dumitru staniloae - din istoria isihasmului in ortodoxia romana fragmente

8/3/2019 Dumitru Staniloae - Din Istoria Isihasmului in Ortodoxia Romana Fragmente

1/31


2/31

Teofan Zavoritul, a tnceput sll 0 publice tntr-o traducere rusa in cinci .volume. Aceasta operaa avut 0 imensa influenta in spiritualitatea siinteologia rusa'. "Am vrea sii explicam putin aici de ce nu ede mirare ell Filocalia sauscrierile filocalice ~i-au luat drumul raspindirii , lor in Rusia tocmai dinMoldova.' .Lucrul acesta se explica din fapt~1 ell in tiirile romane isihasmul si

s pi ri ru al ir ar ea ji la ca li ca i n g en er al s -a i nt ro du s f~ciJ d in s ec ol ul a l X IV -l ea sia rarnaso realitate netntrerupta in tot timpul urmator; ca si in Atho~datoriliiu?~i anu~ite existe~\e desine statatoare pe care au.putut-o pllstr~aceste tlln~1datorita legaturilor lor strtnse eu muntele Athos, Insecolul alXVIII-lea, calugarul Paisie, venit de la Poltava, a gllsit astfcltn Moldovau.n monahlsm, care, prin numerosi reprezentanti ailui, practica, in ' eon-unuarca nclntrcruptaa aeestei traditi], 0 viata isihasta (de.sihastril),tnsutletita derugaciunea lui lisus. ' .,

Toemai datorita acestei existente de sine a tartlorromane il L uneidezvoltari a vietii m.irtastire~ti, pe care au putut-o mcntine ele,~i cepieriibogate.de manusens~,de sp~ritualitate orrodoxa, iar mai tirziutlparirtide diT\1 eu aeest conunut, dill care uncle puteau fi trimisc si la celelaltepopoare ortodoxe, s-a putut mentine nelncetat spiritualitatea SfintllorPartntitn acest-rnonahisrn. Aceasta, fa rindul ei, a [aeut ca ; i incr~afia teologica romaneaseasa se mentina linia veche patristicil,pr mtr-un Neagoe Basarab, prin Varlaam, Dosoftei, Dimitrie Can-tcmir, in vremc ce teologia greaca ~i rusa a oscilat intre rnfluentacatolica ~ieea protestanta (de exemplu 13greci.fntre tendinta cato-Ilcizanta a lui Meletie Sirigul ~i patriarhut Dositei al lerusali~mlui si~a protestantizanta a lui Ciril Lucaris , Mitrofan Critopol, loan Cariofil;rar la rusi, tntre ~~ndin\a catolicizanta a Scolii de la Kiev, pin a laPetru eel M~re, ~I mtre eea protesrantizanra-care tncepe de:la.Petrueel Mare pnn Teofan Procopovici, pina ce prin Dimitrie Cantemirin~epe sa. se deseope:e linia ortodoxa in spiritualitatc, tntarita apoiprIn Vasile de Ia Poiana Marului ~i Paisic Vclicieovsehi, traitori inMoldova, unde au venit foarte probabil dupa ce au aflat de monahis-mul acesteia prin Dimitrtc Cantemir).. r-.:ritropo~itulTit Simedrea a seos la iveala faptul ellin jurul lui GrigorieSmaItul, pnntre calugan! de aiLe na\ii ortodoxe, s-au aflat ~i elllllgiiFilOp. Cil, P 8'10. .

romani', Istoricul roman Razvan Theodoreseu zice: "Existenta unui monanism romanesc i n perioda anterioara celei de a doua jumiiUti a sec. aXIV-lea, cu unele eeouri ale vietii elllugare~tLdin Peninsula Balcanicil,dincentre de seama, pre~um eel din Chalcidica (Athos), sau de mai aproapeprecum cele de la Paroria ~iKelifarevo...poatefi banuita cu temei, in unelemodeste schituri de lemn sau chiar de piatra, a caror amintire ni s-a pastratputind aduna laolalta, pe malul Dunarii sau sub munte, in tntinsele regiunpaduroase, sau cele eolinare, pe calugarii care, departe de orase ,')~ivofi organizat existenta dupll oanoanele cinului monaha! ortodox inaintea aparitiei ptimelor mtnastiri cunoscute documentar in MoldovaMuntenia"~. ,Existenta monahilor in Tara Romaneasell, alatuti de existenta unui clede mir ina'i,~tede a~ezarea I~1359a primului mitropolit statornic la Curtede roge~, e.atesrata ~iin actul sinodal din Constantino poll. Carmen LauDumitreseu datea:z:a nurnai pietura unei biserici rupestre de llngCimpulun!Y',.Pimbovip) ca fiind de pe la sfir~itul secolului at XIII-lea4P!j~erS:::.hihajll~punenceputul acestor mici asezari isihaste in legatueu influenta Scolii Sfintului Te.odosie, un uccriic bulgar al lui GrigorSinaitul, d~ la'Kelifarevo (la12 km sud de TIniovo, in mUIl\if

1 MOllahismulln ' F d ~ d ' # . o m a ' t e a s c ' a inainte de i37()


3/31

la Succava in lcgaturi cu Constantinopolul, se aduc operele unor autoriisjha~l i, ca Grigorie Sinai tul ~ipatriarhul Filotei, care se traduc aici inslavona blscriceasca'.Dar cu sigurania ell aceste scrier i isihaste - ca ~i cele .venite pr in

Keli farcvo -, desi in traduceri slavone, nu au ramas Carll0 rodire in viatacalugareasca romaneasca, Altfel nu s-ar fi simii t nevoia sa fie copiate ~irasptndttc in Virile romane.

Roada lor 0 vedem de fapt in bogata rasptndlre a tipului calugaresc desihastru in aceste lari. Cuvintul .sinasrru" este transcrierea romaneasca acuv!ntului .Jsihasr' . Asa cum patriarhul Calist e numit in manuscriseleromanesti "Calistru", asa cuvintul isihast a devenit in rostirea romanesca"sihaslru" (dupa sf al unui cuvtnt grecesc, romani i au adaugat un r, poarc~iprin influenta termenului grec 1JauXaT1JpIOV, loc de, Iinistire.jlevemt Inlimba romaneasca: sihastrie), ',.,

Aproape pretutindeni unde s-au tnal\at minastiri mal m'ari,.au existatprin imprejurimi unul sau maimulti "siha~tri". Acesti "siha~iri') lecuiau demulte ori in chilii sapate In sttnci sau inbordeie de lemn,,!n'arte'a~citatll alu iPavel Chihaia slnt date In fotograCie usile mai multorastfe! de chilii Instinei din muntii Buzaului. Linga Mtnastirea Puma, Intr-o sttnea dedeasupra unei vii i din apropiere, dainuieste ptna.az! chilia lui DantilSihastru, Se poate presupune ca Stefan eel Mare a zidit mlnastirea Putnantras de acest loc pr,inviata ce0 ducea in lmprejurirni'DaniilSihastru, careera, dupi! traditio, duhovnicul lui. Dupa ce aeStii s-a retras In partileVoronctului, Stefan eel Mare a zidit siacolo o'ililhilslire Voronetul undeDltlliil Sihastr'u e ~i tnmormtntar'. G fel, ltngi Tisinl lD~ se afta '~hilia In"Iincil "ode se spune ca arIi pctrecut uneori, ca sihastru, Intemeietorul

r Hn/.vlljl Theodorescu, Op . cit., p. 341.J. loll Neculcc ne tr ansmi te 0 t raditie dupa care ! ,~tefan Voda mergind de Ia cetatea

Nenuuntul t n sus pe Moldova, a mcrs la Vorone], unde t rfii a un piiri nte sihastr u, pc numeIja ll ll l, ~Ihnttnd IIIusa s ihas trului sa-i descu ie a raspuns s ihas trul saas tepte Ste fanVodf a fa ra)Hllt:! 1 1 [ 1 v o INI}I'1'Iviruga; ~io up a ce si-a ispriivit sihastrul ruga, l-a chem at in ch ilie pe StefanVIIII11~,1~ tll' illllVl..'dil ~tt.fan Voda la dlnsul ' ! j i a Intrcba t S te fan Vop . i1 pc s ihas tru, ceva mai face,1 1\ jill pilHh' ~ se mal bal.a eu turci i: Inch ina -va t ara l a turei , sa u ba? I ar sihast rul a zi s sa nu 0llil hint', ("/1n1t.!'olul I.;H[C ul l ui; dar dupf ce va izbindi, sa fad 0 mtnasure acofo; in numeledll!!Hhll f ll lM I I 1 1 1 1C '1il fie hrarnul bisericii. Deci au si purees Ste fan Voda in SU$, pe la Cemliuti ~il'" I~ 1(111111I lUI f 'l rfns ons ie fel de re i de oameni ~i au purees tn jos. Iar turci i tntclcg tnd c a va,,1 \i!t3 ' - }I i lU l l Villi. (_ 'UIIIISle n jos, au lasat i ei cetatea Neamtului dea 0 mai bate ~iau Inceput1 ' ' 1 , 1 1 1 1 ' 1 1 ' ' J 1 I 1 1 1 1 ! 1 I ' IIII ~ l l . " r H I ' } Vod~fi urmari si li batu p i n a t -au trecu t Dungrca , Sfrmorcmdu-scItlilplll ~lrh1!l V od n '" uu upucu ~iau f iicu t mlnas tirea Voronetzi ~ii -au pus b iseric ii heamulI1I1\ulnl t ,hFnl~lw" ((},\flo,11 rit CUvUltc, Ed, Cartea Romancasca, 193?, p. 12).III

Ilthl~~'lrll, Nicodim. Neculce, care ne spune ca Voronetul.a fost zidit de I. 1,111" '1Mare lalndemnullui Daniil Sihastru, ne spune ciI ~iAlexandruiIH'~II"""ua zidit Slatina la indemnul unui alt sihastru' . :' . 1 1 ' u dalll cc se zidea tnapropiere 0 mtnastire, viata sihastreasea nu1 1 1 1 1'(/1 In Imprcjur imile mai grcu accesibile ale ei. Pe valea Putnei, nu,1"1,",1"de mtnasrire, s-a infiripat 0 "siMstrie" pcntru calugarii care voiauRn d ll l' n


4/31

dupa caderea Constantinopolei, S-3 retras eu ucenicii 'sili in muntele dinvestul mtnastirii Bistritaunde ~-au zidit chil ii mici din lespezi de ptatra,in tot muntele acela. "Ucenicii sai se nUll}eauSimian; Metodie, Varrrava,Petru, Gherrnan, Pir ~iGrecu. pomnilOful Moldovei, Bogdan eel-Orb, le-azidit la 1512 schitul .1uilosi f,' care, mai tt rziu, s-a numit Minast ireaBisericani, In secolul al XVII-lea, -tri!iauin jurul ei plna la 400 de schim-nici'", -,

Unul din marii sihastria fost tn secolul at XV-lea ieromonahut Sisoe.De origine din pilqile Bueovinei, s-a facut ucenicul lui Dani il Sihastru injurul Voronetului, Apoi, ell binecuvintarea lui Daniil Sihastru,se retragein. Muniii Raraului, nevoindu-se mult i ani singur, Mai ti rziu, strtngtndcitiva ucenici injurul sau tfitemeiaza "SiMstria Raraului" sau "SehitulluiSisoe". Unii voievozi, de dupa aceea, au zidit peRarauaheuoua"sihastrii"z. . ' '

Calugari de mare tnfrtnare au existarde timpuriu ~iin -TransiIvania, dincare unii fie ca se intorceau ca sihastri In locurile lor ' d e ' ofigine dinsihastriile Moldovei, fie ca seformau intii in schituriledln Transilvania siapoi sc duceau In muntii Moldovei. ' Se sue, apoi, ca mulli df~lsiliastrii di~p~durilc MOI~ovei sc rccrutaudin ciobanii transilvanenicare i~i pli~teaunile pe acolo. In secolul al Xv-lea.. un mare nevoitor a fost cuviosulGhelasie, staretul mtnastini Rimel, de la intrarea In Munti i Apuseni . Eominas tire care se crcdeca dateaza de pe Ia 1215 ~le probabil ca existentaei la cttiva kilometr i de Geoagiude Sus a fost unfactor hotarttor pentrustabilirea unei episcopii rornanestila Geoagiu. Ghelasie a avui un mare rolin Transilvania, formind numerosi oalugari, aparaton ai ortodoxiei',Multimea desihasrri care vietuiau In muntii dillimprcjurimi au avut unrol hotaritor ~i in lntemeierea mtnast irii Agapia de catre Petru Rates, la1527 sau la 1542-1552, la poalele acestor munti, Parintele Ioanichie Balanafirrna ca tnca cu-citeva sute de ani Inaintevietuiau In acesti.munti multi ,sihastri, Dupa Condica Sfintti a mtnasurl! Agap'ia, ei erau mai ales ~ioba~itransilvaneni,

Vtrfurile de munti din jurul Agapiei (Serghia, Pahornia, Eufrosin,Sihastria) i~iau numelede lasihastriicare.au vietuit Inei. Pe unul dinaceste1 Pr, Liv iu Stan, Sfinfii romani, Sibiu, 1945, p. 52M53. La Iercd. Joa nichi e Ba lan , Op. cit, p.

233. '2 Ierod . Icanich ie Balan , Op. CiL, p. 209.3 Nicolae Daringa, lstona mfnastirii Agapia, 1908, p. 11.Jj lerod . loanich ie Bil lan, O p: ciL, p. 483.

