S T E N O G R A M A
ședinței Senatului din 5 septembrie 2017
S U M A R
1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:
- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca temă informații privind
realizarea programului de guvernare;
- Gheorghe Baciu (PMP) – declaraţie politică având ca titlu „De ce m-ați dus de lângă voi…”;
- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „2017, un an bun
și în agricultura județului Giurgiu”;
- Radu-Mihai Mihail (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Președinția Consiliului
Europei nu așteaptă programul de guvernare”;
- Victorel Lupu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Despre serviciile de urgență de
tip salvamont, salvamar și de prim ajutor”;
- Mircea-Vasile Cazan (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „PSD, jos mâna de pe
justiție!”;
- Ștefan-Radu Oprea (PSD) – replică la declaraţia politică a domnului senator Mircea-Vasile
Cazan;
- Eleonora-Carmen Hărău (PNL) – declaraţie politică având ca temă considerații despre
încredere și politică;
- Emilia Arcan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Declinul demografic”;
- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Să luăm aminte la voința
moților!”.
3
2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 19
3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 11 – 16 septembrie a.c. 30
4. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei şi faunei sălbatice. (L173/2017)
(Retrimitere la Comisia pentru mediu și Comisia economică, industrii şi servicii.)
30
5. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2015 privind înfiinţarea
Gărzilor forestiere. (L405/2015)
(Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale.)
(Retrimitere la Comisia pentru constituţionalitate, libertăţi civile şi monitorizare a executării
hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului.)
31
- 2 -
6. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996.
(L141/2017)
(Votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare.)
32
7. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind unele măsuri în domeniul protecţiei
apelor. (L147/2017)
33
8. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 67 din Legea nr. 46/2008
– Codul silvic. (L153/2017)
34
9. Continuarea dezbaterilor şi respingerea Propunerii legislative privind restituirea diferenţelor
salariale personalului din sectorul bugetar, determinate de măsurile de reduceri salariale
dispuse în temeiul art. 1 din Legea nr. 118/2010. (L106/2017)
37
10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice. (L128/2017)
(Retrimitere la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.)
41
- 3 -
S T E N O G R A M A
ședinței Senatului din 5 septembrie 2017
Ședința a început la ora 9.00.
Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte
al Senatului, înlocuit de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al Senatului,
asistați de domnii senatori Ștefan-Radu Oprea și Ion Ganea, secretari ai Senatului.
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi!
Asistat de Radu Oprea, declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi,
5 septembrie 2017.
În deschidere, o invit la microfon pe doamna senator PSD Doina Aldea… Doina
Teodorovici…
Doamna Doina-Elena Federovici:
Domnule președinte,
Distinși colegi senatori,
Astăzi voi susține declarația politică care în cuprinsul său conține informații despre
realizarea programului de guvernare.
Stimați colegi,
Există din ce în ce mai multe enunțuri în spațiul public prin care se afirmă că PSD nu-și
mai respectă programul de guvernare. Dacă această afirmație se multiplică, ar putea influența
percepția publică. Este deci necesar ca astfel de enunțuri să fie respinse cu fermitate, prin raportare
la cetățenii care beneficiază de măsurile luate până în prezent de guvernarea PSD. De aceea, în
declarația mea de astăzi voi enumera câteva din măsurile pe care actuala coaliție PSD-ALDE din
Guvern și Parlament le-a adoptat pentru români.
Cei care afirmă că PSD nu-și respectă promisiunile din campanie sunt rupți de realitate și
nu au deloc habar de ceea ce se întâmplă la nivelul cetățeanului obișnuit.
Cine spune că PSD nu-și respectă programul de guvernare, în mod cert nu știe cum trăiesc
cele 1,3 milioane de români cărora le-a crescut salariul minim, așa cum am promis în campanie.
În mod cert, nu știe cum trăiesc cele 5 milioane de pensionari cărora le-a crescut punctul de
pensie la 1 000 de lei, așa cum am promis în campanie.
În mod cert, nu cunoaște situația celor 2,2 milioane de pensionari cărora le-a crescut pensia
ca urmare a eliminării CASS, așa cum am promis în campanie.
- 4 -
De asemenea, în mod cert, nu știe ce gândesc cele 1,2 milioane de pensionari cu pensii mai
mici de 2 000 de lei, care au fost scutiți de la plata impozitului pe venit, așa cum am promis în
campanie.
În mod cert, nu realizează ce a însemnat creșterea salariilor pentru medici și profesori sau
pentru cei din administrația publică locală.
În mod cert, nu sunt la curent cu măsurile de reducere a impozitului pentru
microîntreprinderi la 1% pe cifra de afaceri, nu știu de cele 10 000 de firme noi care au primit un
ajutor de 200 000 de lei în programul Start-up, așa cum am promis în campania electorală.
În mod cert, nu a luat la cunoștință faptul că în acest an fermierii români au primit
subvențiile la timp, iar România a emis cea mai mare factură din Uniunea Europeană pentru plata
subvențiilor.
Distinși colegi,
Este pentru prima oară când un partid câștigător în alegeri urmărește punct cu punct
realizarea promisiunilor din campania electorală. Niciun alt partid aflat vreodată la guvernare nu a
condus țara după un program de guvernare prezentat înainte de alegeri așa cum face acum
guvernarea PSD-ALDE.
Este pentru prima oară când presa și opinia publică urmăresc îndeplinirea punct cu punct a
măsurilor prevăzute în acest program de guvernare al coaliției câștigătoare în alegeri. Până acum,
nimeni nu se mai uita pe program după ce era votat de Parlament.
Așadar, stimați colegi, cred că atunci când se fac acuzații cu privire la neîndeplinirea
anumitor programe sau la nepunerea în aplicare a măsurilor promise de PSD-ALDE, trebuie
consultat programul de guvernare înainte și comparat cu modul în care trăiesc românii acum, după
nouă luni de zile, de când actuala coaliție a preluat guvernarea.
Atât eu, cât și colegii mei din Parlament și Guvern avem întâlniri săptămânale cu cetățenii
din fiecare zonă a țării și le explicăm ce măsuri am adoptat, ce proiecte urmează să implementăm
la nivel social și economic și totodată le preluăm nemulțumirile și încercăm să le soluționăm.
Așadar ne respectăm promisiunile din campania electorală.
Vă mulțumesc.
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Îi mulțumim doamnei senator Doina-Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al
PSD.
Din partea Grupului parlamentar al PMP, îl invit la microfon pe domnul senator Baciu
Gheorghe.
Domnul Gheorghe Baciu:
Mulțumesc, domnule președinte.
- 5 -
Bună dimineața, dragi colegi!
Mi-am intitulat declarația politică de astăzi „De ce m-ați dus de lângă voi…”.
Stimați colegi,
Mult timp după plecarea de la Izvoru Mureșului, unde am fost invitat să particip, de data
aceasta în calitate de singur reprezentant al românilor din zonă în Senatul României, la lucrările
din acest an ale Universității de Vară, m-a urmărit ecoul cunoscutelor versuri ale „poetului
pătimirii noastre” care redau deznădejdea celor înstrăinați: „De ce m-ați dus de lângă voi,/De ce
m-ați dus de-acasă?”
Rezoluția adoptată de participanții la această reuniune, reprezentanți activi ai comunităților
românești restrânse din interiorul și din afara granițelor, reflectă pe deplin starea de incertitudine
care planează asupra păstrării identității naționale a acestora. Și dacă starea se află în incertitudine
care planează asupra… și dacă această stare se află, măcar declarativ, în preocupările
guvernanților atunci când este vorba de comunitățile din afara hotarelor țării, în pofida
nenumăratelor semnale venite din partea românilor numeric minoritari din centrul României,
situația românilor din Covasna și Harghita nu a fost niciodată abordată cu responsabilitate de către
vreunul din partidele reprezentate în Parlament și de guvernele pe care acestea le-au mandatat la
conducerea țării.
Reprezentarea lor în sferele de decizie cu privire la propria existență și devenire nu și-a
găsit rezolvarea legală nici după mai mult de un sfert de secol de guvernare democratică în această
țară, nici după mai mult de un deceniu de guvernare a legislației europene în acest domeniu. În
consiliile locale nu au acces din cauza numărului insuficient de voturi sau a dezbinării pe criterii
etnice. În administrația centrală nu suntem reprezentați pentru că avem o contribuție insignifiantă
la urna care propulsează un partid politic la guvernare.
După toate apelurile la solidaritate națională făcute de reprezentanții societății civile
românești din aceste județe, singura modalitate în care aceasta s-a manifestat, dacă nu ar fi să
glumim amar, se regăsește în redistribuirea rămășițelor voturilor obținute, în principal din județele
ardelenești, de indiferent care partid românesc, pentru completarea normei de reprezentare în
Parlament.
În actualul mandat parlamentar, nici măcar această solidaritate nu a funcționat, românii din
județul Harghita rămânând, pentru prima dată după ’89, fără reprezentant în Parlamentul
României. Fiindcă dacă toți cei 45 000 de votanți români din Covasna sau cei 40 431 din Harghita
ar vota un singur candidat pentru Camera Deputaților, nemaivorbind de candidatul pentru Senat,
tot nu s-ar întruni numărul de voturi necesar pentru completarea normei de reprezentare stabilită
de actuala legislație.
- 6 -
Fără a mai invoca prevederile constituționale referitoare la reprezentarea minorităților
naționale în Parlamentul României, în calitate de beneficiar al actualei legislații, vă îndemn pe toți,
stimați colegi, la o adevărată solidaritate, inclusiv politică, pentru a curma această situație aberantă
printr-o viziune legislativă care să reflecte realitatea existentă la nivelul celor 100 de ani pe care i-a
traversat România de la constituirea României Mari.
Ca un prinos comun adus Anului 100 al României Unite, în prima sesiune parlamentară a
acestuia vă îndemn la elaborarea unui act normativ, a unei inițiative legislative pentru modificarea
Legii electorale care să permită reprezentarea din oficiu în Parlament a comunităților românești
minoritare din județele Covasna și Harghita, respectând criteriile prevăzute de Constituție pentru
minoritățile naționale. Această intervenție legislativă, care ar urma să fie supusă dezbaterii
publice, ar legifera ca în circumscripțiile electorale în care numărul cetățenilor/locuitorilor de
naționalitate română este mai mic decât norma de reprezentare prevăzută de lege aceștia să fie
reprezentați în Camera Deputaților de un deputat, mandatele urmând a fi atribuite, peste numărul
total de deputați rezultat din norma de reprezentare, candidaților din listele de candidați sau
candidaților independenți din rândul locuitorilor de naționalitate română care au obținut cel mai
mare număr de voturi.
