la planulű, d’a obţină ărăşi supremaţia în Bulgaria prin alte mijlóce. înainte de tóté pretinde Rusia dreptulu d’a numi pe ministrulü de răsboiu şi pe toţi oficerii.

SCIRI TELEGRAFICE.(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)

TÎRNOVA, 11 Noemvre. — Sobrania s’a întrunită eri înainte de amédl la 11 óre fi a alesü pe prinţului Waldemar de Danemarca principe alü Bulgariei. Sobrania a lăsatu pe séma guvernului se numésca si se hotărască numéndü persónelorü deputaţiunei ce are se fid trimésa la prinţulu Wal­demar.

LONDRA, 11 Noemvre. — Salisbnry a condamnatü, într’unu discursű la banchetă, con- juraţiunea contra principelui Bulgariei. ţ)ise, că Europa a privită amesteculu în drepturile popo­rului independentă cu viu regretă ; de altmintre­lea interesele Angliei nu suntü prin acésta a- tinse. Austro-Ungaria ia parte însemnată în cestiunea bulgară, sfaturile ei esercită o mare in- fluinţă asupra cabinetului britanicű. Oratorulu în­cheia cu speranţa, că nu se va turbura pacea.

TÎRNOVA, 11 Noemvre. — Regenţa adresă o telegramă la Cannes, cătră prinţulu Waldemar, care petrece acolo. O deputaţiune de fése membri, care se-lu informeze despre alegere, plecă poimâne. Caravelov a demisionatü

LONDRA, 11 Noemvre. — Parlamentulu s’a amânată din nou pe diua de 9 Decemvre.

D IV E R S E .

Unu omoru curioşii. — Locuitorulă Ştefană Postaşă

din Câmpina, jud. Prahova, avendă în zăcere de mai

multe luni pe soţia sa şi vă4endă că după tote căutările

ce i-a făcuţii, prin ţinere chiar şi la spitalulă din Plo-

escî, nu se mai însănătoşăză, ’şî-a pusă în minte să cur­

me cu aceste suferinţe şi a înjunghiat’o cu cuţitulă, pă-

trun^endu-i inima, ceea-ce i-a causată imediată mortea.

Criminalulă se află dată pe mâna justiţiei.

Unu oraşu care se cufundă. —Oraşulă Kladno, din

Boemia, care are o populaţiă de 15000 omeni, este a-

meninţatd a fi distrusă. Vechea biserică, ospelulQ co­

munală, mai multe scoli şi aprope 60 de case particu­

lare, suntă în mare periculă. Strade întregi se scufun­

dă încetulă cu încetulă, şi unele cartiere din oraşă, con­

siderate pănă aci ca în mare siguranţă, suntă acum

ameninţate.§Oraşulă este construită pe nisce întinse mine

de feră şi de cărbuni, cari au fostă esploatate fără ca

se se preocupe cineva de siguranţa locuitorilorO. 0 co-

misiune a ordonată suspendarea lucrăriloră în patru

puncte şi evacuarea caseloră ameninţate.

Masacrarea crestiniloru în Africa centrală, — Odepeşă din Zanzibarâ dela sferşitulă lunei din urmă a

anunţată, că ună mare numărQ de creştini au fostă ma­

sacraţi la Uganda, din ordinulă regelui Mwanga. Acestă

noutate este confirmată de corespondinţele din Africa

centrală aduse de curierulă de Zanzibară. Cele dintâiă

persecuţiunî au începută în luna lui Iunie. Ună mare

Diana s. II. Cosândiana dispune de tóté animalele:

ea le fixézá timpulă, când şi unde să se ducă. Ase­

menea şi luna: Este luna lupiloră, luna pesciloră (când

înflorescă spinii şi clocescă pescii), luna ciórelorü, luna

pureciloră, luna graurilora; apoi luna fragiloră, a bure-

ţiloră şi luna ogorului.