14

virfuri exista ~i0 sihilstrie. Mai jos erau chiliarchii, care, spre deosebire desihastri, aveau cite 0 chiliuta, 0 midi aseza-re'millastireasdi s-a ridicat in"Li~da Parintilor", unde se vnd siazi t~meliile bi~ericii siale altor cladirimai mid. Lodul e nutr it pina a;'i ..Scaunelc", probabil pcntru ca acolodormeau doua-trei ore penoaptecalugarii , potrivitunci practici a schim-nicilor de a nu dormi Inpat, cinumai pe scaun.Sehitul mai vechi p ~ ! t i e ." "Mina~*'llt, ~gaBiil--lnsa~i,fie cc~ din _"Livadal'arinlilo(', fie eea de pemuntele E\!(~\lJi.~;JiRyna antecesoara actualei asezari, e atestata inca dinsecolul al XV"lca:dn:)', ~ntr-un proCCSptl care mtnastirea Agapia 11aveapcnlru un teritorin f(~!l~91tnastireaNeamt. La, 1461, Arsenic, starejulAgapiei, avea un aH,pt,ofaCs!=umtnasrirea Neamtului, Tot asa, un all starer,lsaia, avea la 1480 u~lflr~5es cu mlnilstirea, Sccu',Tot la indcmnuta,~p~siha~lri a fost intemeiat:l. In a doua jumiitate a

sccolului al XVII,Jp,< de Varlaarn, .mitropolitul Tilrii Romanesti,mtnastirea Turnu Glin,jude\uIVilcea, Acesti pustnici se numeau Misail ~iDaniil ~ipesterile lor sevad plna azi in ograda minastirii' .In muniii din preajma mlnastirii.Cezia se nevoiau aI\L~ih~~tri care au(Ial nurncle lor acclo- loeuri: Ptraul lui Antim, Muntele lui Teofil, sau

Tcofila etc.'Traditia vietii siMstresti se continua la Tazlau siin secolul alXVII-lea.[ntr-un hriso.v domn~sc din 1617 stnt arnintiti ma'imulti dilugari sihastri


5/31

11, 11111e la Dalhauti, ell sftntiata ai rugaciunea min Iii",aeela i-a raspu_ns:I 11111' . , 'U udovarat am avut-o pUlini!.vreme , dar am lasat-o, OICI pe .em~,nkll!11111 pustia aceea 12ani, m~ rugam lui Dum~ezeu ~iPrea Cura te i LUIM.II . " , , ', . M~-mi arulasca ~imie acest sflnt dar. ~ezmd eu la rugaciune Intr-oIIIJ~I'I~,hi m i cz ul n o pn i, de naprasna s-a luminat chilia mea un~e ~edeam, 1 1 1 1 n uuprcsurat imprejur ovapaiedc foe, d~r nu mil ~rdea: ~l a mceputIIlIlIhl IIII'll sll spuna tare: Doamne Iisuse Hn~toase, ~}ullu.1 Durnnezeu,"'illll ..~,,, rn!! pc mine pacatosul", Iar eu m-am.Jnspal~untat ~Im_-~mtemutII II" curuvu sa fie 0 tnselaciune draceasca, A doua ZIm-am.dus la du~ov-nil li t 1I1! 'II, parlnrelc Iosif (e yorba de schimonahul Iosif, .du~ovmeulnllllA~lldiVaratec), care avea rugaciunearnintii (vom.pubh~,I~acest\llIillllI rnctuda lui pentru rugaciunea lui Iisus) ~i a facut JI mmu~l, ~l~ - a~ .HlAIIIIII,h. lur cl mi-adat canon ca sa nu dorm culcar Inpat, Clseztnd m1111111 ;1 numal un ceas In 24 de ceasuri, ~ntordndu.ma in chilia mea, m-a~I pilill'il8!1 urmez dupa porunca duhovnicului meu.dar n-am putut. Atunci,Ati l lc i I ' l l c~nu pot, m - ar n l as at de rugaciune'. ....." '. .. . v r'de ~Idin aceasta istorisire nola deos~bitli a splr.lluallllitu or~odoxeIIIIIIAIII ~II,are, pe de 0 parte, af i rma neee:atalea ~~?l asprene"9mle derll llRth, ' prin dcspatimireln vederea rugaciunii Iui It'llS,' pe de alta Rarte:I ',,"h"lIln o mare discretie, pentru ca nu cumva lu~ratolU.l '~ecstclI U V ' " 1 1 1 1 1 1 N n fie lualinstilpiniredeslavade~arta,careeo pallmaeemlmeazaM , n v 11 1 '1 1 1 1 1 . " , ' .(III jill marc sihastru r oman in secolul al XIX-lea a fost Nectan~C" ' I ' tO I""11l i 1 . EI s-a pusmicit inee.pind de la anu.1184~, vrerne de 161!~1"1111mllhfi din apropierea locului unde s-a c1MIl schitul Pro~romul dl~"111m, 1 < , lucul numit Vigla. Acolo a dus 0 via\a de post, de ~nveg~er~ ~~.II 111111111 ' lalniell arugaciunii lui Iisus. La anuI1862,dupa.sfmvrea blsen':_llI' I1 l l 11h" Prodrornul, Cuviosul Nectarie s-a asezat In schit, unde moare ml " lO I 1\ I nN I, i n v re r ne a sa, eel mai vestit psalt din Sfintul ~~nte. C u el s-ar" 'nil I I ~ I a trili t apoi la Prodromul ~If ra te le s au ~tanas~e . .

( hi 1IIIIIIIIfC lucrator al rugaciuniilui lisus a fost ieroschirnonahul :~~tm:p h' I I II '" ln I~IO din minastirca Neamt la Sfi~tul ~unte, cu ucerncu S~l1',.I"pl'I """,'.1" serf C. Erb iceanu , in rt. 'Vil la " I l lS " , H , ! C a , ', 'O " illOliMi llIili!lI!l:r:?l'&'l9):C'~p. 4111 , 'I , " ~ ' ,. .3 CERNA" rer, ".4 ," f)''):'i/\ D'~ IMPHUMUl'119I C:rIl:TOm p ' n r r . " ' f ' I 1 ! Ij Nr. Inv.. _._.L ? J . ; . . : J J P . J _ _ . '~ - - - - - - - - - - - - - - - - ( ~ - . - ' ~ ' - - - ~ - - - - - - - - - - : _ . ~.

toare roadele pamintului, dupa hirtecuvlntare; eu bucuri~ ca dintr-o.Jmpartasanie" (t1945)1; de Atanasie Pavaluca, veni t pe la 1939 tmprecna"cu fratele sau Chir ll (in viata civila:jp3R- ~lAnania), de la Bretcu, Inmirrasrirea Neami, eu celc C,inGi-sutede,oi ale lor. Rarnas la Nearnt, sprcdeosebire de'f ratelesl lu Chiril , care a plecat la SfintulMunte, unde muritihar,Atanasie Malau a dus ovietuire de mare lnfrinare, mtnctnd toata viaraQ singura datil pe zi, ptine, legume ~iIructe, citind zilnic toata Psaltirea sauspunlnd-o pe de rost, dormind numai sezlnd in scaun doua, trei ore pcnoapte, umblind descult vara ~i iarna, fiind un sirguineios implinitor alrugaciunii lui Iisus, nelaslndu-si glndurile sa porneasca spre ceJep am tn re su; c in d un Irate ilIntreM ee fapta ,trebuie sa faca pentru a semintui, parintele Atanasie I i spuse: "Sa ai pe Hris tos in minte siai sa: terninjuiestt' ', Intrebind acela, in continuare: , ,~i cum ,pOI sa primesc pcHristos in minte?", parintele Atanasie i-a raspuns: .Prinnetncetararugaciune ~ipaza a rninrii . Zi mereu rugaciunea lui Iisus, fugi.de o am em ~inu te invo! cu mintea la nici un lucru rau'' , Toa!a viara 3 c rama~Fy ..oile prinpadure, nevrlnd sa-si iao chi lie in minast lre niei macar iarna, ci ramtntnutotdeauna la sttna. Numai cind a simtit ca-l vine sfirsitul s-a retras inminastire, A incetat din vial!!In 1955, i~ virsta de}8 de ~ni'.

Pe linga acestia mai amintim de citiva siha~lri' dinsccolul al XIX-ka,care au avut un mare rol tn viata monahismului ortodox, chiar dineolo dehotarele \arii noastre. " ,;",

Amintim.Intre a ltii , de Irinarh Rosel, ucenicutschi.monahului losif dinpreajma mlnaslirii Varatec, Dupa rnoartca pi1rint~lui sau duhovnicesc,Irinarh s-a facut sihastru in pildurile din jurulsehitului Neehit (aproape deminasti rea Nearnt), unde a fost vrcme de 12ani mare Iucratora rugaciunflui lisus. Mai tlrziu fundeaza minastirea Horaita, apoi plead! la.MunteleTabor, unde traieste 16 ani in desi!vi r~ila sihastrie in pcsteri te din acelmunte, iar la 1859 Incepe sa zidcasca marea biserica ortodoxa de pe ace!munte, care exista ~iaeum, ca singura biserica ortodoxa. Era cautat ~iacolode multa lume, pentrurugaciunite lui care aduceau vindccari de boli grele.Toata viata a practicat rugaciunca lui Iisus, dar se Ierea ,sa afle cineva deaceasta', In privinta aceas ta, ueenicul lui, Nectaric, istoriseste caImreblndu-I odata: "Cinstite Paririte, mi-a spus batrlnul Gherasirn,

L Ibidem, p. 244 Ii u rm .z Ibidem, p. 32 1 !iurm.3 Ibidem, manuscris {fascicul).

18


6/31

Moldova de lamitropolitul moldovean Antonio, refugiat in Rusia in tirnpulrazboiutui ruso-turc (1735-1739), de la care ana multe despre Moldova ~I, bisericile sale', .Istoricul rus Cetfericov, c are a s cris v ia ta lui Paisie, serie dcspre starcn

monahismutui romanesc la sosirea lui PIaton (Paisie): nPlato,n intra pepamtntut Moldovei cu simtamimut celei mai mart bucurii ~ieu dragosresincera pentru el. EI stia ca aid Innore~te monahismul, ca aid vin din Rusinmulti asceti, care cauia un adapost pasnic si favorabil pentru viata s in-guratica ~i 'llicUla ~iel dorea din lot suftetul'sa se l ipcasca de siha~irii deaici, sa vie!uiascli tmpreuna eu ei in singuratare ~i tacere ~i astfel sa-~Irealizeze. visul sau statornie din copilarie ~i tinerete, Ip vremea aceea,Moldova se prezenta ca unul din celc mai In(loritoare colrisoare ale lumilortodoxe. InOricntul gree, Ortodoxia st!!mlOrata ~itmpilata df Wf0 nusoputea bucura de libertatea Irebuitoare. In Rusia viata monahala !ncerca (Jstrlmtorare din partea guvernului'", '

Dcspre DalMuli, unde Plat~n (Paisie) se opri prima data,,'Cetfericovspune: .Egumen al schitului era un uccnic al starctului Vasve, Aici eraumulti ascen inscmnatl. Asa era, bunaoara, parinrele Rafail, care se Indelet-nicca cu transcrierea cartilor sfinte". (Cu mare probabilitate se transcriau~i in ro rnaneste; cad calugllrii ro rnani nu le-ar fi putut folost altfel pcntruviata lor dunovniccascaj. .Lln alt r revonor era monahul Dosoftei, carelocuia dcparte de.schit, ~ischimonahul Timoftei care.era iscusit in convor-biri duhovnicesti ~i In t llcuirea carulor sfinte (trcQub sa Ie tt lculasca IIIrornancste, ca sa Inleleaga c a r u g a r n romani). Ace~li dol monahi traiauretrasi tntr-o vale adinca". "Ei tacura asupra lui Paisie 0 profunda irn-presie'', Aici deseoperea Paisie vicnrirea isihasta,

Trecind apoi la Traisteni, .aicl Platon (Paisie) auzi pentru prima datJpravila ~j rugaciuniledupa rinduiala Sfintului Munte Athos, savir~ile cumare evlavie ~ieu fricalui Dumnezeu. Inschit crau ptna la 20 monahi, careduceau 0 vial:} de obste, ~ivreo 15 pustnici care traiau prin apropiereaschitului, procurlndu-si hrana ~i tmbracamlntea cu mlinile lor. AiciPlaton (Paisie) int ilni mul ti sihastri lnsemnati", Pe unul din ei se asezau

1 Pr.Paul Mihail, an. cit., p. 409 , red ii martu risirea lui Paisie (Platen} eli auzind pe mitrop.mo!dovcan Anton ie s lu jind Sf. Liturgh ie la Kiev in l imba romanf l, a pr ins dragos te de l imba *1de poporul d in Moldova . Pro Paul Mihail cncaza din Autobiografia lui Paisie, publicata de S t.Berechet,Ia~i,19t8,p. 13,

ZPais ie , s rare ,rulminast in"iNeamt d in Moldova , tqtd. de Episc. Nirodim, Editura_MinasliriiNoamI, 1933, p. 126127. 22

a' t . in bi'erica!IA.AIII" n ; u m ar ~i-Jtnso teau oriunde se ducea, pm ce I.n ra sertca ,I V rtll:,( ] la Traisleni vesti tul sihastru Onufrie de la SehIt~1arn~, Plato~1 11 11 I , ) snlusccuella arnu,careseanapeval~aBu~aul~1 m~u,s:,mmun\l.".IIHlde Paul Mihail spune,folosind autobiografla lUI Pal~le, ~A~lo,Inn II "hlll . siMstreasca, Platon a in\eles tainele adevaratului monahls~I II ,"'IIHIn a tntelcs si a sirntit mai profund efectul ',bmefiic~to~ a' 1 I 1 ' ~ ' I I I lI h " ; . . . ]>ai~ie c;noscu aid alti sihastri de m~re. ~ut~;tlS/ t ' ~ : ~HI 11 "" !'U llO SC U pc ieromonahulAlexe"care le citea din scnen e , 111 , 1" 11, , , ibj arele sihastru" 1 1 1 1 \1 t l il 'u i l l rJ sensul celor spuse. Cunoscu m a l m e pe m 1 hi~" ti poi in Ungrov a 13IHltll."l'!lrc viciulse Inainte multi! vreme m pus le',a ' . ' hililin 1I11111\lIl'ciari, iaracum traia nu depaned,e nurr:l~ulsehlt, mtr-:~ Sl~~-I II'n " IIvizilii tmpreuna ell alticalugan la chilia lui, "Drum p, ."~III,I' . , ,. , n r inceana unUlII" ,'n "tin p~duri minunate, iar chilia Iui se a a pe sp 1 _., d hidea 0 priveliste fermeeatoare asupra vailor,1 1 1 1 1 1 " 1 1 [ ' un...C se esc I '. 'b1 1 1 1 1 \ 1 1 : ' 1 ~ l v t tcc t cl o r Inconjuratoare, a:operite ,de pa.dun, nestl'; ~~~t~~uurul I 'nufric lsi petrecea vremea m rugaclUne, 11 1 cmre, ~mIIIJlI.Ililcru dc'mlna, facind linguri, talere de lc~n de tel eu rnba~e- '. d f t '" Cu P'arintele Alexe vor caII m \O III era cu mare dar m a a s a un . " ,.. n ,. d spre lupta eu gindunle euHili I],-~IHI' p:Jlill1iletrupesu ~! su etesu ~I e " , ,,'As h' , d 'pre mcstcsuzurilc lor ... -IMIII, , 1 " ' IH e ispitele lor nemc rputtc, c~ , ., ,:" ' id1 1 1 1 1 1 1Ht