Adoptarea unei asemenea prevederi legale va reflecta recunoașterea de facto a realității
situației comunităților românești minoritare numeric din interiorul țării, în spiritul Normelor de
aplicare a legislației europene referitoare la protecția minorităților, reprezentând totodată o
posibilitate de rezolvare a multora din problemele pe care reprezentanții acestora le-au semnalat în
dezbaterile din programul unui forum de importanță națională, ignorat, din păcate, de o bună parte
a guvernanților și a opiniei publice.
Mai menționez că ediția a XV-a a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, desfășurată în
acest an în perioada 13 – 18 august, în organizarea, în principal, a Forumului românilor din județele
Covasna, Harghita și Mureș a avut ca generic „2 000 de ani de continuitate românească. De la Prima
Unire la Marea Unire. România și românii de pretutindeni, încotro?”. Este momentul, la an aniversar,
să răspundem într-un glas: „Acolo unde identitatea lor poate fi în siguranță. Acasă!”
Senator Gheorghe Baciu, Grupul parlamentar al Partidului Mișcarea Populară
Vă mulțumesc.
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Îi mulțumim domnului senator Gheorghe Baciu, din partea Grupului parlamentar al PMP.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator
Ovidiu-Cristian-Dan Marciu.
Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:
Bună dimineața!
- 7 -
Domnule președinte,
Onorat prezidiu,
Stimați colegi și stimate colege,
Declarația politică de astăzi poartă titlul „2017, un an bun și în agricultura județului
Giurgiu”.
România este una dintre țările europene cu cel mai ridicat potențial în sectorul agricol,
având a șasea cea mai mare suprafață agricolă utilizată dintre țările Uniunii Europene. Pentru anul
2017 este… pentru România anului 2017 este anul în care se văd rezultatele programului PSD de
modernizare a agriculturii la nivel național. Anul 2017 este anul în care subvențiile au fost
acordate la timp în agricultură, cu rezultate unice și producții record de grâu, cultură la care am
ajuns la producții de peste 10 tone la hectar, dar și la rapiță, mazăre, orz și orzoaică. Și, deosebit
de important pentru România, anul 2017 este anul în care băncile încep să caute fermieri.
Județul Giurgiu are o suprafață de circa 276 000 de hectare, din care 99% în sector privat,
respectiv 273 275 de hectare. Suprafața arabilă reprezintă 259 918 hectare, respectiv 94,16% din
suprafața agricolă. Suprafața arabilă se regăsește în proporție de 99% în sectorul privat, adică 257 319
hectare.
Județul Giurgiu are o identitate de județ agricol importantă. Activitatea economică principală,
agricultura, este practicată în proporție de peste 50% în regim de subzistență, statut ce trebuie
revitalizat prin revigorarea agriculturii și industriei alimentare, domenii cheie pentru dezvoltarea
județului Giurgiu. Insuficienta dezvoltare a competitivității fermelor agricole și a formării educaționale
cu specific agricol însă îi împiedică pe fermieri să fie concurențiali la nivelul pieței.
Dintre soluțiile imediate pentru revigorarea agriculturii județului, pot fi enumerate
gruparea micilor fermieri în asociații și grupuri de producători și găsirea de soluții sau alternative
pentru sistemul de irigații. O soluție constă în promovarea de campanii de informare și educare a
micului fermier în concordanță cu noile realități din sistemul agricol.
Structura culturilor agricole în anul 2016 – 2017 se prezintă astfel: grâu – de la 87 950 de
hectare, crește la 93 804 hectare; la orz – de la 25 860 de hectare, crește la 31 836 de hectare;
rapiță – de la 19 150, crește la 28 200 de hectare; la mazăre – de la 830, crește la 4 081 de hectare;
la tomate timpurii și de vară – de la 620 de hectare, la 954 de hectare.
Județul Giurgiu realizează în 2017 cele mai mari producții din ultimii 23 de ani, astfel:
grâu și triticale – producția crește cu 21,8%; orz și orzoaică – producția crește cu 31,7%; rapiță –
producția crește cu 24,3%; mazăre – producția crește cu 23,5%; tomate timpurii și de vară –
producția crește cu 21,2%.
- 8 -
Programul „Tomate”, derulat în anul 2017 conform Hotărârii de Guvern nr. 39/2017, a adus
județul Giurgiu pe locul doi în țară, cu un număr de 1 228 de beneficiari ai ajutorului de 3 000 de
hectare/beneficiar/an pentru susținerea produsului tomate în spații protejate.
Aceasta este dovada uriașului potențial al României.
Mulțumesc.
Senator de Giurgiu, Cristian Marciu
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Îi mulțumim domnului senator Cristian Marciu, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Din partea Grupului parlamentar al USR, îl invit la microfon pe domnul senator Radu
Mihail.
Domnul Radu-Mihai Mihail:
Doamnelor și domnilor,
Declarația mea se numește „Președinția Consiliului Europei nu așteaptă programul de
guvernare”.
Acum câteva luni, mai exact în ianuarie 2017, noul Guvern PSD ne propunea un program
de guvernare suficient de stufos încât să distragă atenția și îndeajuns de politicianist încât să mă
întreb dacă membrii PSD chiar au crezut în el.
La capitolul politică externă, guvernarea PSD ne-a promis „pregătirea corespunzătoare și
exercitarea în cele mai bune condiții de către România a președinției Consiliului Uniunii
Europene, în semestrul I al anului 2019, în condițiile devansării sale în urma brexit și având în
vedere necesitatea recuperării întârzierilor în pregătire, acumulate din păcate în anul 2016;
valorificarea acestei oportunități pentru crearea unui profil european consolidat al României, ca
stat membru matur și responsabil”. Deci aceasta este ceea ce anunța pompieristic Guvernul.
În martie, Guvernul aprobă un memorandum pentru accelerarea procesului de pregătire a
președinției României la Consiliul Uniunii Europene. O nouă bifă în hățișul birocratic, pentru că
planul mult trâmbițat a rămas, se pare, pe hârtie. Fundamentarea unei prime forme a setului de
priorități la jumătatea anului 2017, consolidarea cantitativă și calitativă din punct de vedere al
resurselor umane, financiare și logistică a mai multor sectoare ale aparatului administrativ,
definirea setului de priorități, necesarul de resurse umane, responsabilitățile de gestionare a
dosarelor legislative și nelegislative, precum și calendarul de reuniuni care vor avea loc în
România – acestea sunt doar câteva dintre prioritățile asumate de Guvern și, implicit, de
Ministerul Afacerilor Externe.
Între timp, prim-miniștrii s-au schimbat, dar ministrul de externe a rămas. Pesemne pentru
că a respectat programul de guvernare. Spun „pesemne” pentru că, dragi colegi, îl auzim mai des
pe domnul ministru Teodor Meleșcanu vorbind despre trecerea României la euro decât despre
- 9 -
președinția Consiliului Uniunii Europene și despre cum asigură coordonarea procesului de
pregătire a acestui eveniment.
Stimate domnule ministru Teodor Meleșcanu,
Vă întreb: ce ați făcut din ianuarie până acum pentru pregătirea acestui proiect extrem de
important pentru România? Ați promis un set de priorități până la jumătatea acestui an. Ne
îndreptăm spre sfârșitul lui 2017 și nimeni nu a auzit nimic despre implicarea Ministerului de
Externe și a altor ministere. Poate aveți impresia că președinția Uniunii Europene este ca
programul de guvernare: tot noi, la vremuri noi.
Vă asigur, domnule ministru, că este un efort de durată, care se va resimți nu doar la
nivelul ministerului pe care-l conduceți, ci în toate instituțiile centrale. De la pregătirea logistică,
administrativă, până la stabilirea agendei de țară cu care România trebuie să participe la dialog,
instituțiile sunt nepregătite, oamenii sunt nepregătiți.
Pentru că, domnule ministru, stimați colegi, președinția Consiliului Uniunii Europene nu
așteaptă după un program de guvernare. Ea se va întâmpla în 2019 și ne veți spuneți iarăși, dacă vă
veți găsi la aceeași tribună, că v-a găsit nepregătiți sau că greaua moștenire încă vă bântuie după
trei ani de guvernare.
Așteptăm răspunsul dumneavoastră și nu doar atât – vă cerem să vă implicați.
Mulțumesc.
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Mulțumim domnului senator Radu Mihail, din partea Grupului parlamentar al USR.
PAUZĂ
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Reluăm sesiunea de declarații politice și îl invit la microfon, din partea Grupului
parlamentar al PSD, pe domnul senator Victorel Lupu.
Domnul Victorel Lupu:
Bună dimineața, stimați colegi!
Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Despre serviciile de urgență de tip salvamont,
salvamar și de prim ajutor”.
Legea nr. 215/2001 – Legea administrației publice locale, cu modificările și completările
ulterioare, reglementează faptul că în exercitarea atribuțiilor privind gestionarea serviciilor
furnizate către cetățeni, consiliul local asigură, potrivit competențelor sale și în condițiile legii,
cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind serviciile de urgență de
tip salvamont, salvamar și de prim ajutor.
Deplasându-ne pe litoralul românesc în perioada estivală, observăm activitatea
salvamarilor aflați în exercițiul funcțiunii. Acești oameni, cu precădere tineri, care dau dovadă de
- 10 -
mult curaj și stăpânire de sine, exercită un serviciu de urgență de extremă importanță, în cazuri de
criză maximă, la limita vieții, pentru unele persoane aflate pe litoralul Mării Negre.
Accidentele și incidentele de pe litoral din acest an, dar și din anii anteriori au la bază doar
atitudinea și comportamentul total neadecvat al unora care vin la odihnă ori distracții pe litoral.
Întotdeauna, de ani buni, salvamarii au fost și sunt oamenii potriviți la locul potrivit, salvând
nenumărate vieți ale semenilor lor. Cred că disciplinarea unora dintre cetățenii aflați în concedii de
odihnă se poate face doar cu implicarea mai activă și mai responsabilă a poliției locale, alături de
salvamari, exact așa cum se întâmplă în celelalte țări din Uniunea Europeană, de unde putem
prelua expertiza multianuală și buna practică.
