Download - parteneriat public privat
Academia de Studii Economice Bucureşti
Facultatea de Administraţie şi Management Public
PARTENERIATUL PUBLIC- PRIVAT
2010
SECTORUL
PUBLIC
De ce PPP?
Servicii publice de calitate
OBSTACOLE:
Constrângeri bugetare
Acces dificil la finanţare
Eficienţă redusă
SECTORUL
PRIVAT
PPP
CETĂŢEAN
SINONIME pentru PPP
PFI/ IFP (Private Finance Initiative/ Iniţiativă de Finanţare Privată)
PSP (Private Sector Participation/ Participarea Sectorului Privat)
„the handshake” / “strângerea de mână”
“the third way”/ ”a treia cale”
Definiţii ale PPP (1)
”formă de cooperare între sectorul public şi cel privat pentru afinanţa, construi, moderniza, gestiona sau întreţine un anumit tipde infrastructură sau pentru furnizarea unui serviciu” (CarteaVerde CE/2004/PPP).
“acord între sectorul public şi cel privat în scopul elaborării unuiproiect ori furnizării unui serviciu, care în mod tradiţional estefurnizat de sectorul public” (Guidelines for a successful public-private partnership, Comisia Europeană, 2003).
“relaţie pe termen mediu sau lung între sectorul public şi celprivat care implică împărţirea riscurilor şi castigurilor şiutilizarea expertizei şi finanţelor sectorului privat pentrufurnizarea unui serviciu” (Review of Opportunities for PPP inNorthen Ireland, The Office of the First Minister and Deputy FirstMinister, 2002 ).
Definiţii ale PPP (2)
“modalitate viabilă de introducere a managementuluiprivat în serviciile publice, pe calea unei legăturicontractuale de lungă durată, între un operator privat şi oautoritate publică; PPP asigură în mod fundamentalrealizarea, în totalitate sau parţial a serviciului publicproiectat, făcând apel la know- how-ul şi resurselesectorului privat” (Ghid pentru Parteneriat Public- Privat,Camera de Comerţ şi Industrie a României, 2006).
“cale de cooperare pe termen lung între sectorulpublic, lansator de proiecte de utilitate publică şisectorul privat, deţinător de fonduri şi demanagement performant, în baza unei alocări optimea riscurilor între parteneri”.
Definiţii ale PPP- concluzii (3)
PPP este o „noţiune-umbrelă”
Nu se poate şi nici nu trebuie formulată
o definiţie unică pentru PPP
Aranjament contractual pe termen mediu şi lung
Presupune combinarea punctelor forte ale ambilorparteneri
Alocarea optimă a riscurilor între parteneri
Investiţiile sunt finanţate integral de partenerul privat sause combină finanţarea privată cu finanţarea publică
Partenerul privat vine cu competenţa sa tehnică,financiară, de management şi cu abilitatea de a găsisoluţii care să permită tuturor accesul la servicii publicede calitate în condiţii tarifare optime
Sectorul public menţine un control strategic asuprafurnizării serviciilor publice
Trăsăturile PPP
Viziunea Comisiei Europene şi a Băncii
Mondiale vis-à-vis de PPP
PPP reprezintă “viitorul” dezvoltării serviciilor
publice din cel puţin 2 motive:
necesitatea ca sectorul public să preia know- how-ul
tehnologic şi managerial de la sectorul privat pentru a
asigura o performanţă superioară a serviciilor publice
potenţialul investiţional limitat al sectorului public
Metoda tradiţională vs PPP
Metoda tradiţională
(gestiune proprie/ achiziţie publică)
Sectorul public înfiinţează, organizează şiexploatează serviciul public prin intermediulunor structuri publice (autorităţi şi instituţiipublice,regii, societăţi comerciale cu capitalde stat, etc.)
Se foloseşte atunci când autorităţile publicedispun de fondurile necesare
Sectorul public finanţează integral investiţiile
Presupune încheierea unor contractesuccesive, separate
Accentul cade pe produs
PPP
(gestiune delegată)
Sectorul public (în calitate de proprietar)încredinţează unui operator privatexploatare p.z. a serviciului public
Sectorul public defineşte obiectivele cetrebuie atinse de partenerul privat
Se foloseşte atunci când autorităţile publicenu dispun de fonduri suficiente
Combinarea finanţării publice cu cea privată
Presupune un singur “pachet contractual”
Accentul cade pe serviciu
Tipuri de PPP (1)
Clasificarea Institutului pentru Politici
Publice (IPP):
Parteneriate de tip “orizontal”
Parteneriate de tip “vertical”
Tipuri de PPP (2)
Concesiunea (DBFO Design-Build-Finance-Operate)- forma clasică dePPP- compania privată proiectează, construieşte, finanţează şioperează o infrastructură sau un serviciu public care generează venituri înschimbul dreptului de a colecta tarifele plătite de utilizatori pentru furnizareaserviciului.