Joe a dată Dianei 80 de Nimfe. Dér noi putemă

(Jice că Elele séu Miluitele şi Măiestrele, rămase la po-

porulü română pănă acji, suntă acelea Nimfe ale Dianei.

Se spune despre acestea Ele, că locuescă în părţile cele

mai frumóse ale naturii: prin bercurî, livedi mândre,

rîuri adumbrite şi pe aci ele umblă săltândă, torcendă

şi cântândO. Elele răpescă tineri frumoşi, precum au

răpită Elele antice pe Hylas din Missia. La Greci, Nim­

fele de apă s’au numită: „Nereide«; la Români: »Féta

apei.“ Cele de pădure: „Bachantine« séu »Eleide,« la

Români: »Féta pădurii* (cu pără pănă’n călcâe). Cele

de arbori: »Driade«. Poporulă daco-română are o spe-

ciă de Nimfe numite: »Frumuşele“, , Frumóse", „Ele« şi

„Miluite,“ cari nu suntă alta decâtă Bachantinele şirete.

După cum ne spune tracţiunea poporală, acestea Ele

ară umbla jucándü, avendă în mijloculă loră „cimpo-

ierulă“ séu ceteraşulă. Cu dreptă amă puté referi la

acestea Frumuşele cânteculă lui Horaţiu.

numără de creştini, adecă de indigeni convertiţi la creş-

tinismă de misionarii englesi, au fostă torturaţi, mutilaţi

şi omorîţi cu lănci. Treizeci şi doi dintre ei au fostă

arşi de vii. De atunci creştinii suntă mereu persecutaţi

în Uganda, astfelă că nimeni nu mai póte avé în mână

vre-o fóie cu câte-va pasagii din evangeliă, rugăciune

séu cântecă religioşii, fără a se espune la cele mai mari

pericole. Misionarii nu spună nimică despre aceea ce

a făcută pe regele negru să fiă atâtă de furiosă contra

creştinismului şi creştîniloră.

Vânâtore de balene. — Guvernula americana a o- ferită o cupă de argintă căpitanului M. Neil, din marina

englesă, care a scăpată dela mórte pe şâse marinari în

condiţiunile cele mai estraordinare. Aceşti marinari fă­

ceau parte din echipagiulă vasului americană »Mary E.

Simmons“, care făcea venătore de balene. Ei se aflau

pe o barcă, la o distantă de cincizeci leghe de Capuia Verde, când aruncară cârligele şi apucară o balenă. A-

césta însă îi trase departe după ea, la o distanţă forte

mare, astfelă că nu putură să ’şi mai gáséscá vasulă.

Ei nu mâncaserâ şi nu băuseră nimică de mai multe

dile, când fură găsiţi şi scăpaţi de căpitanulă M. Neil.

Merlatti, rivalulu luî Succi, — Comitetulă însăr­

cinata să supravegheze pe Stefano Merlatti, care are să

nu mănânce nimică în timpă decin^eci de cjile, a hotă-

rîtă în unanimitate ca esperienţa să urmeze, avendă în

vedere condiţiunile escelente în care se află acestă su­

biect ă atátü de interesantă. Merlatti a mai scăzută cu

vr’o trei kilograme. Secreţiunile sale presintă modifică­

rile cele mai ciudate. Ob?ervaţiunile medicale suntă fă­

cute de mai mulţi doctori şi alţi învăţaţi, cari vină cu

grămada pentru a visita pe Merlatti.

Scrisóre de adio. — Acţiunea se petrece în sînulă

familiei unui banchera din Viena şi se povestesce astfelü:

