Redactare: Daniel Adrian OlaruTehnoredactar e: Mariana Radu

Corectur5: Bogilan PavlusencoCoperti: Luca EmiT Cornel

Titlul original TTIE @D'S EW WEW

Copyright @ 2016 by BarryEisler

@ 2019 Toate drepturile asupraacestei edifi zunt rezervate

editurii METEOR PUBLISHING

Contact:Tel./Fax 021.222.83.80E-mail: editura@meteorpress.ro

Distribufe la:Tel./Fax: 02I.222.880E-rnail carte@meteorpress.rowww.meteorpress.ro

Descrier€aclP a Bibliotecii Nationale a RomlnieiEISLE& BARRY

Opemgiunea Ochiul lui Dumnezan / Barry Eisler ;

trad. din lb. englezl de Mihai-Dan Pavelescu.

- Bucuregti : Meteor Publishing, 2019

ISBN 978-606-910-131-5

L Pavelescu, Mihai Dan (trad.)

821.111

Tipar: ARTPRINT

Email: office@artprintJo

Barry Eisler

OPERATIUNEAOCHIUL

LUI DUMNEZEU

Traducere din limba englezdde Mihai-Dan Pavelescu

TTIEIEOR ITIPUBIISHIilGLLI

t2 Barry Eisler

ci te puteai bizui oricAnd pe mass-media ci vor adopta orice

nomenclaturi liwatX de guvern.

- Am inqeles, zise Remar. Cine wei si se ocupe de campania de

presd?

- Ernest este cel mai bun din domeniu. Trezeqte-I.

- Ernest?

- El i-a convins pe toli din mass-media sX descrie eruplia de

petrol submarin din Golful Mexic ca fiind o "scurgere".- Adic[ inventatorul expresiei,,tehnici avansate de interogare"?

- De fapt, Gestapoul a inventat-o - mi se pare ci in germanl se

spune Verschdrfte Vernehmung. Ernest a fost insi inteligent s-o

imprumute de acolo. Crezi c[ Snowden este un geniu? Aqteaptipan[-l va lovi Ernest. Mass-media il vor psihanaliza ca fiind unnarcisist, il vor judeca gi-l vor condamna de tridare in aceeagi zi.

- O sX mi asigur c[ se va ocuPa el.

- Ne vedem la sediu intr-o jumitate de ord.

incheie convorbirea, deschise uqa cabinei pentru duq' inchise

robinetul chiuvetei gi reveni in dormitor. Rdmase locului o clip[,privind-o pe Debbie, care dormea adAnc. N-ar fi Putut spune cX o

mai iubea.-.. daci o iubise vreodati. ln acelaqi timp insd exista ceva

satisfrcdtor in ieg[turi cu faptul ci o proteja, iar protecqia a ceva ce-!i

apa4inea... era, de asemenea, o formi de iubire, nu? Poate chiarforma cea mai inalti.

incepu si se imbrace. $tia c5, probabil' n-avea sd-i opreascd pe

cei de la Guardian, dar, de fapt, nici nu-i pisa cAt de mult i-ar fiinhibat.

in acel moment nu-i pdsa cu adev[rat decAt de Ochiul luiDumnezeu, ba chiar il inspiimanta de-a dreptul. Toate celelalte erau,

finalmente, negociabile.

Capitolul 1

Evelyn Gallagher st5tea pe un scaun tapilat din anticamera<'abinetului direccorului, aflat pe colqul cl5dirii din Fort Meade, cugcnunchii lipigi, cu fusta neteziti gi degetele incrucigate in poali.( la intotdeauna cAnd a$tepta in scaunul acesta, se intreba daci nu('umva postura era prea rigidi, prea declarativ oficial[. Nu voia ca

rrllii sd creadX ci directorul ii stArnea team[. Ba nu, de fapt, nu voiat'a altii sd prie asta.

