Plan de consiliere pentru familiile cu copiii cu CES
“A trata familiile nu este o chestiune ce depinde doar de teorie si tehnica, ci este un
act de iubire.” (Nichols & Schwartz)
Denumirea institutiei: Scoala cu clasele I–VIII. Nr.5.„Bogdan Voda”, Loc. Radauti. Jud.
Suceava.
Durata: Semestrul II
Coordonator : consilier scolar
Echipa de lucru: consilier, psiholog clinician, logoped, cadre didactice, medicul scolar.
Argument
Familia a avut si are un rol important in viata copilului, o importanta fundamentala
fiind acordata relatiei mama - copil. Prezenta unui copil cu deficiente intr-o familie poate
produce o modificare mai mult sau mai putin profunda a relatiilor din cadrul familiei,
afectand atat echilibrul interior, cat si echilibrul exterior care vizeaza relatiile familiei cu
societatea, in aceasta situatie unii autori vorbesc despre declansarea unei „crize” familiale.
In cazul copilului cu CES, implicarea familiei in ameliorarea educatiei lor a condus la
multe schimbari pozitive, acest lucru contribuind la adoptarea unor masuri de ameliorare a
calitatii scolarizarii copiilor cu cerinte educationale speciale. Familiile copiilor cu CES sunt
adesea responsabile de copiii lor tot restul vietii. Ca si in cazul copiilor, familiile sunt foarte
diferite, necesitatile lor de a fi sprijinite sau posibilitatile de a oferi sprijin sunt extrem de
diverse.
Fiecare familie isi are propiul potential si nevoile sale unice, care trebuie valorizate
corespunzator, insanatosirea climatului familial, asanarea lui, interventia terapeutica si
consilierea familiei reprezinta prioritatile interventiei in cazul unui copil cu deficiente.
Sensibilizarea parintilor pentru obiectivele, tintele, abilitatile programelor este esentiala in
educarea si pregatirea acestora. Ei ar trebui sa aiba acces total la informatiile educationale si
la “diagnosticele” copilului. Pregatirea parintilor este o activitate eficienta si constructiva
deoarece implica invatarea si acumularea cunostintelor si tehnicilor folositoare acestora in
schimbarea comportamentelor neadecvate ale copiilor.
„Consiliere Psihologica si Educationala
Scop: Responsabilizarea familiei in educatia copilului cu CES, ameliorarea climatului
familial si consolidarea colaborarii intre familie si scoala in interesul copilului.
Obiective:
Consilierea de grup si individuala a familiilor si a copiilor cu cerinte educationale
speciale;
ameliorarea relatiilor dintre parinti si copil, ca o conditie esentiala a dezvoltarii
sanatoase si armonioasa a copilului;
imbunatatirea capacitatii familiei de a-si ingriji, creste si educa proprii copii, intr-un
mediu adecvat;
includerea elevilor cu cerinte educationale speciale in activitati extracurriculare in
care sa simta ca fac parte din comunitatea in care invata si locuiesc.
Rezultate asteptate:
dezvotarea capacitatii de comunicare empatica parinte-copilul;
determinarea parintilor sa se implice activ la imbunatatirea vietii copilului prin
cresterea gradului de autonomie personala a acestuia pentru a determina schimbari
pozitive in viata lui;
invatarea de noi strategii de comunicare eficienta intre copil - parinte, parinte -
specialist, copil-parinte-specialist;
imbunatatirea vietii copilului cu CES in familie;
informarea parintilor in functie de situtie, pentu a putea inlocui treptat
comportamentele indezirabile cu comportamente potrivite;
armonizarea raportului elev cu CES - scoala – familie;
instruirea parintilor pentru a deveni factori activi in procesul educational si de
reabilitare al propriului copil;
optimizarea modalitatii de raportare a parintilor la problemele copilului lor;
constientizarea faptul ca nu sunt singurii parinti care se confrunta cu astfel de
probleme si determinarea lor sa apeleze la ajutor de specialitate;
2
„Consiliere Psihologica si Educationala
Grupul tinta: - 7 familii (7 mamici si 5 tatici) care au cate un copil cu CES si fratii acestora..