7/31

tnfaptut lucrarea rugaciunn in inirna', Aceasta nu insemna desigur, 0Jnterzl~ere a r~llaci~nii lui Iisus. Am vazut ell Sfintul Calinic ~rec~luga(I~Qr sa aiba ne~nc~~;t in gura , in minte ~iin i n im a r ug a ci un e a luiI~sus:Prill .Jucrarea mmtu staretul Gheorghctntelege 0 scufundare terata~I~emtreruptl i in eontemplarea lui Dumnezeu ~i in unirea cu EI as a cumo lI'l!e~cgeau Parin\ii de demult ~icum 0 practicau unii din sihastri d'Pest I . -'1 . , U III. ' ~n e ~Im~cIesihastrii din t recutut rornanesc , nu simpla rugaciune a luiI isu s ( po rn en tr ca d ea sa a numelui Lui), care se poate faceIa diferite niveled~ e~~eentra~e2. Stare\ul. ~heorgh.e ..a~ertiza tm p otrtv a p arerii d esp reaJu~gerea rapida la desavirstrea tralfll m Dumnezeu, atraglnd atentia lap,enCo!ul in~cJadun!,or I. a care este expus eel ee porne~te laaeeasti!.lu~rarefar~ 0 t nd el un g at a i nt ar tr e in starea de nepatim trc, ,. In felul accsta, staretul Gheorghe ~iurmasii lui lacondueerea Ccrnicai~OICSCli. se realizeze un cchtlibru lntre straduinra de infaptutrc a friltletatiimire toll membrii obstii ~i srraduinta de reala desavtrsire. '"','Tot pentru rcalizarea unei frlil ietali cit mai inWrlte In olY~te;statetulGheorghe. recoman~a evitarea tuturor manifcstarilor' i1)dividualiste ' inob.~te,punmd eel mal mare prel peascultare, apoi pe spovcdania de douaon pe saptaminli laduhovnicul indicat Iiecaruia de staret si pe impilrtasireao data pe luna'. , '.' ,

Vom da in aeest velum, pentru ilustrarea acestuiduh iilt:lritorde-obslecucva extrase din Testamenrul staretului Gheorgh-e:" W ' ,Rugaciunca lui Iisus ins:l~i~ia gastr in aeeast:l"voi~';a de incadrare a

calugarulul in.via\a.de obste ~iin viata de rugactuneaBisencn in general,eu evuarea oncarui duh individualist, 0 incadrare a-ei in rugaciunile si inLaudele cclclalte ale Bisericii . Rugaciunca lui Iisus nu trebuie sa fac.1pemona.h.~a s~ d.cztntereseze de coruinutul rugaciunilor cullului public aJBlser~cll, .Pnn, lllca~rarea rugaciunii lui Jisus in aeeste rugaciuni de ohsteale Bl~encl l, msesi acestc rugaciuni stnt ferite de pericolul unei rosti rtrnecamce formale a lor, umplindu-se de luarea aminte . la continutullor side caldura duhovniceasca ce rezulta din aceasta. ' ,Vom da PFntru iIustrarca acestui Iel de a face rugaciunea lui Iisus maiales de catre inccpatori, doua metodc ale ei, alcatuiie una de schimonahu]~ Vez i la Cas ian Cernicanu l, O p . cit. , p. 55, Scara VII, din "Testament".) .~ ~e v ~ea c . e 1 e 0 s u r a decQrct(! ale lui


8/31

'~seuli~ul ei~Ie ce se nimerese in preajma ei, tot asa lucreaza ~irugaciunealui lisus:uneori Iiindtntoarsa spre glndurile cele rele ~ispre patimi, alteori sprepacat, spre aducerea aminte de moarte ~ide muncile vesnice.'lar .de va voi cineva, flir!!aceasta rugaciune, numai cu rugaciunea ceaCintata~i cu simturile cele din afara ieu tmpotrlvirea cea din atara.sasurpeataeurilevrlljmailor isasc Impotriveasca oricarci patimi sau gind viclean,aeela va fibiruit degraba 'idemulte on..Caci diavolul, aici fl biruieste pe

eel cc i sc Impotriveste, aici ise supune, Iaclndu-se ca t: - biruit deimpotrivirea aceluia. Prin aceasta li bate joede el, fl!,cindu-l sll se apleceSpteslava desarta ~ispre neaten lie ifacindu-l sa sesocoteasca pastor oilori inva!ator. ,Cunoscind aceasta, Sflntul Isihie zice: "Nu poate mintea noast ra sahiruiasd prin sine s ingura nalucirile diavolesn. Sa nu nadajduiasca, niciodata ca vaputea faceiaeeasta. Caci (vrajmasi i) slnt Ioarte viclcni ~iSe pretac a se supunc. ~i asa te impiedica cu slava cea I lear tll:Dar nuSUparta niei un ceas s a se impotriveasca chemaril lui ~isus ,Hristos"(Isihie I, 24; Filac ram. IV, p. 46). ~i iarai: "Vezi sa r iu te~semeni luiIxrailcelui de dernult , ca sa fii dat vrajmailoreelocgindi \/ cu mintea.C'a acela fiind izbavit.de egiptcni prin Durnnezcul tuturor, si-a nascocitsic~i, ea ajutor, idol de 11\t.Iar prin idol de lut s a in!eIegi mintea noastraCea neputincioasli, care cjn d cheama pe Iisus Hristos impotnvaduhurilor cclor viclene, u~or le izgonqte ~i cu ~tiinla maiastrsbiiuicte ataeurile nevazute ale vrajmasului. Darcind sc bizuies te pcsine tnsast, fara socoteala, se siarma ca lastu riul C ' : se rostogotesre"(lsi hie I, 25-26; Filac ram. IV, p. 47).Ajunge aceasta pentru a cunoaste puterea imasura lucrarii minti isi alucrarti celei din afara, adica a rugaciuni] ~ia cintarii din atara.Dar sa nu socoresti, binecredinciosule cititor, ca luindu-ne pe noi SfintiiPil rinV de la multa cintare din afara iporuncindu-ne s~ ne deprindem culucrarca miruii, nesocotcsc psalmii ~i canoanele (troparele). Sa nu fiea~easta. Caci acestea slnt datede Duhul SITntSfintei Biserici, lntru cafe ses


9/31

deprinscuaceasta treapta, adica cuaceasta Iucrarea mintit' . Siattta a sporltintiCfa\a IUistrillucea caa lui Moise, nm darulSfintuiui Duh cese'Jntr~insul, zice Simeon Tesaloniceanul, Elmarturiseste til acela a alcatuh~i0 carte despre a,ceastliluerare a l1'lin\ii,eu toata inlelepciunea fllosofica,Mai zice til ~iSfinlii .patriartri ai 'Constantinopoleio loan Gura de Aur ~IIgnatie ~iCalisl au scris till\i despre aceastalucrare, Oarenu.n ajung acestea,0, iubitorule de .Hristos cititor, ca lcpadlndtoata indoiala, sa tncept sa l~d~prinzi cu luarea amm t e a mintll? De ve i ziee: nu sint ill viaia s in gu ra tl ca , c efolos vei avea? D 9 J r Sfintul patriarh alist s-a deprins C,Uucrarea min\ii IIILavra rea mare aAjhosului, slujind labucatarie, Jar de te lndoiesti peca nu esti in pust ie adinca, a doua pilda a atentici.inimn i\i~Sle SfintulEpiscop FOlie, ~i iara~i de te vei Ienevi in 'trezvia inimii pe motiv deascul1are, spunind c3.ai de lmplinit-o aseultare, te vei face de ris. Caci niclpusna, nici viata singuratipl. nu duee atita spre sponre aeeast:i iucfafe, CitascuItarea cu in\eli;gere, ziee Sfintul Grigorie Sinaitul.Iar de tetemi de partea din dreapta (de pacatul prinvirtute, n.n.), P C ; mouvca nu aiinvii\iitm,in privinia aiIi porunceste sa invcn din Sfinta Scripuira, zic1nd: "~itrnr-tnsele veli avea viata vesnica'' (loan 5, 39).lar de tragi lasttnga, tulburindu-te elinu ailoc de tiicere, siIntru aceastatc Intarcste Sflntul Petru Damaschinul zicirrd: , ;~1!(1a este tncepuiut

mintutril omu.lui, sa-~i lasevoia ~itnjetegerca s a l~a ,ti l proprie voia~lIn\elcgerea lui Dumnezeu. Atunei nu se va ana In zidirea lueru, sautncepui, sau lac, care sa-t poata impiedica", _,Iar de teImpiedici ~imai mult, atUnd pricini spr({a~sta Inrnulte cuvinteale Sfinrului Grigorie Sinaitul, care zicemulte dcsprefri~eUiciunea ce se tvesteIn aceasia lucrare, lnsusi aces! Sfint te lndrepteaza zicind: "Nu se cade sa nc

ternem sau sa ne indoim a ehema pe Dumnezeu. Caci chiar de s-au abatutvrcunii, fiind vat1lmali laminte, lnlelcge ca au patimit aceasta din pncina caau vait sa lucreze dup:l voia lor ~idin in:ll\area cugctului, Caci eel eecauta pcDumnezcu cu supunere, cu intrebare si cu smerua cugctare, nicicind nu sevavatama, din harul lui Hristas, care voieste .c a tOIomul sa se mlntuiasca" (ITim. 2, 4)' . PCntru eli eel ce vietuieste drept ~iflira,prihana, ferindu-se de

1De aid se vede iar a~i ca Vasi lede l a Poiar la Maru'lui nu, vede o- conjrazieere tnt rerugaciullea neincelaLa unila eu golirea min li i de g induri (re le ) ~imul\imea de preecupari-Iegalcde inall a pastor ire patri arhiceascii a sllll etelor . Facerea bi nel ui merge mimi in mfna eurugac iunea. 8 inde izvora~te din ruga'ciune,_cac i prin e l se face voia lui Dumn,ezeu.