Degi n-ar fi avut cine s-o observe. Era singurd in anticamerX,t'rr exceptia ofiqeruIui executiv al directorului, generalul Remar,, ure abia ii aruncase weo privire dinapoia monitorului siu dup5 ce

o poftise induntru. Cu peticul de pe ochi gi cu profiIul distrus, cu

l)ilrtea stAngx a scalpului grizonantd gi tunsi periugi, iar cu partearlrcapti o mas[ neregulati de plastilin[ roz, Remar ii cauza intot-<lt,auna nervozitate. ii venea greu s[ nu se holbeze la lesutul cica-r rizat sau s[ se intrebe ce orori se ascundeau inapoia peticului.l{iinile qi recuperarea lui erau legendare in NSA gi suferinlele il:;rrnctificaserl cumva nu numai pe el, ci gi pe cel care-l salvase de pe

. iirnpul de bXtilie: directorul. Ei formau o unitate, o mAni stAng5

1i o mAni dreapt5, gi, indiferent de secretele pe care le cunogteal,,vclyn, in prezenga legdturii lor se simgea intotdeauna ca o striin[.

igi privi discret ceasul de la mAn[. Nu gtia niciodatd cAt trebuiasii aiitepte - putea fr un minut, dar gi doufl ore. Poate cd incerti-trrrlinea pirea umilitoare, totugi cAqi oameni primiseri nu doarinvitaqia, ci instrucqiunea directi de a se prezenta la directorrnrcdiat ce sistemul lor afiga o atenqionare?

Aga ci femeia a$tepta, frr[ si audi nimic altceva decit qicini-trrrile incete ale tastaturii lui Remar gi zumzetul discret al apara-ttrlui de aer condiqionat. Nu putea sd nege ci-i pl[cea ci nu existaur r ivcluri intermediare intre ea gi director - ii pl[cea cAt de specialio liicca si se simtd, ii pldcea ci linia directi ii oferea o auri de putere

1i irnportanli in cadrul organizaqiei. Pe de altX parte, relaqia aceea

o izola. Chiar gi in mediut NSA compartimentat in mod uzual,zitlurile din jurul activit5qii ei erau extreme. Din cAte gtia, nimeni

l4 Barry Eisler

cu exceplia directorului insugi nu cuno;tea funcqia ei, iar directorul

ii subliniase in destule moduri clare cd privilegiul accesului direct

nu era gratuit qi ci aveau sd existe penaliziri severe pentru orice

scurgeri, accidentale sau de altd natur5'i",

"rt" pirea foarre inoportun in chiar momentul de faqi'

Evelyn era nelinigtitH de ceva, insX nu se simgea in iargul ei cu

niciun coleg pe care sx-l consulte. Ar fi vrut sx-l intrebe pe director,

totuqi qoviia - ce ar fi reugit dac6 deschidea disculia aceea cu el?

Subiectui era atat de improbabil, incAt ar fi etichetat-o ca persoand

nesiguri, ba chiar paranoic[. $i la ce bun? Ar fi riscat prea multe'

iobul i se potrivea, munca era importanti, salariul decent 9i

beneficiile substanqiaie. Mai ales asigurarea de sinitate, ftri de care

nu l-ar fi putut inscrie pe Dash la qcoala speciald. Fostul ei soq era

r[u platnic Ai se temea sI-l a4ioneze in judecati, pentru ca nu

.urr,rru si riposteze prin aplicarea silit5 a drepturilor lui de custodie;

mama lui Evelyn murise, iar tat5l, care suferea de Alzheimer instadiu avansat, era internat intr-un centru pentru bdtrani, din

apropiere. Aga c[ femeia aYea nevoie de postul ei gi o linigtea faptul

.X qti" cI postul pirea si aibd nevoie de ea. CAt despre indoielile pe

care le nutrea, nu to{i aveau dubii pe care lnviqau si le qinX, pur 9i

simplu, pentru ei?