Beneficiarii :
institutia scolara
familia
comunitatea locala
Resurse necesare programului la nivelul de scoala:
spatiu adecvat;
metode si tehnici;
materialele consumabile;
resurse umane:
grupul tinta;
consilierul scolar.
Desfasurarea programului: Intalnirile de grup cu familiile implicate s-au stabilit a se
desfasura o data pe luna (5 sedinte de grup), intalnirile de grup cu membrii familiei s-au
stabilit o data pe luna (7 sedinte cu familia), sedintele de consiliere individuala s-au stabilit de
comun acord cu parintii (3 sedinte individuale cu fiecare participant).
Metode de lucru: Activitati interactive, pe grupe si in perechi, activitati cu caracter
individual, dezbaterea, brainstrorming-ul, jocul de rol, cubul, ciorchinele, piramida dorintelor.
Principii: Autocunoastere, intercunoastere, libertate de exprimare, flexibilitate, creativitate.
Membrii grupului de lucru sunt rugati :
sa participe la discutii;
sa intrebe cand nu a inteles ceva;
sa spuna ce gandeste;
sa impartaseasca experienta lui altuia;
sa fie deschis;
sa asculte ce spun alte persoane;
sa aiba rabdare;
sa aprecieze punctele de vedere ale altor persoane.
3
ETAPA 1 – identificarea si clarificarea problemei grupului.
Scopul acestor sedinte este:
sa ii determine pe parinti sa comunice celorlalti informatii despre propria-i situatie;
sa ii motiveze si sa ii determine pe parinti sa se implica activ la imbunatatirea vietii
copilului;
stabilirea unei relatii terapeutice caracterizate prin empatie, congruenta, acceptare;
crearea unui sentiment de comuniune care sa ajute la elucidarea trebuintelor, optiunilor si
dorintelor.
Consiliere de grup
Sedinta 1 si 2: - intalnire de grup cu familiile care au copii cu CES
Durata: 2 ore.
Tema: „Sa facem cunostinta !.” - stabilirea de relatii interpersonale si intercunoastere
Obiectivele etapei I:
sa se identifice caracteristicile personale;
sa comunice celorlalti informatii despre propria-i persoana;
informarea partilor implicate asupra planului de consiliere, scopului si obiectivelor;
stimularea capacitatilor de comunicare, relationare, interrelationare;
Metode si tehnici in timpul sedintelor - exercitii de spargere a ghetii, exercitii de cunoastere
si interrelationare, interviul nondirectiv, observatia, comunicarea empatica, completarea de
fraze, conversatia, feed-back-ul, interviul circular, explicatia, demonstratia, chestionarele de
culegere de date la inceputul programului.
Pe parcursul primei sedinte de grup obiectivul principal a fost cel de a initia relatii de
comunicare deschise intre familiile participante, de a-si comunica informatii, de a da si de a
primi un suport emotional, de a lucra ca o echipa cu interese comune in favoarea copiilor si de a-
i determina sa isi asume un rol major in schimbare, avand in vedere motivarea si interesele
personale ale parintilor. Intalnirea a dat ocazia parintilor sa-si descopere si sa prezinte
competentele si dificultatile cu care se confrunta fiecare familie care are un copil cu CES,
motivandu-i sa se implice activ in actiunile grupului si a planului propus, stabilind astfel relatii
caracterizate prin empatie, congruenta, acceptare neconditionata, respect si colaberare, astfel, sa
se poata stabili un climat de grup pozitiv.
Cele doua intalniri de grup au oferit pentru familiile participante in primul rand
posibilitatea cunoasterii de catre membrii grupului a programului de consiliere, familializarea lor
cu procesul de consiliere si informarea cu privire la strategiile de consiliere, li s-a prezentat
planul de consiliere, programarea intalnirilor si durata acestora, modalitatile de realizare si a
obiectivelor. Faptul ca au intalnit si alte familii care se confrunta cu aceeasi situatie i-a
determinat pe participanti sa manifeste o atitudine deschisa pe intreg parcursul intalnirii, dandu-
le sansa de a comunica informatii, de a lucra cu o echipa cu interese comune si determinandu-i sa
manifeste in acelasi timp sentimentul de comuniune.