2 'De:spretn~elaciune~iaile pncini. Fiioc.gr., vol .IV, p.87, ed.3.32

~~~I de loli lliuca mintii , de s-al! ri(liCalo~te ta.be~~te drl i~ti , -h l l 1 1 1 1 1 1 c J ( ) ispite, va ramtne nev-Wimat, au ZISPann\lI:Dar eel ~"UI'~ I""lululll proprie ~idupa.sfatul sau, ea~eIn tn~elli.(llUne.~arc:le,I I' ". \, I lICV:l de platra serierii (pri~ cele s~nse despre m~ela.ctune), rII . II I , ,~ra rIi m l n ti i, a c es ta sa.~tiedespr~sme c3.:!ntoar~ ~le:de~U!",_" hI < I, J'l~ tn sus. Cac i nu sp re epI~r~>a~t~tJuC~l!li, Cl ca.sa ,n .,I.. 11!~t,lniunc, ne arata Sfintii P1!nn\l ~nCl~lIl~pon care, ne vine

I I I IC CC IiparunCe1!teSf\ntul~rig()oe, Smalt~1 s a nu se t~~lI~,I n. dl e el c e se depriml cu rugaciunea, Elinfli\~zl! dO~ pncm iilllll['!lIcrarca dupa rinduiala proprie si inal\area cuget1lm.

I ' t lu \ lI l '~ r l nV sa.nlmlnem ncvinovande acestea, ne pOruncesc sa~lll1ll'! scricri C3 sa.ne tndreptam pri~ ele. "sa ~lbli trate pe frateIIluut, lie . Sllotul Petru Damaschinul, ~arden~ s~poate a~a sta!e\IlIvllltlll ~I(;Ulucrul, dupa chipu l Sfintilor P a . n ~ ! I ,cunoscind ~mel'allll\lI11r,lIpoi In chip deosebit se cade a RIlml m ~l!~r.e sflil~!r:a

~~,!\ din Inva\aturile ~iindrumaril~Sfin\t:grPa[Ijlll ~~a"~l\u~~InI'l'Iltru rut lucrul ~i f ap ta c ea b un a" , Decls~eade.ea ~I nor , ctt,~d~a p~zim accasta masura ~ioaceasla rtnduiala ~I s~ ,nu ocolimn ~I1 1


10/31

dupa puterca ta, sileste-te in hrcrarea rnintii , De ai putere sa te tndestutczl- numai eu piine ~iapa; bine este. Caci zice: "Nu tntaresc celelalte bucarctrupul; cum-it tntarcscpuneast apa. Dar sanu-ti para ell implirresti vreufapta buna, pos tind astfel, ci nadajduieste a etsuga din post tntreagacumpatare, ~ia~aili va fi postul eu intelegere", zice Sf. Doroftei.Iar de e~ti neput incios, Sf intul Grigorie Sinairul itiporuneeste sftmanlnci 0 litra de ptme ~isa bei pc zi, adica in zilele cele d~zlegate, tT~isau

P:tru pahare de.vin, sau deapa, dacavrei sa aflipcDumnezeu; ~isa primest]cue puun d in toate - c el e d u lc i ce se vor afla, ca sa scapi de InM\area el leugetul ~i sa nu te scirbesti de cele bune facute de Dumnezeu, ci s a . 1mullu~qti Lui pentru toate, Aceasta este judecata celorpriceputi.Caci de te Indoiesti de mintuirea ta, fiindca manjnci din toate bucatclecele dulci ~i bei putintel vin, .accastavine din necredinta si

cugetului. lar impilria~irca de bucate fara de plical ~i pot;ivii,cu.vQiaDumnezeu se poate ana in trei stari ale sufletului: In Inf(inarc,.J:njndes.tulare ~iin saturare, Infrtnareatnscamna afl tnca Ilamlndclnd.tc-scoli dola masa; lndestularca tnseamna a nu fi nici Ilamlnd, nici, tngreunai;saturarea, a se:ingreuna putintel.: . " C - " ' . . .lar a minca dupa saturare e u~a a Indracirii pintecelui, prin.care intrfidesfrinarea, Socotindu-le acestea, alege'li ccea ce so.eade.dupa putcrea I ",n.ctrccind peste aceste star]. Ql,ci ~iaccasta apartine celor.desavirsiti, cumzice Apostolul, adica a flaminzi ~ia se satura ~ia Ie putea pc toate, 'Acestea Iis-au aratat, 0, iuhitoruleal lucrarii sial luarii amintea mintii,nurnai din cuvintele SfimilorParinti color mari: care este masura infrinii'ril~ipostul eel eu socoteala; ~icum se euvine a se nevoi cincva lntru luarcaaminte. Deci auzind acestea, nu sc cade a ne departa de 13lucrarea mintiici a ne sili intru aceasta eu ~oata sirguinta, ruglnd pe Domnul nosiru Ii;u~Hristos, sa n~ fie ajutor ~i lnvaiator intru aceasta, Caruia se cuvine toainslava, einstca ~iInchi~.~fiunea, In vecii vecilor, Amin,

I)! N SFATURILE STARETULUI(1lIEORGHE DE LA c:ERNICA

,IIi., ('lin chihzuire ncsrninti ta, cautati dura moartea mea 1~ p~rtea,._lu\lllll meu duhovniccsc, ceea ce tnseamna scaparea nuntu dinlI'liil, cJ poate yeti atla ~i 0 racli~{)aril scurnpa, inehipuin~

/lIlli/ii rca nefurata de glnd, ~i,deschi~jnd-o peea, arata-se -va ~~1 1 1 1 , IIII\lnvi1i1,dica b i ru in sa a sup ra deznMajduirii, eu multe f~lunI" 11I11n 'S I 1rup de pamint. Star tmlnd-o ~ipe aceca, va da dm_If'lnsa

1 11 ,' 1 . .. tc 0 1 1 . 1 1 1 prel, care se ti leuiesc eiJligul celor ? 'el par! l ale'''1'''(, prin care Ji pe 5rmta Treime 0roslavesc, sJu]lndu-1 eu detll,J fIH'a.I'lil 1 11 11 U numcle Talalui, pilda m-am facu! tntre voi prin rodulI I,IlIhllldu.va r = IOlideopotriva.lntru "_umele.Fiultii m-arn supus.1"Mllh picioarclc tuturor, ca.sa P9t vlfla pnn rabdare suflctele

1 1 1 1 1 " nurnclc Duhului Sf lnt n-arn tasat simturile a zbura peste1 1 1 1 1 . 1 1 1 1 1 I l d t ~ide voi mi sa facut mila inellizindu-vil'Hng:l bucuria

It l l .III 'pUndu-va sprc limanul mlruuirii'". .11,,"ulllll1 / ' t; ; ;mc f l lU i s taresu iu i Ghe01 j ;hc , pub[ i~at de ~si a~ Cerni canu l in ISIO~~ilcf -I'/I"rlt ~'; rlJldiirufani (p.30-31). E~le lasa caluga~'lIor din ob~~ea sa rn~~emre

I tA 1 1 1 1cJ t rnu i in t ima pa rt e a t 111l \C l sale, pc care e t n u 0 pot in l "3 d cs co ~ er .1 d ~ ci lI. . I -.Aceas ta rnosten ire cste cunnia inimii. Dar ca are La1?3zabiruinsa:I . cu mul te t rud e a le t ru pu lui . Dupa e l. ao at e nevoint el e due l a

1111kl . t l l 'Ii I f crrn itatea n iide jd ii c reste curat ia inimii care-si p~ne toa ta nadcjdea,I 1 [t?luA~h 'j 'kn unuror nadcjdi lo r dczamagi~e i~ cele vremeln ice, l~ D_umnezeu :,I i ll ' l Il r lf r tmai a v iet ii n oa st re . l ar mat , ad1 r:C,dect t ac es tca se ana _c~le, t:e~li~ 1 I I 1 1 1 1 1 I H ' l , sau cele tre i puteri a le sunetuluI.CU~a.tLte c .~ puterea .d~a~ost.el vt:nlt~11 iIrUlU', {Ut~cll\l'CI:I\pofta lji minia. Ele s~a~ CU~\.lt .sluJI?d nu~a~ S(mtel_~retm~:"., I 1!t'I!II!#fIlclia Iiintei noastre, umpluta de nddejde si dec~ra~le, are .tr~llalUn.IHI I '.11111111)uh. Din purerea Talalui, starerul Gheorghe aputut l~bLp.e lO~1dill obste. mu ~j" allli n lubcs te pc tot i, f iind luturorTa~a~ din pute~ca FlUlu~~ ra,bdat l~l :: lteI i u ,,, 111\111/ \ Id~tigc; din putcrea Stln:_ului.Duh a ramas,a.pro~l~t d,e :O~I , In comuruune

I t ~;II11I wul\1~ pe lO\ i tmpreuna spre mmtUlre ., E~. teo logie spI?tua la care.~une , SCintahn- I .. . 'fi/li Uilil \11ntreite a sufletului ~ia com~n~u.~lI , ~re face dm Santa Tre ime izvorulI l!lll .. t I t ll l lh 1 ' I 1 i. " IN \ 1 1 l 1 : :1 lu i I n t re i t ~i a co mun tun n ce lei strln se tntre perso anele care nu

39


11/31

D U U ln czeu ,m ilu,ic~ te -m a . ~ i~ a:. n u JI ,m bli cu m in tea, d U ip il rJi,wfialrc:l I~NOLit;\1_1 \ CEA BUNAA VIETIIf:)E SINEnasului. C i aco lo in adincul i rumtisa urnbreasca z ic 1 n d p r ea ' lo n l ll li l\tilll1"eNici sa- Ii I nc hip ui in im a , nici a lt ce v a J . ~i as a zici num ai un sfe~ de; cea~s,n cl ng rc un in d m i n t ea , Iiindca e~t i nilu Inccpator,

A po i m ergi la U tren ie ~ i a co lo afllnd un lo cso r, line nU Jin itc1 l\:~eg ' :~I1~p este d ulam a, ia r aco lo cap ut n u-l p lec a, sa: n u te p ric eap a c i( lev ~. ~ iact( ]" I( 1s a z ic i C I 1m i n te a u n s fe rt d e c ea s, i ar c u g ur a S a r i u s la be ~ ti , 0 , f J'l ll ti tl r' ul 'I ll t! :" :I '

~ i d up a sav 1r~ ire a Urrcniei, v en in d la ch ilie, citeste icC ,a ~cl~ ~aiiciilD om nului ~ i ce m ai ~ tii. ~ i d e vei vo i, d a vo ie so m nului putin , ~ i (U\[!1 te " < : : ! id cstep ta, ln data in cep i ico asele. ~ i iara~ i te ro gi cu m in tea u n sfe( ! d el, e , " % , , _ o a tea Sa n u do rm i m ai m ult de trei~ i in v rern ca P ro sco m id iei' iara ~i u n sfert d e ceas. A po i la ccasi'ul ai 'I JP ltu l,( x] I I" " ' 1 1 11 1 111 1 1 1 1\" , \C ~ llu ga lr e, c at n S P ln da ta d cs tc pri nd u- te d m s or nn ;. . , .. . . ,.. " IS 'III 1 IIIId 1 ,1 It1 ~u: m u I pa ru. , 1 "l ar a: ~1 u n s fe rt d e c ea s. Dupa PaV eeern l!a, un sfert d e ceas, A p( )i n taIIC iiIC '1 " I" , I " ,,, tn ce in d cu pa o bicci, slav esre p e Durnnezeu,ce m ai stii ~ i t e eulc i. ~i a~ a, in fiecare zi d e cite ein ci o ri. fn ~aa5 Q~ lltjf'iI G '_ 1'1 1


12/31

II~pilc). am vazut Ga~i in adunare de frati , sau.Iavreme nc.nevoie ~i inII r I~, sau in cas a l ini~tita, pot a se linisti , Jar in singuratate ~iin liniste,11111ult seajutoreaza decit in adunare. Pentru ell in adunarese pot pazi,""I u~or ceimai tara patimi ~i puternici. Dar niciacelora nu Ie e prcaI I f ulo s. Ci 0 primeseaceasta numa i de se va tn ttm pla eu oarecarevestireII' lu Dumnezeu, pcntru oarecare trobuinta a obstii. Dar maica acestora" MITniniitatea~i linistea, ~i ele nu sint legate de un loc. Ci le po Iiaflaurlunde vei putea maicu Inlesnire a Imp!ini acestea ~ia te ruga'. Caci deII mgi, esti biserica fara toata indoiala. lnsa ~i insinguratate sa nu sezi_111p-ur,.1raun insotitor, adica f ilra vecin; ca sa nu paumesn iesire dinmlntc ci in doisi in trei Irati care sc zice calc impilrateascii. DeciI ii siMII1II1'tnobste. Caci aceasta '~ste marturisWl.~i'aleasa de Sfintii Parin\i, :lup~ cum ;leasa estc ~'i in Muntele eel sfint al Atonului. Caci ~i acoloOI l ' vrajmasul ~iau fost vazatoti'vietuitcri In Iinistc, De acolo se inva\a .um calea tmparateasca este cea in doi ~i In trei. Ei au ~i un.staret ~ir"vn\ldtor, traind In cite doua trei chilii ~iavind hiscrica sub un acoperisI wIno w ale tm p re un a, Ei au timpuri de adunare de obste dupa voiaI 1111 ai marc' .si, rugaciunea si minearea de obste sttmbracamintca S11111111111,ialte ;~crurl de nevoie eu POvii\uire'~i~u biagoslovenie, ~i aillr II II spori C1:l darullui Durnnczeu. Iar singur nu e lasat nirncnia scdca,II c] dcparre, sauajiroape. E Ioarte oprit a fi unul despartit ~ide sineI I.."W . Caci e un Iucru smintitor i pricinuitor de cadere cind ind l1 uptu, clnd in stinga, aducind patimi suf lctcst i ~i t rupesti, dupa cumHIvnzut ~i cum este stiutcelor cunoscator i. Sint iara~iunii care sint

" 1 11111.Locuintalor se zice coliba ~ie fara biserica. Dar au 0 tncapere1111' doi. Dar sint ~ide aceia care, dupa ceau stat mai inainte cite doi,nl1l NCafla cite unul, in coliba, sau in pcstera, sau in vrco crapatura.I numui dupa ce s.au.povaiuit in.obstccu Iratii, sau in pustie.viirid~]I'" irc cu sfatul ~i cu ~tiin\a altorcuviosi parinti, au indraznit ~iulIi1f11S~ acuma sedca singuri si.a se lupta cu patimilc ~i eu dracii,

d U ] 1 i 1 cum am ~ivazut. Dar rar seafla de.accia care s-au lepadal de toaiaIIgt1!llellirupeasca ~ia lumii ~i,ajungind la sporire, ~i-au aruncat toata" l"'l,kll catre Dumnezeu, pc care 1 1 doresc.1.11~"icc slnt eu patimi sa nu tndrazncasca a se lupta dcosebit, lahIJllI I~tatc, eu dracH, d se omoara de dtre aceia. Ci se cade a ne siHla"' tr,I, tn calca Impilrllteasd,,~i unde neva.ajuta.locul dalOri slotem a neIIIP " I I t 1 u mlnluireasuflelului nostru. ~ia~a,rara nici0 dderevom petrece

. la~stmbara ~iduminica eu.cuvi irita-este ~ieu datorie a minca de douac)fi, tmpartaslndu-te. de toate cele slobode eu tnfrtnare,. lntru slava luiDumnezeu.pentru tnrarirea trupului, Iar in zilele cele dezlegate e tngaduita mtnca de toate ptna la brtnza ~iuntdelemn ~ipeste ~iyin cumasura , iarmai mult nimic. Caprisosurile nu stnt ale celor ce se nevoiesc, nioi vorajunge celor ce doresc, ci slnt alecelor din afara, cafe traiesc tnca numai eunadcjdea ~inu ~Iiu in ce cale se afla, lar de vor cauta eu durere, Ii se vadescoperi cu mila lui Dumnezeu.lar dupa ce vei prtnzi in zilcle postir ii ~i in celelalte, de este vara, nute Iasa somnului, ci sileste-te pc tine, prin Iucrul miinilor, a-i statmpotriva, lar daca ai cunoaste ca e de trebuinra a Ie odihni, pogoara-teputin tmprcunacu slabiciunca trupului, un ceas, ~iiarasi sculindu-te, iaaminte la tire, ~i iaras i teapuca de rugaciune, rostind-o pe aceasta detreisute de ori, si dupa Iiestecare suta Iacind eire 12 matanii, eum s-aararat; ca dupa d.ermire o~ul emailini~tileumiotea~icutr~p.uldecittotdeauna, ptna nu apnea aile ginduri a intra in i n ima ~iin minte ; dinmultele.tnvaluicli alelumii. ~iaceasta s-a cunoscut princereare, Dec! iaaminte ~ilucreaza de este vrcme. lar viind ceasul al noulea, seullndu-te,citeste-l peacesta ~i Veeernia . impreuna.cu un canon al Maicii Dorn-nului. ~i sllr~i rid, l inisteste-te cu toata luarea aminte, avind ln.aceastavrcme chi lia ta pe ctt sepoate tntunecoasa si nevorbindtn aceasta vremecu.nimenea. ~idindu-te pe tine larugaciune curata, rabda rugindu-te eutrczvie' ptna la al doilea ceas spre ziua cealalta (laora 7 seara], Apoi,sculindu-te, citeste Pavecernita si icoasele Maicii Dornnului si aleSflntului din acea zi. Apoi, ia;a~;, te apuca de luarea aminte,\'inlndrugaciunea ptna la ceasul culcatii ~i asa culcindu-te, odihneste-teprecum s-a ararat la inceput .

