ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE
Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo”
Raportor:
Andrieş SERAFIM,
academician
Simpozionul ştiinţifico-practic,
Chişinău, 1 august 20141
2
Productivitatea plantelor de cultură depinde de următorii factori:
condiţiile naturale (solul, clima, relieful, expoziţia versantului, etc.);
potenţialul genetic ale soiurilor, hibrizilor;
tehnologia agricolă (lucrarea şi fertilizarea solului, protecţia plantelor etc.);
În condiţiile Republicii Moldova nivelul recoltei, cât şicalitatea producţiei, depinde în mare măsură defertilitatea naturală a solului.
3
Diversitatea condiţiilor naturale a condiţionat formarea unuiînveliş de sol foarte complex. Conform clasificării în uz(Крупеников, Подымов, 1987) în structura învelişului de solse înglobează circa 750 varietăţi de sol cu diferit potenţialproductiv.
Principalele tipuri de sol sunt:
• CERNOZIOMURILE - 70%;
• SOLURILE CENUŞII - 9,8%;
• SOLURILE ALUVIALE - 8,4%.
TOTAL: 88,2%
Cernoziom tipic
înţelenit cu structură favorabilă
Cernoziomtipic arabil
destructurat şi compactat
Cernoziomputernic
erodat
Cernoziom cumulic
izohumic
Sol cumulic tipic
(stratificat)
Bruneziomvirgin
moderat textural
diferenţiat
Bruneziomarabil
Aluvisolirigat
postmlăş-tinos
Aluvisoltipic irigat
Aluvisolslab
evoluatirigat
Solurile Moldovei
Cernoziom tipic humifer cu profil humifer puternic profund luto-argilos, înţelenit
7
Eminentul savant – naturalist rus Vasilii Dokuceaev, fondatorul pedologiei
genetice, în lucrarea sa de generalizare
“Cu privire la solurile Basarabiei” editată în 1900 constată că:
“cernoziomul de aici este de prima calitate”
Condiţiile agroclimatice favorizează formarea producţiei de
calitate superioară
Caracteristicile principale ale zonelor şi subzonelor agropedoclimatice ale Moldovei
Indicii
Zona de Nord
moderat călduroasă semiumedă
Zona de Centru călduroasă semiumedă Zona de Sud
călduroasă-secetoasă.
Câmpia Moldovei de
Sud, terasele Prutului
şi Nistrului inferior,
Subzona 1,
Podişul Moldovei
de Nord
Subzona 2, Câmpia
Moldovei de Nord,
Dealurile Prenistrului
Subzona 1, Po-
dişul Moldovei
Centrale sau
Codrii
Subzona 2,
terasele râurilor
Nistru, Prut, Răut,
Bâc, Botna etc.
Solurile zonale principale Soluri cenuşii,
cernoziomuri
levigate
Cernoziomuri tipice şi
levigate, soluri cenuşii
Soluri brune şi
cenuşii
Cernoziomuri
obişnuite
Cernoziomuri
obişnuite, carbonatice
şi sudice
Altitudinile, m 200-300 100-300 200-400 50-200 50-200
Perioada solară, zile cu soare 280-290 290-300 290-300 300-310 310-320
Durata insolaţiei, ore 2000-2050 2050-2100 2100-2150 2100-2200 2200-2300
Temperatura medie anuală, C 7-8 8-8.5 8.5-9.0 9-9.5 9.5-10
Suma de t>10C 2750-2850 2750-3050 3000-3150 3000-3250 3100-3350
Suma anuală de precipitaţii,
mm
550-630 550-600 550-600 500-550 450-550
Evaporabilitatea potenţială, mm 650-700 700-800 800-820 800-850 850-900
Coeficientul de umiditate, K 0,7-0,9 0,65-0,8 0,7-0,8 0,6-0,65 0,5-0, 6
Numărul de secete în 10 ani 1 1-2 1-2 2-3 3-4
Durata
perioadei
zile
de vegetaţie 166-167 167-176 178-182 177-182 179-187
fără îngheţuri 163-179 163-179 175-188 174-189 175-195
Pretabilitatea la
principalele culturi
agricole
Livezi de
seminţoase, sfeclă
de zahăr, tutun,
cartof, legume,
cereale, culturi
leguminoase,
rapiţă, soia
Livezi de seminţoase,
nuci, sfeclă de zahăr,
tutun, legume, cereale,
floarea-soarelui, culturi
leguminoase, rapiţă, soia
Plantaţii
viticole, livezi,
nuci
Plantaţii viticole,
livezi, nuci, cereale
de toamnă, floarea-
soarelui, legume la
irigare, culturi
leguminoase, rapiţă
Plantaţii viticole, livezi
de sâmburoase,
cereale de toamnă,
legume la irigare,
plante pentru
producerea uleiurilor
volatile
Restricţii pentru unele culturi
agricole
Viţa de vie Viţa de vie (numai în
unele nişe ecologice la
altitudini < 200m)
Culturi
prăşitoare
(eroziunea)
Nişe pentru sfecla de
zahăr, soia, cere-ale
de primăvară
Sfecla de zahăr, soia,
cereale de primăvară
• Solurile cenuşii sunt răspândite în zonele de Nord şi de Centru aleMoldovei . Grosimea stratului humifer constituie 60-80 cm, reacţie slabacidă, nota de bonitate 65-85 puncte. Pretabile pentru toate culturile, îndeosebi pentru livezi de măr, cartofi, legume, sfeclă pentru zahăr.
