Anul »1 XC-lea. Nn 70 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Miercuri 6 Iulie 1927tb ■■ ■ B K aaB S aB S B B B B aB B B a B S S âH B B B aB B B B B B aB B aB B SB aB aaK aaM a
%
a
lid sc tia şi Administraţiar - PIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV. —
TELEFON 226 Abonament anual 860 lei- Pen tru Strein ăl» te 800 lei.Anunţuri, reclame, după tarif
Fondată la 1838 du George Bariţlu
Apare de trei ori pe săptămânămmmmmmmmm msammt Mmnmmw'mmmmmagmaBmijmBBmBgsmt&iiwmsizmgim m
Prin tine însuţi, cetăţene, şi pentru
tine, la libertate, legalitate şi cinste.
BSwmBMmwMuaaiaBWBWMW'wiwiiiiMwiMiMii mi.,
Ion I. C. BrătianuDomnule Prim-Ministre,
Stăruind în credinţa noastră că guvernul Ţării are datoria să apere legalitatea şi instituţiile constituţionale fundamentale şi fiind încredinţaţi că conducătorii politici adversari nouă sunt ani* maţi de patriotism şi corectitudine personală, vă aducem la cu* noştinţă faptele care urmează şi vă cerem sancţiuni şi îndreptare imediată.
Faptele pe cari vi le relatăm, se ridică de*asupra noianului de fărădelegi şi abuzuri — de-oparte fiind că ele dovedesc primejdia de a se transforma în mod conştient armata Ţării într’o cohortă de pretorieni susţinătoare de partide şi interese personale, pe de altă parte fiindcă ele desvăluesc sau o complicitate, acoperită cu ordine născute moarte, sau o sabotare a ordinelor legale din partea unor aventurieri complotişti. Ele arată pentru ce toate demersurile noastre de până acum contra abuzurilor şi bătăilor sângeroase săvârşite cu prilejul alegerilor actuale au rămas infructuoase.
lată faptele precise :Subt o influenţă necunoscută, dar bănuită, de îndată după nu
mirea cabinetului d-lui Barbu Ştirbey a fost adus în fruntea corpului jandarmeriei, d. general Davidoglu. Doritori de a elimina orice asperitate, care ar fi putut zădărnici îndeplinirea făgăduinţei regale aşteptate de ţară de atâta vreme: alegerile libere, — n’am ridicat nici-o obiecţiune împotriva acestei numiri.
D. general Davidoglu însă, sub a sa răspundere sau acoperit de autoritatea altora, din ziua numirii sale a înţeles să conti- nue opera periculoasă de a transforma jandarmeria într o instituţie de agenţi electorali, şi sfidători călcători ai codului penal.
Avem inform aţiuni sigure şi este un sec re t public, că pe ziua de 9 Iunie c r i . d. general Davidoglu a convocat la C orpu l de Jandarm i din B ucureşti pe com andanţii de bri- gade şi regim ente şi câţi-va ofiţeri su p erio ri de jandarm i »experţi" în de ale alegerilor, in ţaţa a ces to r ofiţeri su periori, generalu l a spus, angajând grav pe A cela de a căru i p e rso an ă nu avea d reptu l să se atingă, — că faţă de chem area atribuită guvernului Ştirbey, dorin ţa adevărată a M S. Regelui este ca din a legeri să ia să un guvern tare , un guvern form at de partidul liberal.
In vederea aces to ra a dat subaltern ilo r să i sfătuiri şi o rd ine în consecinţă. In prim ul rân d a o rdonat ca com andanţii de com panii să se prezin te de îndată prefecţilor, cu sentim ente liberale ş i p reşed in ţilo r de organizaţii judeţene ale partidului liberal, s tân d la d ispoziţia acesto ra . A o rd o na t apoi ca jandarm eria să la se libertate relativă de p ro pagandă ş i c irculaţie până cu două sau tre i zile înainte de alegeri, când se vor aplica fără cru ţate cunoscutele m etode de a legeri forţate şi m ăsluite. Şi — p robab il fiindcă la acea dată m inisteru l de in terne e ra deţinut de o p e rsoană, în afară de partide, — generalu l Davidoglu a in te rzis în m od ho tărâ t tu tu ro r ofiţerilor pe jandarm i să intre, fără specia la s a perm isiune, la m inisterul de in terne ch iar de a r fi chem aţi acolo . — P en tru putinţa de dovadă ş i ră s pundere s ’a dat consem nul ca toa te o rd inele în legătură
i cu operaţiunile jandarm eriei să iie date verbal, pierzându* s e au toru l răsp u n ză to r de crim e ş i delicte în anonim atul vorb itoru lu i la telefon sau în labirintul căilo r e rarh ice militare.
Un fapt de o extremă gravitate este că la această consfătuire a luat parte, îmbrăcat civil şi generalul Ştefănescu, fostul comandant al jandarmeriei, azi pensionar, de al cărui nume se leagă degradarea dureroasă a jandarmeriei cu ocazia alegerilor trecute prin abuzurile şi fărădelegile comise.
Ca o firească continuare a acestei acţiuni, generalul Davidoglu în intervalul dela 12—23 Iulie, a mers pe rând la Iaşi, Chî- şinău, Oradea şi Timişoara, unde erau convocaţi căpitanii de jandarmi din regiunea respectivă. Acolo a controlat dacă subalternii lui au primit ordinele verbale date în vederea alegerilor şi le-a comunicat necesitatea de a scoate din alegeri partidul liberal, dându-le directivele de procedare şi cerându-le informaţii.
Aceste directive constau în esenţă din următoarele:Libera circulaţie şi propaganda electorală va fi oprită cu
2—3 ziie înainte de ziua fixată pentru alegeri, interzicându*se în aceste ultime zile intrarea şi eşirea din sate şi oraşe;
împiedecarea delegaţilor şi asistenţilor şi chiar a candidaţilor opoziţiei de a lua parte la formarea biurouţilor electorale. In acest scop se va proceda eventual chiar şi la arestarea lor.
Oprirea alegătorilor suspecţi dela vot, mai ales prin reţinerea lor la intrarea în centrul de votare. In acest scop vor fi puşi jandarmi la intrările şi eşirile din sate şi oraşe. In comune vor organiza pe alegători în grupe mari pe comune, având în frunte primarii, notarii şi, unde se va putea, chiar şi preoţii pentru a se da aspectul unui convoi solemn, ca să poală fi alegătorii | mai uşor împiedicaţi ori reţinuţi să meargă Ia timp Ia urnă.
Judecătorii suspecţi că nu ar fi favorabili guvernului în sen- | sul că nu vor conveni la falşificarea rezultatului, vor fi semnalaţi
de către comandanţii companiilor de jandarmi pentru a fi înlocuiţi de guvern cu alţii.
Se va interveni ca gărzile localurilor de votare să nu mai fie comandate de ofiţeri şi compuse din soldaţi ci să fie comandate de ofiţerii de jandarmi şi alcătuite din jandarmi.
Acţiunea d*lui general Davidoglu s’a desvăluit de altminteri tot mai lămurit pe zi ce trece purtând chiar în manifestările ei dovada afirmaţiunilor noastre. Iar în faţa obicinuitei tăgade, care poate se va produce şi de data aceasta, ne mărginim deocamdată să opunem copiile telegramelor din anexă cari, consfitue o confirmare deplină şi hotărâtoare şi dau pe faţa întreaga conspiraţie făcută împotriva întregului popor românesc, în scopul falşificărei voinţei lui.
Cei ce va voi să aibă complectă dovadă — şi dv. d*le prim* ministru trebue să voiţi să o aveţi — nu va avea decât să asculte, sub cuvânt de onoare colectiv pe generalii de brigadă, co- lonelii, maiorii şi căpitanii dela companiile de jandarmi.
Aceşti ofiţeri, puşi în faţa onoarei lor, nu se var acoperi de ruşinea negării adevărului.