Forme de PPP derivate din concesiune:
- DB- Design-Build
- DBO- Design- Build- Operate
- BOT- Build- Operate- Transfer
- BOR- Build- Operate- Renew
- LDO- Leasing- Develop- Operate
- ROT- Rehabilitate- Operate- Transfer
- etc.
Contracte de operare şi management- operatorul privat asigură operareaşi/ sau managementul serviciului în schimbul unei taxe
Tipuri de PPP (3)
Din punct de vedere al naturii PPP:
PPP contractual
PPP instituţionale (Joint- ventures)
Tipuri de PPP (4)
- Transfer de riscuri +
Achiziţie publică PPP Privatizare
sectorul public
finanţează
investiţia
riscurile rămân
în sarcina
sectorului public
dreptul de
proprietate
aparţine sectorului
public
combinarea
finanţării publice
cu cea privată
distribuţia
riscurilor între
parteneri
dreptul de
proprietate
aparţine sectorului
public
sectorul privat
finanţează
investiţia;
sectorul privat
preia toate
riscurile
dreptul de
proprietate
aparţine sectorului
privat
În funcţie de transferul de risc către partenerul privat:
Managementul riscurilor
în proiectele PPP
Elementul- cheie al proiectelor în PPP esterepartizarea optimă a riscurilor întreparteneri după principiul: riscul trebuiealocat partenerului cel mai capabil să îlgestioneze
Matricea Riscurilor
Managementul riscurilor în PPP
-etape majore-
1. Identificarea riscurilor
2. Evaluarea riscurilor (înmulţirea probabilităţii de
producere cu impactul financiar estimat)
3. Alocarea riscurilor
4. Reducerea/eliminarea riscurilor
5. Monitorizarea riscurilor
Categorii de riscuri asociate PPP
dpvd al naturii
Riscuri
tehnice
Riscul de
constructie
Riscuri
juridice
Riscuri
macroeconomice
Riscuri de
forta
majora
Riscul de
cerere
Risc de
disponibilitate
Riscuri
financiare
Categorii
de riscuri
Categorii de riscuri asociate
PPP dpdv al fazei proiectului
1. Riscuri în timpul fazei de concepţie- execuţie
a) Riscuri tehnice
b) Riscuri financiare
2. Riscurile din timpul fazei de exploatare
a) Riscul asupra veniturilor (risc de frecventare pură/utilizare/cerere,riscul de preţ)
b) Riscurile de creştere a costurilor de exploatare
c) Riscurile financiare
3. Riscurile “indirecte” permanente legate de mediu
a) Riscuri de forţă majoră
b) Riscuri macroeconomice
c) Riscuri juridice
Tratamentul fiscal pentru PPP
(Tratamentul Eurostat) Stabileşte nivelul minim de risc care trebuie asumat de
partenerul privat, astfel încât bugetul public să fiedegrevat de acel proiect
Activele implicate în PPP pot fi considerate non-guvernamentale, deci nu trebuie înregistrate în balanţade plăţi a guvernului (nu vor avea impact asupradeficitului bugetar)
dacă sunt îndeplinite simultan 2 condiţii:
1)Partenerul privat preia riscul construcţiei
şi
2) Partenerul privat preia unul din riscurile: riscul decerere sau riscul de disponibilitate
Riscul de construcţie
Se refera la evenimente cum ar fi întârzieri înfinalizarea construcţiei, nerespectareastandardelor specifice, costuri adiţionale,deficienţe tehnice şi efecte externe negative.
Sectorul public îşi asumă riscul construcţieiatunci când este obligat prin contract să facăplăţi către partenerul privat indiferent destarea activelor proiectului.
Riscul cererii
Acoperă variabilitatea cererii (mai maresau mai mică faţă de nivelul aşteptat lasemnarea contractului).
Partenerul public îşi asumă acest riscdacă este obligat să asigure un anumitnivel al plăţilor către partenerul privat,independent de nivelul efectiv al cereriiexprimat de beneficiarul final.
Riscul de disponibilitate
Apare atunci când partenerul nu respectăîn etapa de livrare/ operare standardeleaferente furnizării serviciului (exprimateca volum şi calitate).
