dreptul proprietati intelectuale.doc

8/20/2019 dreptul proprietati intelectuale.doc

1/25

Dreptul Proprietãþii Intelectuale

MULTIPLE CHOICE

1. Dreptul proprietăţii intelectuale reprezintă acea ramurăde drept care studiază normele juridice care reglementează:

a. creaţiile intelectuale cu caracter industrial b. creaţiile intelectuale originale privitoare la invenţii şi mărcic. creaţiile intelectuale din domeniul literar, artistic sau ştiinţific şi

creaţiile intelectuale cu aplicabilitate industrială

ANS: C

2. Subramurile dreptului proprietăţii intelectuale sunt:

a. dreptul de autor şi drepturile conexe b. dreptul de autor şi dreptul proprietăţii industrialec. dreptul de suită şi drepturile industrialeANS: B

3. Principiul dreptului de prioritate reprezintă:

a. situaţia privilegiată a unei persoane care a efectuat un prim depozitreglementar întro ţară a !niunii de la Paris, de a obţine protecţie încelelalte ţări membre ale !niunii

b. posibilitatea unei persoane de a solicita cascada de priorităţic. regula după care cererile de brevete pentru aceeaşi invenţie nu

depind unele de alteleANS: A

4. Principiul independenţei brevetelor înseamnă:

a. că un brevet de invenţie nu poate fi refuzat sau invalidat în orice ţarămembră a !niunii de la Paris, din considerentul că un brevet pentruaceeaşi invenţie a fost refuzat sau invalidat în altă ţară

b. că soarta unui brevet de invenţie dintro ţară depinde de soartabrevetului pentru aceeaşi invenţie din altă ţară

c. că odată acordat un brevet de invenţie întro ţară" orice altă ţară esteobligată săl acorde pentru aceeaşi invenţie

ANS: A

5. Principiul independenţei mărcilor înseamnă:

a. nu este necesar pentru protecţia mărcii unioniste


2/25

b. înseamnă că depunerea şi înregistrarea mărcilor de fabrică sau de comerţ se fac în condiţiile stabilite de fiecareţară membră a !niunii de la Paris

c. se mai numeşte şi principiul tratamentului unionist

ANS: C

6.

#zvoarele internaţionale prin care se realizează protecţia proprietăţii intelectualesunt:

a. $onvenţia de la Paris din %&&' pentru proprietatea industrială şi$onvenţia de la (erna din %&&) pentru protecţia dreptului de autor

b. $onvenţia de la Paris din %&&) pentru protecţia dreptului de autor şi$onvenţia de la (erna din %&&' pentru proprietatea intelectuală

c. $onvenţia de la Paris din %&&) pentru protecţia proprietăţii industrialeşi $onvenţia de la (erna din %&&' pentru protecţia operelor literare şiartistice

ANS: C

7.

*rganizaţia +ondială a Proprietăţii #ntelectuale a fost înfiinţată:

a. în anul %&&' la (erna b. în anul %&&) la Parisc. în anul %'- la Stoc./olm

ANS: C

8. Dreptul de autor înseamnă că:

a. nu există numai dacă operele artistice au fost materializate întrunsuport fizic"

b. nu apără titularul împotriva celor carei copiază opera"c. protejează numai forma de exprimare a ideilor nu şi ideile înseşi0

ANS: C

9. $alitatea de autor al unei opere o poate avea:

a. numai o persoană juridică" b. numai o persoană fizică sau numai persoanele fizice"c. fie o persoană fizică, fie o persoană juridică

ANS: B


3/25

10. Potrivit legii, calitatea de subiect al dreptului de autor poate aparţine:

a. numai autorului operei b. numai persoanei fizice sau juridice care a creat operac. persoana fizică sau juridică prin a cărei contribuţie opera a fost adusă

la cunoştinţă publică sub formă anonimă sau sub pseudonim care nupermit identificarea autorului

ANS: C

11. Dovada calităţii de autor, c1nd opera a fost adusă la cunoştinţă publică subnumele unei persoane se face prin:

a. proba verităţii b. prezumţia că autorul este persoana sub numele căreia opera a fost

adusă pentru prima dată la cunoştinţă publicăc. recunoaşterea din grup

ANS: B

12. *pera comună se deosebeşte de opera colectivă prin:

a. opera comună are caracter unitar, în timp ce opera colectivă nuprezintă acest caracter

b. în cazul operei colective este imposibil să se atribuie vreun dreptdistinctiv vreunuia dintre autori asupra ansamblului operei create

c. opera comună are un singur autor, în vreme ce opera colectivă are opluralitate de autori

ANS: B

13. Sunt opere postume, potrivit legislaţiei în vigoare:

a. operele pentru care autorul nu şia manifestat în timpul vieţii voinţa cuprivire la divulgarea acestora

b. operele pentru care autorul a decis în timpul vieţii aducerea lor lacunoştinţă, dar a căror publicare are loc după decesul autorului

c. operele pentru care autorul a decis în timpul vieţii să nu fie publicate

ANS: A

14. 2xploatarea unei opere colective:

a. se face de către persoana din iniţiativa, sub responsabilitatea şi subnumele căreia sa realizat opera

b. aparţine autorului principalc. se face numai în aceeaşi unitate de timp

ANS: A


4/25

15. 3iteratura de specialitate a formulat ) 4trei5 condiţii necesare pentru protecţiadreptului de autor, care rezultă implicit din lege0 6ceste condiţii sunt:

a. opera să îmbrace o formă concretă de exprimare, să fie susceptibilăde aducere la cunoştinţă publică şi să fie originală"

b.

opera să fie susceptibilă de îmbunătăţiri, să fie utilă şi reprezentativăc. opera să fie prioritară, susceptibilă de a fi adusă la cunoştinţă publicăşi căzută în domeniul public

ANS: A

16.