D om nule P r im M m istru ,P artidu l N aţional-Ţărănesc îşi în tem eia ză fo rm id a
b ila fo r ţă d in nem ărginita drage sie de ţară a m em brilor tui ş i o găseşte in p ro g ra m u l său cum inte, în care a lăm u rit m ijloacele p r in care crede să se îna lţe R o m â n ia în m ă rire ş t fericire , în cinstea conducătorilor lui ş i în fa natica încredere cu care îi răsplătesc m a rile m asse p o p u lare• În ă lţa t de credinţa lu i, încrezător în b iru in ţa lui p a r tid u l n a ţio n a l ţărănesc va şti să în fru n te şi de d ta aceasta ororile d in aceste alegerit puse la cale de c o n d u cătorii ş i b inevoitorii p a r tid u lu i , care a ocolit prudent verd ic tu l unor alegeri conduse de u n g u vern ele Moral nvn tru
Partidul nostru vă arată faptele precise de mai sus, pentru, a vă determina ca trecând peste interese de partid, să feriţi viitorul acestei ţări atât de primejduit de duşmanii din afară, de primejdia complicităţii armatei în luptele de partid, care odată începute, pot să continue în direcţii heterogene. Hotarele noastre nu sunt mângâiate de placidele valuri ale mărilor Greciei, ci sunt asaltate de valuri de duşmani. — Generalii noştri şi armata noastră nu pot face comploturi şi nu pot servi partide. —
Armata noastră trebue să rămână una singură nedivizată, neîmpărţită în tabere, susţinută de încrederea, iubirea şi jertfa întregii ţăr/.
Vă arătăm aceste fapte pentru a face răspunzător în faţa întregii ţări toţi complicii acestor măsuri revoltătoare, cari sunt cu atât mai surprinzătoare, că din însuşi rapoartele şi telegramele comandanţilor de companii să constată liniştea ice domneşte în judeţe şi că agitaţii subversive nu se fac. Pentru dv. personal se pune o chestiune de patriotism şi o chestiune de răspundere. Pentru ţară şi pentru noi satisfacţia încercării de a înlătura o mare primejdie.
Opinia publică va aştepta înfrigurată hotărârea d-voastră, aveţi încă timpul să-i daţi satisfacţiune deplină.
Vă rugăm, primiţi asigurarea deosebitei noastre conside- raţiuni.Preşedintele Partidului Naţional
Ţărănesc,
(ss) Iuliu Maniu,
Secretarul general al Partidului Naţional-Ţărănesc,
(ss) V. N. Madgearu
Silniciile şi presiunile electorale — o crimă naţională
Preşedintele P. N. Ţ. d*l Iuliu Maniu, a făcut ziarului «Lupta“ următoarele declaraţiuni:
„S intciUe şi opresiun ile puse în aplicare cu ocaziu- nea tu tu ro r alegerilor d in ultim ii a n i , m 'au în tr is ta t şi m*au revoltat m a i ales cd ele a u fă cu t ş l fa c cu neputin ţă deşteptarea politică ş l închegarea sufletească a provinciilor un ite .
nJEste o adevăra tă crim ă ceea-ce se face cu su fletu l ro m â n ilo r d in aceste ţinuturi, c a r i su n t obiectul batjocurii ş î a ironiei crude d in partea u n g u r ilo r in A rdea l ş i Ban a l ş i d in partea R uşilor în B as arabia — cari subliniază cu m u ltă răutate-, d a r şi cu m u ltă dreptate, tirania şî l^psa de scrupule constitu ţionale a guvernanţilor ro m ă n i,
„In interesul superior a l n eam ulu i şi al ţării ro m ă n eşiît nu se mai pot to le ra aceste p rocedeuri, ca ri trebu- esc re sp in se în num ele dem nităţii şi c instei naţiunii ro m âne.“
distrug prestigiul
biserici».
Dubla atitudine a »Telegrafului" dela Sibiu e de neînţeles. In loc ca în calitate de organ bisericesc, — să*şi facă frumoasa şi nobila datorie pe care i*o pretinde această misiune, — „Telegraful" se aruncă în murdăria celei mai nesincere şi făţarnice politici, injectând cea mai distrugătoare otravă în inimile slujitorilor altarului.
In ultimul său număr organul mitropoliei de Sibiu publică un articol de fond, care numai cinste nu face atât celui ce I*a scris cât şi acelora cu a căror aprobare a apărut în acest ziar.
Şi nu putem crede ca „Telegraful" să pornească acţiuni sau să dea directive contra voinţei I. P. Sale, care azi poartă cârja arhierească cinstită odată de mâna Marelui Andrei.
Să revenim la fapte:Articolul vizat al „Telegrafului"
începe cu a preamări ideea M. Sale de a alcătui un guvern neutru şi imparţial pentru garantarea libertăţii în degeri. In pa- sagiul următor însă tot Telegraful proslăveşte numele d*lui Ion I. C. Brătianu, pe motivul că a călcat voinţa M. S. Regelui şi-a luat însuşi conducerea guvernului pentru a prezida cele mai forţate, siluite şi pline de teroare alegeri, cari s-au pomenit în Ţara românească.
Să-şi judece singuri şi singuri să-şi justifice această atitudine inspiraţii dela „Telegraful Român"!
Falsitatea e gravată însă mai adânc în coloanele Telegrafului!.... Căci spune: „luptătorii altarului n’au să fie agenţi ai nici unui partid politic" pentru ca de încheiere articolul să facă un apel, în care îndeamnă pe preoţi să dea partidului liberal „tot sprijinul lor şi ai poporului pe care-1 păstoresc"......
Dacă cel ce a împodobit prima pagină a Telegrafului cu a- cest model de „cinste" şi „sinceritate", nu a observat contrazicerea brută a acestor afirmaţii— nu înţelegem cum de ea a fost trecută cu vederea de către cei puşi în fruntea instituţiei, al al cărei organ oficios este Telegraful.
Până când nu va urma o retractare sau rectificare a afirmaţiilor din acest articol, suntem îndreptăţiţi să credem că articolul din chestie nu a apărut fără ştirea şi aprobarea celor chemaţi cu controlul atitudinei organului mitropoliei de Sibiu.
Şi*atunci înţelegem totul: înţelegem pentru ce preoţii —
stim ăm ş i onorăm escepţiile!— sunt izolaţi şi boicotaţi de popor.
înţelegem pentru ce preoţi— îi vizăm num ai pe cei vii novaţi — îşi părăsesc serviciu- şi lasă bisericile în Dumineci fără sfânta slujbă, alergând a lăturea de toii agenţii electo
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 70—1927
rali în propaganda partidului li* beral.
înţelegem pentru-ce furia oarbă a acestor sinistre fiinţe, — cari nu mai merită atingerea de sfân- iul pristol şi de sfântul potir,— merge atât de departe încât dau jandarmilor ordin să aresteze cetăţeni, cari n au decât vina că nu urmează în politică pe păstorii lor pierduţi şi vânduţi.
Şi, în consepintă,-mai înţelegem pentru ce poporul urăşte pe preoţi cari prin faptele lor ating şi distrug prestigiul bise* ricei.
Ce însemnează biserica când cei* ce provoduesc morala lui
'Cristos, murdăresc această morală în noroiul propriilor lor fapte ? I
Cu ce cucernicie va sta credinciosul în faţa sfântului altar, când cel-ce poartă evanghelia şi crucea îh mâini, născoceşte motive falşe pentru a denunţa şi a da jandarmeriei spre arestare pe proprii săi credincioşi nevinovaţi.
Ce răsunet mai pot avea cuvintele de moralizare rostite de pe amvon, când acesta trozneşte de greul păcatelor celui*ce vorbeşte din el ?!
O spunem cu durere aceasta, dar cu dispreţ faţă toţi cei-ce scoboară înălţimea amvonului în afundul unei astfel de situaţii nenorocite.. Şi Telegraful dela Sibiu nu
numai că ţine isonul acestei muzici de profanare a bisericii ci prin articole, ca cel vizat, îmbărbă* bătează chiar şi îndrume ază în acest senz.
Ce soartă se pregăteşte deci bisericii în felul acesta? Şi din partea cui?
Unde vom ajunge?Clopotele nu vor mai avea
putere să adune poporul la rugăciune, ci se vor tângui şi vor blestema din înălţimea turnurilor pe cei ce au îndepărtat pe credincioşi de Casa lui Dumnezeu? ................................ .