Poate constatarea unor fapte contravenționale de către oamenii legii și aplicarea unor
avertismente scrise și chiar amenzi contravenționale ferme ar avea menirea de a mai stăpâni ori
liniști unele persoane certate cu legea. Poate este cazul de înființare a unei poliții a plajelor și
litoralului.
Privind dintr-o altă perspectivă această problemă, citez doar două titluri semnificative
apărute în cotidiene din țara noastră: „Un salvamar, rănit după ce a fost lovit de un skijet în
Mamaia” și „Orice drogat sau bețiv poate închiria un skijet în Mamaia”. Aici trag un adevărat
semnal de alarmă. Mânați de singurul gând al distracției cu orice preț ori năuciți de aburii
băuturilor alcoolice și ai unor substanțe interzise, „vitejii” de pe skijeturi s-au aflat ei înșiși și
membrii familiilor lor în pericol evident sau au devenit pericole veritabile pentru alți bărbați,
femei și copii nevinovați aflați la odihnă pe litoral.
Cred că se impune să se reglementeze mult mai bine modul în care se fac închirierea
skijeturilor, autorizarea anuală a deținătorilor de skijeturi, iar contractele-cadru de închiriere în
formă scrisă să cuprindă drepturi și libertăți, dar și obligații, răspunderi, îndatoriri ale părților
contractante în impunerea unor limite minime de vârstă pentru cei care vor să conducă un skijet,
precum și cunoștințe minime de prevenire a accidentelor, de conducere cu respectarea vitezei de
deplasare până la limita evitării oricăror pericole, iar încălcarea cu vinovăție a clauzelor
contractului, însușite și asumate prin semnătură, să atragă de îndată răspunderea contravențională,
civilă sau penală, după caz, inclusiv proceduri ferme de executare silită și altele.
La fel trebuie analizate, sub toate aspectele, și serviciile de urgență de tip salvamont,
precum și cele de prim ajutor. Mijloacele mass-media fac adeseori trimiteri punctuale și la
activitatea acestor servicii, cu plusurile și minusurile lor zilnice.
Astfel, se constată că prezentul demers izvorăște din realitățile cotidiene arhicunoscute sus
menționate. Cred că se impune cu necesitate ca în toate aceste servicii de urgență să se fixeze o
practică unitară asupra tuturor problemelor de drept care au fost soluționate în mod diferit, în scopul de
a se asigura o interpretare unică și o aplicare uniformă a legii, cu efecte numai pentru viitor.
- 11 -
Consider că sunt necesare o abordare europeană și un alt tip de gestionare pentru aspectele
aduse astăzi în atenția dumneavoastră, știind că munca inteligentă a salvamarilor și, respectiv,
folosirea civilizată a skijeturilor, precum și activitatea salvamontiștilor, dar și alte elemente
specifice pot deveni, în scurt timp, puncte forte ale litoralului românesc și ale munților noștri,
aflate în concurență acerbă cu spații similare din alte țări europene, și nu numai.
De aceea, ca senator în Parlamentul României, fac un apel la membrii Guvernului să-și
intensifice preocupările curente în vederea construirii și cristalizării unei adevărate culturi
naționale privind prevenirea și salvarea vieții oamenilor, asigurarea tuturor condițiilor privind
munca și protecția socială a muncii.
Cu respect, Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași
Mulțumesc pentru atenție.
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Îi mulțumim domnului senator Victorel Lupu, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul senator Mircea
Cazan.
Domnul Mircea-Vasile Cazan:
Domnule președinte,
Dragi colegi,
Declarație politică „PSD, jos mâna de pe justiție!”
Este evident că, prin acțiunile pe care PSD dorește să le impună în domeniul justiției în
ultima perioadă, în România astăzi democrația este în pericol.
PSD are acum controlul asupra tuturor instituțiilor publice, cu excepția Administrației
Prezidențiale, a parchetelor și a instanțelor de judecată. Celelalte instituții se află sub dominația
PSD. El acum dorește să impună controlul politic asupra sistemului de justiție, să întoarcă
România în urmă cu mai bine de zece ani, adică în momentul în care România nu era stat membru
în Uniunea Europeană.
Inițiativele prezentate de ministrul justiției Tudorel Toader în luna august demonstrează
cetățenilor, de fapt, un amplu mecanism prin care se vrea trecerea sistemului de justiție sub control
politic, de la șefii parchetelor până la simplii procurori. Miza PSD este să nu mai răspundă în fața
legii pentru ilegalitățile comise, iar guvernarea – doar un instrument de a sustrage sistematic bani
din buzunarul contribuabililor, fapt pe care PSD-iștii îl consideră o normalitate.
Premierul Mihai Tudose și ministrul justiției Tudorel Toader au încercat manipularea
opiniei publice, sugerând faptul că propunerile pe care ar urma să le facă domnul ministru Toader
ar fi avut girul Comisiei Europene, prin prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans
Timmermans, dar Comisia Europeană a negat faptul că ar fi fost informată despre aceste propuneri
- 12 -
de modificare a legilor justiției, iar reacția oponentă a întregii societăți civile, a Președintelui
României, a organizațiilor judiciare, a parchetelor este cu totul îndreptățită și justificată.
Scoaterea Președintelui din ecuația numirii șefilor de parchete permite arbitrajul
ministrului de justiție, care este politic, în nominalizarea acestora. Ministrul politic va căuta să
numească procurori obedienți, care să răspundă la comenzi și care să nu mai îndrăznească să
declanșeze anchete împotriva protejaților din clientela politico-economică. Mai mult, parchetele
pot să se transforme într-o armă politică de luptă împotriva opozanților.
Restrângerea independenței procurorului și introducerea cenzurii asupra dosarelor,
instituirea unei secții speciale pentru cercetarea actelor de corupție în rândul magistraților, trecerea
inspecției judiciare sub control politic al Ministerului Justiției reprezintă niște măsuri coercitive și
PNL este categoric împotrivă și se va lupta cu toate armele pentru a împiedica adoptarea acestor
absurdități, care pot să ducă la distrugerea independenței puterii judecătorești și să pună sub
semnul întrebării democrația din România.
Senator PNL de Sibiu, Mircea Cazan
Mulțumesc.
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Îi mulțumim domnului senator Mircea Cazan, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Pentru un drept la replică, din partea PSD, domnul Radu Oprea.
(Domnul senator Ștefan-Radu Oprea, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul
central pentru a lua cuvântul.)
Domnul Ștefan-Radu Oprea:
Mulțumesc, domnule președinte.
Îi recomand colegului să citească cu atenție declarațiile președintelui lor, Ludovic Orban,
de acum trei ani în urmă și să constate că fractura logică se află în interiorul PNL-ului; să vedeți că
aveați anumite declarații – prin vocea președintelui dumneavoastră – acum trei ani și altele acum.
Vă suciți după cum bate vântul.
Și vă recomand, de asemenea, să citiți cu atenție recomandările Comisiei de la Veneția.
(Domnul senator Ștefan-Radu Oprea, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Îi mulțumim domnului Radu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PSD.
O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe doamna senator
Eleonora-Carmen Hărău.
Doamna Eleonora-Carmen Hărău:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Stimați colegi,
- 13 -
Audierea domnului prim-ministru Tudose în Camera Deputaților ieri m-a dus la formularea
în scris a unor reflecții mai vechi, și anume m-am gândit și vă comunic și dumneavoastră câteva
gânduri despre încredere și politică.
Căci Guvernul, varianta Dragnea 2, ne-a cerut încrederea, ne-a cerut să punem temei pe
cinste, pe sinceritate, pe bună-credință. În mod indirect, domnul Dragnea în persoană ne cere
sistematic acest lucru. Și noi ce să facem? Și cetățenii acestei țări ce să facă?
Domnul Tudose ieri nu a făcut niciun fel de referire clară la structura programului de
guvernare – varianta revizuită, dar am citit-o, am recitit-o eu, un politician responsabil, care face
comparații pe care le vrea pertinente, și dezideratele Domniilor Lor sunt următoarele. „România
crește sănătos”, zice PSD. „România construiește”, zice același PSD. „România crește inteligent.”
Auziți, „inteligent”! „România angajează.” „România crește verde.” Și culmea, culmea
dezinformării politice: „România, mai aproape de Europa.”
Cum realizează PSD aceste deziderate? Cu împrumuturi preconizate în 2017 a fi 15,7
miliarde de euro, din care în șapte luni s-au realizat 10,7, împrumuturi care plătesc consumul unei
națiuni ce importă cu mult mai mult decât poate produce pentru propriul consum și pentru export,
finanțând și crescând sănătos, plătind salarii bune în țările din care importăm?!
Cum face PSD aceasta? Fără investiții, acestea fiind drastic amputate pentru a susține
cheltuieli din zona socială cu scop pur electoral și de menținere a simpatiei populare?! Fără
fonduri europene, transformând România într-o țară care mai degrabă contribuie la fondurile
comunitare decât profită de ele?! Împovărându-i pe cei ce au performanțe economice, aruncând în
incertitudine tot capitalul prezent în România, cu riscul de a-l pune pe fugă și pe cel autohton,
chiar dacă are posibilități mai reduse de a migra?! Cu noi experimente educaționale făcute de
personaje semidocte, penibile, săltate la nivel de constructori ai politicilor publice sau cu copii
nevaccinați, care mor atinși de epidemii de multă vreme eradicate în lumea civilizată?! Sau poate
cu autism față de principiile europene, care consideră de neîngăduit atingerea independenței
justiției. Nu ne-ar ajunge ziua să epuizăm lista întrebărilor posibile.
Citez: „Guvernarea noastră va renunța la acel complex pe care multe guvernări în România
l-au avut, și anume că sunt unele lucruri care nu se pot face în țara noastră, deși foarte multe state
le-au făcut cu mult înainte cu rezultate foarte bune”, ne-a spus domnul Tudose. De fapt, domnul
Dragnea, prin vocea domnului Tudose.
Păi, dacă domnul prim-ministru se referă la a pune pe fugă deponenții din bănci, vreau să-l
informez că n-a făcut nimeni în lume, în niciun stat din lume, lucrul acesta. Iar dacă Domniei Sale
îi va ieși, rezultatele nu vor fi unele benefice pentru țară.