Stitea acolo de aproape doudzeci de minute qi se gAndea cipoate ar fi fost bine s[ fi trecut in prealabil pe la toaleti qi cx in mod

.".t ",

fi trebuit s5 imbrace un pulover, deoarece, ca intotdeauna,

in anticamer[ era foarte rece, cdnd la un moment dat Rernar se opri

din lucru, iqi desprinse ochii de pe monitor 9i rosti:

- Poqi intra.Evelyn se intrebase dintotdeauna cum il anunqa directorul.

Probabil cX printr-un SMS, a$a cum 9i Remar il anunqase pe

director despre sosirea ei. Fie asta, fie cei doi igi dezvoltaserX un

fel de telepatie intre ei dupi ce lucraseri aqa strAns de atAta vreme.

Ea se ridicd de pe scaun, mai govli o secundd, apoi deschise uia'

Anders stxtea inapoia biroului slu din lemn care avea forma

iiterei ,,L". Peretele din stanga era impodobit cu fotografiile unor

personaje celebre - pregedinqi, prim-minigtri, generali, industriagi

du ,urrrrrrru -, toate umir la umir cu directorul sau strflngflndu-i

OnrnnTrur.rEA OcHtuL LUt DUMNEZEU

rnina. Peretele din dreapta era dedicat rafturilor pline cu volume('u aspect serios despre strategia militarl, managementul afacerilor

1i tilosofie. intr-un coll era o misuqi pentru cafea, o canapea qi dou[r.i('aune tapisate - un spagiu dedicat intAlnirilor mai indelungate gi

lx)ate mai neprotocolare, degi ea nu fusese niciodati invitatd sd se

rr liture directorului acolo.inchise uga dupd ea gi rimase t[cuti, in timp ce b[rbatul scria

tk. zor pe marginea unor hArtii. Dupi cAteva secunde el o privi peste

.x lrelarii pentm citit gi sprAncenele i se arcuir5... de ce oare? il iritaintruziunea? O saluta? Ca de fiecare dati, ii era imposibil s6-1

.lt.scifreze. Era un bXrbat scund de vreo gaizeci de ani, cu pir rar gi

rcn palid. Evelyn lucra de peste un an cu el gi inc[ nu-l v[zuser.talAnd vreo emoqie reali, cu excep{ia unei mijiri periodice gi

irrtense a ochilor lui de un albastru-deschis. Nu-l surprinseserr iciodatX trigAnd cu ochii la sAnii ei, care crescuser5 de la m[rimea( I la D dupi ce-l ndscuse pe Dash gi apoi decisese si rdmAnd aga

t lriar gi dupd ce reincepuse si faci sport gi pierduse kilogramele;rcumulate pe durata sarcinii. N-o deranja mirimea lor supli-rrrcntari - de fapt, ca mamd gi unic p[rinte, saluta atentia pe care o

irt rigeau noile ei dimensiuni -, totugi i se pdrea straniu c[ directorulnLr aruncase nici micar o privire spre sAnii ei. S[ fi fost, oare,

lromosexual? Evelyn gtia cX era insurat gi avea patru fiice adulte,irrsi asta nu reprezenta o garanfie; chiar gi in secolul aI XXI-lea, in;rrrnati existau destui homosexuali nedeclaragi, mai ales printre cei

rlin egalonul superior. La ristimpuri se intrebase ce ar fi fHcut

lrlrbatul daci ea ar fi apirut cu inci un nasture descheiat neglijentlrr bluzd qi s-ar fi aplecat mult peste biroul lui ca sX-i arate ceva...olre aturci ar mai fi fost capabil sd nu tragi cu ochiul? $i totuqi, nuincrercase s-o fac[ niciodat[. Directorul nu era genul de b[rbatrlcspre care ai fi vrut si cread5 ci te jucai cu el.