Sectorul public îşi asumă acest risc dacănu penalizează partenerul privat, aşa cumar cere orice „consumator obişnuit” într-un contract comercial.
Indicatori de analiză ai PPP
Value for Money
Affordability
Bankability
Viability/ Feasability
1. Value for Money
Cel mai bun raport calitate/preţ
Din punct de vedere al analizei economico-financiare VfM îmbracă forma unei:
analize cost- beneficiu
comparaţii între costul statului prin metodatradiţională şi costul statului prin metoda PPP
2. Affordability
Se referă la măsura în care bugetul
disponibil acoperă costurile proiectului
Constă în confruntarea costurilor estimate
ale proiectului PPP cu resursele
disponibile
3. Viability/ Feasability
gradul în care proiectul creează o rată derambursare pozitivă din punct de vedereeconomic şi financiar
4. Bankability
măsoară gradul în care sectorul privat va fiinteresat să realizeze proiectul
Factorii de succes ai proiectelor
PPP
suport politic
legislaţie specifică şi adecvată
implicarea sectorului public
colaborare pe principiul win- win
existenţa competenţelor în domeniul PPP
împărţirea riguroasă a riscurilor
alegerea corectă a partenerului privat
Avantajele PPP
Sursă de co-finanţare a proiectelor de interes public => prin PPP autorităţile îşipot permite realizarea mai multor proiecte
Raport cost/ beneficiu mai bun
Generează beneficiile privatizărilor, dar fără dezavantajele acestora
Maximizează utilizarea punctelor tari ale sectorului public şi privat
Reduce necesarul de credite/investiţii suportate de sectorul public
Mai rapid, mai ieftin, calitate şi eficienţă pentru public
Proiectele PPP pot fi înregistrate în afara bilanţului
Asigură accesul mai facil la resurse financiare
Distribuirea riscurilor cu sectorul privat duce la costuri totale mai mici
PPP contribuie la absorţia mai bună a fondurilor UE (“proiecte hibride”)
Capcanele PPP
Atenţie!! “Nimic nu este pe gratis”
Un operator privat nu poate prelua toate riscurileaferente unui PPP
Aspecte referitoare la transparenţă
PPP nu trebuie considerat o “soluţie miraculoasă”, un“medicament universal” aplicabil la orice şi în oricesituaţie
PPP nu ar trebui să fie promovat exclusiv dinconsiderente fiscale, ci ar trebui aplicat numai atuncicând oferă VfM
Studii de caz
-exemple de PPP de succes
din România-
Apa Nova Bucureşti
Parking Unirea
Apa Nova Bucureşti - ANB
• Gestiune directă/ Regieproprie
• Operator RGAB1990-2000
• Gestiunea delegată/ PPP(concesiune)
• Operator Apa Nova Bucureşti (ANB)
2000- prezent
În Bucuresti SP de alimentare cu apă şi canalizare a cunoscut 2 tipuri de organizare:
Etape în derularea PPP- ANB
1994
• CGMB decide să reorganizeze şi restructureze RGAB
1998
• consultantul International Finance Corporation hotăreşte căcea mai potrivită metodă era concesiunea
Martie 2000
• Licitaţia internaţională pentru atribuirea contractului deconcesiune la care au participat Azurix International WaterLtd, Suez Lionnaise des Eaux, Thomas Water Overseas Ltd,Vivendi- Compagnie Generale des Eaux (actuala VeoliaWater)
Noiembrie 2000
• castigarea licitatiei de catre Veolia Water => societateaANB cu capital mixt (35 mil EUR in numerar din parteaVeolia şi 6,8 mil EUR aport in natura din partea PMB)
Trăsăturile PPP ANB Contractul de concesiune e bazat pe Nivele de
Servicii (NS), ce trebuie atinse progresiv pentrua nu impacta puternic asupra tarifului
Din cei 7 membrii ai Consiliului de Administraţieal ANB, 2 sunt desemnaţi de municipalitate
Investiţile necesare pt atingerea NS se regăsescîn tariful plătit de beneficiar, dar există şiinvestiţii care nu se regăsesc în tarif, obligatorii
Matricea Riscurilor ANB
ANB
• Riscul cererii
• Riscuri financiare
• Riscul disponibilităţii
• Riscul de construcţie
• Riscuri tehnice
PMB
• Riscul cererii
• Riscuri financiare
Avantajele concesiunii ANB Atingerea unui tarif competitiv ca urmare a licitaţiei internaţionale (unul din
cele mai mici din Europa)
În contractul de concesiune sunt cuprinse obiective clare de performanţă(NS)
Bugetul Mun. Bucureşti e degrevat de investiţii în acest domeniu