„Telegraful“ bate. Dar n-aude, nu vede?
Fu ga-i ruşinoasa dar o sanâtoasi
sau„A dunarea liberală jde pe
Tocile“.
Eri seara s’a petrecut un fapt — de altfel foarte firesc — care a produs o ilaritate generală. Agenţii liberali, însărcinaţi cu cumpărarea oamenilor noştri din Şcheiu, în loc să tragă învăţătura din păţania de acum două săptămâni din Prund, s’au dus eri seara pe Tocile, ca să-şi spună „programul“.
Nici nu începuse bine „adunarea“ din birtul lui P. Stinghe, şi vrednicii noştri Tocileni, bărbaţi, femei şi copii se strânseseră în jurul localului. La un moment dat lumea, forţând intrarea, a început să vocifereze. Părintele Nae, preşedintele Pe- trache Munteanu cu ceilalţi e* lectori o băgaseră pe mânecă şi cât ai bate din palmi au a- muţit încercând să se strecoare din local, deşi erau de fată vre o 8 comisari, mai mulţi gardişti şi vre-o 6 agenţi trimişi să*i apere.
Noroc cu aceştia, căci altfel praf se făceau voinicoşii agenţi liberali. Huiduiţi de mulţime liberalii în frunte cu popa Nae Pistol au luat-o la fugă pe străzi laterale, pierzându-şi urmele în întunerecul sării.
Au fost scene, cari pacat că n’au fost cinematografiate.
Din nou întrebăm: ce mai cauţi părinte Nae în Scheiu ? Sau vreai sa-ţi faci de cap cu orice preţ ?!
A sistent.
Pe drumul nostru, Io izbândăInfrebaţi-vă fie-care, în singu
rătate, adâncul sufletului, asupra celor ce se petrec în jurul vostru, în cuprinsul ţării noastre întinse şi mănoase. Alungaţi din mintea voastră vorbele ce vi- le-au spus oamenii cutărui sau cutărui partid în adunările la cari v’au chemat să-i ascultaţi, desbrăcaţi-vă de ori-ce părere părtinitoare şi astfel descurcaţi, judecaţi pe cine se cuvine să spriniţi cu glasul şi fapta voastră atunci când sunteţi chemaţi să vă rostiţi aşupra treburilor ţării.
Să nu vă hotărască fapta voastră cetăţenească părerea pitită ’n mintea voastră de un gospodar mai înstărit din sat, de preotul sau învăţătorul care vă ’ndeamnă să apăraţi şi să sprijiniţi pe acei cari inima voastră vă spune că nu au trudit nimic pentru vo i; sfatul lor porneşte din mulţumirea ce le-au dat*o sau le*au promis-o oamenii partidelor cu apucături nevrednice, îmbogăţitoare a partizanilor din averea statului, a partidelor cari varsă otravă şi venin contra celor cari plecaţi dintre voi, luptă pentru drepturile voastre.
Celor cari au trecut de curând, bunăoară în partidul liberal, chiar dacă au fost stimaţi de voi până acum, să ştiţi că au fost îndemnaţi «la pasul dezertării de chivernisiri făcute sau promise de cei tari din partidul în care au intrat. A- ceştia vor încerca să îmbrobodească fapta lor urâtă cu răstălmăciri de vorbe şi fapte, vor îndrăzni să vă dea pe nţelesul lor chiar vr’un crâmpei din scriptură şi vor aduce osanale miluitorilor lor de astăzi. Prin glasul acestora împleteşte minciuna şi fariseismul pânza îm părăţiei lor. Intrebaţi-i: fost-au până ’n vremea prefacerii lor nebuni sau proşti de credeau una, sau prostia şi nebunia lor începe de acum de când cred alta.
Vor bâlbăi un răspuns, sau cei cu desăvârşire lipsiţi de obraz, vor împleteci o reruşinare.
Ţărani şi muncitori, harnici negustori, funcţionari şi meseriaşi, cărturari dela sate şi o- raşe, nu vă ’nşelaţi voi pe voi, alungaţi înşelăcunea la care vă poftesc acei cari s’au căţărat ca gângănii ce produc scârbă, pe trupul încă vânjos dar încovoiat al neamului nostru. Ţării noastre îi trebuesc braţe vân- joase de muncă, demnitate la cei mici şi la cei mari, lumină de carte, ţărănimea trebue organizată, sprijinul ce îl poate acorda staiui şi aşezămintele private, să se rezerve din belşug la sate potrivit cu numărul şi însemnătatea păturii ţărăneşti; produsele agriculturii şi ale e- conomiei de vite trebuesc valorificate, creditul eftin trebue înlesnit, cinstea trebue înscăunată în administraţie iar conducerea statului, judeţelor şi comunelor să se dea celor mai pricepuţi, mai destoinici, mai energici şi mai cinstiţi dintre noi.
Ţărănimea îşi are astăzi partidul ei politic. In toate ţările agricole cele mai puternice partide sunt partidele, agrare : în preajma noastă, în Poloni.a şi Cehoslovacia, aceste partide conduc ţara. Şi acolo treburile obşteşti merg mai bine decât la noi; agricultura, comerţul şi industria, instrucţia şi lucrările publice, propăşesc deopotrivă sub cârmuirea partidelor ţărăneşti de acolo.
In minciuna capacităţii exclu- zive de conducere a acelora cari ne-au mai condus, să nu credeţi. Lupta dârză ce o duc aceştia, prin minciună, bâr- fire, făcând din adminisiraţie şi armată instrumentele lor de do- mmare silnică a acestei ţări,
dovedeşte it teama ce o au de Partidul Naţional-Ţărănesc, Partidul revendicărilor integrale ale ţărănimii şi orăşenimii muncitoare, care atunci când va veni la conducerea ţării, va dărâma multe rosturi şi socoteli clădite pe spinare celor mulţi de exploatatorii şi de corumpătorii partidelor oligarhice.
Că biruinţa crezului Partidului Naţional-Ţărănesc va veni astăzi, mâine sau mai târziu, n’are nici o însemnătate. Datoria de căpetenie a luptătorului e să poată stărui şi aştepta. Graba şi nerădarea sunt însuşiri ce ’mpodobesc sufletul celui ce cade în păcat, celui fără de credinţă şi fără de putere. Partidul Naţional-Ţărănesc respinge ori-ce târguire şi duce luptă fără preget până va birui. Şi neclintită să ne fie credinţa că el va învinge.
Dr. V ictor jin ga .
Un apel către alegători.Cum Biblia ne este scumpă
tuturor şi izvorul vieţii noastre sufleteşti în ale credinţei, astfel dorim, ca Programul dela Alba- Iulia să fie izvorul de inspiraţie a tuturor cetăţenilor credincioşi democraţiei naţionale în cele politice. Alb a-Iulia este Magna Charta Libertatum, crezul nostru iar „roata“ sfinţită cu sângele de martir al lui Horia şi Cloşca, primii luptători martiri ai democraţiei naţionale, ne este simbolul credinţei noastre. Votând acest semn, vom ridica neamul, ţara şi mulţimea muncitoare.
Când vedem, că Brătienii fug de lupta dreaptă, de alegerile libere, — a partidu ui naţional- ţărănesc este victoria morală şi credem şi mărturisim, că învingerea deplină ne aşteaptă în alegerile în curs, unde avem a ne măsura cu jandarmii, administraţia şi vicleniile Fanarului.
Iubiţi alegători I Ajung 7 ani sterpi, plini de mizerii şi năpăs- tuiri. Suntem sătui de nedreptate' şi sărăcie. Dorim prin învingerea P. N. Ţ. să trăim iarăşi zilele fericite de sub Consiliul Dirigent şi cârmuirea P. N. Ţ. sub guvernul Vaida-Voevod, când 1 pereche de boi era 3 iOOO lei şi un vagon de porumb 7p0' î lei, iar paşunatul alor 2 boi costa 18 lei.