Anders ii indic[ unul din scaunele din faga biroului gi intreb[:

- Ce este?

intrebarea era o provocare, o sugestie ci, dac[ ea profita de

;rccesul direct, atunci trebuia s[ aib[ ceva important si-i aduc[ lat'trnoqtin{i. Mai exact ar fi fost preferabil sd aibi ceva important:;li-i aducd la cunoqtingi.

15

l6 Barry Eisler

E'i'elyn se agezi, cu tilpile Iipite ferm pe mocheti. La fel ca inanticamerf,, in cabinet era exagerat de rece' din cauza aerului

condiqionat, dar simqea deja o ugoari pelicul5 de transpiragie sub

braqe qi fu fericiti c[ folosise deodorant.

- Domnule director, sistemul mi-a afiqat o atenqionare - o

potrivire cu doui irnagini faciale de pe lista de urmdriri. Reporterul

Ryan Hamilton de la organizalia Intercepr qi Daniel Perkins,

CSS-ul din Ankara.Consultantul special SUA era reprezentantul senior al NSA in

Turcia gi-i raporta directorului, fbr[ intermediari. in lume mai

existau doar cinci CSS: in Germania, Italia, Thailanda, |aponia 9i

Coreea. Dezertarea unui CSS ar fi insemnat o breqi de securitate

impcrtant6 gi Evelyn iI scrut[ pe director, curioasd in privinlareacliei lui.

Nu z[ri insX nimic, cu exceptia ugoarei mijiri a ochilor.

- Ce ai observat?

- Dupd cum fdqi, suntem conectagi la reqetrele de supraveghere

video din toati lumea. Fluxurile video provenite de la ele trec

printr-un sistem de recunoagtere facial5 9i o Reqea NeuronaliConvoluqional[, care analizeaz5 9i aite date biometrice, ca in[l-qimea, lungimea pasului gi viteza de mers, iar cAnd anumite per-

soane sunt observate impreun[, sistemul expediaz[ o atenlionare.

Existi multe semnal5ri pozitive false care trebuie eliminate, dar

aceasta este confi.rmatH. Sunt destul de sigur[ ci Hamilton 9i

Perkins s-au intAlnit in Istanbul.Expresia directorului era atAt de impasibil[, incflt Pentru o

clip[ piru o masc5, precum profiIul ars al lui Remar.

- Ai detectat o intAlnire fa$ in faqd?

- Nu faq[ in faqd, ins[ sunt destul de siguri c[ gtiu unde s-au

intalnit - pe un feribot de traversare a Bosforului. Am izbutit sx

mi intorc pe urmele lor gi i-am g[sit mergAnd pe rute separate, deqi

pe feribot nu existi videocamere.Anders se lisi pe spate in scaun, iar aspectul nepis[tor al posturii

lui era, ca qi intrebarea iniqial5 ,,Ce este?", un fel de provocare.

- De unde qtii ci nu este o coincidenqd?

OrrulruNEA OcHtuL Lut DUMNEzEU 17

- Asta n-o pot dovedi, dar alegerea feribotului imi pare orlovadX de cunoagtere a tehnicilor de filaj. $i mi-aqi spus ci am

pt'rmisiunea de a gregi in direcgia incluziunii, mai ales cAnd unulrlintre cei irnplicaqi este din NSA.

Daci declaralia ei sunase ca o mustrare, directorul nu fficun imic pentru a o dovedi.

- CAnd a avut loc aceasti posibil[ int6inire?

- in urmi cu doui ore"

- Ei mai sunt in Istanbui?

- Probabil. Binuiesc...Evelyn t[cu, gAndindu-se mai bine.

- Da?

- Fiind CSS-ul din Turcia, Ferkins vX raporreazi direct, aqa cilriinuiesc c[ n-aqi Fdut ci era in Istanbul.

Directorul arcui sprAncenele.

- De ce binuiegti asta?

- Din cauza felului cum ati intrebat dac[ ei mai sunt acolo. AliIi qtiut dacl Perkins se afla in Istanbul intr-o misiune oficiail.