Prin prevederile contractului de concesiune se asigură menţinerea şicreşterea valorii bunurilor publice concesionate
Municipalitatea beneficiază de o redevenţă anuală din partea ANB
ANB plăteşte taxe şi impozite pe terenurile şi clădirile date în concesiune,chiar dacă ele aparţin concedentului
Transfer de know- how tehnologic şi managerial din partea companiei-mamă Veolia Eau
ANB contribuie la dezvoltarea economică locală având furnizori locali deproduse, servicii, lucrări
Concesiunea este subordonată unei viziuni pe termen lung care satisfaceprincipiile dezvoltării durabile
Parking Unirea
Prima parcare supraetajata din Româniarealizată în PPP
Capacitate de peste 1000 locuri
Suprafaţă de 40 000 m2, 7 nivele
Investiţie de 15 mil. EUR
Este un PPP între Primăria Sectorului 3 şi NovaTrade încheiat în 2003
Primăria a asigurat terenul, iar Nova Tradeinvestiţia (90% capital Nova Trade, 10% capitalPS3)
Ungaria-PPP în construcţia de autostrăzi-
1991- Ungaria începe să concesioneze lucrările pentru construcţiaautostrăzilor către operatori privaţi
1993- concesiunea autostrăzii M1 este atribuită de Ministerul ungar alTransporturilor unui consorţiu francez- austriac- ungar (ELMKA Rt.)
Costul proiectului= 370 mil USD- finanţat de consorţiu prinîmprumuturi de la BERD şi taxe de utilizare a autostrăzii
Contribuţia guvernului la PPP- punerea la dispoziţie a terenurilor,exploatare arheologică şi curăţarea siturilor
1996- se inaugurează autostrada, constantându- se că previziunilelegate de trafic au fost mult prea optimiste (sub 50%)
Compania privată e acţionată în instanţă, pe motiv că taxele deautostradă erau prea mari -> BERD suspendă la sfârşitul `96 fondurilepentru completarea secţiunii M15
2002- noul guvern de stânga era contra introducerii taxei deautostradă şi furnizării de active naţionale prin finanţare privată =>proiectul este renaţionalizat
FINISH!
Bibliografie
Building New Europe`s Infrastructure- Public- private partnerships in Central and Eastern Europe, European Commission, 2008.
Ghid pentru parteneriat public-privat (ediţia a III-a revăzută şi adăugită), Colecţia Întreprinzătorul, seria Ghiduri, nr. 1-8, Bucureşti, 2006.
Guidelines for successful public- private partnership, European Commission, 2003.
Grimsey D. - Are Public Private Partnerships value for money? Evaluating alternative approaches and comparing academic and practitioner views, Accounting Forum, 29/ 2005.
Hodge, G.A.- The risky business of public- private partnerships, Australian Journal of Public Administration, 63(4), 2004.
Hodge, G. A. and Greve, C. - Public-Private Partnerships: An International Performance Review, Public Administration Review,67(3), 2007.
Parteneriatul public- privat- alternativa de finantare a proiectelor majore de infrastructura, Ministerul Finantelor, 2006
Parteneriatul public- privat- o perspectiva europeana şi romaneasca, Ministerul Finantelor, 2007
Parteneriatul public-privat- soluţie pentru un mai bun management al comunităţilor locale din România- Ghid practic pentru consiliile judeţene, Institutul pentru Politici Publice, Bucureşti, 2004.
Perspective look over PPPs in Romania, PPP Central Unit, PPP Summit, Viena, 2008
Public- private partnerships in the New EU Member States- Managing fiscal risk, World Bank, 2007.
Profiroiu A., Racoviceanu S., Taralunga N.- Dezvoltarea economica locala, Ed. Economica, Bucuresti, 1998.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/19.05.2006 publicată în M.O. nr. 418/15.05.2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006.
Radu, I., Lefter, V., Efectele parteneriatului public- privat in serviciile de alimentare cu apa şi canalizare. Experienta municipiului Bucuresti, Ed. ASE, Bucuresti, 2008
Teicher, J., Neesham, C., Public- private partnerships: silver bullet or poison pill for transition economies?, The Impact of the Romania`s accession to the European Union on the public administration International Conference, 2008
www.apabucur.ro - site oficial al Apa Nova Bucuresti