- 14 -
Deci încredere. Altfel nu există viață, altfel n-ar exista politică. Și, dacă îmi aduc bine
aminte, tot pe la PSD, domnul Geoană a avut o carte, o cărțulie, o broșură numită „Încredere”. Ei,
s-a ales praful de ea, mucegăiește cine știe prin ce depozit de editură.
Stimați colegi din coaliția PSD-ALDE,
Încrederea și respectul se câștigă cu fapte, nu cu vorbe. Suntem după opt luni de guvernare
PSD-ALDE și ne-ați arătat că nu știți să guvernați, că ați venit întâi cu un program de guvernare
pentru ca apoi să veniți cu altul, concediindu-vă propriul guvern, că nu respectați cetățenii acestei
țări, că scopul Domniilor Voastre este scopul strict personal al domnului Dragnea și al celor care îl
susțin. Dacă ați avea onoare, ați avea puterea să recunoașteți eșecul. Victor Ponta, fostul
dumneavoastră Dumnezeu, o face.
Încredere în PSD?! Onoare în PSD?! Stați liniștiți, dacă vreți să v-o „repereze” domnul
Dragnea, după modelul în care a „reperat” domn’ Mitică onoarea negustoresei lui Caragiale!
Vă mulțumesc pentru atenție.
Senator PNL din județul Hunedoara, Eleonora-Carmen Hărău
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Îi mulțumim doamnei senator Eleonora-Carmen Hărău, din partea Grupului parlamentar al
PSD… PNL.
O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Emilia
Arcan.
Doamna Emilia Arcan:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Bună dimineața, distinși colegi!
Tema declarației mele politice de astăzi se intitulează „Declinul demografic”.
Distinși colegi,
Mi se pare că în acest an ne-au acaparat atenția și preocupările multe chestiuni punctuale,
fragmentare, pe termen foarte scurt și fără impact în societate, riscând să ne pierdem timpul prețios
cu aspecte asupra cărora nu merită să ne aplecăm.
În piața publică românească se aude o permanentă gălăgie asupra unor lucruri de nimic
sau, și mai rău, asupra unor false probleme. De aceea, în loc să progresăm, batem pasul pe loc, nu
îndrăznim să punem întrebări esențiale și să dezbatem soluții serioase, ci ne pierdem timpul
răspunzând unor minciuni răspândite sau provocate de cei care nu au sau nu știu să facă ceva util
în viață.
Deloc întâmplător, cele mai multe falsuri și minciuni au fost aruncate asupra liderului PSD,
a familiei sale, a actualilor sau foștilor săi colaboratori, a reprezentanților partidului de
guvernământ, precum și asupra colegilor noștri de alianță. Toate acestea, cu sprijinul unor instituții
- 15 -
care, altfel, se dau serioase, dar mai ales prin agenții și campanii de presă întreținute interesat de
aceia care fie se văd amenințați de a pierde profituri nemeritate, fie nu mai ajung la bani și
butoanele puterii.
Or, în cursul acestui an au continuat să apară informații importante pentru evoluția țării
noastre, dar care nu rețin atenția, cărora nu le dăm importanța cuvenită și, de aceea, problemele
trenează și se agravează.
Una dintre acestea se referă la declinul demografic din țara noastră. Acest fenomen pune
sub semnul întrebării prezentul și viitorul României mai mult decât amenințările teroriste sau
cursa înarmării. Mă întreb de ce în acest domeniu nu avem instituții, legislații și politici la fel de
aplicate precum acelea din domeniul siguranței și apărării naționale.
Dacă nu oprim declinul demografic și nu inversăm procesele care generează un spor
natural pozitiv, riscăm ca națiunea română să fie amenințată la propriu cu o lentă, dar certă
dispariție. Consider că pe acest teren nu mai este loc de indolență politică sau națională.
Doamnelor și domnilor senatori,
M-am oprit la această declarație privind declinul demografic și pentru că în luna august au
apărat datele Eurostat privind migrația forței de muncă în Europa, date care ne poziționează ca a
doua țară europeană, după Polonia, ca sursă de populație muncitoare pentru celelalte state
europene. Iar în ultimii ani se poate vorbi de plecări în masă ale tinerilor absolvenți de liceu și
facultate.
Nu sunt specialistă în demografie, dar, ca persoană publică, chem toate forțele competente
pentru conturarea unui program de importanță vitală pentru România demografică. Avem nevoie
de soluții viabile, care să nu forțeze sau să blocheze procesele naturale, ci care să echilibreze
fluxurile între cei care se nasc sau revin în țară și cei care pleacă.
Am înțeles că și la nivelul Uniunii Europene problemelor populației și proceselor
migratorii li se acordă un grad de prioritate ridicat, chiar dacă statele mai dezvoltate nu se află sub
un grav declin ca România.
Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.
Vă mulțumesc.
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Îi mulțumim doamnei senator Emilia Arcan, din partea Grupului parlamentar al PSD.
PAUZĂ
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Reluăm sesiunea de declarații politice cu o declarație pe care o fac în numele Grupului
parlamentar al USR.
- 16 -
(Domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la
microfonul central pentru a lua cuvântul.)
Bună dimineața!
Declarația de astăzi se intitulează „Să luăm aminte la voința moților!”.
Stimate colege și stimați colegi,
Îmi permit să vă transmit astăzi, de la tribuna Senatului României, solicitările imperative ale
locuitorilor Munților Apuseni, așa cum au fost exprimate la Marea Adunare de la Câmpeni, pe data de
19 octombrie 2013. Chiar dacă au trecut patru ani de când au fost citite în fața a peste 5 000 de moți și
a sute de susținători ai acestora, cea mai mare parte a lor au rămas de strictă actualitate și cred că nu vă
e greu să înțelegeți de ce.
Proclamația de la Câmpeni:
„Noi, locuitorii Munților Apuseni, adunați astăzi, 19 octombrie 2013, la Câmpeni, afirmăm
dreptul de a ne decide singuri soarta. În temeiul acestui deziderat legitim, proclamăm:
Pământul, pădurile, pășunile, apa și aerul Munților Apuseni aparțin celor care locuim aici,
așa cum ne-au fost lăsate moștenire de străbuni. Avem dreptul și obligația să le transmitem în
bună stare urmașilor noștri, pentru ca și ei să se poată bucura de ele. Locuitorii Apusenilor sunt cei
îndreptățiți să decidă care e cel mai potrivit mod prin care bogățiile cu care ne-au înzestrat natura
și bunul Dumnezeu vor fi valorificate în folosul comunității noastre și al României!
Viața în Munții Apuseni nu e ușoară, dar avem pășuni pe care putem să ne creștem vitele,
avem păduri din care, cu bună măsură, putem lua lemne pentru fabricile noastre de mobilă, încă
mai avem ape curate, peisaje, monumente ale naturii și o istorie care atrag zeci de mii de turiști în
fiecare an. Sunt activități de pe urma cărora locuitorii Apusenilor trăiesc deja și sunt oportunități
de dezvoltare, care, valorificate cu înțelepciune, pot să ne asigure un trai bun atât nouă, cât și
copiilor și nepoților noștri. Noi nu cerșim la ușile altora; alții au venit la ușa noastră și încearcă să
ne distrugă ceea ce ne aparține!
Din aceste activități și din dezvoltarea lor se pot colecta taxe și impozite care să fie
administrate în folosul nostru și al cetățenilor români. Cerem celor care ne reprezintă, în consiliile
locale și județene, în primării, în Parlament și Guvern, să folosească cu responsabilitate deplină
aceste taxe și impozite, pentru a construi drumuri, școli și spitale. Acești bani nu sunt pentru
buzunarele lor, ci pentru a asigura dezvoltarea comunităților și o viață fericită pentru cei care
contribuie la buget. Dacă se dovedește că, încălcându-ni-se voința, acești bani vor fi folosiți
împotriva noastră, ne asumăm dreptul de a nu-i mai recunoaște ca reprezentanți legitimi și ne vom
apăra așa cum orice om e îndreptățit să se apere împotriva celui care vrea să-i facă un rău! Orice
străin e bine-venit în Munții Apuseni atâta vreme cât ne respectă modul de viață și nu întreprinde
nimic în măsură să-l schimbe împotriva voinței noastre. Ne păstrăm dreptul de a lupta împotriva
- 17 -
tuturor celor care prin viclenie, hoție și corupție vin aici pentru a fura ce-i al nostru ori pentru a
distruge resursele naturale și istorice de care depinde viața noastră. Fericirea și bunăstarea nimănui
nu se pot baza pe nefericirea și sărăcirea semenilor săi!
În considerarea celor enunțate mai sus, le transmitem guvernanților și politicienilor, în mod
imperativ, următoarele revendicări punctuale:
- respingerea de către Parlament a tuturor proiectelor de lege care prevăd măsuri speciale
de expropriere a cetățenilor români, precum și alte măsuri derogatorii de la regimul legal de
protecție a mediului, patrimoniului cultural, apelor, pajiștilor și terenurilor agricole, bunurilor
imobiliare, în favoarea companiilor miniere de orice tip;
- interzicerea prin lege a autorizării cianurii în activitățile miniere din România;
- includerea Roșiei Montane pe Lista tentativă a României pentru UNESCO;
- respingerea de urgență, prin hotărâre de guvern, a acordului de mediu pentru proiectul
minier de la Roșia Montană;
- desecretizarea tuturor contractelor și actelor adiționale încheiate de către Guvern
referitoare la înstrăinarea, cedarea, concesionarea resurselor minerale ale României;
- demisia inițiatorilor proiectului de lege specială pentru Roșia Montană;
- asumarea de către Guvern a expertizei și a punctelor de vedere referitoare la proiectul
minier de la Roșia Montană exprimate de: Academia Română, Asociația Ad Astra, Institutul
Geologic Român, Ordinul Arhitecților din România, Sinodul BOR, Sinodul BRU și al celorlalte
biserici creștine din România, precum și de experți independenți;
- crearea unei comisii parlamentare de anchetă a afacerii Roșia Montană sub toate
aspectele: înstrăinarea zăcămintelor, acordarea licenței, sponsorizările RMGC către instituții
publice și private, ONG-uri, persoane fizice, influențarea deciziilor politice, încălcarea unor
hotărâri judecătorești definitive, modul în care publicitatea oferită de companie a afectat libertatea
presei și dreptul la liberă exprimare;
- refacerea și dezvoltarea infrastructurii rutiere din zona Munților Apuseni și acordarea
unor facilități fiscale și de altă natură pentru dezvoltarea activităților economice în următoarele
domenii: turism, prelucrarea lemnului și refacerea fondului forestier, creșterea și prelucrarea
produselor de origine animală, apicultură, alte activități specifice zonei;
- adoptarea de către Guvernul României a unor politici publice, ca și elaborarea, cu ajutorul
societății civile reale, a unei strategii care să prevadă măsuri în acord cu principiile dezvoltării
durabile, ale utilizării optime a resurselor, ale conservării patrimoniului cultural-istoric și ale
sprijinirii întreprinzătorilor locali;
- 18 -
- începerea de către instituțiile abilitate a cercetării penale în cazul persoanelor care au
semnat sau au participat la elaborarea și avizarea de documente cu privire la proiectul de
exploatare minieră de la Roșia Montană;
- interzicerea prin lege a utilizării metodei fracturării hidraulice în exploatarea gazelor de
șist și respectarea, în zonele vizate pentru această exploatare, a voinței suverane a cetățenilor, cu
care ne exprimăm deplina solidaritate.