Bhrbatul o privi in tdcere gi Evelyn se intrebi dac6 nu vorbise

;rrea mult. Voia ins[ ca e1s[ gtie cE avea mai multe abilitiqi decAt

sl)argerea de relele gi crearea de sisteme pentru monitorizare. Voiaca el si gtie c[ avea, de asemenea, instincte bune gi cd merita mairnult5. responsabilitate.

- Oricum, continu[ femeia, a$ recomanda verificarea inregis-trlrilor unitdgilor vamale pentru a afla cAnd a sosit Hamilton 9i ag

irrunca o privire gi in telefoanele lor mobile. Dacd au fcrst inchise

sau lisate altundeva, ar p[rea in mod clar c[ ei incearc[ sd nu fieurm[riqi. XKeyscore ne-ar putea sPune, totodatd, multe. Ag fi flcutcu toate astea, lnsi nu sunt autorizatx.

Era o aluzie subtild c[ gi-ar fi putut face munca mai bine 9i mai

cficient dacfl ar fi dispus de mai multe instrumente.Dar Anders o ignori.- Deducfile taie sunt corecte. Trimite-mi datele primare.

Vreau sd gtiu exact unde gi la ce or[ au fost reperaqi pe videocamere'

- Am ingeles.

El igi scoase ochelarii, ii agezi pe birou 9i o privi mai atent.

t8 Barry Eisler

- Evie, tu ai conceput sistemul de videocamere, nu-i aqa?

Femeia clipi, surprinsi cd ii spusese pe prenume. Surprinsd, de

altfel, ci-i qinea minte prenumele.

- AEd, da, domnule director. De fapt, noi gtiam deja cd aproape

toate videocamerele de supraveghere sunt conectate in prezent inregele, ceea ce inseamnX cX le putem exploata de la distangi.

- Da, ins[ tu ai condus echipa care a intrat in regele qi le-aracordat. Tu ai automatizat sistemul, astfel incAt sX intrebuinfezereqele noi pe mlsur[ ce se activau - a$a cum a fost cea instalatb insecret de conducerea de la Harvard in amfiteatre, aparent ca o

cercetare a prezenqei studenqilor la cursuri. Tu ai propus utilizareaaccesului acesta nu doar pentru desemnare direcqionat5, ci gi pentrusupraveghere pasiv[, prin conectarea cu tehnologia de recunoaqtere

facialX gi Reqeaua Neuronali Convoluqional[.

- Aqa este.

Directorul incuviingi cu un semn din cap.

- Daci episodul acesta cu Perkins se dovedegte a fi o bregi de

securitate, este exact genul de problem[ pe care am fi scipat-o dinvedere daci n-ai fi fost tu. Ai lucrat foarte bine.

Evelyn ingelese ci intrevederea luase sfArgit. Dacd voia s5-ispun[ despre ceea ce o nelinigtea, trebuia s-o fac[ in acel moment...sau niciodatd.

,,F5-o, igi zise ea in gAnd. Altfel te va sAcAi intruna."

- Domnule director, pot s[... mai existi ceva despre care

voiam si vd intreb, dacd se poate.El ridici sprAncenele gi nu zise nimic.

- Mai qinegi minte ci luna trecute am descoperit ci adminis-tratorul de sistem din cadrul CIA era ln contact cu Marcy Wheeler,ziarista de la Emptywh e ell

- Scott Stiles, da.

- Exact, Stiles. Ei bine, ca de obicei, tot ce pot face este siconfirm, prin accesul la reqea, existenga unei intAlniri. Nu pot siinsircinez pe nimeni in funcqie de cele aflate gi de aceea nu voi gti

niciodatd ce au dezviluit acqiunile subsecvente.Ticu, sperAnd din nou c[ el va inqelege aluzia gi va fi de acord

cX ea gi-ar fi putut face munca mai bine firi ochelarii de cal.