Politica financiară a dnului Vintilă Brătianu, şeful banco- craţiei parazitare, — prin felul cum înţelege a revaloriza leul prin comprimare — este cauza relelor şi a mizeriei de azi. Trebue să învingă democraţia naţională şi să inaugureze politica stabilizărei leului, ca prin balanţa activă a comerţului şi prin supraproducţie să salvăm valuta, ţara şi poporul greu încercat.
„Bună ţară, dar rea tocmeală“— aceasta*i situaţia reată şi tre- bueşle să introducem tocmeală— aceasta-i situaţia reală şi tre- bueşte să introducem tocmeală buna spre fericirea tuturor. Noi vrem cultură, noi vrem viaţă civilizată, naţionalism sincer şi democraţie integrală bazată pe legalitate, lege şi dreptate pen* tru toţi într-un fel.
Iubiţi alegători î Votaţi candidaţii democraţiei naţionale, votaţi „roata“. „Fiţi blânzi ca porumbii şi prefăcuţi ca*şerpii 1“— aceasta o spune Biblia ca sfat potrivit pentru zilele noastre de silă şi năpastă.
- Cetiţi şi răspândiţi„Suzeta Transilvaniei*
cel mai ve.'hi româoesc
Organele p i e i taica în mm lesilePoporul apără legalitatea.
Cu pri ejul adunării da Sâmbătă prin Şchaiul Braşovului.
Comitetul organizaţiei P. N. Ţ. din oraşul şi judeţul Braşov a hotărât — precum s’a anunfat şi prin ziar să ţină Sâmbătă o întrunire în localităţile restaurantului Moşoiu , din Braşov- Şcheiu. In vederea acestei adunări, s’au făcut paşii legali de lipsă, anunţându-se ţinerea adunării în timpul prescris prefec- lurei poliţiei. Actul de anunţare a fost înregistrat sub No. 4720 din 1 Iulie 1927.
A doua zi, aflându-se că restauratorului Moşoiu s’a dat ordin de către un comisar de poliţie ca să-şi ţină localu l în chid, pen tru a nu se p u tea fine adunarea, d-1 comandor D. Dumilriu, candidatul nostru la Cameră şi membru în delegaţia permanentă, s’a prezentat atât d-lui prefect dr. Sbarcea cât şi d-lui prefect al poliţiei protestând în contra a- cestei proceduri ilegale al unui organ subaltern.
Atât d-1 prefect dr. Sbarcea cât şi d-1 prefect al poliţiei Ghinea lonescu au asigurat pe delegatul nostru, că ţinerea a- dunării e admisă. Ba d l prefect al poliţie’ şi-a dat chiar cuvân* tul de onoare, că n’a luat nici o măsură ca să împiedice adunarea.
Cu toate aceste Sâmbătă seara, când candidaţii noştri însoţiţi de membrii comitetului organizaţiei s’au - prezentat în curtea restaurantului pentru a
ţine adunarea, comisarul de circumscripţie Ioniţă a încercat să oprească ţinerea adunării. Ba că are ordin — pe care însă a refuzat să-l arate — că adunarea e oprită, ba că n-rul sub care a fost înregistrat actul de înregistrare este fals, (?!) ba teacă, ba pungă.
Atitudinea comisarului Ioniţă a produs o impresie penibilă, căci nu e nimic mai dureros decât să vezi un funcţionar subaltern, chemat să păzească legea, ordinea şi legalitatea, că lcând ordinele superiorilor lor, bătându-şi joc de litera legii, — iar de altăparte să vezi pe cetăţenii apărând legea şi legalitatea!
In fine pentru a se pune capăt acestei situaţii ruşinoase, d-1 dr. Voicu Niţescu s’a urcat pe o masă şi într’o cuvântare impresionantă a arătat luptele grele purtate de vechiul partid naţional ardelean, azi contopit în partidul naţional ţărănesc,pentru dreptate şi legalitate şi pro-
* testând că în România întregită cu atâtea jertfe şi suferinţe se nesocotesc legile, se cumpără conştiinţele şi se batjocuresc fii ţării.
Au mai vorbit apoi pe scurt d-nii protopop dr. losif Blaga şi dr. Debu, după care adunarea a luat sfârşit între aclamaţiile însufleţite ale numeroasei asistenţe la adresa fruntaşilor Partidului Naţional-Ţărănesc.
Ui numit lucia iu raia ( prutelni Nae. I
In preajma alegerilor actuale ca şi în anul 1922, când s’au făcut alegerile sub liberali, părintele dr. Nae Stinghe poreclit părintele „Pistol* se bălăbăneşte în aceiaşi mocirlă politică liberală: îşi târâie revereanda prin toate cârciumele, înjură, calomniază şi spune neadevăruri sfruntate.
In anul 1924, când s’au făcut alegerile comitetului Bisericii Sf. Nicolae şi-a revenit pentru câteva momente în fire şi ca să ajungă preşedintele comitetului parohial s’a legat solemn în faţa membrilor comitetului, că nu va mai face politică, publicând următoarea declaraţie Jn ziarul nostru :
DECLARAŢIUNE.Este ştiut că în Biserica or
todoxă şi în mijlocul neamului nosiru, preotul este cel mai principal factor ai vieţii religioase, culturale şi sociale. Situaţia lui în vremurile actuale este aceea de a forma şi conduce conştiinţa religioasă ortodoxă spre a-şi da roadele necesare. El trebuie să fie centrul pedagogiei creştine. Locul de activitate şi de luptă al preotului îi este altarul, amvonul şi şcoala cea mare a parohiei. Aici trebuie să-şi pună toată puterea şi toată munca, ca învăţăturile pornite din evanghelie, din izvorul cel viu şi vecinie să se reverse în mod binefăcător asupra sufletului omenesc şi să-l facă să rodească. Pentru împlinirea a- cestei misiuni înalte, considerând că în timpul din urmă sectanţii vechi şi noyi, precum şi schismatici, îndrăsneţi şi diplomaţi, tot mai puternic dau asalt pentru a cuceri conştiinţa ortodoxă, şi mai considerând, că decadenţa morală generală ivită pe urma războiului mondial parcă din zi în zi creşte,
• preotul având datoria de a-şi
estinde activitatea şi de a lucra cu duble puteri, este necesar ca să stea mai presus de orice partid politic, să se abţină dela politica militantă, care învrăjbeşte pe credincioşi, cu un cuvânt : să nu fie înjugat la carul politic al nici unui partid.
Condus de aceste principii, la dorinţa tuturor parohienilor mei, ca paroh al Bisericei Sf. Nicolae din Braşov Şchei, unde doresc să se întroneze pacea şi buna înţelegere între toţi fii bisericii, declar că de azi înainte voiu absta dela o rice politică m ilitantă dimisio- nând din şefia organizaţiunii partidului naţional libera l din loc, ş i că voiu căuta să a- p ă r io t tim pul num ai in te re sele poporu lu i pe c a re -1 p ă s to re sc şi să susţin în toate chestiunile drepturile B isericii mele.
Braşov, în 10 August 1924. Dr. N STINGHE m. p.
paroh.*
N-a trecut însă mult şi părintele Naie şi-a călcat cuvântul şi astăzi îl vedem din nou în fruntea agenţilor liberali.
Trist dar adevărat!
E xam enele de bacalaureat.Din 131 candidaţi cari s’au prezentat la comisia a Il-a de bacalaureat, liceul „Andrei Şa- guna“ din Braşov au reuşit la examenul în scris 75 candidaţi. Din aceştia au fost declaraţi promovaţi, după terminarea examenului oral, 44 candidaţi, dintre cari 24 dela liceul §„A. Şa- guna“.
Candidaţii sunt dela liceele “Şaguna-Braşov, „Şt. Iosif“-0- dorhei, “Sf. Nicolae“-Gheor- gheni, liceele rom. cat. din Târgu săcuesc şi Braşov, liceul reformat „Szt. Miko“ din Sft. Gheorghe precum şi elevi particulari dela diferite licee din ţară.
Comisia de bacalaureat a fost sub presidenţia d-lui prof. univ. din Cluj, D. Călugăreanu.
Nr. 70 -1927, GAETA TRANSILVANIEI Ppfliw# 3‘
Candidaţii Partidului Naţional-Ţărănese in judeţul Braşov suut:
La Cameră d-nii:Dr. YOICU NIŢESCU, advocat, fost deputat Dr. PETRU DEBU, preot.Lt.-Cotnandor DUMITRU DUMITRIU.