Proprietarul suportului material al unei opere, altul dec1t autorul, nuare drept de divulgare, adică de a decide dacă, în ce mod şi când va fiadusă opera la cunoştinţă publică, aceasta aparţin1nd autorului operei0

De la această interdicţie, există şi excepţii:

a. dacă proprietarul suportului material indică numele, prenumelesau pseudonimul autorului

b. în cazul operelor de artă plastică sau fotografică, cu excepţiasituaţiei în care autorul a exclus în mod expres dreptul dedivulgare prin actul de înstrăinare a originalului operei"

c. c1nd autorul îşi retrage opera publicată"

ANS: B

17. 2numerarea operelor originale de creaţie intelectuală protejate prin3egea nr0 &7%' 4art0 -5:

a. are caracter exemplificativ" b. are caracter limitativc. cuprinde şi operele derivate

ANS: A

18. Protecţia juridică a discursului politic operează dacă:

a.

are caracter oficial b. este ţinut în nume propriuc. are caracter literar

ANS: B

19. Pledoariile avocaţilor sunt:


5/25

a. excluse de la protecţia dreptului de autor b. aduse la cunoştinţă publică fără consimţăm1ntul autorului de către

presa scrisă sau audiovizuală, dacă şedinţele de judecată suntpublice

c. protejate expres prin 3egea dreptului de autor

ANS: B

20. Drepturile morale de autor au următoarele caracteristici:

a. nu asigură protecţia personalităţii autorului" b. sunt prescriptibilec. preced drepturile patrimoniale, exercită autoritate asupra lor şi le

supravieţuiesc

ANS: C

21. $aracterul strict personal al drepturilor morale de autor înseamnă:

a. că aceste drepturi nu pot fi exercitate dec1t de către autorul operei b. posibilitatea personală a autorului de a le transmite oricărei persoanec. exercitarea lor de către terţe persoane

ANS: A

22. $aracterul inalienabil al drepturilor de autor constă în:

a. posibilitatea autorului de a le transmite oricărui terţ b. ec/ivalează cu autodistrugerea sa moralăc. interzicerea oricărei renunţări sau înstrăinări ale acestor drepturi

ANS: C

23. $aracterul insesizabil al drepturilor morale de autor înseamnă:

a. posibilitatea creditorilor autorului de a impune divulgarea operei b. reprezintă dreptul creditorilor autorului de a exploata opera pentru a

şi satisface creaţiac. împrejurarea că acestea nu pot fi urmărite de creditorii autorului

operei

ANS: C

24. 2xcepţia de la principiul insesizabilităţii drepturilor morale de autor estereprezentată de:

a. operele legate indisolubil de suportul material 4operele de artăplastică5"

b. operele cinematografice


6/25

c. operele de ar/itectură

ANS: A

25. $aracterul perpetuu al drepturilor morale de autor:

a. nu asigură protecţia personalităţii autorului b. se aplică şi drepturilor patrimoniale de autor

c. constă în existenţa şi exercitarea lor de către succesorii autorului oride către terţi, după decesul titularului

ANS: C

26. $aracterul imprescriptibil al drepturilor morale de autor:

a. constă în faptul că dreptul la acţiune al autorului unei opereintelectuale pentru apărarea drepturilor sale morale nu se stingeniciodată"

b. reprezintă împrejurarea conform căreia dreptul la acţiune nu poate fi

exercitat dec1t după un timp de la încălcarea drepturilor morale deautor"c. se aplică şi drepturilor patrimoniale de autor"

ANS: A

27. Dreptul de divulgare:

a. este înt1lnit în doctrină şi sub denumirea de dreptul la denunţ" b. reprezintă dreptul autorului de a decide dacă, în ce mod şi c1nd va fi

adusă opera la cunoştinţa publicăc. se mai numeşte şi dreptul de retractareANS: B

28. Dreptul de divulgare în cazul operelor colective:

a. aparţine autorului principal b. se exercită, în lipsa unei convenţii contrare, de către persoana fizică

sau juridică din iniţiativa, sub responsabilitatea şi sub numele căreiaa fost realizată opera"

c. are ca titular pe proprietarul suportului material al operei"

ANS: B

29. Dreptul la paternitatea operei:

a. nu îşi are izvorul în însuşi actul creaţiei" b. se mai numeşte şi dreptul de a pretinde recunoaşterea calităţii de

autor al operei"


7/25

c. reprezintă o recunoaştere neoficială a meritelor autorului"