OnrnnltuttEA OcHtuL LUt DUMNEZEU

l)irectorul nu spuse insX nimic, ci se mulqumi si etaleze expresia iuineutr5 descurajantd gi privirea sfredelitoare. Evelyn aproape cirlecise s[ abandoneze. Totupi, ajunsese pAnX acolo... La naiba!

- Ei bine, la cAteva zile dup[ ce am semnalat conexiuneaStilesAVheeler, am citit o gtire in Posr. Stiles fusese gisit spAnzurat

in apartamentul lui din Mclean.

- Da, cunosc cazul. Mare picat!

- Aga este. $i am fost...Nu terrnin[ fraza. Ce dracu'frcea?Anders ii zAmbi vag.

- intrebi dach a fost vorba despre o coincidenlS?

- AXe... da, cred cE asta voiam sd qtiu. Mi s-a pin-rt....

- Vrei si gtii daci noi am avut vreo leg5turd cu decesul luiStiles.

Evelyn inghigi in sec. Nu putea sE nege, fiindcX, intr-adevdr,('xact asta voia s[ gtie. Totugi, n-o putea rosti cu glas tare' PAni 9i

simpla ei sugestie p[ru brusc o nebunie. Ideea in sine, dublat[ de

rostirea ei cu glas tare.

Trecu un moment nesfArqit de ticere. Dupi aceea directorult:hicoti.

- Rispunsul este ,,nu".Ea il privi, dar uititura lui era impenetrabil5. Dup[ o alt6 t[cere

stAnjenitoare, Evelyn incuviinqi din cap qi se ridici de pe scaun.

- VX mulqumesc. M5... mi simt ca o proasti ci am intrebat aga

('eva.

Birbatul cl[tin[ din cap.

- Md bucur cd ai intrebat. Este exact genul de intrebiri, genul

de conexiuni, pe care togi ar trebui si incercim si le facem. AtAtrloar c[ in cazul acesta conexiunea a fost o coincidenqi.

- Deci... Stiies n-a fost implicat cu nimic... anormal impreundcu Marcy Wheeler?

Urmd o pauz5.

- N-am afirmat asta.

- Nu, dar afi precizat cX moartea lui Stiles a fost un mare pdcat.

SprAncenele directorului se apropiar[ foarte pulin.

19

20 Barry Eisler

- A$a a fost. Indiferent ce a intenlionat sau nu in contactele

lui cu bloggeri iresponsabili, Stiles gi-a slujit qara mulgi ani.

in opinia mea, asta face ca moartea lui nefericit[, inutili gi pre-mature si fie, intr-adev5.r, un mare picat, a$a cum am zis.

Evelyn incuviin;[ iardgi din cap, inqelegAnd ci ajunsese intr-ofundXturi gi regretAnd ci mersese pe drumul care o adusese acolo.

CAnd fu aproape de ug[, directorul spuse:

- Evie.Ea se intoarse gi-l privi.BXrbatul aprobi din cap cu un gest apreciativ.

- Ai lucrat foarte bine.

- Mul,tumesc.Evelyn porni spre biroul ei, mustrAndu-se in gAnd. Simqise

ci trebuia si puni intrebarea aceea, insd de ce? Ce incercase sd

demonstreze gi cui? Dacd ar fi vizionat un film, ar fi fost furioasd pe

eroind, pentru cd-qi dezvdluise atAt de nesdbuit atuurile. Nu aflase

nimic, ci dimpotrivi, prin intrebdrile puse il fEcuse, probabii,pe director si-i punX sub semnul intrebXrii... nu $tia ce anume.

Loialitatea sau ceva de felul [sta.Toate astea erau destul de rele, dar exista ceva 9i mai riu, ceva

despre care femeia simqea c[ era adevdratul motiv pentru care

regreta cd intrebase despre Stiles.Ea credea ci directorul mintea.