La Sejiat d-nii:Dr. IOSIP BLAGA, protopop şi director al
liceulu. „Andrei Şaguna* (Colegiul votului univeral).
Dr. ARON SUCIU, advocat. (Colegiul con- ; siliilor comuna e şi judeţene).
ALEGĂTORI ROMÂNI!Votaţi lista Partidului Naţ onal-
Ţă-ăneic cu semnul cercul.>
Mm si e i p i z i t i i s c a la r e .Primim următoarele :In sălile de clasă ale şcoa-
le i p rim are Nr. 1 „Andrei M ureşianu“, se află deschisă de la 8—12 şi 3—6 până la 7 Iulie c. expoziţia judeţeană de lucruri de mână efectuate de elevii şi elevele clasei V—VII a şcoalelor primare.
Vizitatorul curios are buna o* caziune să aprecieze pe deoparte sârguinţa maeştrilor sau învăţătorilor, iar pe de alta talentul şi dragostea de muncă a elevilor.
Interesante de văzut sunt: lin- gerie, covoare, obiecte de lemn şi figuri lucrate din lut etc.
Este de tot surprinzător faptul ,că din acest oraş numai şcoala primară de fete a statu
i i lului a făcut dovada unei munci cu adevărat sârguitoare şi alese. Şcoala No. 2 de băieţi a expus câteva (8 —10) figuri geometrice de carton şi* un cărucior cu o minge de lut.
Se poate ca şcoala No. 3 şi 4 cu un buget anual de aproximativ 4—500.000 lei— în disproporţie vădită fată de celelalte şcoli?— să nu aibă lucrări manuale ? Este de regretat că elevii sunt privaţi de Ia o îndeletnicire, care în Ardeal trebue să aibă caracter naţional.
ca la această aleasă serbare să fie văzuţi de asistenţă.
Patronii au făcut dovada unei complecte desinteresări a importanţei şcoalelor de ucenici şi a încurajării pe care o merită e- levii la finele anului pentru munca ce o depun în ateliere şi a- ceste şcoale! Să sperăm în viitor.
ELECTORALE.
V ardişti din serviciul Prefec- turei au lipit alaltăeri noaptea pe casele particularilor afişe liberale, fiind prinşi în flagrant, întrebăm pe d-1 prefect al poliţiei : de când vardiştii se pretează Ia rolul de agenţi liberali.
Un d iscu rs incendiar. Nise comunică, că d-1 căpitan de jandarmi Sfetescu a ţinut eri în Poiana Mărului, un discurs, în care a sfătuit pe oameni să nu meargă la vot, ci în ziua alegerii să-şi vadă de lucrul câmpului. De încheiere d-1 căpitan a mai spus: Dacă cu toate măsurile luate vor reuşi naţional* ţărăniştii, d-sa se face căpitan de bolşevici...
Fără comentări
Duminecă, 3 Iulie 4a ora 11, In sala Reduta s’a sărbătorit finele de an şi împărţirea premiilor pentru şc^a le le de u ce nici din aces oraş.
Elevele ucenice în costume naţionale au executat cea mai aleasă parte din programul ser- bărei prin jocuri de graţie şi naţionale, mulţumită mai ales interesului ce d na Christofor a
-f depus în calitate de maestră la şcoala de ucenice.
Elevii ucenici au cântat „Infimul regal“ şi „Pe al nostru Steag“.
D-1 Muşătescu institutor şi preşedinte ales al expoziţiei şi serbării a evidenţiat munca ce se depune la aceste şcoli, ară* 4ând că e nevoe de mai multă solicitudine din partea patronilor faţă de elevi.
S-a remarcat lipsa autorităţilor şi a directorului şc. de ucenici de la No. 3 .1!
Dar oare dascălii şcoalelor de ucenici n’aveau obligaţiunea '
A restările continuă. Eri au fost arestaţi de jandarmi fruntaşii noştri ţărani I. Anghel (Ţin- ţari), Gh. Muntean şi G. Nistor din Hălchiu. De asemenea au fost arestaţi şi mai mulţi Bră- neni.
D irectoru l şco la r C iurea,a lipit cu elevii săi afişe liberale în Feldioara.
2 AUTOCAMIOANEtzaUt cit? i în bună stare se van i lefii n.
informaţiuni l a :]
FUEDRIuH CZEIL & FII, GRUPA CARL CASH,BRAŞOV, STRADA LUNGA No. 95.
548 2 - 3 TELEFON 72.
liHî
Hora Partidului Naţional-Ţărănese
iVeniţi toţi în hora mare S o întindem păn’ la hotare Horă mare românească Strigaţi roata O să trăiască.
IIPrindeţi-vă ’n horă toţi Să scăpăm ţara de hoţi Hoţi de urne şi de bani Ne fură de şapte ani.
IIIVeniţi fii ai ţării noastre De pe văi şi de pe coaste Mândră şi frumoasă oaste Viitorul ţării noastre.
IVŞi’n haine de sărbătoare Mergeţi mândri la votare Ş’acolo puneţi ştampila Unde veţi vedea rotila O
Trăiască Aurel Dobrescu Şi cu Mircea Zăgănescu Şi cu ceilalţi candidaţi Toţi luptători devotaţi.
Ioan A ronNoul Român.
81C a m e ra d e c o m e r ţ şi d e in
d u s b ie d in 8 * a ? o v v a a c o r d a în c u r â n d c in c i b u s c in d u s rl t h Ş' L e i b rs e c o m e rc ia l , în v a l o n e d e c a le 12 5 0 0 L e ;. P e n - iru a c e s te b r s e p o t c o n c u r a tin e ri m s ? ?aş i a n g ja ţ i c o m e i- c ia b , r e s p e c b v e s u d e n f» ca ri u r m e a z ă cu? s u i d e s rec i d i z a r e c o m e rc ia le s m in d u s tr ia le i
v â n d d o m ic iliu l s l e b l în cir* c u r r s . r 'p j a C am ere» , a d e c ă în j j d e i e l e B ra şo v , F V g a ra ş ş T â r n a v a M a re .
Bursele industriale p o t fi a c o rd a re la m ; s î i i e ş , c a r i d o re s s a ş i r n â c e s :â c u n o s tm ’e le p ro f s o n e ie câ jtîg fc te pâ"?â în p re z e n t , ce rce t â i d o ş c o a lă d e s p e c ia l i ta te . In c e ’e re so v a a* r ă ta î n u m 1;, d o n r c i l i t J , s ta r e a fa m ilia ră , s j e c i a l t a t e a a l e a s ă d e c o n c u r e n t şi p la n u l a le s p e n tru v i îo a r e a s a in s tru c ţie . L a c e r e r e s ; v a a n e x i : c e r t fi ca tu l d e n e ş ^ r e c e r t f ic a tu l d e m o ra li ta te , ce rî;f» ce te ’e d t s u e o c u p a ţ ia ş i s u d le fă c u te p â n ă ( c u m . p n e j m ei o d e s c r ie r e a s tă r ii s -le fa m lia re , a n e x â n d gi c e itif c a tu l d e p a u p e r ta te .
C e re n ie c o n cure» fi lor p e n tru burse com erciale s p re ce rce ta* ie * u r e i şcoL s u p e r io a r e d e c o m e r ţ (A c a d e m ie s i u ş o a lă s j p f r l o a r â ) vo? tre b u i s i c u p n n d a a c e le a ş i d a te , c a şi c e le i .e n tru b u r s la i n i . s tr ia te ■ C o n c u re n t i v e r a v e a s ă a r a te ma» d e p a r te c u m c re d s ă u t . i iz e z e m a i iâ - z iu in intere s d e c o n o m e i n ţ e n e d e c u n o ş t in ţe le câştiga te«
C e re rile t m b a k l e g i i (cere* r e a c u 8 le i şi a n e x e le f ie c a re c u c â te 1 L e u ) s> v o r în a in ta C s m e ie i o â ^ ă c e i m a i tâ rz iu la 25 Iulie 1927. C o n cu ren t'!-, c ă jo r a h s i v a fi e c o id a t o b u r s ă i n d u s n a l ă s a u c o m e rc ia la , v o r t r t b u i s ă d e a o d e c la r a ţ ie în s j r s c ă îşi v o r fa c e s tu d ii le la o ş c o a lă aflătoare în afară de dom iciliul lor şi c ă s e o b lig ă s ă s e s e b l e a s s ă în R o m â n ia . In c a z c ă a c e s 'e c o n d -ţiu n i n u v o r fi în d e p lin ite , b j r s a le a c o r d a te v o r t r e b 'i i re s titu ite .