Aceasta este voința noastră, a locuitorilor Munților Apuseni, a oamenilor liberi prezenți la
Marea Adunare de la Câmpeni, exprimată public astăzi, 19 octombrie 2013, cu spiritul și gândul
îndreptate către o dezvoltare durabilă, care să asigure accesul pentru mai multe generații la toate
resursele cu care Dumnezeu ne-a înzestrat.
Așa să ne ajute Dumnezeu!”
Stimate colege și stimați colegi,
Am avut șansa să particip pe 19 octombrie 2013 la Marea Adunare de la Câmpeni, în
cadrul căreia s-a dat citire și a fost adoptată de miile de locuitori ai Apusenilor prezenți
proclamația pe care tocmai ați ascultat-o. Am afirmat și atunci și mențin cele spuse: 19 octombrie
2013 a devenit o dată pentru istoria României. A fost una din acele zile în care oamenii liberi se
ridică pentru a protesta împotriva nedreptății și abuzurilor, afirmându-și demnitatea și oferindu-le
semenilor lor, copiilor și nepoților un model care să-i inspire și să le dea un sens în viață.
Cum vă închipuiți, stimate colege și stimați colegi, că s-ar putea face proiectul minier de la
Roșia Montană? Trecând cu tancurile peste locuitorii Munților Apuseni care o apără?!
La patru ani distanță de ceea ce presa din întreaga lume a numit „Toamna românească”,
Guvernul României atentează, din nou, la integritatea Roșiei Montane. Cei a căror demisie se
cerea în 2013 au părăsit pe ușa din dos Palatul Victoria. Urmașii lor au pus gând rău Munților
Apuseni, anunțându-și intenția de a retrage Roșia Montană de pe Lista indicativă a UNESCO.
Diferite proiecte legislative, trimise deja sau aflate în drum către Parlament, încearcă să netezească
drumul buldozerelor, al camioanelor cu dinamită și al cisternelor cu cianură către Cârnic, Cetate,
Jig-Văidoaia și Orlea, celebrii munți ai Roșiei Montane.
Stimate colege și stimați colegi,
Vă avertizez: nu vă jucați cu răbdarea moților și în general a cetățenilor români! Au mai
încercat și alții și știți ce au pățit. Mai bine haideți să ne unim eforturile și să le oferim locuitorilor
Roșiei Montane și tuturor locuitorilor, în concordanță cu voința acestora, o șansă reală la
bunăstare, atât pentru generația actuală, cât și pentru generațiile viitoare!
Stimate colege și stimați colegi,
Vă asigur că ceea ce vom legifera în aceste zile, săptămâni și luni în Parlamentul României
legat de Roșia Montană va intra în istorie. O parte din istorie a fost deja scrisă. O puteți citi în
- 19 -
această carte, pe care am documentat-o timp de 11 ani. Depinde de dumneavoastră în ce mod o să
fiți prezentați în ediția a II-a, revizuită și adăugită.
Mulțumesc.
Mihai Goțiu, senator de Cluj
(Domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, revine la prezidiu.)
PAUZĂ
Domnul Remus Mihai Goțiu:
În încheierea ședinței de declarații politice, dau citire senatorilor care au mai depus astfel
de declarații, fără a le susține:
- din partea Grupului parlamentar al PSD – Florian-Dorel Bodog, Nicolae Bădălău, Tit-Liviu
Brăiloiu, Nicolae Moga și Lucian Trufin;
- din partea Grupului parlamentar al PNL – Țapu Nazare Eugen, George-Cătălin Stângă,
Iancu Caracota, Costel Șoptică, Cornel Popa;
- din partea Grupului parlamentar al USR – Adrian Wiener și Vlad Alexandrescu;
- și din partea Grupului parlamentar al PMP – Dorin-Valeriu Bădulescu.
Împreună cu secretarul de ședință Radu Oprea, declar închisă sesiunea de declarații
politice.
Urmează sesiunea de plen.
PAUZĂ
*
(Conducerea ședinței este preluată de domnul senator Iulian-Claudiu Manda,
vicepreședinte al Senatului.)
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Bună dimineața!
Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală, pentru a începe ședința de plen. În acest
moment încă nu avem cvorum de lucru.
PAUZĂ
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă ședința plenului Senatului de azi, 5 septembrie 2017, ședință condusă de
subsemnatul, asistat de domnii secretari Ion Ganea și Radu Oprea.
Vă anunț că din totalul de 136 de senatori și-au înregistrat prezența 75, cvorumul legal de
lucru fiind îndeplinit.
Ordinea de zi a ședinței de plen a fost distribuită.
Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi. Nu sunt.
- 20 -
Atunci, supun votului dumneavoastră ordinea de zi.
Vă rog să votați.
Cu 65 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.
Programul de lucru pentru astăzi este următorul: între orele 10.30 și 13.00, lucrări în plenul
Senatului, după care urmează lucrări în comisiile permanente.
Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru pentru ziua de azi.
Vă rog, doamna senator Presadă, microfonul 2, aveți cuvântul.
Doamna Florina-Raluca Presadă:
Bună ziua!
Mulțumesc mult.
Nu știu dacă avem cvorum. Chiar aș vrea să numărăm încă o dată prezenții.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc pentru sugestie.
Acum îmi dau seama de ce domnul Goțiu întreabă la Biroul permanent de fiecare dată că
nu știe cum e, dar pot să iau intervenția dumneavoastră ca pe o sugestie și îl rog pe domnul senator
Ganea să citească tabelul cu colegii prezenți, să vedem dacă avem cvorum.
Pentru dumneavoastră, vă spun că și-au înregistrat prezența 75 de persoane și dacă au votat
doar 65 nu înseamnă neapărat că nu sunt în sală sau că nu avem cvorum. Dar, ca să înțelegeți
dumneavoastră, nu e nicio problemă, o să întârziem câteva minute.
Domnul Ion Ganea:
Stimați colegi,
Așa cum v-a anunțat și domnul președinte de ședință, voi da citire listei cu senatorii
prezenți la ședința de astăzi.
1 Alexandrescu Vlad-Tudor absent
2 Andronescu Ecaterina prezentă
3 Arcan Emilia prezentă
4 Arcaş Viorel absent
5 Avram Nicolae prezent
6 Baciu Gheorghe prezent
7 Badea Viorel-Riceard prezent
8 Bădălău Niculae prezent
9 Bădulescu Dorin-Valeriu prezent
10 Băsescu Traian misiune Polonia; absent
11 Benea Adrian-Dragoş prezent
- 21 -
12 Bodog Florian-Dorel absent
13 Botnariu Emanuel-Gabriel absent
14 Brăiloiu Tit-Liviu prezent
15 Breaz Valer-Daniel absent
Din sală: Este. Este prezent.
Domnul Ion Ganea:
E prezent?
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Domnule secretar, să zică „prezent”!
Domnul Ion Ganea:
Unde e? Mai tare.
Prezent.
16 Bulacu Romulus prezent
17 Butunoi Ionel-Daniel prezent
18 Cadariu Constantin-Daniel absent
19 Caracota Iancu
Acum a venit. Prezent.
Ai avut noroc.
20 Cazan Mircea-Vasile prezent
21 Cazanciuc Robert-Marius prezent
22 Cârciumaru Florin prezent
23 Chirteş Ioan-Cristian prezent
24 Chisăliţă Ioan-Narcis prezent
25 Chiţac Vergil absent
Cîțu Florin-Vasile prezent
27 Coliban Allen absent
28 Corlăţean Titus absent; misiune
29 Costoiu Mihnea-Cosmin absent
30 Covaciu Severica-Rodica prezentă
31 Craioveanu Elena-Lavinia prezentă
32 Creţu Gabriela
33 Cristina Ioan absent
E prezentă Covaciu.
- 22 -
34 Császár Károly Zsolt prezent
35 Cseke Attila-Zoltan prezent
36 Dan Carmen Daniela misiune
37 Dănăilă Leon prezent
Domnul doctor e în fiecare zi prezent.
38 Deneş Ioan prezent
39 Derzsi Ákos prezent
40 Diaconescu Renică absent
41 Diaconu Adrian-Nicolae absent
42 Dinică Silvia-Monica prezentă
43 Dinu Nicoleta-Ramona prezentă
44 Dircă George-Edward prezent
45 Dogariu Eugen absent
46 Dumitrescu Cristian-Sorin
47 Dumitrescu Iulian
48 Dunca Marius-Alexandru prezent
49 Fălcoi Nicu
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Domnule secretar,
Domnul Dumitrescu a venit. V-a auzit de la ușă.
Domnul Ion Ganea:
Am înțeles.
Dunca… lăsați… la sfârșit.
50 Fălcoi Nicu prezent
Federovici Doina-Elena prezentă
51 Fejér László-Ődőn absent
52 Fenechiu Cătălin-Daniel prezent
53 Fifor Mihai-Viorel
E în misiune probabil. (Discuții în sală.)
Prezent? E în misiune.
54 Filipescu Răducu-George lipsește
55 Ganea Ion prezent
- 23 -
56 Ghica Cristian prezent
57 Gorghiu Alina-Ştefania prezentă
58 Goţiu Remus Mihai prezent
59 Hadârcă Ion prezent
60 Hărău Eleonora-Carmen prezentă
61 Ilea Vasile absent
Îmi fac numai dușmani acum.