Consilierea familiei – 1 sedinta de 1 ora cu fiecare familie.
In cadrul intalnirilor cu membrii familiei din aceasta etapa s-a urmarit stabilirea unei
relatii terapeutice caracterizate prin empatie, congruenta, acceptare neconditionata, respect si
colaborare. Prin terapia centrata pe obiect si solutii, s-a avut in vedere identificarea asteptarilor
pe care le au parintii cu privire la aceste intalniri, cresterea gradului de informare, implicare,
constientizare si motivare a acestora de a se implica activ la imbunatatirea vietii copilului.
Identificarea la nivelul familiei a modului de raportare al acestora fata de situatia existenta,
atitudinea adoptata de parinte fata de copilul cu deficiente, identificarea relatiilor interpersonale
si a climatului familial cu ajutorul a mai multor intrebari, a problemelor cu care se confrunta
fiecare membru si identificarea resurselor proprii si de mediu, resurse care pot contribui la
atingerea obiectivelor propuse.
Metodele si tehnicile utilizate in cadrul sedintelor de consiliere familiala au fost:
observatia, interviu nondirectiv, interviul circular, ciorchinele, jocuri de socializare si
interrelationare, Arborele cu probleme, feed-beck-ul, ascultarea activa, comunicarea empatica,
dezbaterea, interviu focalizat, explicatia.
Consilierea individuala – 1 sedinte de 1 ora cu fiecare participant.
Consilierea individuala atat a parintilor cat si a copiilor cu CES a constat in aprofundarea
problemelor cu care se confrunta fiecare la nivel individual prin terapia centrata pe persoana,
aceste sedinte s-au dovedit a fi mai eficiente deoare fiecare participant si-a prezentat propiile
probleme cu o mai mare sinceritate decat in sedintele de grup, acest lucru a facut posibila
obtinerea unor date care au ajutat la o mai buna aprofundare a situatiei cu care se confrunta
membrii familiei. Astfel au avut posibilitatea sa prezinte nevoile pe care le au, neputintele cu
care se confrunta, au manifestat in acelasi timp dorinta de informare atat in ce priveste drepturile
lor dar si modalitati prin care sa dobandeasca o autonomie personala cat mai mare posibila, in
functie de gravitatea si forma de manifestare a bolii. O parte din parinti au cooperat cu o mai
mare deschidere, insa ceilalti au fost mai greu de abordat, deoarece perceptia sociala a copiilor
cu deficiente nu este intotdeauna constata si favorabila.
Din pacate prejudecatile, lipsa de informatie si situatiile de non-colaborare intre scoala si familie
sunt frecvente. Ele sunt cauzate de motive diverse, dar si de perceptia diferita ale parintilor care
este mai greu de abordat atunci cand e vorba de sanatatea copiilor lor, boala are un puternic
impact afectiv asupra parintilor. Pe parcursul acestor sedinte s-a realizat evaluarea fiecarui copil
de catre un psiholog clinician de la centru de educatie incluziva.
Metodele si tehnicile utilizate in cadrul sedintelor individuale au fost: interviu
nondirectiv, genograma, observatia, conversatia, teste de inteligenta (in cazul copiilor mai mari
de 12 ani), ascultarea activa, prescriptii comportamentale, feed-back-ul, reformularea,
piramida dorintelor, teme pentru acasa, studiul de caz, dialog rational, teste de personalitate,
comunicarea empatica, dezbaterea, interviu motivational, explicatia.
Etapa 2 – informare si constientizarea problemelor pentru gasirea de solutii
Scopul acestor sedinte:
ameliorarea relatiilor dintre parinti si copil;
informarea parintilot in functie de situtie, pentu a putea inlocui treptat comportamentele
indezirabile cu comportamente potrivite;
activitati de informare, formare si dezvoltare a abilitatilor parintilor;
optimizarea modalitatii de raportare a parintilor la problemele copilului lor;
indrumarea si spijinul pentru obtinerea facilitatilor date de lege pentru copiii cu CES;
insusirea tehnicilor de lucru cu copiii cu nevoi educative speciale, schimbarea atitudinii
si comportamentului lor fata de copil, gasirea de solutii, strategii auxiliare pentru tratarea
copilului lor.