Bancherulă N. fu cuprinsă de grijă vé<|enda pe servi-

torula fiului său, că să apropiă iute spre a’i şopti la

ureche: »Vă rogă, nu vă speriaţi, dér — dér trebue

să mărturisescă că mora de frică. Coconaşulă a trimesă

adinéori — a tr.mesü o scrisóre cătră amanta sa prin

Arapulü celă mică.“ Bătrânulă sună clopoţelulă şi strigă

cătră lacheu: »Aleargă după Arapă şi adu’mî serisórea

dela dînsulă.« — »Nu’lă mai póte ajunge — murmură

servi torulă coconaşului — căci băiatula celă negru a

plecata de 10 minute şi e iute de piciorü. Dér seiu ce

e în scrisóre. Măria ta, este o scrisóre de adio.« —

„Atunci atâtă mai bine!“ — »Ba nu; coconaşulă s’a

închisă în camera sa şi a încărcata revolverulă. Mă

temă că vomă ajunge prea târziu, tocmai îşi făcea rugă­

ciunea, când amă alergată aici.« Bătrânulă sări iute

şi plecă fuga; în coridorü se luă după dînsulă mama,

unchiu, o cumnată şi trei nepóte. Ei găsiră pe tínérulö

palida, reflectândă asupra problemelorü de viâţă şi mórte

— „Fiulă meu!" esclamă muma! — »Ce ai de gândă?*

strigă tata. Cele trei nepóte leşinară; şi cumnata era

aprópe de istericale, când întră lacheulă suflânda greu,

cu serisórea în mână. Arapulă întârziase pe drumü

bendă o ţuică. Nefericitului părinte îi tremura mânile

deschi(|énda serisórea, în care ceti:" Dragă Miţo; mai

amă să facă numai o scenă bătrânului meu dér în două

ceasuri sunt de sigură la tine şi creda că bani nu ne

voră lipsi. Adio! Ală tău Mitică.“

Editora: Iacobă Muresianu.

Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu

Graţia cum Nimphis, geminisque sororibus audet Ducere nuda choros.*)

Suntă unii omeni aşa dişi „dintru iele“, »din iele,«

»luată din iele,« despre cari se povestesce, că respectivii

pacienţi ară fi aurită cânteculă Eleloră séu cimpoiulă

cimpoierului. Dér poporulă crede, că cine aude bine

musica Eleloră, acela móré de grabă, ori cade în grea

lingóre. Diana cu Nimfele ei avé putere de a fermeca

séu transforma pe omă. In tocmai şi Elele séu Măiss-

trele nóstre!... Ele potă fura feciori şi a-i transforma

apoi cu totulă; de acestea Ele se temă fórte muierile

a’şi lăsa copii mici în tegănă, ca nu cumva să vină (féta

pădurii) şi să i-lă schimbe. Décá copiluia rămasă sin­

gură devine bolnăviciosă, plângâreţă, maică-sa crede că

de bună sémá îi este schimbată copiluia. Crede poporulă

nostru că acestea Ele s. Măiestre în nóptea spre 4iua

de Ispasă se bată pe hotară**), sărindă, cântândă şi ţi-

pândă. — De acestea Măiestre p0rtă frică Căluşerii (Co-

lis-sarii) de unde în séra de Ispasă iau aiü (usturoiu) şi

pene de păună: măsuri dreptă profilactice contra Măies-

treloră, ca să nu-i fure, ori să le ia puterile său să-i

înlemnăscă. Când căluşerii plécá, ceteraşulă le trage

„cânteculă Eleloru“, când căluşerii jocă rotogolă ér Vă-

tafulă (Vates) le dă câte trei linguri de apă.

(Va urma.)

*) Horaţiu, ad L. M. Torquatum.

**) In unele locuri se crede că în séra spre Sân- georză.

Sânta lună,Cu cunună,Nu’i cunună de mirésá Cununa-i de flóre-alésá: Cununa e de fetiă De fetiă pe veciă.

Nr. 245. GAZETA TRANSILVANIEI 1886.

Otursulâ la barna de

din 10 Noemvre st. n. 1886.