ANS: B

30. *bligaţia corelativă dreptului la paternitatea operei constă în:

a. îndatorirea terţilor de a indica numele, prenumele sau pseudonimulautorului în cazul citării şi utilizării de fragmente extrase din operă,

c1nd acest lucru este permis fără consimţăm1ntul autorului" b. îndatorirea celui care publică o operă anonimă de a indica numele

moştenitorilor legali sau testamentari ai opereic. posibilitatea autorului operei de a pretinde restabilirea dreptului său

ori de c1te ori acesta ar fi încălcat

ANS: A

31. 8ransmiterea dreptului la paternitatea operei:

a. este interzisă prin acte între vii

b. nu se poate face prin moştenire legală sau testamentarăc. aparţine organismului de gestiune legală care a administrat drepturile

autorului

ANS: A

32. Dreptul la nume:

a. este numit în doctrina şi dreptul autorului de a decide sub ce nume vafi adusă opera la cunoştinţa publicului

b. este dreptul autorului de aşi publica opera sub numele altui autor"c. presupune doar respectul numelui sub care este publicată opera nuşi al formei de reproducere a numelui cerută de autor"

ANS: A

33. Dreptul la inviolabilitatea operei, const1nd în posibilitatea juridică aautorului de a se opune oricărei modificări, suprimări sau completări precum şioricărei atingeri aduse operei care prejudiciază onoarea sau reputaţiaautorului, mai este cunoscut în doctrină şi sub numele de :

a. dreptul la interzicerea modificării operei" b. dreptul la retractarea operei"c. dreptul la integritatea operei"

ANS: C

34. Dreptul de retractare a operei:

a. nu poate fi exercitat în orice moment care survine divulgării, av1nd


8/25

caracter exclusiv" b. nu oferă posibilitatea terţilor care exploatează opera retractată de a fi

despăgubiţi, în cazul în care au fost prejudiciaţi"c. nu poate opera în cazul programelor pentru calculatoare

ANS: C

35. $aracterul temporar al drepturilor patrimoniale de autor înseamnă că:

a. aceste drepturi sunt imprescriptibile b. aceste drepturi sunt netransmisibilec. durata acestor drepturi se întinde pe durata vieţii autorului

ANS: C

36. Drepturile patrimoniale de autor al unei opere literare, artistice sau ştiinţificesunt:

a. dreptul de a decide utilizarea operei şi dreptul de suită

b. dreptul de divulgare şi dreptul de exploatare a opereic. dreptul de a dispune de operă şi dreptul de retractare

ANS: A

37. Dreptul de a decide utilizarea operei se mai numeşte şi:

a. dreptul de exploatare a operei b. dreptul de divulgarec. dreptul la integritatea operei

ANS: A

38. Dreptul de suită reprezintă:

a. drepturile recunoscute artiştilor interpreţi şi executanţi b. posibilitatea autorului de a primi o parte din preţul v1nzărilor

ulterioare ale operei sale şi dreptul autorului de a fi informat cu privirela locul unde se află opera sa

c. dreptul de preemţiune al autorului

ANS: B

39. Suportul material în care este încorporată o operă artistică, ştiinţifică sauliterară care a fost creată pe timpul căsătoriei, aparţine:

a. categoriei de bunuri proprii ale autorului" b. categoriei de bunuri comune ale soţilor"c. succesorilor autorului, c/iar pe timpul vieţii acestuia"

ANS: A


9/25

40. 8itularii drepturilor conexe de autor pot fi:

a. artiştii interpreţi sau executanţi pentru propriile lor interpretări sauexecuţii"

b. organismele de gestiune colectivă pentru propriile înregistrări"c. succesorii convenţionali ai autorului pentru propriile emisiuni"

ANS: A

41. Producătorii de înregistrări sonore pot avea, pentru propriile înregistrări:

a. numai drepturi morale b. numai drepturi patrimonialec. drepturi conexe dreptului de autor

ANS: C

42. Producătorii de înregistrări audiovizuale, pot avea, pentru propriile înregistrări:

a. numai drepturi morale" b. drepturi conexe dreptului de autor"c. drepturi de suită"

ANS: B

43. Prin înregistrare sonoră sau fonogramă se înţelege:

a. orice fixare a unei opere audiovizuale sau a unor secvenţe deimagini"

b. orice fixare, exclusiv sonoră, a sunetelor provenite dintro interpretaresau execuţie a unei opere sau a altor sunete"c. orice utilizare a unei opere în scop comercial"

ANS: B

44. Prin înregistrare audiovizuală sau fonogramă, se înţelege:

a. orice fixare a unei opere audiovizuale sau a unor secvenţe deimagini"

b. orice fixare, exclusiv sonoră, a sunetelor provenite dintro interpretare

sau execuţie a unei opere sau a altor sunete"c. orice utilizare a unei opere în scop comercial"

ANS: A

45. Principiile care guvernează durata protecţiei drepturilor de autor sunt:

a. principiul perpetuităţii drepturilor morale de autor şi principiul


10/25

protecţiei limitate a drepturilor patrimoniale de autor" b. principiul perpetuităţii drepturilor de utilizare a opereic. principiul căderii operei în domeniul public0

ANS: A

46. Potrivit principiului protecţiei limitate a drepturilor patrimoniale de autor înseamnă că:

a. drepturile sunt recunoscute pentru eternitate" b. drepturile sunt recunoscute în favoarea autorului pe tot timpul vieţii

acestuia şi în favoarea moştenitorilor pe o durată limitată"c. durata drepturilor patrimoniale de autor diferă în funcţie de valoarea

operei"