Cinema „Astra“ (Apollo)Marţ?» Miercuri, Joi, Vineri. Sâmbătă d la om 5 până la c a 7 d. m. va rula filmul senza-
ţonal
,Seducătoarea Girce“ IIn ro lu l p r in c ip a l : M lfl M t H I J . j
>Afiră d e acesta 2 acte comadi. 1
Ce trebue să ştie fie-care alegător?
Toţi cei cu dreptul de vot (21 ani împliniţi la Cameră şi 40 la Senat) să-şi scoată certificatul cel mai târziu până în 5 Iulie, ora 6 (18) seara.
Alegerea începe Ia 7 ore dimineaţa şi durează până la 8 (20) seara, iar în caz că Ia a- ceastă oră vor mai jfi alegători, votarea va continua fără întrerupere până ce toţi alegătorii prezenţi vor fi votat. In nici un caz însă votarea nu va putea trece peste ora 8 a dimineţei următoare.
Cărţile de alegător trebue să fie semnate (iscălite) şi de alegător.
Fără carte de alegător nimenea nu poate vota.
Alegerile vor fi conduse de judecători şi votul e secret.
Delegaţii şi azistenţii votează la secţia unde funcţionează.
Alegătorii cári nu vor merge la votare, vor fi pedepsiţi cu 500 lei, iar consilierii comunali, cari nu vor vota la alegerea de senator (diii 14 Iulie), se vor pe deşi cu 10.000* de lei (art. 69).
îndoirea greşită a buletinului nu aduce cu sine nimicirea vo- tului|(art. 75). dacă secretul votului s’a păstrat.
Alegătorii trebue să aibă de gri je, ca să nu piardă cartea de alegător.
In cazul când vre-unui alegător i s’a furat, distrus sau şi-a perdut cartea de alegător, poate să ceară până la data susamin- tită să i-se elibereze de către Judecătoria, în circumscripţia căreia cade, un duplicat, conform art. 23 din legea electorală.
Nimănui m ii este permis a intra înarmat în zona şi localul de votare, nici a face propagandă prin strigări, sau provoca adunări în ziua de alegere.
In zona de votare toate debitele de băuturi spirtuoase vor fi închise pe .durata alegerilor.
CroAiia sportivăB u dapesta—B raşov 6:1 (4:0).
Contrar aşteptărilor, Duminică nu am avut ocaziunea de a a* sista la desfăşurarea unui joc de clasă al footballuiui.
In ultimul moment s’a interzis militarilor de a juca, astfel că în compunerea echipei au intrat jucători, care nici nu au visat vre-odată că vor juca contra reprezentativei Budapesta. Era şi natural ca astfel compusă e- chipa, cu jucători care se vedeau pentru prima oară, să sufere o înfrângere. Totuşi Braşovul a rezistat frumos, a muncit cu mult sutiét şi a făcut tot ce a putut, cu atât mai mult cu cât 3 echipieri mai jucaseră şi în matchul anterior M. T. E. comb. Colţea-Braşovia-Oiimpia.
Budapesta ne-a arătat un joc de înaliă ciasâ, reuşind armarea 6 puncte. Braşovul s’a mărginit la apărare. Cele câteva atacuri înşghebaie au adus marcarea singurului punct.
Cine cunoaşte pe Kiss, Auer II, Tricht, Berchesy, Kolumban, Török, Vizváry, Adamovici, Csany îşi va putea închipui în ce fel se desfăşura jocul.
Publicul a dat dovadă de multă sportivitate, abţinându-se delà ori-ce rnanifestaţiuni; apreciind ambele echipe şi răsplă- tindu-Ie cu aplauze meritate.
M. T. E. = Comb. Colţea- Braşovia-OIimpia 2 : 1.
M. T. E. = Braşovia (piticii)2 : 2.
F. T. C. =- Chinezul 2 :1 ia Timişoara.
Pentru campionatul Naţional au jucat:
La Sibiu • Unirea VTricolor-H. T. V. 3 :2 .•■.4* La Chişinău - Mihai Viteazul- Macabi 6: 0.
T .
Grijiţl-vă certificatele de alegător
S e ş tie c ă f ă r ă c e r tif ic a tu l d e a le g ă to r n im e n u s e p o a te a- p ro p ia d e u r n ă . » L ib e r ta te a * e* le c to re lă l ib e r a lă c a u tă d e c i s ă f a c ă u z ş i d e a c e s t lu c ru , în c e r c â n d s ă îm p ie d ic e d e la v o i p e c â l m a i m u lţi ce tă ţen i» c a r i n u s ;m t l ib e r a l ic e ş 'e P r in o r g a n e le şi a g e n ţii lo r L b e ra lii c a u tă s ă fu re c e tă ţe n i lo r cerţi* f ic a te le d e a leg ă to r» lu â n d u le a s tfe l d re p tu l d e a v o t f .
F a c e m a te n ţ i p e to ţi a l e g ă to rii să*şi g r i je a s c ă a c e s te c e r tif ic a te c a o c h ii d in cap* S ă n u le d e a n im ă n u » . N x i jan* d a rm u lu i ş i n ic i u n u ia c a r e i le a r c e re , f .e s u b o n c e m o tiv .
S e p o a te în tâ m p la c a j a n d a rm u l s a u a g e n ţi i l ib e ra li s ă c e a r ă a c e s t c e r tif ic a t D en tru le* g itim a re . N-au' să-l dea a legăm torti nim ănui decâ t num ai prem şedinielui secţiei de vot$ atunci când dela acesta prim esc bum letinul şi stam pila de votare 11
G?d ţi d e c i d e c e r t f ic a te le d e a le g ă to r i , c ă c i a ltfe l vi s-? ia d r e p tu l d e a v ă p r e z e n ta la u r n ă I ! 1
A I M I t t ^ r‘ D um itru»A U I I I 1 | r e în to r c â n d u s e în lo -caMtaîe» îşi r e ia c o n s i l ta ţ i i l e m e* d ic a le , in tre o re le 3 — 6 p . m», la lo c u in ţa s a d in S p ita lu l M ia l ta r B ra ş o v . 5 3 9 2 — 3
A s i l l l l t ^ - e v c i* V III l ic e u l 1111 l iU J . r e a l p r e g ă te ş te e le v ip e n t .u c o r ig e n tă ş i e x a m e n u l d e a d m ite re . In fo rm a ţiu n i S tr . Sft. Io n 25 . 5 4 7 2 - 3
Pentru fabrlsăs e c a u t ă c a n i in ie r . O fe r te B r a ş o v II C ă s u ţa P o ş ta lă N o , 15« 561 2 — 3
I i H f i t l i f i l l f l V â n z a r e a m ă r L l u l l a | ' l S l l l G fu rilo r ş i m o b ile lo r d e p r ă v ă l ie a f a l im e n tu lu i B e r n a t M a n d le r p r in lici* ta ţ ie p u b l ic ă s ’a f ix a t p e 11 iu lie 1927 p . m , 4 o a r e în b iro u l c u r a to ru lu i d r W Ih e lm T h e il B ra ş o v Str. O rfa n ilo r 8 . 5 6 6 l — l
T n i p tro c i, c re p u ri ş i tu b u r i | U i C p e n tru f â n tâ n i s e g ă - s s c la N. B A R S A N , S â n p e t r u B ra ş o v . 5 6 3 1— 1
S' m n ^ f A h t u c a r n e t d e W P » * I I I I I şo fe r p r in S tr .