Rentă de aură 4°/0 . . . 102 50 Rentă de hârtiă 5% . . 92 50 Imprumutuld căilorii ferate

ung a re ..................... 151.40

Amortisarea datoriei căi­lor fi ferate de ostii ung.(1-ma emisiune) . . . 99.40

Amortisarea datoriei căi- lorfl ferate de ostii ung.(2-a emisiune) . . . . 127 —

Amortisarea datoriei căi- lorti ferate de ostii ung.(3-a emisiune) . . . . 115 —

Bonuri rurale ungare . . 105.— Bonuri cu cl. de sortare 1C5.— B nuri rurale Banat-Ti-

m iş t i......................... 105 —

Bonuri cu cl. de sortare 105.— Bonuri rurale transilvane 104 60

Bonuri croato-slavone . . 105 50 Despăgubire p. dijma de

vinii ung......................98.75Imprumutulâ cu premiu

ung.............................. 122.—Losurile pentru regularea

Tisei şi Segedinului . 124.50 Renta de hărtiă austriacă 83,60 Renta de arg. austr. . . 8 i 50 Renta de aurii austr. . . 113 25 Losurile din 1860 . . . 138 50 Acţiunile băncel austro-

u n g a re ..................... 871 —Act. băncel de creditti ung. 292.25 Act. băncel de creditii austr. 282.50 Argintul ii —. — GalbinI

împărătesei .............. 5,91Napoleon-d’orI . . . . 9.90 Mărci 100 împ. germ. . . 61,30 Londra 10 Livres sterlinge 125.25

Bursa de Buenrescî.Cota oficială dela 26 Octomvre st. v.

Renta română (5°0). . .Renta rom. amort. (5°/0)

» convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.)Credit fonc. rural (7°/0) - .

* » » (5°/o) *» » urban (7%) .

* * * (6%) ** * * (5°/0) •

Banca naţională a României 500 L e i---Ac. de asig. Dacia-Rom. ---« » * Naţională ---

Aură contra bilete de bancă . . 16.— Bancnote austriace contra aurii. . 2.02

1886.

Cump. vend.

92— 93—

94V* 94 V2

88»/« 89—33— 35 —

103 x/a l o t —87V2 88—

lOOVa 101—92— 93—84— 84 Va

16.252.03

Cursulu pieţei Braşovudin 11 Noemvre st. n. 1886.

Bancnote românesc! . . . . Cump* 8.44 Vênd. 8.46 f

. . » 8.36 * 8.401

Napoleon-d’o r î ................ . . » 9.87 k 9.89

. . » 11.22 » 11.25

. . » 10.22 » 10.251

Galbeni............................ . . » 5.89 » 5.91

Scrisurile fonc. »Albina» . . » 100.50 » 101.50 [

. . » 117.— » 118.-

Discontulü . . . » 7— 10°/9 pe anü.

Licitaţiune pentru esarendare.Nr. 1107—1886.

a. f. sc. c. d.

Scalda dela „Valea vinului“ 1 <5ră departare de Rocna vechiă, se va da în arendă cu preţulă de 10 (clece) fl. pe anü, pe timpü de 20 (doue-(j.eci) de ani, încependă din 1 Ianuariu 1887, dér cu indatorire din partea ’ arendatorului, ca sé facă din nou íntréga scaldă adecă şi basi- nele, şi totă ce se ţine de ele, şi la unü locü acomodatű şi coréspundé- torü isvórelorü ei, celű puţină în estensiunea, în care suntű astăzi.

Pe loculă de 4 jugăre alü fondului de stipendie, pe care se află şi scalda, arendatorului îi va fi permisii a edifica din ală său, fără vre-o rebonificare, ospetăriă şi întocmiri accidentali la aceea, séu de pétra séu cărămidă, séu de bârne de molidű, cari după espirarea arendei voru ră­mânea proprietate a fondului de stipendie. Vádiul ă spre a puté parti­

cipa la licitaţiune va fi 20 fl. v. a.Terminulü pentru licitaţiune se pune pe 19 Decemvre 1886 dela

9 pănă la 11 înainte de amé<}í, pană când se primescü şi oferte în scrisă, timbrate, sigilate şi prové(Jute cu vadiulă de 20 fl. v. a.