ANS: B

47. 8ermenul de protecţie a drepturilor patrimoniale de autor începe să curgă

a. de la data exercitării dreptului la retractare" b. de la data căderii operei în domeniul public"c. de la data de 9% ianuarie a anului următor publicării operei, pentru

autor şi de la data de 9% ianuarie a anului următor morţii autorului,pentru moştenitori"

ANS: C

48. *biectul cesiuni dreptului de autor îl reprezintă:

a. operele pentru care autorul nu şia manifestat voinţa de a le da

publicităţii" b. operele care au caracter contrar ordinii publice şi bunelor moravuri,

dacă autorul şia exercitat dreptul de retractare"c. drepturile patrimoniale de autor0

ANS: C

49. n cazul existenţei unor disproporţii clare privind cota de beneficii ce revinepărţilor contractului de cesiune, în favoarea cesionarului, autorul opereicedate, poate:

a. solicita constatarea nulităţii contractului de cesiune" b. formula acţiune pentru revizuirea contractului lezionar şi solicita

organelor jurisdicţionale competente să dispună mărirea convenabilăa remuneraţiei"

c. solicita desfiinţarea contractului de cesiune, c/iar dacă motivele deneutilizare a operei de către cesionar se datorează faptei unui terţ"

ANS: B


11/25

50.

$esiunea exclusivă a drepturilor patrimoniale de autor înseamnă că:

a. titularul drepturilor cedate nu mai poate utiliza opera şi nici să otransmită altei persoane"

b. nu trebuie prevăzută expres în contractul de cesiunec. titularul drepturilor cedate poate să utilizeze opera pe un anumit

teritoriu"

ANS: A

51. $esiunea neexclusivă a drepturilor patrimoniale de autor înseamnă că:

a. titularul dreptului de autor poate utiliza el însuşi opera cedată" b. cedentul nu mai poate transmite dreptul neexclusiv şi altor persoane"c. cesionarul poate exploata opera cedată şi prin alte mijloace inventate

ulterior înc/eierii contractului de cesiune"

ANS: A

52. ;egula interpretării ec/ivocului privind soarta juridică a unor drepturineprevăzute expres în contractul de cesiune, în favoarea autorului operei,cunoaşte următoarele excepţii:

a. cazul cesiunii dreptului la reproducerea unei opere, c1nd se prezumăcă a fost cedat şi dreptul la distribuirea copiilor realizate şi în cazuloperelor de artă plastică sau fotografică"

b. situaţia cesiunii dreptului la import"c. cazul c1nd opera a căzut în domeniul public"

ANS: A

53.


12/25

producătorului, locul şi anul primei publicări"c. înscrierea iniţialelor #S(="

ANS: B

55. #nvenţia este definită ca fiind:

a. recunoaşterea de fenomene, proprietăţi ori legi ale universului

material, necunoscute anterior, dar apte de verificare0 =u întotdeaunainvenţia are şi aplicabilitate industrială" b. un ansamblu de cunoştinţe sistematice, organizate în scopul obţinerii

unei soluţii la o problemă practică din industrie, agricultură saucomerţ, caracterul aplicabilităţii industriale fiind o condiţie deexistenţă a creaţiei te/nice cu valoare de invenţie"

c. semnul susceptibil de reprezentare grafică servind la deosebireaproduselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de celeaparţin1nd altor persoane"

ANS: B

56. Protecţia invenţiei prin brevet este:

a. o obligaţie pentru inventator" b. o obligaţie pentru succesorii inventatorului"c. o posibilitate oferită de lege, nu şi o obligaţie pentru inventator sau

succesorul său în drepturi"

ANS: C

57.

Subiectele primare strictosensu ale invenţiei sunt:

a. persoanele care devin titulare de brevet numai în mod subsecvent,ca urmare a dob1ndirii acelei calităţi prin intermediul unei operaţiunide transmitere, de la un titular anterior"

b. acele subiecte care obţin brevetul de invenţie în mod subsidiar"c. acele subiecte care obţin brevetul de invenţie direct de la stat, prin

*S#+, în urma desfăşurării procedurii legale"

ANS: C

58. Subiectele primare latosensu ale invenţiei sunt:

a. persoanele care devin titulare de brevet numai în mod subsecvent,ca urmare a dob1ndirii acelei calităţi prin intermediul unei operaţiunide transmitere, de la un titular anterior"

b. acele subiecte care obţin brevetul de invenţie în mod subsidiar"


13/25

c. acele subiecte care obţin brevetul de invenţie direct de la stat, prin*S#+, în urma desfăşurării procedurii legale"

ANS: A

59. Subiectele derivate ale invenţiei sunt:

a. persoanele care devin titulare de brevet numai în mod subsecvent,

ca urmare a dob1ndirii acelei calităţi prin intermediul unei operaţiunide transmitere, de la un titular anterior" b. acele subiecte care obţin brevetul de invenţie în mod subsidiar"c. acele subiecte care obţin brevetul de invenţie direct de la stat, prin

*S#+, în urma desfăşurării procedurii legale"

ANS: B

60. #novaţiile sunt:

a. realizări cu caracter de noutate şi de utilitate la nivelul unităţii în care

au fost create" b. atestate de *S#+ prin eliberarea brevetului de inventator"c. creaţii estetice care sunt protejate prin legea dreptului de autor0