L u n g ă . C e l c e T a g e s t e s t e ru - g : t a l p r e d a lu i M ih s i S d a g h i S tr. M ori 11 B ra ş o v u l v e c h i, u n d e v a p rim i o r e c o m p e n s ă .5 6 4 1— 1
Un elev te rn i . c l. V I% n o rm . îa ic r iS la C o n s e r
v a te : u l d in C lu j, d ă o r e d e v io a r ă c e lo r în c e p ă to r i ş i c o n ţi- n u ito r i an* I. II. In fo rm a ţiu n i l a x . P o d u iu i 'G r id N o. 3 B ra ş o v . 5 6 5 1— 1
Concurs pentru Orchestră,In z iu a de H Iu lie a . c» o re le 10 dlm.» C in e m a » A stra* A p o llo B ra ş o v , v a ţ in e c o n c u r s p e n tr u p o s tu l da dirijor de o r c h e s t r ă p lă tit c u 8 0 0 3 L e i lu n a r .
D o rito rii s e v o r a d r e s a la B iu - ro a l T i a tru iu i S tr. L u n g ă N o. 5 în f ie c a re z i d e la o re le 9 — 12 d im in e a ţa , a d u c â n d d ip lo m e le ş i i s îa b u c ă ţ lo r m u z ic a le c e e v e n tu a l p o s e d , Tot p e n tru o r c h e s t r a C in e m a to g ra fu lu i s e m a i angajdză specialişti în : v io a r ă primă, o b l gat# v io lo n c e l , b a s , t ro m b o n , fligorn , f lau t, to b ă . A dm inistraţia Cinematografului i — 3 » As frez“.
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 79-1927
Pretutindeni jandarmi, nelegiuiri şi minciuni
Batjocura dala Satu ung.Toate satele judeţului Braşov sunt împănate cu jan
darmi.Pacinicii noştri ţărani sunt supraveghiaţi de aproape
ca nişte adevăraţi răufăcători.Oameni, cari întreaga lor viaţă au luptat, au suferit,
şi au muncit pentru acest neam, sunt ̂ persecutaţi, urmăriţi, puşi în afară de lege.
Comandantul companiei de jandarmi, căpitanul Sfe- tescu calcă zilnic satele noastre. Ţine însuşi cuvântări, dă ordine strajnice, ameninţă şi porunceşte ca toată lumea să voteze pe liberali, cari, după d-sa, ar fi mântuitorii cerului ş’ai pământului.
Ţara Bârsei întreagă şi până şi săracele noastre cătune sunt subt stare de asediu.
Prefectul — dr. Sbarcea — face pe delicatul faţă de prietinii de până eri, li dă acte pentru întruniţi, îi asigură că alegerile vor fi libere şi că nimenea nu îi va turbura în circulaţia prin judeţ.
Ajunşi în sate candidaţii sunt întâmpinaţi de jandarmi, circulaţia e oprită, întrunirile nu sunt îngăduite. Şoferul e ameninţat cu împuşcarea.
De când e Ţara Bârsei, nu s ’a mai pomenit o astfel teroare. Zilnic sunt ridicaţi ţărani români, arestaţi şi aduşi la compania de jandarmi.
Oamenii regimului în frunte cu administraţia şi cu candidaţii liberali sunt lăsaţi să facă cea mai detestabilă propagandă. Neputincioşi şi mici la suflet, ei împroaşcă pe candidaţii noştri cu cele mai infame calomnii.
In lipsa d-lui Lapedatu, care nu credem că poate împărtăşi astfel de procedee, toţi aceşti mărunţei anonimi s’au transformat în adevărate paşale:
Inexistenţi înainte de război, ascunşi în gaură de şarpe în timpul războiului, nicăiri figurând în viaţa publică, unii d n ei refuzând în tmsu războiului să renunţe la est ţenU ungară, deşi erau refjg aţi în Iasul suferinţelor româtwşt , au îndrăsneala să batjocurească şi să calumnieze pe aceia dintre noi cari am stat din cea mai fragedă tinereţe mereu în linia primă şi’n plin baraj de foc în lupta pentru dreptatea neamului nostru.
Oameni, cari nici viaţa lor particulară nu ştiu să şi-o îndrumeze după elementarele învăţături ale moralei, îndrăsnesc să dea lecţii asupra moralei publice şi să-şi dea cu părerea, cum trebuie îndrumat un stat...
In loc să stea ascunşi ca să nu-i mai arate lumea cu degetul, ei îşi fac vânt spre drumul mare....
Bar înainte domnilor ! Calomniaţi, vărsaţi ciubărul cu lături, că atâta aveţi. Ne-ar mâhni lauda D-voastră, cuvântul D-voastră urât ne înalţă însă şi ne măguleşte.
Faceţi-vă slujba căci nu de geaba sunteţi avocaţii băncilor iberale, slujiţi-vă stăpânii, plătifi-vă pâinea, căci aşa se cade să facă orice slugă.
Batjocura del» SatulungAlaltaeri după amiazi fruntaşii comunei Satulung, cărtu
rari şi popor, se adunaseră în vederea întrunirei ce avea să se ţină.
Sosiţi la faţa locului candidaţii Partidului nostru sunt întâmpinaţi de un număr neobicinuit de jandarmi. Şeful acestora, plutonierul Mâţii ea, căruia i s’a arătat autorizaţia dată de prefect şi vizată de comandantul companiei de jandarmi, li spune că autorizaţia e contramandată şi ca întrunirea nu se va ţine.
Poporul protestează, candidaţii cer respectarea legii, arată că liberalii ţin în altă parte şi în acelaş timp întrunire, insistă pentru intrarea în legalitate. Jandarmii rămân neînduplecaţi şi la un moment dat, când poporul cerea ca oamenii lor pe care-i cunosc şi-i stimează, să li vorbească, la ordinul plutonierului Măţărea şi sub conducerea lui jandarmii îşi lansează armele împing pnbli- cul şi risipesc pe bunii Mocani, dintre cari unii au suferit1'-temniţă grea în vremea războiului la Cluj şi în alte părţi pentru sentimentele lor naţionale. Plutonierul închide sala de lectură şi ia cheia Ia sine.
Poporul crucit se împrăştie şi urmăreşte mâhnit a- cest spectacol dureros, care se desfăşoară în faţa minoritarilor unguri...
Orice comentar e de prisos. Ne mulţumim doar să relatăm faptele pentruca să se vadă cum se respectă cuvântul Maiestăţii Bale, care a dorit alegeri libere.
Sunt alegeri iAgrafe, cari ne umple de mâhnire de îngrijorare şi de teamă pentru această ţară şi pentru a- cest popor, care merită o soartă mai bună.
Dl Alexandru Lapedatu nu are nimic de spus înfaţa acestor crunte nelegiuiri ? ___________
T I P O C F A F Î r i r M U R E Ş I A N O ţ â C O ^ v . ^ a Ş O v
D-sa, care se laudă, că e original din Săcele, n’are nici-un cuvânt împotriva tirăniei, care se practică împotriva consătenilor săi?
Vrea D-sa să smulgă în acest chip un mandat de deputat ?
Dsa, care cunoaşte istoria poporului nostru şi ştie cât a suferit acest popor, poate îngădui ca el, popor de pace, de ordine şi plin de virtuţi, să sufere şi să fie maltratat şi subt regim românesc în ţara pe care el ni-a făcut-o ?
S’o spună d. Lapedatu îSau pentru că d-sa era la adăpost, în ţara româ
nească atunci când acest popor sufetea sub regim strein şi când conducătorii lui pătimeau în puşcăriile Seghedi- nului ş ’ale Vaţului — să nu simtă nimic din ceea-ce se scrie în Istor e ?
Dar şi dacă ar fi aşa, ar trebui totuş să aibă cel puţin îndurerarea, pe care fiul trebuie s’o aibă faţă de părinţii să !
Ori nici atât?