La toateacestea.Trate, sileste-tc tntru starea in picioare, noaptea lapriveghere. Ca prin accasta s-au dczbracat Parintii de omul eel vechi siauvazut pe Dumriczcu. Iar la privcghcte adauga trezvia ~ide trezvie Iipesterugaciunea lui Iisus, ~i dupa cevei zabovi tntru acest lucru, ovei tntelegepe accasta ~iva gusta sufletul tau din pomul vietii,

lar acestea tu nu lc vci putca savirs i de nu te vei Injuga eu porneni reamoqii talc, In rot ceasul,lar eei care au ajuns intru spor ire ~i nu se supara de multe asupreli

1 CUr3\enic sufleteasca; stare de I imp\!z i~e a min~ii, de vioiciune, c;feagerime - NOlO(!(iilOrn/ui.

46 47


13/31

sfnge eu Igi iaii e, ceea ce n~ se inttmptn'. Mfnil stir ea Xanthopol din(Ctmstantinopol) era, poat e, insr -o ieglimr il eu mfnas tirea XanthopolSfinml Munte, in anull431 se vorbeste, lnminastirea Xdnthopo[ dinde S finf ii Xanthopol i', Ziua lui se prdznui est e de cdt re Biserica greaca illnoiembrie,

Subnumele lui Calist-Patr;arhll~ in Filocalia greaca mai slnt inseratedo u a scrieri: una intiiulaia Despre rugaciune, tn 14 capete, # alta la[e t,capetele enumerate In cont inuare ptna la 83, Ultima n-a fas t publicataprima edifie a Filacalieigrecefti, ti numai in a doua fi a treia'.

A, M'1mmann recunoaste co j us ta a ce as ta a tr ib ui re . F il oc at ia g re ac a,ediiiile.a II-a si a Ill-a, numesre scrierea din urma Capetele ce Iipsescprima editie] fi Ie nunlilra de la capitolu! i5'fnainte, A, M, Ammannca, ill eduia a If-a din Alena, capetele scrierii Desprerugilciune'auaduugate in intrcgime", Dar, se pare ca cele 14 capete' din ,prf,na;\s~rie/'rreprezinta fragmentul uneialte seri er i a lui Cat ist, .,Cei'pufi n 'afa\r~zul lili1~iitr-un manukriSronl{lheSc; nr. 500; 'din miniistirea Viliaiec,.si,riS'(J(!


14/31

, n esi s tema t ii : a, Metoda lui Oilist' , , .a ce s te i v ie ! i ln form a tncare se tm i~gnatie v rea. ~ a, ~ un a ln treg w :e ll~ ulScara lui loan Scaraml ' ,P efte de f ap t: I nv pn vm{a a ce a st amumoi, , ' I Sf aseam llna Po t ,..E d re pt e a capetele cartii . . , a e, -aceasta I-a fl servit d e m od el, . weestela.nuse sue d t d " , ' , treptele urcusului duhovni. ce, ot. eqllnammodngurosduptl, ~ vnicesc. Aeeasla p ntru a ..s u ec te s iu n ea s tn c ti : p e e .' e e mCI acest urcus nu are" are o-cere ideen noastri1 de A .. ,via{a, chiarfn viata cea duho . , /J I~/n tll'e s istematica. IIIvmcea sc ll ' a pa r antici. tsi ,s cu rt e s tan s i t re pt e care se v a ~ , I .p a f!p er utu .m om en te m all na lt e a le e i: .s au i n fa z l' , ~ ~ inst. pllli dephn in suflet de-abia in faze m al, ' e e mat tnalte revin p _, .umbre; trepte s i s tdri ; care ' en" u momente ma l scurte unelev soar putea socoti de' . ls ~h em at ic e a a uf os t d ef in it iv d e asi e " ' .. .~el ..ce pnves~ ucrurile prealib en ate , s ea ma in e xp un er ea I Pdf - Au to rii s cn er u d e fa fa fll! , e u 0anumitdduhovnice sti; D ar in e ener. I o r ~ a ce asta de zvoitare nu pre a sim pta a vietii" " " b a,mscnerealor'5 eob' d l lari 'suttor al acestei vieti: ' , servu eu estu a c amme.firul',.,Q al(i1 carqcterlstica,a aeestei ..' . ,,"! '"i n teae t il e l' a ri n ti lo rma i v~ch 'l :A~cr te~est e c4 : .e ~ ( eat u l{a ,p p ro . aP f " exc l as i v, . mom dau dela ' ' ,I':num,aiei'teva rinduri d " ~ 'd . " ,.. etaproa, pc Inj.4{,~arl! , C ; , apito!, emuO ueereslclfevad 'h ' n~capi to l s i. d in toatii scrierea A A ' e me etere. v"tepeie dinfiecare

d' nerea smt a f tt ,d ,e bine alese . . ' .a e co ns e cv e nu i c a f i ec a re c a pi ; I '. , fl af ez lJ ,t e' !f :I J l' "o -m~ lm " eat itl nc h eg at , si i nt r: u n s ui s .0 sttoate la u l! lo e s e p re zin ta c a u n in tr eg b in e, rganre.. , ' .O ar" adeseori,ch iar pr in tr e t ex te le cit " . . , 'la iv ea ld inte lesuri adi . di I. . a te , S l~ t o bs er vc iii pe rs on at e c ar e s co t, nel. me e,J!oa tep tru . dB:' 'capitolele dinspre sfir sitsm te x ~ se cu en . pnma att: a,cl~eVa1e!!I,e,dinautorilor, punind in l~m ina a P cuvuue aproape.exclusiv .proprii alenoi. semenea iruelesur; u rp ri nz ato r d e adtnc! fi de-D eosebit de accentuat si de l um inos . .p r in l n dumneze i rea produsi; de ru . e des~rt.sa p ~esch~m barea firii umane

fo {a de Et., I ntim ita te a e e s e in fii zz: 1~ l ll S :Us , I n so ! /t ll d~ cd ldu ra i u b ir i i- ne ze ia sc a e st e d es cr is a i n t P, e m ire firea umana fl lucrarea dum-erm em capabiti sa ' d x I'acestei unlta{i. , , , re eo,toatu rea uatea s,!b tila ao altacaracteristici1 ascrierii-esle< ' " .duhovnicestiea lasa's" se b ell m tot ac est fir 'S UItor al vietii

,'" U' 0 serve prez ' . 'mgaciuniiluH isus D e aeeea aut .. . , en !a pem lanenta fl de prim Tang ain f oarie m ulte rfnduri It' ~m el Telau vorbirea despre aceastll m gaciune, " a OUe mvelunle l . ., D ar, in tr.ucil dupael' 'a ' ' a care aJunge VlU !a duhovniceascil., , rug clU nea aceast ' .fonnalll, facind abstractie de . .. a nu se fO Ule savl1 1 1 ca'o metodai nc hi pu ir i s i a m in ri ri c a~ e i .w dicile pe care I Ie o pu n d ife rite le p atim 4, , Splteso pe am s pre pM ' . . II/ I; cr ur il e s i d e m l pr ej ur ar il e 'le ' . cen trupefn f'-' eaga de52' ,care, pot saruface, autorii (sau autontl) ' i f i

",k.'~(jrl, dup ll d esc rie rea felu rui' in :are trebuie sa ' s e fae il ', ll t' ll l/ u ne ll la m ' lt od e /e p ri n c a re O f f ll ll {u i- p ( J { ll ee n . s e p oa te c u ra pI'''II/~ezvolta W t J in e v ir tu ti le s au p omU -i le sp re b in e; c ar e s ft r~ es eI'l' aceasta amrarii0l eag i ls t ti 1 t s , de i " tb ! r e ,d e i n dumneze i re , deuumnezeiesu: ,

"lillifte a" p e ' ca re r re b ll ie ,s a o 'dQb in c te as c li 6mu ld uh o vn ic e ser,t iitnamic, desi lini~tit'din alt punct 'ide vedere, eo cre~tere.mMlw ren i e , d ar ~ Hn fe ric ir ea iu bir ii; 0,te / IS iune cont inua sp re"il'Fmll~1 izvor


15/31

, H nl v .tru ee l dill ceruri le hraneste pe ele, Nu_",IIIIIA lilll1lll\ c , ~I I M l , OS. d int re voi lngrijimlu-Se, poate sa.III III_I IIIIII! !I,'cit clc? ~I cine , " a t iiiti?" (Matci 6111 ~l l 1 l ' '' ' '' sa'llar pcntru haina, de ee v mgrJ)l,', .'IH I " ' . .' "'1' ziclnd: ee vom mmca"sau~11'"lltlll1'll tm 'O I O : " D ec l n~ vlimgnJl:' : I : ia ea~urile, su e"I vWII hnhrnQl. Cacl reate accstea e C3!, n , .. " . . . . . . . . . ; 1 ~:'IIIIIlI~lurin aveii trebuintade toate acestea. caurtaa~il.~ga~.d tatea Lui si acestea toate sevoIAII dill 1J\lIllIlCl.CU ~l rep" ':., d ,. c se va ingriji

I. til! vn In}\tiJI\i de ziua de mune, cact ziua emun .{lie I r nu ra tc a c i" (Matct6, 3l-34). ... .' 1 ~11111IIISaac:"De nu te-ai el iberat de griji, sA nu caun ~uml~il.1 ,I "nr~ful zice si el: ..Un fir de pilrtulb\lrli ochl~1 ~l~

:;~: I ' ~ : ~ l : ; ~ ~ :lr~~~\~io1;r~~I~:~~t~1t:d~~::;i~~~~~1 11 0 , I, ' t ru p ul sau, Caci ncnunciuos este .c c e o a

Ill, 23)'. . bui I de a tacea,\ . 1 /11 /1 ( ' I ; tncerea. AI saselea l uc ru , a dl ca tre ~m,a . . .:III II "hl~' cuvtntului- Dar zice cuviosuUsaac~1 dllSpI~a~~sta.11111.' n I' ba de la blrfire'pazeste-ill)ma Iui.de patmu; siccl1 1 "1 1 1 1 1 " "" rrn ,., , I D nUl"" si : andI lI it ll il l ui l ie p a ti m i, v e dc i n tot ccasu . pe om , .. ". ,Iii 11Ilevictuiri! tale pc un taler ~i iacerca pe celalalt, vel afl~I I . :., Si: Mai presus de toatejube.~le'.tacereil.ca ea~I 11111grcu "... . d cl" Si: MaiI 1 1 1 0 1 C~ci limba n-arc pUlerc sase aprople e .. "". .. .I tn noi ceva care ne conduce.11111" t~cCHl; apol dtn tacere se nas e I . '. D> '.. ce se nasie din iacere, e velI"'j' II DUITInczCua simll ceva . '.. . . . > t ,,6

vlqilh.~tI tlSIfel, nus tiu eu ce lumina iliva rasan \Ie din aceas a ~- ... lu ell etarea total de lucrurile necesare trupuhri; 0 t rag,.IfIll I ~,I),~I. ?nJlleump. t~ Adincurile suf le tu lu i, e ll t ransparcnta Ior-spreI III uu II t~1plerd mnsparema. J, reocupata de serrsul v ic ti i. Acest sons nu~ I 1 I lI ' K O p cr A . cugewrea nu m al e R IIvi iI.' up , nu m ai e to e~itimp in s uf le t p en tru e .x v r r , I'


16/31

---- --,,~ ---

, t ee rime~te,stim(!!;le pe eel ce a dat,slicuvirlJele,!.rnJt'tlJ~~ltd!!hlfll'.t.1ft! ,10. , "MIII\Umlrea celu,l . p~, '. e nu muitum(!!;lepenti'u cele',llIInllllllrl dec!t cele dUlaJnte. C~n d ' : I cele mai mari"willi' JI'Cunoselllor (minCinosHI ne rcpt ~ l ., . , ,~'.D mne ze u s pr e om e st e rmm a ce se-nus, Id IIlIW ('~ICdurullul u. . ,'ta'spre's,ut1et esteI I eea ce calauzeste ISPI, ' , ,'I I~ ' ncciu la , ar c .." '",,2 'S o nra caremult umeste. i-" reammlma .,I"",U "' ..C"'IIIIlS' til ~"" puru 'eu' siln inimaincare stanue,hlnccuvintare dela Dumncz. " ,A .

...v~l~n hurul"'. '. ' " oulea lucru este sacunosti ce " r l "


17/31

zic.; .~i el: ."Blirbatul neispitit este necercat" ([acobI, 12). Iar SfintulEcdicul zice: "E de trebuin!li I iccarul crestin, care crede drept innezeu, .sa nu fie eu nepasare, ci sa: astepte ~i sa 'primeascilfncercarea, ca arunci cind vine sil nu se mire, niei sa se tulb~re,greutatca necazului ~i sa fn\eleagii ce spune, psatmbdiind euCearea-ma, Doamne, ~imil ispiteste:' CPs.25,2). Cilci n-a zis:ta m-~ nimicit pe mine, ei rn-a indrcptat pinli lasfir~it" (Ps. 17,

Nici nu cerceta pricina Incercarilor tale, de unde vin,lui Dumnezeu sa le poqi cu rnultumire, eurozice Sflntu! Marcu:inccrcarea, nu cauta de ce ~i prin cine a venit,ci cautil- sit 0multurmre ~irara sa \ ii minte rllul, ,2.Si iarilsi:"Dacil nu e usor-vreunut saplati lluiDumnezeu faril sa fie incercat, se cade sa 'Dumnez~u pentru tot cenise lnt lmpla'" . .~i:"Tot necazul d3'pe fa\a:sufletului daca acesta tinde spre eele de-a dreapta sausprc ccfcue-aDe aceca; o~icc necaz ni s e t n trm p la , s e numeste incercate, dfnd celuila el cunosnma voilor lui ascunse'", _',

lar Sflntul Isaac, pc lingamulte altele,spune si-acestea. ' ;,de folos pcntru totomu(-;-J)acll e'defoles lui Pavel, s'inaCii ,mlla'PUlr"se supuna toata lumea lui Dumnezeu (Rom. 3, 9 )5 . Luptatorii sintca ~a-~Isporeasca puterea lor, cei Incrczun sint incerta\ipentr" cadincc-rvatamacsa Invcte sa se pazeasca pe ei; cei adormitisfritlncereatica.sa lie ajurau sa se t rezeasca; eei dcpartati de 'Durnnezeu sint 'pcntru ca sa se apropie de EI;cei ai lui Dumnezeu sirit Inccrcatisa se siila~luiascil eu lnd raznin ; In casa Lui. Nici un -fiu Ilcif 'ncercatprimeste bog:i \ia casei tatalui sau, ca sa fie ajutat de ea. De aceea,nezeu inccarea, mai Inrii, ~ibate.apoi i~i.arata daru!. Slav:;~Stapinuluiprin doftorii amare nc da bueuria sanatatu. Nu c om care in