ANS: A

61. Dreptul de prioritate convenţională privind invenţia este:

a. dreptul de care beneficiază o persoană care a depus în modregulamentar în oricare stat parte la $onvenţia de la Paris sau statmembru al *rganizaţiei +ondiale a $omerţului o cerere de brevet de

invenţie" b. nu este valabil dacă cererea de brevet ulterioară a fost depusă în

termenul de %> luni de la data de depozit a cererii anterioare"c. constă în prioritatea recunoscută ca urmare a expunerii obiectului

invenţiei întro expoziţie"

ANS: A

62. Dreptul de prioritate internă privind invenţia este:

a. reprezintă dreptul de care beneficiază o persoană care a depus în

mod regulamentar în oricare stat parte la $onvenţia de la Paris saustat membru al *rganizaţiei +ondiale a $omerţului o cerere debrevet de invenţie"

b. constă în prioritatea recunoscută ca urmare a expunerii obiectuluiinvenţiei întro expoziţie"

c. este dreptul solicitantului unei cereri anterioare de a revendica pentruaceeaşi invenţie, prioritatea primului depozit, în termen de %> luni de


14/25

la data primului depozit acordat de *S#+0

ANS: C

63. Dreptul de exploatare exclusivă a invenţiei este:

a. dreptul terţilor de a exploata invenţia la a cărei protecţie sa renunţat" b. posibilitatea terţei persoane de a folosi, aplica ori lua măsuri efective

şi serioase, în vederea folosirii unei invenţii în perioada de la datadecăderii din drepturi a titularului de brevet p1nă la data revalidăriibrevetului

c. posibilitatea juridică recunoscută titularului brevetului de a exploata înmod exclusiv invenţia sa0

ANS: C

64. Dreptul de posesiune anterioară şi personală a invenţiei:

a. constă în recunoaşterea dreptului de exploatare a propriei invenţii şi

după eliberarea brevetului pentru aceeaşi invenţie altei persoane" b. reprezintă posibilitatea folosirii cu bună credinţă a unei invenţii în

perioada de la data decăderii din drepturi a titularului de brevet, p1năla data revalidării brevetului"

c. reprezintă comercializarea sau oferirea spre v1nzare a acelorexemplare de produs, obiect al invenţiei care au fost v1ndute anterior de titularul de brevet sau cu acordul său expres"

ANS: A

65. Dreptul de posesiune ulterioară şi personală a invenţiei:

a. constă în recunoaşterea dreptului de exploatare a propriei invenţii şidupă eliberarea brevetului pentru aceeaşi invenţie altei persoane"

b. reprezintă posibilitatea folosirii cu bună credinţă a unei invenţii înperioada de la data decăderii din drepturi a titularului de brevet, p1năla data revalidării brevetului"

c. reprezintă comercializarea sau oferirea spre v1nzare a acelorexemplare de produs, obiect al invenţiei care au fost v1ndute anterior de titularul de brevet sau cu acordul său expres"

ANS: B

66. 2puizarea dreptului asupra invenţiei:

a. constă în recunoaşterea dreptului de exploatare a propriei invenţii şidupă eliberarea brevetului pentru aceeaşi invenţie altei persoane"

b. reprezintă posibilitatea folosirii cu bună credinţă a unei invenţii înperioada de la data decăderii din drepturi a titularului de brevet, p1nă


15/25

la data revalidării brevetului"c. reprezintă comercializarea sau oferirea spre v1nzare a acelor

exemplare de produs, obiect al invenţiei care au fost v1ndute anterior de titularul de brevet sau cu acordul său expres"

ANS: C

67. 2xploatarea invenţiei la a cărei protecţie sa renunţat:

a. reprezintă posibilitatea folosirii cu bună credinţă a unei invenţii înperioada de la data decăderii din drepturi a titularului de brevet, p1năla data revalidării brevetului"

b. reprezintă comercializarea sau oferirea spre v1nzare a acelorexemplare de produs, obiect al invenţiei care au fost v1ndute anterior de titularul de brevet sau cu acordul său expres"

c. nu constituie o încălcare a dreptului exclusiv de exploatare ainvenţiei, deoarece invenţia a căzut în domeniul public

ANS: C

68. Solicitantul cererii de brevet poate fi:

a. inventatorul, succesorul în drepturi al acestuia sau unitateaangajatoare, după caz"

b. orice persoană interesată"c. avocatul solicitantului sau procurorul de şedinţă0

ANS: A

69. ?otăr1rea comisiei de reexaminare pronunţată în soluţionarea unei contestaţii

privind invenţia, poate fi atacată:

a. cu apel, în termen de )9 de zile de la comunicare, la 8ribunalul(ucureşti"

b. cu apel, în termen de %@ zile de la comunicare"c. cu revizuire, în termen legal0

ANS: A

70. ;evalidarea brevetului de invenţie:

a. se poate solicita după decăderea din drepturi a titularului pentruneplata taxelor legale anuale"

b. nu se publică în (uletinul *ficial de Proprietate #ntelectuală"c. nu se poate dispune pentru Amotive justificateB, dacă titularul ac/ită

taxa legală de revalidare

ANS: A


16/25

71. 6nularea brevetului de invenţie:

a. se dispune dacă la data înregistrării cererii de brevet nu erau îndeplinite condiţiile pentru existenţa unei invenţii brevetabile"

b. nu se poate cere de orice persoană interesată"c. se dispune de 8ribunalul (ucureşti şi poate fi atacată cu apel în

termen de C@ zile de la comunicare

ANS: A

72. Durata drepturilor privind invenţiile este de:

a. %@ ani cu posibilitatea prelungirii din @ în @ ani" b. %@ ani"c. >9 de ani, cu începere de la data de depozit"