Consiliere de grup
Sedinta 3 si 4: - intalnire de grup cu familiile care au copii cu CES
Durata: 2 ore.
Tema: „Ne cunoastem copii?”- autocunoastere si acceptare de sine si a celorlalti.
Obiective etapei 2
clarificarea problemei grupului de catre fiecare membru al acestuia;
dezvoltarea abilitatilor de a stabili scopuri pe termen scurt si mediu;
dezvotarea capacitatii de comunicare empatica parinte-copilul;
constientizarea resurselor personale pentru a determina cresterea stimei de sine a
participantilor;
optimizarea discutiilor dintre participanti, a capacitatii de a intra in contact unii cu altii,
sa-si acorde atentie, sa gaseasca afinitati si trairi care sa-i apropie;
Metode si tehnici - interviul nondirectiv, acceptare neconditionata, observatia, conversatia,
interviu de grup structurat, jocuri de socializare si integrare, problematizarea, comunicarea
empatica, feed-back-ul, explicatia, exercitii de invatare, brainstorming-ul, jocul de rol.
„Brainstorming-ul”
Participantilor li s-a dat sa gaseasca solutiile optime la tema propusa „Cum imi pot ajuta
copilul sa dobandeasca o mai mare autonomie personala?”, grupul avand ca obiectiv
identificarea celor mai bune solutii pentru a ajuta copilul sa dobandeasca o mai mare autonomie
personala, dar si modalitatide relationare constructive cu acestia. Pe parcursul sedintei s-a avut in
vedere: ca fiecare sa inteleaga ce are de facut; sa nu devieze de la sarcina; sa nu apara conflicte;
observarea atitudinii fiecaruia fata de ceilalti; gradul de implicarea al fiecaruia; alegerea
observatorului (cel care noteaza solutiile gasite) si a specialistilor (cei care au elaborat cele mai
multe solutii).
Formarea (forming) - stabilirea sarcinilor, a regulilor si a metodelor de baza, obtinerea
informatiei si a resurselor liderului si construirea increderii in acesta. Membrii echipei de lucru
sunt politicosi dar neincrezatori si retrasi.
Conflictul (storming) - dezvoltarea unor conflicte interpersonale si rezistenta in plan
emotional, a membrilor grupului fata de sarcina. Unii membri incearca sa-si impuna influenta si
controlul, conflictul este dominant dar preogresul in realizarea sarcinii este nesemnificativ.
Consilierul trebuie sa fie atent atat la dezvoltarea competentelor legate de sarcina cat si a celor
interpersonala.
Normarea (notming) - aplanarea conflictelor, cooperarea si dezvoltrea unui nou cadru
normativ privind modalitatile de lucru si de decizie. Oamenii incep sa se cunoasca, sa se sprijine
reciproc. Ideile celorlalti nu mai sunt puse la indoiala. Consilierul trebuie sa se concentreze pe
dezvolarea competentelor intrepersonale ale membrilor.
Performarea (performing) - grupul, echipa devine performanta prin gasirea si
implementarea unor solutii optime, obtinute pe baza unor strategii clare si totodata flexibile.
Rolurile in grup au fost impartite, iar fiecare membru al echipei este preocupat atat de sarcina cat
si de ceea ce simt ceilalti. In aceasta faza nu mai este necesara prezenta consilierului.
Astfel le-a fost stimulata creativitatea iar prin lucrul in echipa si implicarea lor in
rezolvarea sarcinii, dezvoltandu-li-se abilitatea de a descompune situatii problematice complexe
in subprobleme, acest lucru ajutandu-i sa se poata mobiliza si in situatiile familiare de criza.
Parintii au prezentat un interes major in a gasi cele mai bune si la indemana solutii, si in a
constientiza limitele cu care se confrunta, li s-a dat posibilitatea ca fiecare participant al grupului
poate sa-si poata spune ideea cu privire la tema pusa in discutie, sa poate prelua ideile celorlalti
si sa le dezvolte, valorificandu-le pana la capat. La sfarsit fiind prezentate o serie de idei pe care
au decis sa le puna in practica.