Capitolul 2

lmediat dupi plecarea lui Gallagher, Anders ridici receptorul

1;r contacti unitl1ile de geolocalizare qi cele vamale. Gallagher avea

rrrstincte bune, care-l ingrijorau cumva, insi avea si se ocupe de

,.lc rnai tirzi:u. Pentru moment contau doar Hamilton 9i Perkins,

l)r('(:um gi posibilitatea ca NSA sd aibd un nou Snowden care sd

{ }l)('rcze din Turcia.Decise s[ nu contacteze pe nimeni din Ankara. Nu deocam-

,l:rti. Se attepta s[ gdseascX tot ceea ce avea nevoie la unit[fle de

lgt,olocalizare qi la cele vamale. $i la un sistem pus la punct printr-orrrritate de exploatare a regelelor de computere, care penetrase in;rproape toate sistemele hoteliere gi turistice din lume' Daci avea siIrc nevoie s5-l anihileze pe Perkins, era mai bine si fie implicali, rit mai pulini oameni, mai ales fiindcd Gallagher igi exprimase.'rrspiciuni faq[ de soarta lui Stiles. Scopul programului securizat de

r onrpartimentare - geolocalizarea prin intermediul telefoanelorrrrol>ile, vdmile, fo4ele de aplicare a legii, monitorizarea prin video-( rnrcre de supraveghere, imaginile obqinute de la sateliqi, citireaplricutelor de inmatriculare a vehiculelor auto, 9i alte cAteva, pe

liirrgii programele de metadate mai larg accesibile 9i mai pu{in pro-rt, jlte - era asigurarea ci nimeni care nu dispunea de autorizdrilen(.( csare nu va obqine mai mult decAt fragmente lipsite de inqeles

rrrritar despre persoana examinati sau motivul pentru care era

,.xrrrninatd. Sau despre mdsurile luate ulterior.De fapt, nu chiar tot scopul. Mai exista gi alt beneficiu: nimeni,

( r r cxceptia lui Remar gi chiar Anders, nu inqelegea toate mijloacele,lc rnonitorizare pe care NSA le mobiliza asupra unei probleme.t lrr un instinct inniscut, directorul simgea c[ tocmai compartimen-r;rr(,a aceasta, pe care o concepuse dupi dezertarea lui Snowden,rlrrst:se la acqiunea lui Perkins. Daci CSS-ul tr[dase, atunci a fost

lirrrrtc prudent in privinqa folosirii telefonului mobil, a site-urilor

l)(,('are Ie vizita on-line qi a multor alte precaugii de securitate.'l'orugi, Perkins nu $tia despre recunoa$terea faciald sau analizelelriornetrice. O ,,cArti1i" putea s[ ocoleasci 9i s[ scape doar de

22 Barry Eisler

sistemele de monitorizare pe care le cuno$tea gi de aceea era

esential ca aproape niminui si nu-i fie ing[duit[ vederea imaginiide ansamblu.

in zece minute primi confirmarea c[ Hamilton sosise indupd-amiaza aceea Ia Istanbul cu o cursX British Airlines de laLondra. La doud ore dupX aceea, reporterul se cazase in hotelulRasha. Iar telefonul mobil ii rlmisese in hotel de atunci. De ce gi-ar

fi lisat un reporter telefonul mobil in camera de hotel, dacl nupentru a incerca si plcdleasci pe oricine l-ar fi urmirit, ca sd creadicH era tot in camer5? Mai riu chiar, Perkins procedase la fel:telefonul mobil li rimisese in apartamentul din Ankara, deqi elplecase la Istanbul.

$i Gallagher avusese dreptate. Era inimaginabil ca Perkins si fiplecat la Istanbul frrb si-lfi informat in prealabil pe Anders. Dupifuga lui Snowden la Hong Kong din 2013, toate cildtoriile gi toatecontactele cu striini gi mass-media trebuiau strict contabilizate dintimp. Iar incXlcarea de c[tre Perkins a protocolului era un semn

rdu. Foarte rEu. Dar Anders trebuia sX aib[ mai multe informaqiipentru a fi sigur, suficient de muite ca si aclioneze a$a cum simqea

cE era necesar.