~"lAntholo6~on gnomicum I ;P .G. 127, 1029 A; FiIOc.'rom., vol . IV, p. i s ' 1 .J DCSP~C celec cred eli se~nintu_ie. . fcprinfapte, 198 ,; P .G~65, 960 A; Filoc. n)lN. , vol. I,0p,.Clt, 20?; t : . .G., lOG. em: Filoc: rom. Joe. cit. Grice tncercere neda puuuta s a nc Iduhul_ Pnn credinjg. Nu po~ te d ev eni c opi lul b ii rb at ,. aac ii n uare pr il ejul 'sa invinga .greuta!l. .

' ; O p . c~l.201l; P,O. loc cit.; Fi /oc: rom: vo l I , p . 270.. ' . O p _ . Cl~. cap . 48 , P , 198 . Pen tru fi eca re om c g rea Int lmplarea c a~se opune une i

a von I~LOm acest monv ~cee a es re p emrue i ~ise n'ume~te,1ncerca:re. Pcntru eel ella s~u~sa sp re l aud a oameni lo r, e r~cercare cuvtntut de osinda, sau de neaprecere .c urve: ~nt ru ~el ce -nu are a ce ast a apl eca re, 0 -as tf el de Intlrnp la re nu-l doare preaaceea f ieca re mcercare c leac pcn tru 0boalii ascunsa, daca se suporta' cu biirl.?Atie siun fel de nepasare pentru ea. -,'

.n 1 11 1 ~(' oboseasca, ~i nu este cineva caruia Sa nu ise para amaraI IH I' " ""~I',Jt el l Iierea incercilrilor. Dar (ara accstea nu e eu. ~ I I (j b !I I ,l cI I SC~ 0 saniitate puternici l. Insa a le rabda nu sta ina (I ir, 10,13). Ci lcide unde ar avea vasul de lut putereaI"II.\"I~" apei, caca nu I-ar Intllri' focul dumnezeiesc? Dacil ne1 I ~1 1H1 ! 1lC e l l sme ren ie , cu dorirua neinirerupta ~ieu rabdare,

1'1 hili In IlrislOS I is us , Do r nn u l nostru'",1' ' ' (, ~Ill f ,, /c le pc iu n ea l ui S ir ah : .Daca te apropii ca saslujesti,,,111,,,,,,(.1[,,; tau, prcgill~te.~ sufletul pentru incercare, lndrep-" I ~ll"lld~~isll nu te grabesti in vremea asupririi" ( I n t . Sir.2, 1-2)'.1.11lf'lit1jill/im i n D umnez e u fi sa asteptam de.la E l ceea ce ne

I' AllIlld ancora nadejdii tn Dumnezeu care poate sa.1 nli


18/31

, 11111"1\ 1 1 1


19/31

.."21. D ar s i d um ne ze ie sc ul G ur lld i! AUT si a lf !i , ! ii nt re S j' in { ii Pa ri su i ' deo di ni oa rd r in du ie sc s ll n e rugilm I n H ris to s I is us, D om nu l n ostr u si in au ns ru linimir.Iar ei sp~nfil aceastti rugilcjune e:.Doamne lisuseHrisldase,FiulluiDumnezeu, miluie~!e-mil".' ,

Dar spune ~iMarele Gura de AU'r:"Vi1.ro~pe voi, fratilor, sanu calcati,~i S li nu nesocotiti niciodatli,citnon~1 rugaciunii'" ..lar purin mai in~lo:"Monahul trcbuie.sa spuna nelncetat, fie ell mantnca , fie cli' merge pe drum,fie e li face altceva:Doamne Iisuse Hristoase; Fiul lui Dunrnezeu,mlluieste-ma-". ~iapoi:"Ca numele Domn~lui lisusacoborind in adi;nculInimii, sa umileasca pe balaurul care staptneste pesteIniinderileei, iarsulletul sa-l rntnrulascasi sa-l facaviu. Deci, staruie intrunumele DomnuluiIisus, ca inima sa primeasca (s a cuprinda) pe DOITI,nul~}9,o~rl;l~sacuprinda inima si cei doi sa.fie una". ~i iarlisi zice: "Ni(desItartnnilithavo.astra de Dum~ezeu ~i.~tiirui\i ~i paziti-o pe.ea tOldeaUri~.~~;V~We~!r~aDomnului nostru lisus Hristos pinli ccseva sadinumele Donl'nuftli ~niriimli~i'aceasta nu va mai gindi la nimic altceva dccit sli sc p.ri\l,;n~~1igt;ifA"isiosin VQiu3. . .' ~"...-"-"'~'",Ut '~"lul /,~i numai min tea care S-3 rid icat laun Contin~t inf in it , i f! truc t, t~:a rid ic ;l~ d il l ~~,~pa,readecele d in a f3ra~i d in luc ra ri le e l referitoa rc 13e le , s - a int()('S_s p t . ~ e a t _ i o ~ s ica s~biect indelinital lucr aril or tnorcptate spr e ele, De aceea. Dumnezeu eel iilf(inl-(--~ contemplat de min tearevenua laea tnsa~i; min tea ce seexperiaza pe s ine, experiaza pe Dujnnezeu ~L\'iceve~. (Temaaceasta e dezyoltav), mult d;e Catlst Galafygiotul)., ~~';:'.il,'

1 A expcr ia pe Dumnezeu ' ins eamna a -L exper ia in slare'de ~rugac iUnel ' caei in acca s ta resint em in comunicare di rec tf el l EI ~is imtim puternicca de1 .i ;1 .:J' avem toa te . Dar 'pen tru noiDumnezeu se face acces ib il in Hristos . and mintea se aduna dill t oat e, s c ad -una in Hr istos S Ise roag a tn EI . Dar si lnauntru inimii. Cilci .inirr ia este, d in a lt punet de vedcre, adlncul indef in ;tal m jrql i, de scoper it a in st area e i emo~~onaJa,a u e st e 0a lta latura a e i, p rir: ' care se d t. 'SchIdec ar re Durnne zcu .E unadlncc are nu s e lnch ide ln e l, ci s e d es chide inp~mne~eu, sa u inHri stos.C ind se tnch ide , sea cop era insa~i inima. Ornu l de vine . .f ar i' i i nima ", :H ri stoS ~nat in inimadeschisa ~ies cop erWi , pr in a dunarea mint ii d in tmprast ie re. e una ell Imparal ia cerurilor . Dea cee a in . jvl etod av lui N ich ifo r se ~pune ci .m in tea aduntndu- se in inima; a n a acolo.Irnparatiacerurilor, in care nu se mal satura sa_ramina.' '.

~ Epis t: cture monohi. pUna de-tol fotosul ~i pnvegherea (neau tcmtca): P .G. 60. 752-7 .5~.3Numai ell numele Domnului Ii sus pcatc fi i nima paz i't a. Al tfel p un e st ap ln ir e pe. ea

, .b a. la urul , s tl rn ind in ea iub ir i ma i puun curat e: i ubi rea de s ine , i ub ir ea de placer i, c are 0tqcbid pr~priu -z is tntr-un orizont margini t, Intunec tnd-o ~i pas iontpd-o _ in mod inferio r." .] i1gh i\ ind" in ea pe Domnul Iisus ~iDomnul Iisus .jnghitind-o'' pe ea, e i ii devine propriuorizontul infinltatii ~ial iubirii curate, de adevarata depastrc. afia13 tn Hristos , sau lumina Luines (j~i la. Ea nu ma i e p re ocupa ta de ea tnsa~ i" in mod egoi st ; ea t l tmbdi li~az a PC 'tpl i ~ipetoa te . rrin numele lui l is ,use .a intr. i in int indcri le de lu'mina ~ide lJ.lbire din inte.riorullui li~us,intr a tn atmosfera Lui. Cad a ro5ti numele lui lisus inscamna a gtndi l a e l ell emolie ~iaceastainseamna a int ra in legalura vie co EI. ~umele l ui Ii sus printre radacini datatoare de roQ nu

6 8

impreunii cu . lu ar ea . a m in te ; - ta

nnlulloan Sc;lirarul:SGrie~iel: ;,S:1se fip~sdjporn~nirea lui Iisus.aGnllll.:!1 \3 siatunciveicunoastc fdlosullinistii"l: Iar Sfintul Isihie zice: "DeIl'ljli, a~adar, sa acoper] en ~u~ineginduriie ~isa te linistesti cu bucurie sirnstrczi cu usurima.trezvia in inimli;.rugllciunea luilisus sa se lipeascarRsunarea ta ~ivei vedea cum se lmplincste aceasta iii pU\ine.z.ile"i. .,. e el c e v oie ste s il v eg he ze cu mintea, simai ales tncepatorul, trebuie ~iI

1 ' lf tC , I n v r en te a rl!gilciunii, i nt r- a c hi li e l in is ti u; s i netuminata.-perutu a - s iI A I I I I , astfel, In chip n atu ra l; ~ lin te a s ic ug eta re a d in re vtirs arc . .

Ini tll~ slat id. ci tntr-c simtire "umedii " ceocrestc ~ita continuu ~i I , : ' purur.ea yie,~iI" rub irca c i f at_;}de lisus . lnima tn acest in\elcs nu mai poa tc fi cugel~ta fara numele lui 't 11~ gfndirca l aE I ~ifara_iubi rea Lu i c areo l ine in a ce ast a rni sca re, asa cum nupoate f iAII \ ( ) g r a~ i n a f a ra pomi S3!-, [ a f a 0 planta{i ~. ~'\I'


20/31

~se desface; ~ieel cevoiestesa ageniseasea virtuti, eu pllngere Ie agoniseste.!?i, dacan-ai frtngere de Irnma, cunoaste ~ .ai slava de~arta.Pentru caaceasta nu lasa sufletul.sa se"umileascau1;., ,Iar daca nu yin lacrimile, scufunda-te In aceste ginduri eu rugaciunea,

un ceas;apoi ridicindu-te, rosteste culuare aminte Pavacerniia eea Mica siiara~i seztnd, line rugaciunca eu toata puterea, in chip 'eurat~i fii~dlmprasticre, adica flira griji,~if


21/31

despre hrana care.sustine trupul, prin Intelepciunea negraua a Hicatorului,'sa ~ai fie ..a~lep~atputin.Sa~m,rtn~ mai Intli.cuvtntuluidespre.hrana caresusnne '~I.di! vla\a sufletului. Aceasta este, potrivit Sfintilor sfintita sitndumnezeitoarea rugaciune.S! e foarte cuvcnirsa facem ~~a, deoa;ece ~isufletul e maide ptel declttrupul, "2?~Totdespre ruga.ciunefitlespretrebuiil{a de a ne rnga totdeauna.,, Pr~cu'l)) tru~~la(;~st'aal n~~tr~,,1nIiPsa sufletului e mort~irliu 'miroaitors la.fel ~I sufletul, care nuse, misca-prinrugaciune, estemortsi

ne~oro.cil~i rail mi~ositor. Caci trebuie sa socotim lipsirea lui de rugaciun~mal am~ri! de~t?nCe moarte, curnbine ne.fnvata: mareleDaniil prooroeul,, care-vera mar bine sa moara declt ,sa fie lipsit, fie ~imli9Ioj&lipa;;d\l'"rugaciune (Dan. 6,'10 urm.; 10); La.fcl .nc Invala dumnezeie,$i\lIl;~J!r-;'i(l!eAur: "Tot eel ce se rQaga vorbeste cu Dumnezeu, ~i cine n'UfSt1~~i\lrnare'lueru este ca,om Hind, sastat de yorba cu Dumnezeit?:Dan,hi~eneanupoate sa infali~eze aceasta cinste prin cuvint. Caci .adasta!citislc]ntret:e"chiar ~imijre\iii tngonlor". ~ijarli~i: "Rugaciun~ eo,Jucrare;comuna a,fngerilor ~ia oamenilor si, In privinta rugaciunii, p.imk'nu dcsparte Q 'flry'd~ alta. Ea te despartede animale, ea te une~te l;u'ingei:ii:Prin ea se ridicacmeva repcde la petreeerea, laviata ~iraiul acctoravlaclnsteartanobtetealatntelcpciunea ~iIn\clegerea tor,' silindu-se sil 'si1pctreaca roata viat~ i~rutilciuhi ~iin slujirea(inchinarea) adusa lui Durilitezeu"' . Si iirasi: Crnd'Ved~ diavolul sufletul Ingr'Mit in virtuti, nu fndillzne~te~iI se ~p;opie,temmdu-s~. d~ [aria ~i de' puterca pc care i -o dau' rugaciunile, hraninds~netul'"_l.31bme:de~it hra~escmlndiruri1e trupul'", ~i iara~i: .Rugaciunile .smt n:rvu S~fict_ulul.Caci,rrecum ~rupuI e sustinut laolalta prin nervi ~ipnn ei sem~~ca 10 chip urntar, persista Sllsi mentine taria iardaca Iiiaiecineva.


22/31

ea, cumpatarea ~igrija de saraci ~itoate legile lui Hristos'" ... Rugaciuneastrguincioasa este lumina. minlii.j a .suflerului, luminanesrtnsa ~i, neincelat*D.e aceea, "telviclean aruncazeci' de.mii de gramezide gtnduritnvalmasne in mintile noastre. ~i cele ce niciodata nu le-am gtndit,af:CsteaIe aduna in vrcmea rugaciunii ~i le varsa in sufletul nostru'". "Mare armaeste rugaclunea, mare asigurare'", .

far de Dumnezeu cuvintatorul (Teologuljzice: ..Sa-Ii fie pomenirea luiDumnezeu mai nelntrerupta decit respiratia'", ~i tarasi: ..Cugeta la Dum-nezeu mai neintrerupt declt respiri '".

Sfintul Isaac zice, la rindul sau: ..Fararugaciunea neincetata nu te po\iapropia de Dumnezeu'", Si: "A da min \ii , dupi! osteneala rugaciunii, 0 altagrija, tnseamna a pricinui Imprastierea cugetarrr", $i: "Orice rugaciune, incare trupul nu se obosestesi inima nu se intristeaza, trebuie ~9C9,t.i;t.~l;nJ~tlepadat pentru ca.acea rugaciune.e. tara suflet'", lar SflntllcU\l'l!!n~,


23/31

IntroducereDupa unele stin despre 'Calist.Angelicude, date -deA. 'Erhard!,'reluate de

H. G. Beeli!, eu acest autor s-a ocupat In timpul mainou SteIian Papddopolcare i-a publicatsi.opera lmpotriva lui Torna deAquino, Autorul acesta,caruia in Filocalia greaca ~iInP.G. 147,817-826, I s-a pub/ieat 0midi seriere("lsihastike tribe" - g r" i,Hractica isihastii"), tradusa in aeest volum sub titlulMestesugut linistirii, e numit in Filocalia greaca ~i iii Patrologia Greaca,Calist Tilicude. Stelian Papadopol a eonfirmat stirea data de A. ErhardsiBeck, cd numele luiadeviirat este CalistAngelicude ~ia adus noi stiri despreel. Aeest auror a fost activ In a doua jumi'l!atl?a secolului al XW-Iea'lingalocalitatea Melenic din=Macedonia, traind ptnn .spre sfir~itul secolului alXltr-lea. El vieiuia lntr-oiasezare" monaliala de linga aeea localitate, intr-un[el de sihastrie, in care a cliidit si0biseriea,fiind ajutat ~ide rami sirbdin aeeav~eme.{njurul aeestei biserici vietuiau mai multiasceti, tunsi in monahism deCalist. Intr-un document alpatriarhiei {lin Constantinopol.el-este numit "omduhovnicesc, virtuos ~i isihast". Numirea de .Jsihast'' se dadea, 'dupa dis-puteIe isihaste de la mijlocul secolului Xl'V.unul monah, care se oeupa eu' rugaciunea mint ii ~iCare a ajuns prin nevointa hiicu l irii~ii tea ptna Iavederea luminii dumnezeiesti. .

Dupa loealiratea unde vietuia, se mai numeste ~iMeleni~hiotis. in codexVatopedi gr . 736 siAmfJdel520 din British Museum se pastreaza o operaascetics a lui, alcatuita din 30 de "Cuvinte ".Stelian Papadopol a dat titlulacestor "Cuvinte" in introducerea lui din eduia serierii lui Catist contra luiToma deAquino. Cuvintul XXII, carepoarui titlul .Jsihastike tribe"pare sa[ie, dupd titlul lui ~i dupa cuvintele eu care tncepe, identic eu scriereadin