„Jocul de rol”
Participantii s-au plasat imaginar in postura celuilalt membru al familiei (parinte ↔ copil
CES), pentru a identifica mai bine emotiile, asteptarile, nevoile si pentru a intelege mai bine
neputintele celui in cauza. Astfel fiecare a avut posibilitatea sa patrunda in „lumea” celuilalt,
constientizand posibilitatile si limitele cu care se confrunta acesta, dezvoltandu-li-se astfel
empatia si acceptand punctele de vedere alternative, Fiecare parinte invatand dintr-un alt punct
de vedere modul in care ar trebui sa isi abordeze copilul, dar si fiecare copil constientizand ca nu
totul depinde doar de parinte.
Pe parcursul acestor sedinte s-a urmarit implicarea participantilor pentru putea reusi sa-si
imbunatateasca modul de viata, sa inteleaga mai bine nevoile celuilalt si sa accepte ca uneori
lucrurile nu sunt doar cum cred ei. Sa constientizeze eficacitatea lucrului in echipa, acceptarea
altor pareri si colaborarea cu ceilalti, astfel s-au ajutat reciproc la identificarea solutiilor in
functie de particularitatile copilului si posibilitatile existente, pentru a facilita accesul la educatia
tinandu-se cont de problematica si potentialul copiilor, toate acestea, determinandu-i si
motivandu-i sa prezinte interes in acest sens si sa realizeze o serie schimbari pozitive in
beneficiul copilului, schimbari ce-l vor ajuta sa faca fata situatiilor cu care se confrunta.
Metodele si tehnicile utilizate in cadrul sedintelor de grup: observatia, jocuri de
socializare si integrare, lucru in echipa, comunicarea empatica, conversatia, feed-back-ul,
interviu circular, comunicarea asertiva, problematizarea, ascultarea activa, comunicarea
empatica, dezbaterea, interviu focalizat, explicatia.
Consiliere familiei – 4 sedinte de 1 ore cu fiecare familie.
Intalnirile de grup cu membrii familiei din aceasta a doua etapa au avut in vedere in
primul rand oferirea informatiilor necesare de indrumarea si spijinul pentru obtinerea facilitatilor
date de lege pentru copiii cu CES, o serie de informatii cu instructiuni in lucrul cu copilul, pentru
insusirea tehnicilor de lucru cu copii cu nevoi speciale prin aprecieri, recompense, pedepse,
ignorare, ajutorare (prin jocuri si activitati recuperatorii), cuprinse in mape cu materiale de
informare/instruire pe problematica dizabilitatilor, instructiuni prezentate in functie de
deficientele copilului pe care il are familia, acestea fiind realizate sub indrumarea si coordonarea
atenta atat a psihologului cat si a logopedului, kinetoterapeutului, medicului si a profesorului.
Au fost prezentate cu ajutorul videoproiectorului diferite materiale in ce priveste
problemele copilului cu CES si cazuri in care s-au inregistrat imbunatatiri in viata copilului in
urma interventiilor realizate. Astfel oferindu-li-se o serie de informatii si suportul necesar pentru
a isi insusi tehnici de lucru cu copiii, prin care sa fie motivati sa faca o schimbarea favorabila a
atitudinii si a comportamentului, cautand solutii si strategii auxiliare pentru a deveni factori
activi in procesul educational si de reabilitare al propriului copil. S-au dezbatut o serie de
probleme legate de drepturile copilului si li s-au facut cunoscute informatii cu privire la
prevederile legislative in domeniu, serviciile care pot fi accesate, informatii cu privire la
posibilitatile de dezvoltare ale propriului copil.