ANS: C

73. nsuşirea fără drept a calităţii de inventator:

a. este fapta celui care, în orice mod şi fără drept, îşi însuşeşte calitatea de inventator"

b. prezintă următoarele forme: contrafacerea prin fabricare,contrafacerea prin folosire şi contrafacerea prin punerea în circulaţie"

c. reprezintă divulgarea de către personalul *S#+, precum şide către persoanele care efectuează lucrări în legătură cuinvestiţiile, a datelor cuprinse în cererea de brevet, p1nă lapublicarea lor "

ANS: A

74. #nfracţiunea de contrafacere a obiectului unui brevet deinvenţie0

a. este fapta celui care, în orice mod şi fără drept, îşi însuşeşte calitatea de inventator"

b. prezintă următoarele forme: contrafacerea prin fabricarea,contrafacerea prin folosire şi contrafacerea prin punerea încirculaţie

c. reprezintă divulgarea de către personalul *S#+, precum şi de către

persoanele care efectuează lucrări în legătură cu investiţiile, a datelor cuprinse în cererea de brevet, p1nă la publicarea lor

ANS: B

75. #nfracţiunea de divulgare

a. este fapta celui care, în orice mod şi fără drept, îşi


17/25

însuşeşte calitatea de inventator b. prezintă următoarele forme: contrafacerea prin fabricare,

contrafacerea prin folosire şi contrafacerea prin punerea încirculaţie"

c. reprezintă divulgarea de către personalul *S#+, precum şi de cătrepersoanele care efectuează lucrări în legătură cuinvestiţiile, a datelor cuprinse în cererea de brevet, p1nă la

publicarea lor0ANS: C

76. #nfracţiunea de concurenţă neloaială0

a. este fapta celui care, în orice mod şi fără drept, îşi însuşeşte calitateade inventator

b. prezintă următoarele forme: contrafacerea prin fabricare,contrafacerea prin folosire şi contrafacerea prin punerea încirculaţie

c.

este constituită din folosirea unei invenţii de natură să creezeconfuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant0

ANS: C

77. +arca reprezintă:

a. denumirea care serveşte la identificarea unui produs originar dintroţară, regiune sau localitate, în cazul în care o calitate, o reputaţie saualte caracteristici pot fi atribuite acelei origini"

b. un semn susceptibil de reprezentare grafică, distinctiv, care

diferenţiază produsele şi serviciile unei persoane de cele ale alteipersoanec. aspectul exterior al unui produs, redat în ) dimensiuni rezultat din

combinaţia dintre principalele caracteristici

ANS: B

78. Sunt susceptibile de a constitui mărci:

a. mărcile neconvenţionale redate prin miros sau gust" b. mărcile care conţin figuri geometrice simple, ori imaginea sau numele

patronimic al unei persoane şi mărcile care cuprind imitaţii saureproduceri de steme, drapele, embleme d statc. cuvintele, desenele, literele, cifrele, elementele figurative,

combinaţiile de culori şi de semne0

ANS: C

79. +arca notorie:


18/25

a. este semnul larg cunoscut în ;om1nia la data depuneriiunei cereri de înregistrare a mărcii"

b. este destinată a servi la deosebirea produselor sau serviciilor aparţin1nd membrilor unei asociaţii de produsele şi serviciile altor persoane

c. reprezintă acea marcă ce indică faptul că produsele sau

serviciile pentru care este utilizată sunt certificate de titularul mărcii în ceea ce priveşte calitatea, modul de fabricaţie şi alte caracteristici0

ANS: A

80. +arca colectivă:

a. este semnul larg cunoscut în ;om1nia la data depuneriiunei cereri de înregistrare a mărcii"

b. este destinată a servi la deosebirea produselor sau serviciilor aparţin1nd membrilor unei asociaţii de produsele

şi serviciile altor persoane"c. reprezintă acea marcă ce indică faptul că produsele sau serviciilepentru care este utilizată sunt certificate de titularul mărcii în ceea cepriveşte calitatea, modul de fabricaţie şi alte caracteristici

ANS: B

81. +arca de certificare:

a. este semnul larg cunoscut în ;om1nia la data depunerii unei cereride înregistrare a mărcii"

b.

este destinată a servi la deosebirea produselor sau serviciilor aparţin1nd membrilor unei asociaţii de produsele şi serviciile altor persoane"

c. reprezintă acea marcă ce indică faptul că produsele sau serviciilepentru care este utilizată sunt certificate de titularul mărcii în ceea cepriveşte calitatea, modul de fabricaţie şi alte caracteristici

ANS: C

82. +arca telle uelle

a.

este semnul larg cunoscut în ;om1nia la data depuneriiunei cereri de înregistrare a mărcii" b. este destinată a servi la deosebirea produselor sau

serviciilor aparţin1nd membrilor unei asociaţii de produseleşi serviciile altor persoane

c. reprezintă o derogare de la principiul teritorialităţii mărcii0

ANS: C


19/25

83. $ondiţia protecţiei mărcilor care desemnează calitatea semnului ales ca marcăde a fi deosebit, diferit de alte lucruri de acelaşi fel, av1nd capacitatea de aidentifica un obiect, cu scopul de a permite consumatorilor săl recunoască,poartă denumirea de condiţia:

a. reprezentării grafice b.