1 A E rh ar d, Tenotogie,tn: K. Krumbacher.GeschichledcrbyzanrinischenLiteralU~,t~ipzig,)897, p, 158!i 160.2 Hans-Georg Beck , Ki rche und tneo log ische Luaa tur im by za n ti n is chm Re ich , 1969.

80

Filocalia greaca $i cu'tradueenle eiromtmest! mai vechi;d~t~~? num_eleluiCalist Ti/icude fi cuprinse sub titiul Iscusirea (sau Isc~sul), ll~lftll m mal mu~te.monuscrise (de-exemplu fn mdnuscrisele eare se afla mBlbllOtecaAcademlelRomane.cu nr. /84/,[102-1 19v, scm la-1818.~iEnceleu nr:~435~f:208-~18v,apoi in manuscrisul eu nr. 40,[,44-55 v,din BiblioiecaPatriarhiei Romanecaredateaza din secolul XIX). ,


24/31

-cineva, .cind socoteste ca.ar f i bun ~ sa nu fiel, fugi.de-aeest gind - ci clnd-;zboarli spre nadejdea dumnezelasca, Inaripat de glndul negraitei iubiri a lui'Dumnezeu ~iat uitaru raului de.catre El. Roaga-te, deci, eu lndrazneala ineuget .smerit, .hranit de nadejdi bune In Dumnezeu, . ln tru Hristos Iisus,Dornnul nostru, preeum Sea zis, Trebuie sa cauti purur.ea eu grijll cele.cepotolesctrupul ~iizb~yese_minteade tulburarc. Iar acestea sint: mincareamasurata .ibautura usoara, somnul scurt ,s tarea in picioare dupa putere,-plecareagenunchjtor pe e n se poate.rtntr-o 'infll\i~aTe de smerenie, hainaneluata in seama, cuvint putin, c it e de trebuinta , culearea pe jos;~i toatecelelalte cite imblinzesc in,parte trupul.Tar deodata cu acestea trebuie sllte Indeletnicesti eu toate cite trezesc min tea ~i ajuta la alipirea ei deDumnezeu. Iar accstca sint: eitirea SJintei Seripturi ~ia sfintilor, tilcuitoriai ei, dar ~iaceasta eu masura; psalmodierea eu patrunderea.Intclcsului;cugetarea la cele. spuse in Scripturi-si la minunile vazti!eninlSzidire;

- -rugaciunea eu gura ptna ee sflntul har alDuhului 0va'mi~'cali'l ch;fpjsim!it-xtin inima: caci.atuncie alta sarbatoare ~i,timpulaltei-prllznuiti,:rregrllWidin gurll;ci lucrata Ininima prin Duhul': _c _ ' , , ' w - c-;'Iar pinll atunci lndelemicesre-te eu eele spuse a~a:~I'ei'ell"li,genui1chiul

"de cite ori pori siroaga-te, ~ezind a~a;ingreunindu'fe'iHnugliCiune, treci lacitire, prceum sea zis;peurma iarli~i revino la rugacnirie. ~i ingreunlndu-teiarll~ide ea, ridica-te la putinll e!ntare; ~iapoi revino'din nou la rugaciunc.~i iara~i ingreu ntndu-te, tntoarce-te laIndcletnicirca'rnaiinainte pornenita,cu masura; ~iapoi iara~idllruie~le-l!! rugaciunii, Foloseste-teputin ~ide un, .,;lucru de mtna, pentru alungarea plictiselii, cum aiauzit de laSfinni.Parirui.Dar.pururea, in toata lucrarca ta cca dupa Durnnezeu, de diminca\~ ptna"dimineara, sastea la locul de frunte rugaciiinea. Toate celelalte indeletniciri,sllfic folosite, cum Seazis,din pricina lngrcunarii la rugaciune. lar cind vine, mila in sufle t ~i harul Duhului face sa \l~neasell din inima rugi1ciun~a cadintr-un izvor,atunei mintca sli se tndelemiceasca numai eu rugaciunea ~ieu vederea, desfactndu-se pe sine de toate ~i desfatindu-se numai eurugaciunea ~icu vederea in raiul dragostei dumnczei~ti2, ', ,

1 Rugaciune~e slujba adusa l~i Dumnezeu ~ideci sarbatoare. Sint (rei nOliuni legale(!;Itreel e. E sa rbi it oare~ penl ru ca e opr ir e de Ja lucrur il e lurni i ~iocup'.Ireeu celedumnezeie~ti, caree p ropr iu- zi s 0 ~ti hna tn ele ~ibucurie ~ilumina. Dar cea mai dep lina sarba toare e rugac iuneacare se fac e in ini rna ~ie lucrdt a ac olo de Duhu l S lint . ca ei alund nu m ai e niei .grija rostiriicuv in te lo r rind~ite, iar experienta lui Dumnezeu e mai putemica.

z Ca ~ipatriarhu l Calis t, a~ ~iautorul acestei serien un~le slnns ru,gaciunea ell vedereasufleteasca a lui Dumnezeu. Nu te po~iabsorbi totalin rugaciunc, fara simlirea prezenlci luiDumnezeu.84

, Rugaciunea arestllpinire asupra lut,uror faPt~?n~db:~~~~~i:~~~~~~~mc:, ,', '" utere la pacea din partea gl" ,pocllm\el" 3Jut.. eu p , avirsita' ca e maiea dragostel desingurDumnezeu sll f ie socout pacea des , ' tatoare 3 sufielului,, .' -cura teste pUlerea cuge ..Durnnezeu; smgur" ea , , " ", te ~i curlitia tngerttoctnliplirind in ea peDumnezeu,Celi;C p~lelnulriumnczeu intru curatie, ,tndrcpteaza putcrea peftilOare a'sunclulUl 'spre, fi e Bin~le,caci alipindu-se de DU,inn~zeu~i'stind de,vo:aliCt~;I~ ea~~: J':~I; ~~rmlnia,


25/31

caute mintea vede,o'lumi~il:, sli nu 0 primeasca, dar niei sil nu 0 lepede, cisa intrebe pe cel.ce are putere sa Invete, ~isa.afle astfeLai,daellalla, pe cineva care sa-l Invete, 'IIU numai dupacum a cunoscut din Dum-nezeiasca Scriptur:1; ci fiindella piitimit In chip fericit'~i el Insu~iIluminarea,sil .dea multumire lui Dumnezeu. Daca nu;e mai bine sli nu oprimeasca, ci'sa alerge cu smerenie la Dumnezeu, socotindu-sepestne nevrednic de 0asifcl"IlL) i>~ a t lnuccfndsluneapre[Q{ii l a luc~ar~a i J ; i ; ' ! / I l , Filocalia greaca, c nu se ~ , e II ,t rl li i: : c' i~ ~ ~~ { :: : ~1 s if ~~ ;~ 's er ie ri i n e i nd e amn~ s a n u s oc o tim timp~ oba~ il a

, '0 " , " " '/ c li P I a eeosta scriere e t ot a p ,amar " ,i de n ti ji ca r' i( ll lJ l eu p al T ;l ,D r lu . , a l SI " , o a ef a ' .. " .. lindelun-huluiCalist da~dinl1;-ovremecindpetrecefllll,tr-orerragere, m tlmpli" ', " , , "C ric tar..';olUlrimcentrell2u senereagar e; s a le viesi calugareffl, Desigur, a IS, a JJb " .'; , e d P ua scrieris a i nj u' nt i u ne i t em e o ar ee um n o; ' c ar e s e ~ i ls e~ /e 'POI puun m,~el atie. steale patriarhului.Calis/ si.in. Cele109,d,e capeteple lUICalist ~ " g J f t l iasiidinle nl~ " " nu lu i'; e u ~ ar e s e u ne st e m in ie a noastra; M ea s e s ile ste sa '""U' , .,., " T U / '" eor tgmelmpanlrea In diferue gindur i, 'devel1lnd fl e a u na . 1ema ; n.u N l e bi lU I. '. ,r .' lori U nul" se !IIte/ege, SU lecneoptatonicaDarlaCalist CataJJ'glolU pnn " " : i: Idealuldumnezeiesc, c a re s e , sr ra v ed e prin wale operele ~l lucrarile LII 0 e e si' -' I 'IU ra p nn to ate acesa 'P r ,persoan ei umane, este sa se .puna mega , , ruulrocesta' , , I!z I "prin ele CaCl vIInwnifesllirieu$ubiec(ulcesefaceSml{llfl"V ~" " .. U nul"e ine Vi4 e p li n d e iu bire . D e a ee ea , 1 e in acelasi ump tntrett. Acest .. ,

1" .. I . rn : v Krumbaker Gheschich te der byzonliniJclPl Lueratur,A . ~ E r ha r d. nU!O ogle. . ~ ,Leil"ig, 1987, , ' . "h R ' d. ' 19m,~ Hans-Georg Beck, Kirche und theologi.~cheLltatuur UI byzanillll.l"C ttl a


26/31

PESPRE U~IRE!\ DUMNEZEIAScA, ~JVIATA CONTEMPtATIVA ....

I 1~Orise ,~inla gase~,!e,In chip fi resc,odihna ~i~Ii !eere m~icusea~a in uLTar~ mal lnalta'a fim sale..P en tru ao eea, d eea se b ucura si de ea s e a li " (, . : e l m.almull. qed ~iomul, ca unul ee are minte, ~ica unul;d~.1\~diBiia I~ eIIIchipflresc a cugeta, se}ndulce~!e~i se impar:tascste di~dihria"m!~;;;i!j!Pdcugeta la c e te i na lt e ~i;laeele dcspre sine fie c a ie ' zieednCvi'" -, ~"'b8JI;"fie frllmoase;, Ia r a cea sta se "Int"lmp'I"u 'a 'd . ~ " ' ;" " .'. ; d" . ',~\\\lJ~L.,une, .- -J', 'J~-- ~ ;; "f',~ vrc ,.~ ,-" a .f,,-u~ne'Zeu;Cel Unuldti'palite;"c!! mtilte.'duplilucrare, nu se poa te bueura deplin, inaintc de apiltruni1e ~nnjlii!Ul'in CelUnul nemargini r prin f ire, trectnd de la celemultc '. Nutnai'i if"UUmnezeu eel Unul , asadar, .sepoate bucura mintea

1 Mlntea. m o d p u r ~ r ~ a ! _ 't ~i~ai~. are nevoieprnpriu-zis de un obiect ell c . . i ~ sase ocuper a r a s fi ll it . Accst obiec t trebu ie sa . f ie e IInsusi nes fjrs it , nehotlirn ic it . Ca a ta re e ltrebu je s a fieace l Unuf carc.arctrr Ehl9tul / _ c a d dad ar Iiunul d in multe , n -a r pUlea fnemarginit. In acestcaz min tea.ar trebu i ,sa ~reaca vesnic .de l a u nu ll a al tul ~i nlc ioda ta nu ~i-ar , gas i ,un obiec t pemasu ra mi~r ii ei_ne ho l~nici te . Dec i ni ciudat f nu so ar pUlea od ihn i e ll m is carea' ei nes fi ll it ain eel ncs rtrs tt . Des igur, fn: t1rc'8i lihna imi~carea nes flrs ita pare o corrrradlct ie . Dar acestea selmpaca atunci ci'nd mintea pammde in Cel nesflrsit: Atunci ea.a ajuns ~ii n miscareae i . ..nehotarnlcha i in o d ih n a e i. N e sr tr st rc a mi~ciirii s i -a g i 'i . si l nes tt rs it ul ~e l a ca re nu m ai trebuiesa treata la a ltceva ; in EI ~i-a'g~sit odihna. A a jun s in a cea "mi~a rc s tab il a" sau " st ab il it at emobt la" , de care a vorbi t S f. Gr igo ri e de N isa . Aces t "object " numai e obiect propr iu-zi s. cadobiec tu l eposeda t de in \e1eger;e, dec i e l imitat . , .Obiec tu l" inf in it a lmintii e subiec t: e Subiectulsuprem dumnezeiesc. In general , un.subiec t c tnjetes eu ~dev~ra t de un a lt sub iect : nurnf li Intreete se realizeaza 0tntelegere. Pentru c a numai prin sub iectul celalal t se rmctcge un subiect p es ine tnsust . mod a jut aj d e ac el a s a s e tntelepga.. Obiecwl nu poatc fi"fn\desprin el tnsusi. Apoirna l asa tn Intune ri c, ' Nu :D13:a jqta sa rna tnteleg . 'Oar _ in tri te tegerea a ltui sub iect , Ina in tezlotodata 13 nestillit, ell deoseb,ire tnin!elegerea Subiectului dumnezeiesc. in EI rna odihnesc,p en tru ci i nu t rebuie sa t reel a al tce va' ~ialtceva~ ~i totu~i inaintez in io\elegere. cad nieiodatanu-Lepuizez-in i~telegere ~inu rna epu iZc ;z in tn\elegerea mea. Iar tn\e1egindu-L p e E I , i n \ el e g~iobiectele. c

2 i n c a Sf. Grigorie d~ Naz ianz ~iS f. Maxim Manu ri si torul a u spus ci i Du rnnez eu est e den esf i~ it e o ri m~ i presu s de infini ta tea Sa~ide toa te tnsu~irile Sale inf in ite (Sf . Maxim, Capecegnosr;ce, 'I, 49-50; F il oc . r om . II, p.140-141). Darautorul scrierii defa\oii precizeaza cii faptulciDurnnezeu e rna i"presus de insu~irile Lui se explica prin aceea d1e Cel "din care" stnt acestea.EI e subiectullot,

93


27/31

gi~aiie (inehipUire). Sfir.jitul accstu] mod esie contemr.lareacilor din juruliJUi,QPffi.nC:i:C,lI;' pc car(}~ile"au,tmaginaqi Invi1talii elinilor in oarecare fcl,Ai doilea m oq este mai presus de firc~i se iiJ.mptuie~tt:numai prin vointasi i1uminarea lui DuU;nezeu. De aceea, mintea se afl~, i i i acest eaz, cu totul~ub puterea lui Dumnezeu '~ter~pitil spre descoperiri durn4ezeie~li jglls.tlidin-tainele negri1ite alelui Dumnezeu ~i,,:edecum s e v o r lmplini eele..iitoare.Iar modul afllltor la mijloeulacestora, e olmpreunare In oarecare,masu'rci1a',amindurora. lnt rucit, se jnfalJtuie~te prin voia ~i j in;l\iaproprieamiri!ii,'lE'laJel ell piodul mi~ca.dide Ia sine. Dar se.lrm , ,Iede' eel al mi~ca.rif prin 'altul, inl rueil mintease un~te, prin ili iminareadumneieiiisca.;clI slne insi1~i~ivede, dincolo de unitatea sa, m.cnm neersupe Dumnezcu. 6rfi, atunei, iese af~ri1'din toate cere ce ,jurul lui DUinnllze~, nemaivilzlnd nidizvorulnici intelcpciurrea:,sau staptmrea de putere racatoare,altceva'dintre cJledumnezeie~ti,d umpltndu-se'de'~i de bucuria adusa:de foeul dumnezeiesc amestecat8. Mintea, folosindu-se de' Imaginana sa pent

nevazute, e 'Povil!uita de eredin!lL Jar luminati! denMejdii. [n stlr.ji t,. rapita de Iumiria, dumne .dragostc [atil de oameni ~icu.attr mai multfa;~imi~carea tntreua a minliLse facedesiivir~ilil, 1 eitoare,.sigunl ~inecIlntitil, prin credinlil, nildejde~i,dragp~te.~i; a 1 ngiM laaces! ,oy1~rgdin virful cetlilii, cufn-ar zice cineva, s-a 'pus i i i ' s'iguran!ll,ji:!;fCtli!ilfadragostci!i.Caci, cum a zis Pavel, ,;dragoslea toate Ie sufefil,'(oatll'le rabdil",.pentr!lbunul credinlei ~ial nlidejdiL"Dragostea"zice, niciodata nu cade"pemrt! unirea ei tnfocara ~ipentru iegatura negrliiti1i:u Dumnezeu2