Gum a fost primitd-i luliu Maniu prin Sâlagiu
Ziarul „Brassói Lapok“ primeşte următoarele dela corespondentul său din Şimleul Silvaniei :
„Preşedintele Partiduiui Naţional-Ţărănesc d*l luliu Maniu a sosit eri, pentru o zi în Sălagiu, unde reţinut fiind de însufleţi- tele primiri ce i s-au făcut prin diferitele comune, n-a mai ajuns să*şi ţină vorbirea—program anunţată pentru Şimleul Silvaniei. Populaţia românească a satelor a primit cu mari serbări pe ji*l luliu Maniu, căruia preoţii i-au eşit spre întâmpinare îmbrăcaţi în ornatele bisericeşti, iar poporul în multe părţi a is- bucnit în plâns de bucurie la vederea şefului lor. Drumurile pe care înainta automobilul d-lul Maniu, au fost presărate cu frunze şi flori. Intr’un sat aştepta în faţa bisericii un preot bătrân în odăjdii, care la sosirea d lui Maniu, arătându-1 mulţimii, a es- clam at: Om ul acesta e ste m ântuitorul vostru!
„Numărul uriaş al poporului şi însufleţirea cu care a fost primit d-l Maniu a avut o influinţă atât de mare asupra jandarmilor, încât n-au îndrăznit să conturbe în nici un loc momentele de serbătorire".
La această informaţie adăugăm noi:Câtă deosebire între o primire făcută şi născută din inima
şi sentimentul poporului, şi între o primire aranjată la ordinul prefecţilor!! !
INPOHMATIUNID-l Cam il P iso maior în re
tragere a cerut înscrierea sa în Partidul Naţional-Ţărănesc.
Ii strângem mâna cu egală sinceritate şi căldură şi-i spunem din toată inima :
Bine ai venit în casa noastră, care e deopotrivă ş’a Dumitale.
•In socie ta tea de a ju to ra re
a şo ferilo r din loc a stârnit mare indignare faptul că preşedintele societăţii, Ion Albu intrând în slujba partidului liberal a început să facă propagandă în acest sens printre membrii societăţii. In statutele societăţii se interzice orice politică astfel că preşedintele ei a rămas şi va rămâne singur în acţiuneasa pornită pentru bani liberali. •
N ecrolog. Mult îndureraţii: Irma Sonea n. Bogdan ca soţie, paroh luliu cu soţia sa Leonti- na, şef. contabil Leonida cu soţia sa Cornelia, inginer Ionel, doctor Octaviu. preot Florian cu soţia sa Virginia, student Emil ca fii şi nurori, Vasile Sonea, Anastasia şi Maria ca frate şi surori; Zenoviu, Vincenţiu, Lucia, Sorin, Eusebiu şi Doina ca nepoţi şi nepoate, Văd. Victoria Dr. Cheresteşiu şi copii, Văd. Olga Col. Bogdan şi copiii, Protopop I. Olieanu cu soţia sa Lui- zaAşi copiii ca cumnate, cumnaţi şi nepoţi anunţă cu inima zdrobită de durere încetarea din viaţă a scumpului, iubitului şi neuitatului lor: Ioan Sonea protopop, după o grea şi îndelungată suferinţă suportată cu linişte sufletească* împărtăşit cu sfintele Taine, în ziua de 30 Iunie, ora 1 noaptea în al 70-lea an al vieţii, al 43-lea a fericitei
j sale căsătorii şi vrednicei pas- j toriri a dreptcredincioşilor, că
rora s’a dedicat.
înmormântarea a avut loc în ziua de 2 Iulie a. c. orele 13, în Cavoul familiei din cimitirul corn. Cuzdrioara.
O d ih n e a s c ă în p a c e !*
Aviz. Sâmbătă 2 Iulie a avut în şalele şcoalei primare No. 1 str. Cismarilor deschiderea expoziţiei de lucru manual şi de mână a şcoalelor prim. de stat din jud. Braşov.
Expoziţia va rămâne deschisă până la 9 Iulie în fiecare zi dela 9—12 şi 3 --6.
Onor public este invitat a o vizita. — Comitetul.
0 demisie. S u n te m ru g a ţi a p u b lic a u r m ă to a r e le :
B raşov» 5 Iu lie 1927. D s a le D îu i P re ş e d in te a l Pas U d u lu i N e ţio n a l L ib e ra l L o co .
ţL b s a m n f i tu 1» re g s a m ă c o n s id e re ţ i c a d e m is :o n a t d in p a r tid u l c e c n t u c e l i C u to a tă s ti m a A urel Ş lefanovici
D-na E'eia Sabadeanu se înscrie în Partidul
Naţional-Ţărănesc.Venerabila matroană, d-na E-
lena Sabadeanu, preşedinta Reuniune! pentru ajutorarea văduvelor sărace din Braşov şi S ă ' cele ne anunţă înscrierea sa în. Partidul Naţional-Ţărănesc, prin următoarea scrisoare :
D om nule Preşedinte,In ceasurile grele, cari létrá
im, îmi ţin de-o datorinţă sfânt» de-a fi alături de Dvs, nu numai cu inima, cu gândul, cu toată fiinţa mea, ci doresc să fiu a- lături şi în mod efectiv.
In consecinţă, Vă rog să binevoiţi a-mi face deosebita o- noare de a fi primită ca membră activă a partidului naţional- ţărănesc.
In firma convingere, că dorinţa mea va fi satisfăcută îmi iau voe de a alătura suma de Lei 1000. (una mie Lei) drept taxă anuală de membru precum şi suma de lei 4000. (patru mii); drept donaţiune la fondul Cercului de studii al partidului nostru Naţional-Ţărănesc.
Cu deosebită onoare,;Elena Sabadeanu
Această scrisoare este încă o * probă de sufletul mare al uneia din cele mai distinse femei române, care nu şi-a precupeţit niciodată munca şi suferinţa pentru binele neamului nostru şi care mai ales în vremea războiului cel mare şi-a dat cea mai largă contribuţie de suferinţă şi jertfă, stând vreme îndelungată în temniţa din Cluj pentru sentimentele sale naţionale.
Venirea d-nei Sabadeanu în Partidul nostru ne înalţă şi ne animează la continuarea lupteL
Martirii cari au luptai, au suferit şi s’au jertfii penlru înflorirea şi întărirea Partidului naţional, tresar cuprinşi de un firesc fior de mândrie, văzând in- stalându-se în casa clădită de ei una din cele mai glorioase mucenice ale neamului nostru.
In şcoala de Dans F i a n i s :I ja c (G w a /b s v e r e in ) l i 1 Iu lie în c e p Cu; s u r i d e V a c a n ţă p e n tru E lev ii d e ş c o a lă şi co o ii.
în s c r ie re z iln ic S t r a d a C a s te 'îu lu i 110, 5 2 2 2 — 3*
Medicale. D ru i S t r i c a A . în a p o in d u s e d e ia c u r s u r i le de p e r fe c ţ io n a re în p e d ia tr i* , îşi reia c o n s u lta ţ i i le z ln ic e d e ia U 1/»* —I2V2 l i 4 —5 p. m . în S tr a d a F â n tâ n e i N o . 2» b s . 531 t—2~
Medicale. D r. C. R a n e tt i D ire c to ru l s e n a to r u lu i T o r i a ! c o n s u l t a p e n tru b n ii d e p ie p t ( tu b e r c u lo z a ) L u n i şi V in e r i d e la 3 — 6 r>. m . S t r a d a P o r ţe i 68 ( c a s a G a l A lb e r t) . 56 7 I — 2
Ultime ştiriSf. G heorghe, 5 Iulie. — Eri s’a expediat biroului electo
ral al P. N.-Ţ. din Cluj următoarea telegramă:Sătenii noştri maltrataţi, speriaţi cu fel de fel de apucături,,
duşi de jandarmi la posturi, companie, Siguranţă,^Partizanilor noştri li se fac de jandarmi perchiziţii domiciliare, căutând manifestele noastre le confisca. Candidaţii partidului nostru opriţi în fiecare comună a lua contact cu alegătorii. In Breţcu ne-a fost sechestrat automobilul şi în lipsa noastră jăfuite manifestele de un ovreu liberal, de faţă fiind şeful postului Ienache.
Magistraţii minoritari înlocuiţi cu cei aduşi din regat pentru, alegeri.
D r . C r ă c i u n .
Reduce- rttStvoraabH : VICTOR bRANHCF.