distinctivităţiic. noutăţii"

ANS: B

84. $ondiţia ca semnul ales ca marcă să fie disponibil, adică sănu fi fost anterior apropriat de altă persoană, se numeştecondiţia:

a. aplicabilităţii industriale b. distinctivităţiic.

disponibilităţiANS: C

85. ;egula specialităţii mărcii:

a. permite folosirea simultană a aceleiaşi mărci pentruproduse 4servicii5 aparţin1nd unor domenii diferite"

b. înseamnă că un semn adoptat ulterior ca marcă este disponibil dacămarca respectivă înregistrată anterior a fost abandonată sau dacătitularul său a decăzut din drepturi"

c.

înseamnă că marca folosită sau înregistrată anterior întro ţarăstrăină nu constituie anterioritate în raport cu o marcă ulterioară,identică sau similară"

ANS: A

86. ;egula temporalităţii mărcii:

a. permite folosirea simultană a aceleiaşi mărci pentru produse4servicii5 aparţin1nd unor domenii diferite

b. înseamnă că un semn adoptat ulterior ca marcă este disponibil dacă

marca respectivă înregistrată anterior a fost abandonată sau dacătitularul său a decăzut din drepturi"

c. înseamnă că marca folosită sau înregistrată anterior întro ţarăstrăină nu constituie anterioritate în raport cu o marcă ulterioară,identică sau similară

ANS: B


20/25

87. ;egula teritorialităţii mărcii:

a. permite folosirea simultană a aceleiaşi mărci pentru produse4servicii5 aparţin1nd unor domenii diferite

b. înseamnă că un semn adoptat ulterior ca marcă este disponibil dacămarca respectivă înregistrată anterior a fost abandonată sau dacă

titularul său a decăzut din drepturi"c. înseamnă că marca folosită sau înregistrată anterior întro ţarăstrăină nu constituie anterioritate în raport cu o marcă ulterioară,identică sau similară

ANS: C

88. 3iceitatea:

a. permite folosirea simultană a aceleiaşi mărci pentruproduse 4servicii5 aparţin1nd unor domenii diferite"

b.

înseamnă că un semn adoptat ulterior ca marcă este disponibil dacămarca respectivă înregistrată anterior a fost abandonată sau dacătitularul său a decăzut din drepturi"

c. reprezintă acea condiţie de protecţie a mărcii după care semnul alesca marcă trebuie să fie conform cu normele de ordine publică

ANS: C

89. n sistemul declarativ, marca aparţine:

a. persoanei car a folosito mai înt1i b. persoanei care o înregistrează primac. persoanei notificate de către organul administrativ

competent

ANS: A

90. n sistemul atributiv, marca aparţine:

a. persoanei car a folosito mai înt1i b.

persoanei care o înregistrează primac. persoanei notificate de către organul administrativcompetent

ANS: B

91. $aducitatea mărcii


21/25

a. înseamnă stingerea dreptului la marcă prin expirarea duratei deprotecţie

b. înseamnă stingerea dreptului la marcă prin declaraţieexpresă de renunţare, a titularului formulată în scris

c. nu reprezintă, de fapt, un mod de stingere a dreptului lamarcă, ci o cauză de invalidare, care operează retroactiv

ANS: A

92. ;enunţarea expresă la dreptul asupra mărcii :

a. înseamnă stingerea dreptului la marcă prin expirarea duratei deprotecţie"

b. înseamnă stingerea dreptului la marcă prin declaraţie expresă derenunţare, a titularului formulată în scris"

c. nu reprezintă, de fapt, un mod de stingere a dreptului lamarcă, ci o cauză de invalidare, care operează retroactiv

ANS: B

93. 6nularea mărcii :

a. nu reprezintă, de fapt, un mod de stingere a dreptului la marcă, ci ocauză de invalidare, care operează retroactiv"

b. reprezintă o sancţiune civilă, aplicată pentru neexercitarea imputabilă a unui drept la marcă, o anumită perioadă detimp"

c. este o renunţare tacită a titularului la drepturile conferite demarcă

ANS: A

94. Decăderea titularului din drepturile conferite de marcă :

a. nu reprezintă, de fapt, un mod de stingere a dreptului lamarcă, ci o cauză de invalidare, care operează retroactiv"

b. reprezintă o sancţiune civilă, aplicată pentru neexercitareaimputabilă a unui drept la marcă, o anumită perioadă detimp"

c. este o renunţare tacită a titularului la drepturile conferite de

marcăANS: B

95. 6bandonul mărcii

a. nu reprezintă, de fapt, un mod de stingere a dreptului lamarcă, ci o cauză de invalidare, care operează retroactiv


22/25

b. reprezintă o sancţiune civilă, aplicată pentru neexercitareaimputabilă a unui drept la marcă, o anumită perioadă de timp

c. este o renunţare tacită a titularului la drepturile conferite de marcă

ANS: C

96. Principiul cesiunii libere a mărcii :

a. înseamnă că marca poate fi transmisă numai separat de inteprindere b. înseamnă că marca poate fi transmisă împreună cu întreprinderea

ale cărei produse le identificăc. asigură menţinerea calităţii produselor la care se referă marca