62 Ilie Viorel prezent
63 Ionaşcu Gabi prezent
64 Iordache Virginel absent
Din sală: Prezent.
Domnul Ion Ganea:
Unde e?
Ridică mâna. Ridică-te în picioare.
65 Iriza Scarlat prezent
66 László Attila absent
67 Leş Gabriel-Beniamin prezent
68 Lungu Dan prezent
69 Lungu Vasile-Cristian
Domnul Vasile-Cristian Lungu (din sală):
Prezent.
Domnul Ion Ganea:
Păi, grăbește-te și tu.
70 Lupu Victorel
71 Manda Iulian-Claudiu prezent
72 Manoliu Dan prezent
73 Marciu Ovidiu-Cristian-Dan prezent
74 Marin Gheorghe absent
Prezent. Ziceți și din… da. (Discuții în sală.)
75 Marin Nicolae
76 Marussi George-Nicolae prezent
77 Matei Constantin-Bogdan
- 24 -
78 Mazilu Liviu-Lucian prezent
79 Meleşcanu Teodor-Viorel misiune
80 Mihail Radu-Mihai prezent
81 Mihu Ştefan
82 Mirea Siminica
83 Moga Nicolae absent
84 Nicoară Marius-Petre prezent
85 Nicolae Şerban prezent
86 Niţă Ilie prezent
E absent? Parcă l-am văzut. Nu?
E plecat, da?
87 Novák Csaba-Zoltán prezent
88 Oprea Mario-Ovidiu prezent
89 Oprea Ştefan-Radu prezent
90 Orţan Ovidiu-Florin prezent
91 Pavel Marian
Domnul Marian Pavel (din sală):
Prezent.
Domnul Ion Ganea:
92 Paţurcă Roxana-Natalia este
93 Pauliuc Nicoleta absentă
94 Pănescu Doru-Adrian
95 Pereş Alexandru
96 Pîrvulescu Eugen
98 Pop Gheorghe prezent
Pop Liviu-Marian misiune
99 Popa Cornel
100 Popa Ion
101 Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton misiune
102 Preda Radu-Cosmin
103 Presadă Florina-Raluca prezentă
104 Resmeriţă Cornel-Cristian prezent
- 25 -
L-am văzut.
105 Romaşcanu Lucian absent
106 Rotaru Ion
Ruse Mihai
108 Salan Viorel
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Domnule secretar, am rugămintea, după ce-l vedeți pe coleg, să și spuneți „prezent” sau
„absent”.
În regulă. Mulțumesc.
Domnul Ion Ganea:
Dacă nu-l monitorizez bine, îmi atrageți atenția.
109 Savin Emanoil
Prezent? Absent.
110 Sbîrnea Liliana prezentă
111 Scântei Laura-Iuliana
Parcă am văzut-o pe doamna Scântei, parcă, parcă era.
112 Sibinescu Ionuţ
113 Silistru Doina
Da.
114 Simionca Ioan prezent
115 Smarandache Miron-Alexandru
116 Soporan Aurel-Horea prezent
117 Stan Ioan absent
E prietenul meu, da.
118 Stănescu Paul prezent
119 Stângă George-Cătălin
120 Stocheci Cristina-Mariana prezentă
121 Şoptică Costel prezent
122 Talpoş Ioan-Iustin prezent
123 Tánczos Barna prezent
124 Teodorovici Eugen-Orlando absent
E de-al meu de la Tulcea și-l trec absent. Îl trec prezent.
125 Toma Cătălin Dumitru
- 26 -
Nu.
126 Toma Vasilică prezent
127 Trufin Lucian
128 Turos Lóránd prezent
129 Ţapu Nazare Eugen absent
Țuțuianu Adrian
E în misiune.
131 Valeca Şerban-Constantin
Nu-l văd.
132 Vela Ion Marcel
133 Verestóy Attila prezent
134 Vulpescu Ioan
135 Wiener Adrian prezent
136 Zamfir Daniel-Cătălin prezent
Stimați colegi…
Dacă sunt… (Discuții în sală.)
Butnariu. Imediat. (Discuții la prezidiu.)
Imediat.
1 Alexandrescu Vlad-Tudor
A fost nominalizat ca absent. E prezent? Nu.
4 Arcaş Viorel
Nu.
10 Băsescu Traian
Nu.
Bodog Florian-Dorel
13 Botnariu Emanuel-Gabriel prezent
18 Cadariu Constantin-Daniel
Nu.
25 Chiţac Vergil prezent
27 Coliban Allen
Nu. E absent.
33 Cristina Ioan
Nu. Rămâne absent.
- 27 -
40 Diaconescu Renică prezent
41 Diaconu Adrian-Nicolae
45 Dogariu Eugen absent
46 Dumitrescu Cristian-Sorin
Ești prezent sau nu? Prezent.
47 Dumitrescu Iulian
Rămâne absent. E prezent? (Discuții în sală.)
Nu este. E prezent Dumitrescu Cristian-Sorin.
51 Fejér László-Ődőn prezent
54 Filipescu Răducu-George
Ați venit? Prezent. Dar să nu mai întârziați așa de mult.
61 Ilea Vasile
Rămâne absent.
66 László Attila prezent
86 Niţă Ilie
Rămâne absent.
93 Pauliuc Nicoleta
Nu.
94 Pănescu Doru-Adrian
Rămâne în poziția de absent.
100 Popa Ion
Nu.
105 Romaşcanu Lucian
109 Savin Emanoil
Rămâne tot la fel, absent.
111 Scântei Laura-Iuliana
La fel.
124 Teodorovici Eugen-Orlando
Nu-l văd. E absent.
125 Toma Cătălin Dumitru absent
127 Trufin Lucian
Rămâne absent.
129 Ţapu Nazare Eugen absent
- 28 -
131 Valeca Şerban-Constantin
N-a venit. Absent.
134 Vulpescu Ioan
Cu asta s-a încheiat lista verificată.
Dacă mai sunt alte obiecții.
115. Deci în condițiile ăstea avem cvorum.
Din cei absenți, o parte dintre ei sunt motivați.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc, domnule secretar.
Înțeleg că, din 136 de colegi, sunt prezenți 115, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.
Sper că am reușit să satisfacem dorințele doamnei senator Presadă.
Începem… Eram la votul privind programul de lucru pentru astăzi.
Dacă sunt intervenții? (Discuții la prezidiu.)
Vă rog, domnule senator Iriza. Microfonul 3.
Domnul Scarlat Iriza:
Domnule președinte de ședință,
Aș întreba ceva: am pierdut o jumătate de oră cu prezența. Cine plătește această jumătate
de oră? (Discuții în sală.)
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Domnule senator, dacă aș avea bani, aș spune că treceți-o în contul meu.
Domnule Goțiu, v-ați trezit. Vă rog. Microfonul 2. (Discuții, râsete în sală.)
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Țin să vă anunț că această ședință este transmisă în direct nu doar pe site-ul Senatului, ci
este preluată de foarte multe grupuri on-line, pentru că este un punct important pe ordinea de zi.
Și oamenii au reușit să vadă cum, deși ședințele Senatului au început la ora 9.00, la ora
10.30, la ora 10.45 erau în sală aproximativ 60 – 65 de persoane. Au văzut în direct că toți au venit
ulterior, în timpul acestei nominalizări.
Mulțumesc.
Lucrul s-a transmis în direct on-line.
Felicitări!
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumim pentru intervenție.
Doresc să vă spun că declarațiile politice nu sunt la ora asta.
- 29 -
Eram la punctul… pe ordinea de zi, în care solicitam dacă sunt intervenții în ceea ce
privește programul de lucru.
Dacă tot ne-au văzut oamenii, ar trebui să vadă că, în conformitate cu procedurile și cu
Regulamentul Senatului, atâta timp cât și-au înregistrat prezența mai mult de jumătate, puteam să
începem activitatea și dacă la primul vot nu au votat toți dintre colegii noștri, asta nu este nimic
neregulamentar.
Am întârziat o jumătate de oră din dorința doamnei Presadă de a verifica cvorumul, colega
dumneavoastră. (Discuții în sală.) Dacă tot suntem în situația în care ne vede foarte multă lume.
Doamna senator Presadă, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Doamna Florina-Raluca Presadă:
Aș dori să răspund colegului care se întreabă: cine plătește pentru această întârziere de
jumătate de oră?
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Stimată colegă, vă rog frumos…
Doamna Florina-Raluca Presadă:
Da, sigur.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
… dacă aveți vreo intervenție…
Doamna Florina-Raluca Presadă:
Am o intervenție…
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Dacă aveți vreo intervenție…
Doamna Florina-Raluca Presadă:
Era necesar să fim în sală. Până la urmă, noi suntem plătiți să fim aici prezenți în sală.
Din sală: Suntem prezenți!
Doamna Florina-Raluca Presadă:
Nu eram prezenți la momentul acela, au intrat cel puțin 10 persoane după ce am votat…
după ce am dat primul vot pe ordinea de zi.
Datoria noastră este să fim aici.
Mulțumesc mult.
Mă bucur că suntem, în sfârșit, atât de numeroși.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc pentru intervenție, stimată colegă.
Dacă au intrat 10 persoane, din 115, înțeleg că eram 105 înainte de a se citi. (Discuții în
sală.)
- 30 -
Ăsta ar fi primul lucru.
Și al doilea, sigur că suntem plătiți să venim aici toți, inclusiv domnul Coliban de la USR,
domnul Vlad Alexandrescu de la USR și ceilalți colegi pe care nu-i văd aici în sală.
Sper că, dacă tot mergem pe principiul ăsta, să nu fi cerut ore suplimentare când dormeați
în Parlament.
Dacă mai sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru pentru ziua de astăzi. Nu.
Atunci supun votului dumneavoastră.
Vă rog să votați.
Cu 97 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, deși suntem 115, conform
ceea ce spune domnul secretar, este aprobat programul de lucru.
*
La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului
pentru perioada 11 – 16 septembrie 2017.
Pentru săptămâna următoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:
Luni: 11 septembrie, activități în circumscripțiile electorale.
Marți: 12 septembrie, ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului;
ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; între orele 14.00 și 16.00, lucrări în grupurile
parlamentare; între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.00 – 18.15, pauză; 18.15 –
19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.
Miercuri: 13 septembrie, între orele 9.00 și 10.30, declarații politice, între orele 10.30 și
13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.