O sunl pe Gallagher.

- Evie, la cAte regele de videocamere ai acces in Ankara gi

Istanbul?

- Practic, Ia toate. ExistH c6teva binci care au sisteme foartesolid incriptate, dar...

- $i film[rile video inregistrate cAt timp sunt stocate - trei luni?

- Minimum trei luni. Dac5. este necesar, putem recupera mate-riale anterioare care au fost suprascrise.

- Vreau s[-$ rulezi sistemul gi sX vezi daci il poqi gdsi pe

Perkins in s[li de internet din Ankara, in orice interval temporalcare-li este accesibil.

- Domnule director, cred ci dac[ v-a;i concentra pe telefonullui mobil...

- Mi indoiesc cu toat[ sinceritatea c[-1 avea asupra lui invizitele pe care mi le imaginez.

Urmd o pauzi.

l

OnennTruNEA OcHruL Lul DUMNEZEU

- Am inleles.

- Dacd gisegti ceva, vreau datele, orele gi locurile.

- Da, domnule director.Anders inchise telefonul gi cizu pe gAnduri. De ce ar fi riscat

I lamilton gi Perkins s[ se intAlneascX fagi in fali? Dacd ar fi fost or;irr-rpl5 scurgere de documente, indiferent cdt de masiv[, totul s-ar

li putut rezolva de la distanq[. Electronic.insd acesta era, de altfel, chiar rXspunsul, nu? Interceptarea

cornunicafiilor reprezenta specialitatea NSA. Perkins gtia asta qi de

:r('cea se temea mai mult de interceptirile electronice decAt de

.'ompromiterea lui printr-o intAlnire directX. Era acelagi raliona-nrcnt pe care-l utilizase bin Laden, cAnd evitase telefoanele gi

intcrnetul, preferAnd si se bazeze pe curieri.Anders simqea totuqi ci in acest context era ceva mai mult.

l)oate c[ ei voiau, realmente, si se intAlneascl personal. De ce?

St' gAndi din nou la Snowden. Materialele dir-ulgate de el fuseserd

obscure, practic, o limbi striin[ pentru cei din exterior. Petrecuse. siptimAn[ parcurgdndu-le cu Greenwald, Poitras gi MacAskill,,rlt'rind detalii despre acestea, explicaqii gi alte aminunte esenfiale.l)ac5 Perkins nu voia decAt o ,,scurgere", gi-ar fi putut incirca, pur:;i simplu, figierele cu infcrrmaqlipe Wikilea.ks. Nu, el voia atestare

tlin partea unui jurnalist cunoscut - o cale prin care o scurgere

prrtea fi ,,spdlatd" in ceva demn de nivelul unei gtiri. Altfel limitarea.Lrunelor ar fi fost simpli. Statul poate ignora dezvdluirile ca fiindrm act de vandalism sau le poate nega in totalitate.

O alertd de mesaj i se afigi pe monitor. Gallagher frcuse dinrrou treabd bun[. Perkins frecventase minimum patru sdli de

urtcrnet din Ankara. Probabil ci existaseri gi altele, dar deocamdatX

lirsese detectat doar in patru. Era totugi mai mult decAt suficient.Anders ii telefon[ unei analiste PRISM gi-i ceru sE afle dacX

vreuna dintre activit[qile pe internet din silile respective fusese

tlubioas6. intrucflt avea datele gi orele, analista confirmd in treirrrinute c[ cineva din sdlile acelea consultase IntercePt, Wikileaks;i alte site*uri radicale. Mai r[u, acel cineva se concentrase asupra

lriografiilor unor activigti, a ciror listi pirea un catalog de subver-:;ivi internaqionali: Barrett Brown, Sarah Harrison, Murtaza Hussain,

23