1P rimul mod al vederii I:ui'Du,,';nezcu e eelnatural. Aces;a~ propriU'Zis 0 contemplareainsu~.jrilor lui D,uninezeu~prin. cugetare, care se folcseste oarecurn ~ide fnc hipui ri . A I dol te a emodul mal p reS llS. ;: de fi re, pr icinui t i n mime exclusiv de lumin area dumne zei asc i. Acea st anipe~te m in tea la'Veder.ea ~igustarea tainclor dumnezeiesti ~ila cunoasterea ceiorvi.ito_a~ ..AItn~Hea mod e un a~estee din cele dona anterioare. Calafaticul (af irmativuJ) se fmbina


28/31

tnupanrca lucrarii a ceca cc cstc ca, ~is-a facut prin har eu totul filra chip,f:lra putinta de a fi atinsa' si fara ochi, atunci orice cuvint care poatespuneceva desprc Dumnezeu se opre~te ~imintea unificata raminc ncmiscata', 0data cc a patruns in Cel neinteles. Ea se preda arunci lntreaga Celui ee edincolo de toate, unde nuenid euvim, nici lnteles ~iunde nupoate inaintafelurimea gindirii, cisimpliratea, necuprinderea, tacerea ~iuimirea. Acolovede pc Cel fil ra chip, ncsfi rsit ~i ncrnarginit ~i sc bucura intr-un modncobisnuit ~iminunat de vederea Celui nevazut, ~ivazind chipul filra chip',se face, pe buna dreptate, ~iea dczlcgata de toate (absoluta) ~ifara chip' .Si ca sa spun pe scur t, se molipseste, asemeneacelor contemplate de eanevazut ~i privite fara ochi trupesti, de frumusetea dumnezeiasca maiprcslIs de fire, ~islaveste In ea Insa~i pe Dumnezcu care a zidit-o astfcl,

42. Dumnezeu se numeste Unul nu numai pentru eli este simplu, aflatrnai prcsus de toata compozitia, ci ~ipentru ell EI singur exists propriu-zisInt re Wale cele eese zic eliexista, dar i~iau existenta de la El. cad ceea cenu exista in scns propriu ~i simplu, nu este nici Unul in sens propriu ~isimptu'. De ascmcnca sc numeste Unul pcntru ca este la fel pretutindeniin chip necuprins, ~ipentru ca singur EIe neasemcnea cu toate ~i in atarade lOale; apoi pentru elie vesnic, fara incepul ~irara tncetare ~ipenlru eli

fMint ca ejunsa 1a a cca cxpcrienja t ainica, e dincol o de or icc cont act, nimic nu 0atingc,chiar spiritual. Pentru cii traieste realitatca dumnezeiascii care rovirseste simrirea oricareiat ingeri de entre al tceva. Rcal itat ea l ui Dunmezeu t rait a de eo nu enumai mal pr csusdctnjctcgcrc. c i ~ide or ice s imure oarecu rn lngrosat a, fi ind sc st zat s pr in tr -o simnrc mai presu sde simtir e. Eo cxpcncma de sup rema s ub ti li tat e s! f iuc je. Mintca nu s c simte a u n s a nie i delucruri, ia~ perscanele experiaza in mod acce~tuat transcendenta ei misterioasa. Descrierileac est ea st rn de n ivc tu l e ctor a le lui Mei st er Ecka rt . dar n ep at at c de nici 0 umbra panteizanta,

2 Efor tu! d e tmctcgc rc a l mlnt ii s e opre~ te ~ii n a ces t sen s mintea r smtn e nemisca ta, d~ iin a ll fel ea t; intr-o nerncctats mfsca rc de u imire in nes firs irea dumneze iasca.

J Dumnczcu eel Unul propriu -z is , e fan i chip, fadi contur, dar pcde a lta parte insa~i accas tanehotfimicie a bogii~iei, puterii ~iiub ir ii Sale, e un "ch ip":

4 Min tea p rivi 'nd hipul [ ir a c hip a i lui Dumnezeu , se int ipare~ te ~iea de acest chip far achip, adidi de "chipul" nesfi'1irii ~inehotarniciei in r.ucuria ~ibogalia primita de i3 Dumne1.eu.Pr in a cca st a se fa ce ~ica absoluta sau dczkgala de t aat e cum e Dumnezeu insu~i. Cl3ci nu sema i simtc atunc i at irnind de nimic d in ce le c rea te. Ea nu ma i s im te niei r el at ia el l Dumnez eu.ca 0 relatie de 'dependenta, cad umplindu-se de Dumnezeu, traie~te nealimarea sauab~hiutilatea Lui. Pe de alta pane chiar a intelee pc Dumnezeu i n mod dezlegat de arieerela~ie. ca ~iEI (in tr-o s la re absolul :' i) , \ ine de f irc:-l min \i i.

S Se fa cc Icgf it ura int re f aplul c a ? umne zeu est e Un 'u l f n mod simp i! J ~i inl re faptul ca EI!f' smgurul c are ex isH i In sen s p ropr iu. In af ara de ace ea Dumnez eu e s~e s in gurul c are e xi st a inmod ~ implu, p en lfU ca, v orbind d e E I. nu e nevo ie de a mai pomeni de n imic. pe nt ru a d ct ennina' ex ist en\ a Lu i. c um e c aw l eu toal e eel el ii lh~10 0

, h' rea curat raza dumnezeiasd a pronieit rimitc tuturor la Iel, III C ip P: , ' Iel In stirsit . fiindd sc raceSale. chiar dad nu toate ,0, ~~mu:s~:I:tiei: cerind'o mintenesupusacunoscu.t tJ.ltur:~: l~.~:l.. , , '~ O : ~ ~ Xr:l.culoa~e,iqil:l. din alingerea cu ioatevanet:l.\ll,!araC lP: r ';eoat:l. de toate, ridicata in nesfir~ltulcele ce SlD,t~I, .slm!,IU, dez b de toe de fire side.celc ale fi rii"sprenemar,ginlfl l, malp,resus ~e,vr~m~h. i 'tar maiopresus de unirea ceaa se face vazut Cl [ntrucitva, 10 C Ip un ,In\e1cgatoare'. '. . ' 'mpluiesle tntre Dumnezeu4" Deoarece unirea duhovntccaseli ce sc m , . ., ,, ' . ' ,. " une di mmtea eSle mal presus&iminte este mal presus ~e.m\:lcger~, se 5 1 ' . uns si mai resus de fire,de tirea sa in accle clipe, IDla\I~~ndU-~1e ~n;~.~~~al 'd~ l()at~ (in mod an-printr-o simtire in\eleg:l.lOa~e lDtr;~n ~~:e mi~tea este potrivit eli firea eisolut) . Cu toate aeestea, ceea ce p Im't mtnteceea ce este pentru ochi, in h; 2 Ca .: a intelege este pen ru .curattta pri ll ar, CI. , tntntunenc pc de 0 parte nu vede. .: 'Ilil: Cine pnvesle lDI ,avedea. Sa jolosim 0pi (', . " I cela este unul si mai vede eli nu. 'd de alta vcde.ca mtunencu a . " .~:~~~a~;faeeli ar fiacopcrilla ochi ar socoli poate ca e lumina:lin jUedr~~~, ,.... d sa vazlnd vede dar e nu v .sau elise alla in Jur Dl~~a,llucrun: t~lre pu;erea vazatoare sivcdereaalte cuvintc. str:lpalerca mlunenedu tit e hiler dar nu si fapt u l dea vedea, de I ' m al presus e Irea oc,. .ector ascunse "~' ",.. . , .Inaltindu-se in asc,unzimca dumnezclaselica nu vcde. Tot asa e ~Icu mmtea: . de ni ic Caci cum ar putea sasiridicindu-se dincolo de in\elegere, ~"uveeaecemnmuede este Unul, aseuns, , .x eli vede mrruc Sl ..., cevada? Vcde msa nu '. ta fie "x e vazut f ie eli e cu"ctal,. . e lot ce cxrs 1 "" a z.u v, bca [rur-o negura. dm care vtn: ," eat si vesnic. Daca n-arvedeafie elitace parte din crea\lune,!le Gi l este neerl d' ,,', Dar fiindeli vede, -' e ilnmsa dinco 0 e stnc. ,aceasta, nu s-~t vcdea pe stnl.,.x ede ceca cenuvede fiind mai presusaceasta, vedc ell se poale de c ar "" nu v .. . ~ d nevoie pentru a exista de relaua cu1 Pentru d.Dumnezeu exi st a tn mod sl ln p~u; ~~: :~~e c a sa inl el ea ga ex ist cnl a Lui .anele, mintea rrebuie s a :-Ijunga ~iea In:r-o ast e ad b I 1 ). In s 'imtirea , p rin ~are e ses iz3t

" ll nt r-un mod d :z~e~at d e toa t~ .(l~..~~n n: e i~;l~~ta sim\ ire~ a nimic alt_c~a. ~iflU eDumne~eu pc a~~lI ~ ': la l~lmedul~~t%CC~ min tea e rid iC


29/31

pastreaza In chip Iiresc tacerea, din pricina starii sale care e nu numai milpresus de cuvint, ci ~imai presus de Iuerarea intelegatoare ~icare arc Insinpe !2e1 ascuns ~i mai presus de fire ~i rara chip, t rnpreuna eu bucuria ,dulceata Lui, tntr-o imparlil~ire in\elegaloare1,

49, Vazatori! conternpla pc Durnnezeu intr-un chip rara chip ~i Intr-frumusete mai prcsus, de lumina, nernateriala ~inecompusa, in Iata L uatotstmpla'; ei v ad u nita r pc U n ul , I nc un un at de bunal:l\i nesfirsiteimpodobit de splendori nenumllra(e,luminlnd toata mintca cu razele unfrumuseti straluci toare; conternpu fcricirea negraita ~ide nepovesti t, Ivorul bunata\ilor ~i frumuSe\ilor,bel~ugul nesecar pururea \i~nitor, viiticria mai prcsus de plinatate, fara fund, nedesenata a slavei, care ump leu covirsirc mintile ce1e fllra och] de 0 mare desfatare, Caci din unitateaceea duhovniceasca ~i m a i p re su s de fi re, asezata mai presus de toatc !ascunzimea nepatrunsa, izvorast tainic bucurie, multumire ~iveselie c urata intr-un riu pururea curgator, Din ea se revarsa un noian nestrabaru~i necuprins de bu natate ncgraua, de dragoste net alrnacita ~i dpurtare de grija nctrueleasa, printr-o putere filri! hoiar ~i printrIn\elepciune de ncgrait. Caci ele ramtn nepatrunse ohiar ~i de ingl'1~ide serafirni, ca uncle ce se aO a mar presusde orice mint e, Caci chill~i ce le c e se z am islcsc in t irnput de aici in noi tntr-un c hip.n cg rait, IIIin eel viit o r vor icsi la araiare, ca prmtr-un tel de nastere, ~i sc V IIdcsavirs}, rapcsc ~imintca heruvimilor, dc~i le intelcgc numai Intr-nchip tntunccos. 0,bunatatca, sfatul, dragostea, mila. jiutcrca, in\ch'!ciunea si purtarca de grija a lui Dumnezeu! Cu adevarat "fericili sllaceia ca'rora Iis-au iertal'fl!rMclegj]e~i carora Iis-au acoperit pac;lcil

1 Mintca scufundata in lumina dragOstei panntcstt a lui Dumnezeu, se ana mai presetluc ra rea In\e1eg?ituare, a~,!cum pruncul Ini iq te Itts tnuf rnamei dragostca 'e i s l a lui d inco luonce c for t de in\ cl eg cre. l nj cl cg crca are ai ci Int cl esul int el eger ii n oas tr e ob isnui te . Dar ti limcd tat d upa ac cea se spune dvaz..r:"itoriie bucura de dulceata pecare 0gus tf in unircnDumnez eu tmr -uu chip in\ el ega tor , l nl el eg erea cap ara pen tru au torul no st ru un al t i n! t: h~_Intclcgerea simpla, car~ nu cauta S3 in\ckaga mal mult, dintr-o con~liin\a a marglnlIntelegerii p rczente. "Imparta~irea tmetegarcerc' ' mai tnseamna aici : ; ; i 0 impar tn ,nesensibi lf l. Ea e un contact, 0 tnttlmre nemijlocitti ell Dumnczeu. 0 primire a Lui in suf lc t, Inu ca n rea li ta te a s imturi lo r.

2 .jrur-un chip fadi ch ip ". P re zema luiDumnezeu pe care 0i ntui es c v aza tor ii nu c un 1mci 0 ncsfi~i ta drago st e tndrept at j sp re ei . Ace ast a e "chipu1" Lui. Ei si rnt in Dumncrrui nt en ti e. Nu e un haos misc at s au rncrcm~ni t t nt r-o o rb ir e ~i J ipsa de oricc inten tie ccnsucnEi intuiesc in Dumnc/.eu 0frumusc\e mlli prc:-;llsdt"~once [rumusele. E.[rumuse\ea iuhitll~l'oun~Ha\iiiOlcn~ionate. (otcnti .. aceasta inlUl1


30/31

A~tca ise int.implli, dupa c.uviin\ii,vazatorului, Dar.cel lipit numai defli~tU1re,.are nevoie ~e multe ptna sa ajunga la aceasta stare, nefiind tncau.nIt c~ slney, prm SIne,cu Dumnezeu. Deci nu ede m i ra re c a acesta ctnta~l graieste In tot felul mult ~i des din cclc dumnezeiesti infricos ind sialungind~ ea prin niste sageri necontenite, pe eel ce ne d~sdll1neste ~ult ~ine.razboieste cu m~nie:Dar Iiva veni vremea ~iacestuia, dacii ar~ rlibdar~,pnn und~ Duhu.lul. ~I .anu~e atunci cind lucir ile In chip de sc1ntei ale~u~tcl?rllmnC, ~I~tan ~ICuvlDt~dumn?zciqti se vor tmpreuna tntr-o marevII\.iHaw '.Al~nCl IIv~ rap~ne ~I~e vr~Jma~mal usor, ranindu-l de moarte,arzind adica ~l~~rtecI~d, ~Imal bine ZISalungtnd intunericul lui, iar pe sinese va. lumina ~Itncalzi de acest toe, care tl va misca spre dragostea dum-~~ze~~sca.0 data cu aceasta, va In:1l\acatre Dumnezeu in tacere un imn al1!llmll ~Itoat~ uimire~ sa, aratlndu-si.sie insusi minunile maipresus de fireale muho; tam:. OICI ,nu pe nedrept eei ce rabda se Iericesc de Domnul,De .~apt, mamtm.d vremea, ei ~or mosteni, ea unii ee vor deveni bllnzi,piil)lllltul duhovnicesc al filgMuin\ci (Matei5, 5) in Hristos Domnul nostru.

56. Cind rnintea, InviHuitiide toate revarsarile de lumina ale Duhului. ecuprinsa de a.me\ealli ~inu mai stie cesa faca~ise vedepe sine Intinztndu-se~l prcschimbindu-se dupa Cel nesfirsit ~inehotarmcit, e vremea de a tacea,'. 57. ,Iar dnd se simte obosita de atotlumipoa'se!e vederi ~ivoieste sa IeI.n~'re..m cuv~n.te,ca sliibi~d taria patimirii , sa gaseasca purina odihna, e. ' rcm.ca ~otnvlla de a grll l (Ecl. 3, 7), dcsigur, cuvinte seurte ~i potrivi teilurninarii dumnezeiesti, .. 58. Cind mintea, fugind prin mijloeul apelor, de faraon eel glndit curruntea, str~bate noaptea sa in lumina de foe~iziua subacoperamint de nor(I~. 13,21), c vreme de tacere binccuvintata

dumitru staniloae - din istoria isihasmului in ortodoxia romana fragmente

Documents