ANS: A

97. Principiul conexităţii mărcii

a. înseamnă că marca poate fi transmisă numai separat deinterprindere

b. înseamnă că marca poate fi transmisă împreună cu întreprindereaale cărei produse le identificăc. asigură menţinerea calităţii produselor la care se referă marca

ANS: B

98. #ndicaţiile geografice reprezintă :

a. denumirea care serveşte la identificarea unui produs originar dintroţară, regiune sau localitate, în cazul încare o calitate, o reputaţie sau alte caracteristici pot fi atribuite acelei

origini" b. un semn susceptibil de reprezentare grafică, distinctiv, care

diferenţiază produsele şi serviciile unei persoane de cele ale alteipersoane

c. aspectul exterior al unui produs, redat în ) dimensiuni rezultat dincombinaţia dintre principalele caracteristici

ANS: A

99. Durata de protecţie a indicaţiilor geografice este de :

a. -9 de ani pe timpul vieţii titularului b. %9 ani fără posibilitatea reînnoiriic. %9 ani, cu posibilitatea de reînnoire nelimitată

ANS: C

100. 8ransmiterea dreptului de folosire a indicaţiilor geografice:


23/25

a. nu se poate face nici prin cesiune parţială, nici totală b. este interzisă persoanelor neautorizate "c. se dispune de 8ribunalul +unicipiului (ucureşti, la cererea oricărei

persoane interesate

ANS: A

101. Desenele reprezintă

a. denumirea care serveşte la identificarea unui produs originar dintroţară, regiune sau localitate, în cazul încare o calitate, o reputaţie sau alte caracteristici pot fi atribuite aceleiorigini

b. un semn susceptibil de reprezentare grafică, distinctiv, carediferenţiază produsele şi serviciile unei persoane de cele ale alteipersoane

c. aspectul exterior al unui produs, redat în > dimensiunirezultat din combinaţia dintre principalele caracteristici

ANS: C

102. +odelele reprezintă :

a. denumirea care serveşte la identificarea unui produs originar dintroţară, regiune sau localitate, în cazul încare o calitate, o reputaţie sau alte caracteristici pot fi atribuite aceleiorigini

b. un semn susceptibil de reprezentare grafică, distinctiv, carediferenţiază produsele şi serviciile unei persoane de cele ale altei

persoanec. aspectul exterior al unui produs, redat în ) dimensiuni rezultat dincombinaţia dintre principalele caracteristici

ANS: C

103. Perioada de valabilitate a unui certificat de înregistrare a unui desen saumodel industrial:

a. este de %9 ani de la data constituirii depozitului reglementar şi poatefi reînnoită pe ) perioade succesive de c1te @ ani

b.

este nelimitatăc. este de -9 de ani

ANS: A

104. +odelele de utilitate reprezintă:

a. invenţii te/nice cu grad mai scăzut de inventivitate al căror titlu de


24/25

protecţie se eliberează printro procedură legală mai simplificată şimai rapidă"

b. un ansamblu de cunoştinţe literare, artistice sau ştiinţificec. aspectul exterior al unui produs sau al unei părţi a acestuia redat în

două dimensiuni0

ANS: A

105. ;egula ubicuităţii, adică limitarea dreptului titularului modelului de utilitate de ainterzice terţilor efectuarea anumitor acte, a fost denumită şi:

a. dreptul de folosire personală anterioară b. regula unanimităţiic. principiul căderii creaţiei în domeniul public

ANS: A

106. Durata de protecţie a modelului de utilitate este de

a. >9 de ani ca şi în cazul invenţiilor b. ' ani cu începere de la data de depozit, care poate fi reînnoită cu

încă > perioade a c1te > ani fiecarec. @ ani

ANS: B

107. 3icenţele obligatorii în cazul modelelor de utilitate seacordă pentru:

a. aprovizionarea pieţei, te/nologia de semiconductoare, soiuri de

plante sau biote/nologie b. încurajarea monopolului în domeniuc. evitarea dublei protecţii

ANS: A

108. 8ransformarea cererii privind eliberarea titlului de protecţie se referă la:

a. sc/imbarea obiectului cererii în sensul trecerii de la investiţie lamodele de utilitate

b. trecerea de la modele la modele de utilitatec. trecerea de la invenţii la indicaţii geograficeANS: A

109. $onversia cererii privind eliberarea titlului de protecţie se referă la:

a. trecerea de la modele la modele de utilitate" b. trecerea de la invenţii la indicaţii geografice


25/25

c. sc/imbarea obiectului cererii în sensul trecerii de la model de utilitatela invenţie

ANS: C

110. $ererea internaţională pentru un model de utilitate care a primit dată dedepozit internaţional:

a. nu trebuie să conţină titlul invenţiei b. nu poate să conţină nici o revendicare"c. are acelaşi efect ca o cerere de model de utilitate care a fost depusă

la *S#+ la aceeaşi dată

ANS: C

111. Desc/iderea fazei naţionale în ;om1nia pentru un mode de utilitate se face întermen de:

a. %> luni de la data de depozit reglementar

b. )9 de luni de la data de depozit internaţional sau de la data priorităţiirevendicatec. ' luni de la data expunerii modelului de utilitate întro expoziţie

internaţională

ANS: B

dreptul proprietati intelectuale.doc

Documents