Pe parcursul sedintelor cu familia prin terapia centrata pe solutii si obiective s-a urmarit
invatarea unor abilitati de adaptare, formarea si consolidarea unei imagini de sine si a unei stime
de sine pozitive, dezvoltarea autonomiei personale, sa constientizeze faptul ca micutul lor are o
problema speciala si ca trebuie tratat special, intelegerea propiilor emotii si invatarea unor
strategii de autocontrol pentru a ameliora climatul familial si pentru a face fata cat mai bine
situatiei, dezvoltarea autonomiei personale mai ales in cazul copiilor, insusirea tehnicilor de
lucru cu copiii cu nevoi educative speciale, insusirea unor modalitati eficiente de a identifica si
gestiona resursele personale, sa clarifice valorile care sunt implicate intr-o situatie sociala si sa
invete strategii de adaptare, formarea de deprinderi de invatare si dezvoltare personala si
dezvoltarea unor aptitudini si abilitati personale. S-a urmarit dezvoltarea capacitatii de
autocunoastere, a atitudinii pozitive fata de sine si fata de ceilalti in mod deosebit la copil,
dezvoltarea abilitatilor de interrelationare cu cei din jur avand ca scop facilitarea integrarii in
societate.
Metodele si tehnicile utilizate in cadrul sedintelor de consiliere familiala: interviu
nondirectiv, observatia, teme pentru acasa, jocuri de socializare si integrare, conversatia, feed-
back-ul, intarirea comportamentului dezirabil, cubul, comunicarea asertiva, prescriptii
comportamentale, ascultarea activa, comunicarea empatica, dezbaterea, interviu focalizat,
explicatia.
Consiliere individuala – 1 sedinta de 1 ora
Consilierea individuala a participantilor in aceasta etapa prin terapia centrata pe persoana
a avut in vedere observarea schimbarilor aparute pe parcursul intalnirilor, in mod special parintii
si-au exprimat temerile legate de viitorul copiilor lor, s-au discutat dezavantajele acestei situatii,
dar totodata si schimbarile simtite in calitate de parinti in privinta intelegerii, a sensibilitatii si a
capacitatii de a face fata problemelor provocatoare. Intalnirile au avut un impact pozitiv la
nivelul fiecarui participant, dandu-i posibilitatea sa se cunoasca mai bine si ajutandu-l sa-si poata
insusi modalitati de identificare a propiilor resurse pentru a face fata situatiilor. Familia a
constientizat ca daca isi vor ajuta copilul sa dobandeasca o mai mare independenta in viata
personala, o data cu el o vor dobandi si ei.
S-a avut in vedere monitorizarea si auto-monitorizarea schimbarilor aparute pe parcursul
sedintelor, re-evaluarea scopurilor pentru a se observa modificarile aparute intre timp. Tinandu-
se cont de particularitatile fiecaruia, s-au folosit o serie de metode activ participative si abordarea
unor aspecte ale problemei lor. S-a urmarit mentinerea schimbarilor pozitive aparute si
modificarea factorilor care au declansat sau au mentinut problemele prin stilul cognitiv sau
modul de relationare.
Metodele si tehnicile utilizate in cadrul sedintelor de consiliere familiala: interviu
nondirectiv, observatia, teme pentru acasa, conversatia, feed-back-ul, intarirea
comportamentului dezirabil, comunicarea asertiva, prescriptii comportamentale, piramida
dorintelor, ascultarea activa, comunicarea empatica, dezbaterea, interviu focalizat, explicatia.
Etapa 3 – evaluarea rezultatelor interventiei.
Consiliere de grup
Sedinta 5: - intalnire de grup cu familiile care au copii cu CES
Durata: 2 ore.
Tema: „ Dincolo de cuvinte! ”
Obiective :
analiza finala;
impresiile subiectilor;
feed-back participantilor.
Metode si tehnici: - exercitii de interevaluare, feed-back-ul, focus-grup, jocuri de
socializare, observatia, dezbaterea, interviu focalizat, explicatia, interviul circular, inter-evaluare
si autoevaluare, conversatia, chestionarul, scala de notare.
Discutiile in aceasta sedinta de grup s-au concentrat pe analiza intregului proces de
consiliere, a schimbarilor aparute la nivel individual, asteptarile lor actuale si planurile lor in ce
priveste copilul. In incheierea sedintei, fiecarui participant i s-a administrat un chestionar de
evaluare prin care s-a urmarit obtinerea informatiilor legate de impactul pe care l-au avut
intalnirile de grup la nivelul vietii personale a fiecarui participant.