Informaţiunî mai de aprópe se dau aici în órele dela 8— 12 <5re

dinmrâţa, şi dela 3— 6 după amécfí pănă la diua licitaţiunei.Din şedinţa comisiunei administrátóre de fondurile scolastice cen­

trali districtuali.N a s é u d u , 16 Octomvre 1886.

Preşedintele: lonü Ciocanu. Secretară: Ioachimü Mureşianu.L á t t a m :

Beszterczén, 1886 évi November hó 1-én.

Br. BáníFy Dezső, főispán, királyi biztos.

1—2

Nr. 1225/1886

a. f. sc. c. d.

Escriere de concorsn.Pentru ocuparea postului de perceptore la fondurile scolastice |

centrali, districtulű Náséudu, se escrie concursă cu terminulă pe 31 De-;

cemvre, 1886 pănă la 6 óre séra, pănă când doritorii de a avé acelü

postă, cu oare e împreunată salariulă de 600 fl. v. a. pe ană vorű avé

a-şi da suplicele la subscrisa comisiune, de óre-ce mai târdiu nu se voru

primi. Concurenţii voră avé a dovedi, că sciu manipula cu bani la

cassă şi a porta socotelele şi cărţi de evidenţă.

Din şedinţa comisiunei administrátóre de fondurile scolastice cen­

trali din districtulă

N ă s 0 u d ă , 16 Octomvre 1886.

Preşedintele: Secretarulü :

lonü Ciocanu. Ioachimti Mureşianu.

L á t t a m :

Besz te rcéén , 1886 évi November hó 1-én.

Br. Bánffy Dezső.f ő i spán , k i r á l y i biztos. 1—3

Mersulii trenuriloruValabilii dela i Octomvre st. n. 1886.

pe linia Predealtt-Budapesta şi pe linia Teiuşfi-A.radfi-Budai»esta a calei ferate orientale de stattt reg. nng.

Prcdeală-Budapesta

BucurescI

Predealu*

TimişQ

Feldióra

ApatiaAgostonfalva

HomorodüHaşfaleu

Sighiş6ra j jJElisabetopole

Mediaşii Copsa mică Micăsasa

Blaşiu CrăciunelO

Teiuşft

AiudiiVinţulii de susi

UióraCucerdea

öhiristt

Apahida

Clu iu ^

Nedeşdu

Ghirböu

Aghirişă

StanaHuiedinft

Ciucia

Bucia

BratcaRév

Mező-Teleid

Fugyi-VásárhelyYârad-Velinţe

Oradia-mare

P. Ladány

SzolnokBuda-pesta

Viena

Trenü Tren

acceleratpersóne

7.47 8 24 8 519.14 9.51

11.0311.29 11.26 12 0012.29 12.441.051.341.462.09 2.39 3.01 3.083.14 3.5B5.10 5.30

4.50

9.32

9.56

10 29

6036.21

7.147.43

8.228.48

9.139.18

10.3812.202.15

Trenüomnibus

Trenüomnibus

4.16 5.02 5 436.15

7.068.52 9.19 9,31

10.1610.57

11.1911.31

11.52 12.31 12.48

1.222.18 2.48 2.56 3 64 4.51 5.28 5 56

10.551.233.2410.052.15

8.008.369.02 9.32

10.11 10.51 12 16 12.50: 1.212.02 3.06 3.38 3.54 4.05 4.50 7.28

Budapesta—Predealü

VienaBudapestaSzolnok

P. Ladány Oradea mare

Várad-Velencze

Fugyi-V ásárhely Mezö-Telegd

Rév Bratca

Bucia Ciucia Huiedin

Stana

Aghiriş Ghirbéu Nedeşdu

Cluşiu

Apahida

Ghiriş

Cucerdea (Í

UióraVinţulii de susö

Âiudü

TeiiiçüGrăciunelă

Bîaşă

Micăsasa

Copşa mi<>Mediaş 8

Elisabetopole

Sigiş0raHaşfaleu

HomorodAgostonfalva

Apatia

Feldióra

( (

Trenüde pers.