Joi: 14 septembrie, lucrări în comisiile permanente, iar vineri și sâmbătă, activități în
circumscripțiile electorale.
Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru săptămâna viitoare.
Vă rog să votați.
Cu 95 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost
aprobat.
Trecem la dezbaterea și votul asupra inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.
*
Și avem punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. (L173/12.06.2017)
Vă rog, domnule Sibinescu, din partea Grupului ALDE, aveți cuvântul. Prima intervenție.
Domnul Ionuț Sibinescu:
Solicit retrimiterea propunerii legislative la comisii.
- 31 -
Termen: o săptămână.
Este necesară retrimiterea la comisii pentru a se pune în acord anumite prevederi ale
Comisiei Europene cu raportul comisiilor asupra acestui proiect legislativ.
Mai multe detalii de la Ministerul Mediului, dacă le doriți. Mulțumesc.
E prezent în sală.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
În conformitate cu prevederile regulamentului, voi supune votului dumneavoastră
propunerea… solicitarea făcută de Grupul ALDE.
Vă rog să votați.
Cu 93 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, propunerea formulată de Grupul
ALDE a fost aprobată. (Discuții la prezidiu.)
Vă rog, domnule senator Goțiu. Doriți explicarea votului la retrimiterea la comisii…
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Da. Solicitarea de retrimitere la comisie poate are nevoie de un termen și mai lung, pentru
că trebuie clarificate foarte multe aspecte.
De altfel, ieri am făcut o interpelare către Ministerul Mediului pentru a ne spune exact care
sunt toate ariile naturale protejate care vor urma să fie afectate de acest proiect minier, precum și
alte clarificări care trebuie realizate. Nu știu dacă într-o săptămână se îndeplinește și vom primi
toate aceste răspunsuri de care trebuie să ținem cont și să le cunoaștem în momentul în care legea
va ajunge să fie votată.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc, domnule senator.
Înțeleg că explicarea votului, de fapt, era o dorință sau o solicitare de a prelungi termenul
de la comisie.
Avem deja un vot dat, este trimis către comisie, probabil că, dacă cei din comisie nu
reușesc într-o săptămână, vor solicita Biroului permanent prelungirea termenului, conform
regulamentului. În condițiile în care îl citiți și nu ne mai întrebați de ce e așa și așa.
*
Punctul 2, Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2015 privind
înfiinţarea Gărzilor forestiere. (L405/02.09.2015)
Vă rog, domnule senator Sibinescu, aveți cuvântul. Microfonul central. Din partea
Grupului ALDE.
Domnul Ionuț Sibinescu:
Solicit retrimiterea proiectului legislativ la comisie. Termen, o săptămână.
- 32 -
Ca să și motivez, de la momentul la care s-a făcut raportul în comisie, am votat Legea
salarizării unice care abrogă art. 4 din ordonanță.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc, domnule senator.
Înțeleg, termen o săptămână.
Sunt și alte intervenții? Nu.
Supun votului dumneavoastră propunerea formulată de Grupul ALDE.
Vă rog să votați.
Cu 92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri, propunerea formulată de Grupul
ALDE a fost adoptată.
Propunerea…, de fapt, legea merge la comisie. Termen, o săptămână.
*
Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996.
(L141/29.05.2017)
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.
Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al
Executivului, doamna Adriana Petcu, secretar de stat. Microfonul 9.
Aveți cuvântul. Vă rog.
Doamna Adriana Petcu – secretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor:
Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul nu susține această Propunere legislativă de modificare și completare a Legii
apelor nr. 107/1996, din considerentul că instituirea unui drept de uz asupra bunurilor proprietate
publică din prezenta lege încalcă prevederile Constituției, art. 136 alin. (4).
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu, doamna secretar de stat.
Dau cuvântul domnului senator Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul
comun al Comisiei pentru mediu și Comisiei pentru administrație publică.
Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 7.
Domnul Florin Cârciumaru:
Domnule președinte,
Stimați colegi,
- 33 -
În ședințele din 26 iunie 2017 și 27 iunie 2017, membrii Comisiei pentru mediu și ai
Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu unanimitate de
voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.
Comisia pentru mediu, cât și Comisia pentru administrație publică și organizarea
teritoriului supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere
împreună cu propunerea legislativă.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Dacă sunt intervenții. Nu sunt.
Atunci, încheiem dezbaterile generale și, fiind vorba despre o propunere legislativă cu
caracter organic, va rămâne pentru votul final de săptămâna viitoare, de la ora 17.00.
*
Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind unele măsuri în domeniul
protecţiei apelor. (L147/29.05.2017)
Procedură de urgență.
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorilor sau inițiatorului, dacă este
prezent. Avem un număr de 20 și ceva de colegi inițiatori prezenți. Nu sunt.
Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al
Executivului, doamna secretar de stat Adriana Petcu. Microfonul 9.
Vă rog, aveți cuvântul.
Doamna Adriana Petcu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul susține această propunere legislativă privind unele măsuri în domeniul protecției
apelor, cu unele observații transmise prin punctul de vedere al Guvernului, în sensul că nu se
aplică retroactiv proiectul legislativ și trebuie definite autoritățile responsabile.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul domnului Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comun al
Comisiei pentru mediu și Comisiei pentru administrație publică.
Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.
Domnul Florin Cârciumaru:
Domnule președinte,
Stimați colegi,
- 34 -
Membrii celor două comisii, Comisia pentru mediu și Comisia pentru administrație publică
și organizarea teritoriului, s-au întâlnit în ședințele din 13 iunie și 27 iunie și au hotărât, cu
majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere.
Cele două comisii supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de
admitere împreună cu propunerea legislativă.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Dacă sunt intervenții.
Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.
Domnul Tánczos Barna:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Aș avea o întrebare către reprezentanții ministerului. În text figurează noțiunea de „lemn de
foc”. Dacă îmi puteți spune exact la ce categorie și la ce fel de masă lemnoasă se referă această
precizare, pentru că, din câte știu, nu există în definiția categoriilor de lemn exploatat „lemn de
foc”. (Discuții în sală.)
Scuze!
Din sală: Nu am ajuns la lemne, suntem la ape. (Discuții în sală.)
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Domnule senator Tánczos, păstrăm întrebarea pentru punctul următor?
(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Tánczos Barna.)
Poftim?
(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Tánczos Barna.)
De la prezidiu: Numai cine nu muncește, nu greșește.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Dacă sunt și alte intervenții. Nu sunt.
Atunci, încheiem dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comun al comisiilor este de admitere a propunerii legislative. Propunerea
legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul și propunerea legislativă.
Vă rog să votați.
Cu 72 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.
Continuăm dezbaterile.
*
Punctul 5 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind unele măsuri în domeniul…
numai puțin…
- 35 -
Propunerea legislativă pentru completarea art. 67 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.
(L153/06.06.2017)
Dacă sunt inițiatori prezenți. Nu.
Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al
Executivului.
Domnul secretar de stat Istrate Ștețco, de la Ministerul Apelor și Pădurilor.
Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.
Domnul Istrate Ștețco – secretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor:
Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, întrucât nici nu se poate aplica. Ar exista
o taxă suplimentară pe care ar trebui să o plătească proprietarii sau unitățile administrativ-
teritoriale altor unități administrativ-teritoriale și nu se poate. Într-o altă formă de prezentare, cu
atât mai mult cu cât există și o taxă de mediu pe care pădurea o plătește, a ajuns un mare poluator
și 3% din valoarea masei lemnoase se duce la Fondul de mediu.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul doamnei senator Silistru, președinta Comisiei pentru agricultură, pentru a
prezenta raportul. Microfonul 7.
Aveți cuvântul. Vă rog, doamna senator.
Doamna Doina Silistru:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu au fost sesizate în vederea dezbaterii și
elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 67 din Legea
nr. 46/2008 – Codul silvic.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea acelui articol, în sensul
reabilitării drumurilor comunale din zonele în care se desfășoară activitatea de exploatare și
valorificare a masei lemnoase din veniturile realizate din vânzarea masei lemnoase de către cei
care… de agenții economici care desfășoară astfel de activități.
Cele două comisii, în ședințele pe care le-au avut, au hotărât, cu majoritate de voturi ale
celor prezenți, să adopte un raport comun de respingere, pe care vi-l supunem, spre dezbatere și
adoptare, în plenul Senatului.
Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră
sesizată.
Mulțumesc.
- 36 -
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Dacă sunt intervenții din partea colegilor.
Vă rog, domnule senator Chirteș, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Domnul Ioan-Cristian Chirteș:
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Este o veche problemă care se întâmplă în sectorul forestier, acel vechi conflict între
autoritățile locale și cei care exploatează masa lemnoasă. Cred că trebuie să ne aplecăm asupra a
ceea ce se întâmplă real în acest sector, în sensul că, astăzi, nu sunt reglementate juridic peste tot
aceste drumuri forestiere. Cred că trebuie pornit, în primul rând, de la reglementarea juridică a
tuturor căilor de transport și în special a drumurilor forestiere.
În al doilea rând, nu putem, ori de câte ori o comunitate locală este afectată, da, de un
transport forestier, să sărim asupra agentului economic. Să nu uităm că acea comunitate, de cele
mai multe ori, beneficiază de uzufructul care înseamnă masa lemnoasă din suprafața pe care o au
în proprietate acele comunități.
Cred că aici va trebui să ne aplecăm asupra regimului drumurilor forestiere și al drumurilor
comunale și, de ce nu, să instituim, ca în țările occidentale și chiar în țările foste din blocul
comunist, o limită de tonaj în ceea ce privește transportul forestier pe aceste drumuri comunale.
Cu siguranță, agenții economici foarte multe taxe le dau – erau taxele de pe iaz – în fondul
de accesibilizare și cred că în viitor o inițiativă legislativă în acest domeniu este bine-venită.
Partidul Național Liberal este de acord cu raportul de respingere a acestui proiect legislativ.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu, domnule senator.
Domnule senator Goțiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Domnul Remus Mihai Goțiu:
De această dată suntem de acord cu punctul de vedere al Guvernului și al comisiei privind
respingerea acestui proiect legislativ, pentru că semnalăm…, chiar dacă problema este reală, într-adevăr, în
timpul exploatării acestor păduri, drumurile comunale, dar și alte drumuri, nu doar drumurile
comunale, sunt distruse, iar cel care face beneficiu dintr-o astfel de activitate are și obligația de a
repara aceste distrugeri. Acest proiect legislativ nu reușește să arate cum se poate realiza o astfel
de reparație în mod real. Acel procent de 3 ar putea să fie prea mare sau prea mic pentru a face o
astfel de reparație a drumurilor care sunt distruse.