La sfarsitul sedintei s-a constatat ca intalnirile de grup intre membrii familiilor cu copii
cu CES au avut un impact positiv in viata personala a fiecarui participant dar si pe plan familial.
Schimbul de experienta cu alte familii care se confrunta cu aceleasi situatie i-a ajutat sa inteleaga
ca nu sunt singurii care au o astfel de problema, ca si altii se lovesc de aceleasi bariere in ce
priveste drepturile si posibilitatile de a satisface nevoile si dorintele copilului. Intalnirea a avut o
profunda incarcatura emotionala, iar parintii s-au sustinut reciproc cu sfaturi. Fiecare progres
inregistrat de copii, in cadrul sedintelor reprezinta o motivatie extrem de puternica pentru parinti
de a continua, de a merge mai departe, de a spera.
Consilierea familiei – 2 sedinte de 1 ora cu fiecare familie
Consilierea individuala in aceasta ultima etapa au avut in vedere stabilirea gradului de
eficacitate al intregului proces de consiliere si totodata, extrapolarea si generalizarea noilor
achizitii, a experientelor acumulate, astfel incat aceste structuri cognitive achizitionate sa il ajute
pe participant la analiza si intelegerea si altor cazuri.
Atat pe plan personal ca si in relatiile copil - familie s-au evidentiat schimbari pozitive,
fiecare implicandu-se activ pe tot parcursul procesului de consiliere, suportul si informatiile
oferite schimband in mare parte modul de a percepe deficienta copilului. Aceste sedinte si
implicarea familiei au oferit copilului posibilitatea sa isi faca cunoscute capacitatile proprii, sa fie
inteles atunci cand nu poate indeplini anumite sarcini si sa i se ofere de catre parinte ajutorul
necesar.
Responsabilizarea parintilor este necesara pentru a ameliora calitatile mediului familial in
dezvoltarea si consolidarea imaginii de sine la copil, consecintele in plan emotional,
comportamental si social ale imaginii de sine a copilului. Parinti au inteles ca anumite probleme
se datoreaza si unei opinii eronate in ce priveste copilul, si ca acesta in functie de particularitatile
sale vrea si trebuie sa fie inteles, ajutat si ocrotit. S-au stabilit o serie de intalniri la o perioada de
timp, pentru a se putea urmari evolutia lor si dupa incheierea programului, acestia manifestand
dorinta de a se mai dezvolta astfel de programe.
Metodele si tehnicile folosite in cadrul sedintelor individuale au fost: interviu
nondirectiv, discutia, interviu focalizat, ascultarea activa, comunicare empatica, intarirea
comportamentului dizerabil, studiul de caz, conversatia, dezbaterea, explicatia, interviu circular,
prescriptii comportamentale, chestionarul, scala de notare.
Consiliere individuala – 1 sedinta de 1 ora
In aceasta ultima etapa s-a avut in vedere stabilirea gradului de eficacitate al intregului
proces de consiliere la nivel individual si totodata, extrapolarea si generalizarea noilor achizitii, a
experientelor acumulate, astfel incat aceste noi cunostinte sa ii ajute pe participanti la analiza si
intelegerea altor situatii si totodata la gasirea de solutii eficiente. Au fost aplicate o serie de
chestionare din care sa se poata determina gradul de eficacitate al interventiilor, schimbarile
aparute si propunerile participantilor cu privire la astfel de intalniri.
In urma derularii planului
Concluzii
Intalnirile s-au dovedit a fi o ocazie de autocunoastere si de formulare de probleme, in
care fiecare participant s-a bucurat de relatiile stabilite cu ceilalti, de suport din partea celorlalti,
remarcand mediul favorabil, deschis, tolerant, climatul de incredere care au contribuit la
implicarea activa si favorizand ca schimbul de experienta si impartasirea personala sa decurga
intr-un mod cat mai natural. Inca de la prima sedinta s-a remarcat eficacitatea acestor intalniri,
fiecare participant simtindu-se inteles, securizat si valorizat. Acum ei se simt mai increzatori si
nu mai sunt atat de neputiinciosi in fata copilului, ii cunosc mai bine capacitatile, dorintele si si-
au insusit noi modalitati de a depasi anumite situatii de viata.