Trenaccelerat

I T o7.40

11.06 2 02 4.12

2, 3.58 5.28

11.0011 1912 30

1.01 106 1.13 1.20 1.41 2.C02.35 2.48 3.20 3 36 4.004.35 5.12

5.37 7.0? 7.43 8.11 8.41 9 21

Timişii

Predealü

BucurescI

8.00 6.0£.Nota: Órele de nópte suntű cele dintre liniile gróse.

6.58

7.338.04

8.589.28

10.28

5.456.226.47

11.45

Trenaomnibus

Trenöde

persóne

3.107.38

5 409.14 9.24 941

10.1911.3812.1812.541.57 3.11 3.404.15 4.364.58 5.26

6.20

9.3411.261.382062.172.403.243.474.074.33 5.155.34 5.556.07

6.246.43

Trenüomnibus

8.0011.402.31

7.087.369.069.53

10.—

10.0910.1910.4811.1412.1212.301.121.322.183.033494.286.167.067.468.259.15

TeinşA- IradA-Budaji esta

Trenüomnibus

TeiuşftAlba-IuliaVinţulă de josüŞibotăOrăştiaSimeria (Piski) Deva Branieîca IliaGurasadaZamSoborşinBërzovaConopüRadna-LipovaPaulişăGyorokGlogovaţăAradASzolnok

BudapestaViena

11.2411.5912.30 12.521.01 2.03 2 52 3.23 3.55 4.08 4.255.30

5.566.27 6.477.28 7.43 7.598.28 8.42

Tre íü omnibus

Trenü de persóne

2.403.144.2á4.505.185.47 6-35 7.02 7.28 7.40 8.11 8.46 9.33 9.53

10.27 10.42 10.58 11 25 11.39 4 52 5.12

Budapesta-lradA-TeiuşA.

8.20

6.05

Aradü-Vimiféra»

VienaBudapestaSzolnok

A rad i*GlogovaíűGyorokPaulişăRadna-LipovaConopűBérzovaSoborşinZamGurasadaIliaBranicïcaDevaSimeria (Piski)Orăşî.iăŞibotăVinţulii de josüAlba-IuliaTeiuşft

Trenü de persóne

11.108.20

11.20 4 10 4 304 435 07 5.19 5,41

6 09 6.287 25

8 01 834 8 55 9.19 951

10.35 11.11 11.43 12.1812.36 1.29

Trenüde persóne

12.10

9.0512.41

5.45

6.—6.136.386.517.107.377.558.429.129.41 9.68

10.1710.4211.0711.3712 . —

12.2912.461.41

Treuäomnibuf

7.047.7.58 8 17

$£n&eria (Piski) PetroşeiiS

Tipografia A L E X I Braşovtt. Hârtia din fabrica d-lorü Königes & Kopony, Zernescn

Arad ű*Aradulii nouNémeth-SághVingaOrczifalvaMerczifaivaT im içô ra

Twmfiomnibus

Trenü depersón«

0 . 1 96.447.16747

9.02

Trenümixt

6.05

6.336.587.297.55

9.08

TfiMişdra-Aradft

Trenü de persóne

Trenü de persóne

Trenüomnibus

TimisóraMerczifaivaOrczifalvaVingaNémeth-Ságh Aradulü nou Aradűi

6.25

7.468.158.369.119.27

— I 5.00

632 7.02 6.23 8.01 8 17

SiwaeriaStreiu

HaţegăPuiCrivadiaBaniţaPetroşenI

Trenü de persóne

11.2511.5812.461.37 2.24 3 053.37

Treaüomnibus

Trenümixt

2.423.254165.115.58« 4 )

7.12

Petroşeut—Nimeri» (Piski)

PetroşenIBaniţaCrivadiaPuiHaţegăStreiuS îb s w !» «•

Trenü de pers.

Trenüomnibus

10 07 10 48 11.25 12.05 12.42 1.22 1 53

TrenSmixt

6.106.53 7 37 8.20 9.01 9.52

10.31