• Cernoziomurile levigate şi tipice amplasate în zonele de Centru şiNord, se caracterizează cu o fertilitate foarte înaltă. Stratul humifer esteputernic profund - 80-100 cm, rezervele de humus sunt mari - 380-410t/ha, reacţie slab acida sau neutră, însuşiri agrofizice favorabile. Pretabilepentru livezi de mări, păr, nuc; culturile legumicole, sfeclă de zahăr, soia.
• Cernoziomurile obişnuite şi carbonatice sunt răspândite în zonele deSud şi de Centru. Se caracterizează cu o fertilitate efectivă înaltă. Nota debonitate - 70-80 puncte, stratul humifer - 70-80 cm, reacţie neutră sau slabalcalină, însuşiri agrofizice favorabile. Pretabile pentru vii, livezi desâmburoase, culturile legumicole, la irigare.
• Solurile aluviale se caracterizează cu o fertilitate înaltă, bogate în materieorganică, macro- şi microelemente, cu structură şi însuşiri chimice şibiologice favorabile. Nota de bonitate înaltă - 86-100 puncte. Pretabilepentru toate culturile, în deosebi pentru cele legumicole la irigare.
10
11
SolulStratul
humifer, cm
Nota de
bonitate,
puncte
Pretabilitatea solului
Cenuşiu 50-60 68-78Livezi de semânţoase,
cartofi, legume
Cerno-
ziom:
argiloiluvial
levigat 80-90 88-90
Livezi de semânţoase,
cartofi, legume
tipic 90-95 100Livezi, culturi
legumicole
obişnuit,
carbonatic70-80 70-80
Vii, livezi de
sâmburoase, culturi
legumicole irigate
Aluvial 50-100 70-100Culturi legumicole
irigate
Pretabilitatea solurilor pentru culturile pomiviticole şi legumicole
Cercetările efectuate de Institutul de Pedologie,Agrochimie şi Protecţie a Solului “N. Dimo” audemonstrat că solurile Moldovei se caracterizează cu ocapacitate înaltă de producţie, calitate superioară datfiind că dispun de:
12
un strat humifer puternic profund (70-100 cm);
rezerve majore de humus (circa 350-400 t/ha) în care se conţin cantităţi considerabile de elemente biofile;
compoziţie mineralogică favorabilă pentru completarea în continuu a
rezervelor de macro- şi microelemente necesare pentru nutriţia plantelor;
textură corespunzătoare pentru formarea structurii agronomice în stratul radicular;
stare biogenă înaltă pentru fixarea azotului biologic, mineralizarea materiei organice, autopurificarea solului.
13
CONCLUZII:
1. Cernoziomurile, solurile cenuşii şi aluviale,cota cărora constituie circa 90% din total, secaracterizează cu o fertilitate naturală înaltă şi cu ocapacitate mare de autopurificare.
2. Solurile fertile în cuplu cu regimurile termicşi de insolaţie, duc la formarea producţiei agricolede calitate superioară, inclusiv cu calităţi gustativeînalte.
Măsuri de conservare şi sporirea fertilităţii solului
Implimentarea asolamentelor zonale cu o cotă de 20-25 la sută a culturilor leguminoase, inclusiv 10-15 la sută ierburi perene.
Aplicarea Sistemului de lucrări pentru conservarea solului (mini-till, no-till).
Încorporarea în sol a îngrăşămintelor organice, composturilor, îngrăşămintelor verzi.
Utilizarea resturilor vegetale în calitate de îngrăşămînt organic. La fiecare tonă de paie încorporată în sol se aplică 10 kg de azot.
Implimentarea în mod obligatoriu a sistemului de agrotehnică antierozională pe terenurile în pantă.
Cartarea agrochimică a solului o dată în 5-6 ani cu determinarea conţinutului de humus, azot, fosfor, potasiu şi microelemente.
15