- 37 -
Așadar, avem nevoie de o modalitate de calcul exactă a distrugerilor. Există alte domenii în
care sunt astfel de instrumente de calcul și cei care utilizează drumuri comunale, alte drumuri
publice sunt obligați să le repare în cazul în care le distrug.
Așadar, chiar dacă problema rămâne, trebuie să găsim niște soluții reale pentru a rezolva.
USR susține raportul de respingere a acestui proiect legislativ.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc, domnule senator.
Dacă sunt și alte intervenții. Nu.
Atunci, încheiem aici dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comun al comisiilor este de respingere, cu amendamente respinse. Propunerea
legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vă rog să votați.
Cu 83 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost
respinsă.
*
Punctul 6, Propunere legislativă privind restituirea diferențelor salariale personalului din
sectorul bugetar, determinate de măsurile de reduceri salariale dispuse în temeiul art. 1 din Legea
nr. 118/2010. (L106/08.05.2017)
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorilor…, inițiatorului, dacă este
prezent. Nu avem inițiator.
Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere, și
anume domnul Attila György, de la Ministerul Finanțelor Publice.
Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.
Domnul György Attila – secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Prin inițiativa legislativă se propune ca personalului din sectorul bugetar să-i fie restituite
sumele reținute din salarii, conform art. 1 din Legea nr. 118/2010.
Nu susținem inițiativa, întrucât impactul de 14,4 miliarde de lei nu este sustenabil bugetar
la acest moment.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc și eu.
Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru a
prezenta raportul, așteptăm un coleg.
- 38 -
Vă rog, domnul senator Mihu. Microfonul 7.
Aveți cuvântul.
Domnul Ștefan Mihu:
Raport suplimentar referitor la Propunerea legislativă privind restituirea diferențelor
salariale personalului din sectorul bugetar, determinate de măsurile de reduceri salariale dispuse în
temeiul art. 1 din Legea nr. 118/2010.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune, spre dezbatere
și adoptare, plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, cu amendamente, și propunerea
legislativă.
Amendamentele sunt cuprinse în anexa la prezentul raport și sunt de competența
decizională a Camerei Deputaților.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria
legilor ordinare și urmează a fi supusă votului în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din
Constituție.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc, domnule senator.
Dacă sunt intervenții.
Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.
Domnul Radu-Mihai Mihail:
Stimați colegi,
Măsura reparatorie este, în principiu, corectă și legea ar permite, teoretic, o mai bună
gestionare a fluxurilor financiare pentru stat, dar, dat fiind că actualul Guvern ne demonstrează în
fiecare zi că nu este capabil să gospodărească bine banii țării, nu putem să avem încredere că
actualul Guvern va fi capabil să gestioneze banii de care discutăm. Vă aduc aminte că e vorba de
2% din PIB-ul de anul trecut.
În aceste condiții, Grupul USR se va abține de la votarea acestei legi.
Mulțumim.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc pentru intervenție, domnule senator.
Aveam nevoie de această intervenție.
Alte intervenții?
Domnul senator Șerban Nicolae, liderul Grupului PSD. Microfonul central.
Aveți cuvântul.
Domnul Șerban Nicolae:
Mulțumesc, domnule președinte.
- 39 -
Stimați colegi,
Măsuri reparatorii pentru gravul abuz comis de Guvernul PDL în 2010 ar fi oricând
bine-venite. Fixate prin lege ar înlătura suspiciunea nerezonabilă a unor colegi în legătură cu
abilitatea Guvernului.
Între un Guvern care a tăiat și un Guvern care a dat, nu cred că încape termen de
comparație, iar în legătură cu temeri personale nu avem ce să comentăm.
Ceea ce-i lipsește acestei propuneri legislative este însă sursa de finanțare. Impactul
bugetar este semnificativ și măsura, chiar dacă este una corectă, reparatorie și onestă în raport de
personalul plătit din fonduri publice care a avut de suferit în anul 2010 printr-o măsură severă,
inutilă și contraproductivă, nu avem cum să acoperim acest impact fără o sursă corectă de
finanțare.
În aceste zile, Guvernul lucrează la rectificarea bugetară pe anul în curs. De asemenea, au
început discuțiile exploratorii între ministere pentru elaborarea proiectului de buget pentru anul
2018. Spre deosebire de Guvernul precedent, de anul trecut, care a fost incapabil sau, poate, rău
intenționat și nu a prezentat un proiect de buget în termenul prevăzut de Constituție, Guvernul
actual își va îndeplini această obligație.
La acest moment, Grupul parlamentar al PSD va vota împotriva inițiativei legislative,
pentru că, dincolo de corectitudinea demersului, lipsește un element tehnic important, care aduce
și un viciu de constituționalitate, respectiv nicio cheltuială bugetară nu poate fi angajată fără a
indica sursa de finanțare.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc, domnule senator.
Dacă sunt și alte intervenții.
Domnule secretar, avem alte intervenții?
Domnul Ion Ganea (de la prezidiu):
Doamna senator Hărău.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Doamna senator Hărău, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Doamna Eleonora-Carmen Hărău:
Stimați colegi,
Nu vreau să nu semnalez acest moment ca pe unul destul de halucinant, așa, din punctul
meu de vedere.
Aflăm de la liderul PSD, Grupului PSD, că avem în față o inițiativă legislativă care este
corectă, onestă, productivă, dezirabilă, cu alte cuvinte, și PSD nu găsește bani să o aprobe.
- 40 -
Întrebarea mea este: pentru ce găsește PSD bani, dacă nu găsește pentru măsurile corective,
așa cum le numește? Nu cumva nu sunt ele fezabile nici la nivelul la care se găsesc bani, în
general, de împrumut?
Mi se pare un semn foarte clar, aproape hazliu, de ipocrizie. Păi, dacă-i corect, domnilor
din majoritatea parlamentară, de ce nu rezolvați problema?
Mulțumesc.
(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Șerban Nicolae.)
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Nu dialogați cu sala.
Dacă sunt și alte intervenții.
Doamna senator, vă pot răspunde eu, în numele Grupului PSD: căutăm banii exact acolo
unde i-a redus domnul Boc, să vedem unde s-au dus când s-au tăiat salariile. Și când o să aflăm
unde s-au dus, o să vă spunem.
Din sală: La ANRP!
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Unii zic că ar fi la ANRP. Mai căutăm, să nu fie și în altă parte.
Dacă sunt și alte intervenții.
Alte intervenții? Nu.
Atunci, declar închise dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.
Amintesc că raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise a
propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este
primă Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul de admitere, cu amendamente admise.
Vă rog să votați.
Cu 21 de voturi pentru, 55 de voturi împotrivă și 11 abțineri, raportul nu a fost adoptat.
A fost solicitată listă.
Rog staff-ul să pună la dispoziția liderilor de grup listă.
Înțeleg că Grupul PNL a votat pentru amendamente, adică să dăm banii la oameni.
(Discuții la prezidiu și în sală.)
Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.
Vă rog să votați.
23 de voturi pentru, 54 de voturi împotrivă și 11 abțineri.
Propunerea legislativă a fost respinsă.
Din sală: Listă!
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
De asemenea, a fost solicită listă.
- 41 -
Rog staff-ul să pună la dispoziția liderilor de grup lista privind votul colegilor senatori.
Cred că ne era mai ușor dacă, atunci când s-au tăiat salariile, puteam să votăm împotrivă.
Și nu mai erau discuțiile de aici.
Continuăm dezbaterile.
*
Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii
nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L128/15.05.2017)
Vă rog, domnul senator Șerban Nicolae, din partea Grupului PSD. Aveți cuvântul.
Microfonul central.
Domnul Șerban Nicolae:
Mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor colegi,
În legătură cu această propunere, avem de făcut o sugestie și, în același timp, o altă
propunere plenului Senatului.
Propunerea legislativă inițiată de doamna senator Hărău face parte dintr-o serie de
propuneri inițiate, încă din mandatul trecut, de colegi de la Partidul Social Democrat, cu obiect
identic, în sensul în care cei care au locuit un număr semnificativ de ani, respectiv 30, în zone grav
afectate de o poluare industrială severă, constatată cu toate mijloacele tehnice și, din păcate, cu
rezultatele medicale consacrate, este una pe care Partidul Social Democrat o susține. Însă, am
constatat că am reglementat, probabil din entuziasm sau din dorința de a face cât mai rapid
lucrurile bine, separat, cu câte o lege pentru fiecare zonă geografică afectată de această gravă
poluare.
De aceea, noi vă propunem restituirea la comisie pentru două săptămâni pentru a vedea în
ce măsură putem găsi o soluție legislativă optimă, generală, în sensul în care, păstrând esența
propunerii doamnei senator Hărău, susținută și de parlamentarii PSD de Hunedoara, dar și de
întreg Grupul parlamentar al PSD, am putea să abrogăm legi cu obiect similar, extinzând în
cuprinsul acestei legi și celelalte zone geografice afectate grav de poluarea industrială pe parcursul
mai multor decenii.
Vă rog să fiți de acord că e o propunere făcută de bună-credință și care nu urmărește
împiedicarea reglementării la nivel legislativ a acestei chestiuni care, așa cum am spus, ne-a
preocupat pe noi, cei de la PSD, încă din mandatul trecut. Este cel puțin o lege intrată în vigoare –
dacă nu chiar două –, care privește o chestiune similară.
Vă propunem restituirea la comisii pentru două săptămâni în vederea identificării unei
soluții corecte.
Mulțumesc.
- 42 -
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc, domnule senator.
Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie. Termen, două
săptămâni.
Vă rog să votați.
Cu 89 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, deși eram 115 oameni în sală
când s-a strigat catalogul, propunerea a fost adoptată.
Propunerea legislativă merge la comisie. Termen, două săptămâni.
Nemaiavând alte puncte pe ordinea de zi, încheiem astăzi dezbaterile pentru ședința de
plen.
Urmează comisii, așa cum este programul stabilit.
Vă mulțumesc, stimați colegi.
Ședința s-a încheiat la ora 11.45.