In urma procesului de consiliere familia a constientizat ca daca isi vor ajuta copilul sa
dobandeasca o mai mare independenta in viata personala, o data cu el o vor dobandi si ei.
Participantii au inteles ca modul in care evolueaza viata copilului cu cerinte educationale
speciale depinde este modul in care acestia participa la dezvoltarea lui. Angajarea si
responsabilizarea familiei in ce priveste educatia copiilor este fundamentala pentru reusita
participarii scolare. La orice copil, in mod particular la copiii cu cerinte educative speciale,
gradul de interes si de colaborare a parintilor cu scoala este cel mai adesea direct proportional cu
rezultatele scolare obtinute de copii.
Propuneri
Pe parcursul procesului de consiliere parinti au venit cu varii idei prin care sa promoveze
pozitiv imaginea copilului cu CES, sa faca cunoscute drepturile, nevoile si dorinta lor de a se
implica in dezvoltarea si educarea copilului. Ca urmare a noilor informatii dobandite in
intalnirile de grup s-au stabilit a se desfasura o serie de activitati educative scolare,
extrascolare/extracurriculare in colaborare cu institutiile abilitate avand ca obiectiv principal
participarea la educatie a tuturor copiilor, promovand diversitatea si egalitatea. Realizarea
obiectivului unei educatii scolare de succes pentru toti copiii necesita cooperarea cu familiile si
mobilizarea organizatiilor voluntare ale comunitatii. Empatia fata de parinte poate fi usor
sesizata de acesta prin deschiderea la dialog si comunicare sincera, sensibila.
Nr.crt Activitati Cine raspunde Modalitati de realizare
1- intocmirea bazei de date cu
copii cu CES profesor
coordonator. completarea de catre
invatatori a tabelelor tipizate si centralizarea acestora.
2
- participare la sedinte cu parintii prin care sa stabileasca un curriculum adaptat in functie de potentialul existent.
cadre didactice; psihopedagog; logoped; parinti.
completarea de catre proceselor verbale de sustinere a sedintelor;
realizarea curriculumui
3
- implicarea parintilor si a elevilor cu CES in activitati educative extrascolare de cunoastere si sprijin reciproc.
cadre didactice; parinti;
revista scolii; excursii; activitati pozitive de
informare; marcarea unor
momente importante;
4.
- realizarea unui grup suport al parintilor avand ca scop mobilizarea lor in insusirea si folosirea informatiilor cu privire la drepturile copilului cu CES.
parinti discutii libere, brainstorming, articole revista scolii; brosuri.
5.
- proiect vizand relatia copil cu CES - scoala – familie.
director; cadre didactice; parinti; reprezentanti
ONG-uri.
realizarea unui Proiect educational de parteneriat intre scoala si familie cu participarea intregii comunitati locale.
6
- activitati de informare pe teme ce vizeaza drepturile copilului cu CES si responsabilitatile parentale.
psihopedagog; cadre didactice.
activitati de informare monitorizare chestionare din care sa
reiasa gradul de informare.
Bibliografie
1. Albu Emilia, „Manifestari tipice ale devierilor de comportament la elevii preadolescenti,
Prevenire si terapie”, Ed. Aramis, Bucuresti, 2002.
2. Dumnitru Al. Ion, „Consiliere Psihopedagogica”, Ed. Polirom, Iasi, 2008.
3. Dumitru-Tiron Elena, „Consiliere Educationala”, Ed. Institutul European, Iasi, 2005.
4. Eckersley Jill, „Copilul anxios, adolescentul anxios”, Ed. Antet XX Press, Prahova, 2006.
5. Mitrofan Iolanda, Vasile Diana, „Terapii de familie”, Editura SPER, Bucuresti, 2001.
6. Stanciulescu Elisabeta, „Sociologia educatiei familiale” (vol. I si II), Ed. Polirom, Iasi, 2002.
7. Conf. univ. dr. Tatu Cornelia, „Consilierea familiei si terapii de familie – note de curs
masterat”, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Psihologie si Pedagogie Brasov, 2009