Download - Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
1/35
EUROPA DE NORD
Europa de Nord este alcatuita din 16 tari.
Aceste sunt: -Aland(Finlanda) cu capitala la Mariehamnt,
-Danemarca cu capitala Copenhaa
-Finlanda cu capitala la !elsin"i
-#uernes$(%eatul &nit) cu capitala 't.eter ort
-nsula Man(%eatul &nit) cu capitala la Doulas
-nsulele Feroe cu capitala *orsha+an
-nsulele '+alard( Nor+eia) cu capitala on$ear$en
-slanda cu capitala la %e$"a+i" -/erse$(%eatul &nit) cu capitala la 'aint !elier
-etonia cu capitala la %ia
-ituania cu capitala la 0ilnius
-Nor+eia cu capitala la slo
-Marea 2ritanie cu capitala la ondra
-%epulica rlanda cu capitala Dulin
-'uedia cu capitala 'toc"olm
Europa Nordica este situata la nord de paralelea de 345 latitudine nordica, intreceanul Arctic in Nord, ceanul Atlantic in 0est si Marea2altica in Est.%eiunea preinta o supra7ata de 1.898.9; "m44.444, intalnita indeosei in Finlanda (*ara cu 1444 de lacuri@- 1;.de lacuri), ine repreentata si in 'uedia (circa B6.444 de lacuri) si etonia (peste 1.844 delacuri). slanda repreinta si ea o ona de interes, indeosei pentru un turism stiinti7ic, datoritaacti+itatii +ulcanice inca acti+e, pe lana care se mai alatura heiere, i+oare 7ierinti.
0
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
2/35
rintre cele mai importante unitati de relie7 amintim Muntii 'candina+iei. Acestia suntsituati in partea de +est si se intind pe directia '0-NE, paralel cu tarmul incepand in sud de la7iordul 'ta+aner si aunand in nord pana la 7iordul a"se. Desi se intind pe circa 1844-1344"m lunime, acest lant nu se preinta su 7orma de culmi ine indi+idualiate, datorita
7ramentarii trans+ersale 7oarte accentuate , preentei in numar mare a 7iordurilor si +ailorlaciare sau 7lu+iatile.
Denumirea de Alpi@ se atriuie mai mult partii nordice, care, desi mai oasa, preinta insamai multe +ar7uri ascutite, apei persistente, hetari si +ai adanci cu pereti arupti, care ii 7acasemanatori in parte Alpilor propriu-isi. Acest +ersant este 7ramentat de numeroase ol7uriadanci si inuste, sinuoase si rami7icate, de tipul 7iordurilor, dintre care cele mai mari,incepand de la sud la nord, sunt:slo7ord, Nord7ord, 0est7ord etc.
e lana 7iroduri, litoralul nor+eian este insotit de numeroase insule dintre care cele maimari se asesc in nord, iar cele mai mici si mai numeroase se a7la in continuare spre sud,pana la ura 7iordului 'ta+aner. Coasta aceasta cu 7iorduri si insule (denumita '"aerardsau #radina stancilor in apa@) repreinta unul din cele mai pitoresti colturi ale Europei, 7iind ouna destinatie turistica. odisul 2altic. Acesta contituie o alta unitate 7iico-eora7ica, mult mai intinsa decatprima si care se suprapune intru totul 'cutului 2altic. Altitudinile dominante ale podisului+ariaa intre >44-344 m dupa care urmeaa treapta cea mai coorata pana la 4 m in campiilelitorale si in odisul Marilor acuri Finlandee. n unele parti altutidinile aun chiar peste 1444m in Muntii !iini din eninsula ola.
odisul 2altic repreinta o peneplena(7ormat din eroiuni) lar +alurita reteata in cristalinicare acoperita de intinse depoite cuaternare, care apar su 7orma de +aluri si de presiuni dedi7erite dimensiuni.
odisul 'uediei se des7asoara ca o ona intinsa, paralele cu lantul Muntilor 'candina+ici
si litoralul altic, incepand la la sud, din eninsula 'cania, si pana la nord, in eninsula0araner. ncepand de la sud la nord, in cuprinsul odisului 'uediei, se desprind mai mutlesuunitati: odisul 'oerland, odisul Norrland, o portiune numita +ealand, odisul Finnmar"etc.
%elie7ul slandei este destul de +ariat, cea mai mare parte a lui 7iind repreentat de unpodis cu altitudini intre 844-644 m dominat in partea centrala si estica de cate+a masi+emuntoase +ulcanice, unde apar si hetarii. Dintre masi+ele +ulcanice amintim: !e"la (1349m), atla (1834 m), As"a (188 m). Campiile apar numai pe marini, in special la ura raurilor in partea de +est si sud, cea mai intinsa 7iind campia de la ura raului *horsa. Danemarca ocupa partile de nord si centrala ale eninsulei utlanda si Arhipelauldane, alcatuit din aproape 344 insule, cele mai importante 7iind 'aelland, Fionia, olland,
Falsten, 2ornholm.%elie7ul ituaniei este alcatuit din campiile din centrul tarii, care sunt despartite de dealuri7ormate in urma depunerilor laciare.etonia preinta un relie7 de campie cu cate+a dealuri in partea de est. %elie7ul Estoniei este mlastinos in onele depresionare, in partea de nord al tarii este platiar in partea de sud relie7ul este deluros, 7iind insa lipsit de culmile muntoase. !idrora7ia Europei Nordice este 7oarte oata, 7iind 7a+oriata de codnitiile de relie7 side clima. Cele mai importante sunt raurile ce se +arsa in Marea 2altica (*orne, ule, &me,
1
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
3/35
Dal), apoi lar, #lomma si altele cu directia N', situate la est de slo. acurile sunt destul denumeroase, cele mai multe asindu-se in estul Marii 2altice. Ele preinta tarmuri sinuoase sinumeroase insule impadurite. Cele mai mari lacuri sunt : adoa, nea, 0aner, 0atter,'aimaa, aianne, nari si altele. Acestea sunt na+iaile, intre aceste linii de na+iatie celemai importante 7iind Canalul Nordic, care leaa acul nea cu Marea Ala si Canalul #ota,
dintre Marea 2altica si stmul atteat. Asadar, a+and un relie7 +ariat, cu di+erse structuri mor7oloice, Europa Nordica este oreiune cu un un potential turistic. Aceasta reiune poate promite un turism montan, nuneaparat datorita altitudinilor ridicate ale muntilor, ci datorita poitioarii in emis7era nordica, cecon7era o clima 7a+oraila.
&n alt tip de turism este cel alneoclimateric dar si cel stiinti7ic, amele datorate preenteiac+ti+itatii +ulcanice din slanda. De asemenea marele numar de lacuri intalnite cu precaderein Finlanda, numeroasele insule ale Danemarcei cat si celelalte one ale Europei Nordicepromit un peisa deoseit, inedit, iar pentru cunoscatori, o multitudine de in7ormatii eora7ice.
FINLANDA1. Prezentarea generală a ţării
Filanda este o ar din nord-estul Europei Gi o destinaie pre7erat pentru turiGtii care iGi
doresc s descopere Hn timpul +acanei o alt lume, Gi nu pur Gi simplu s i7ee pe list o
nou ar. Finlanda, cu cele patru anotimpuri Gi pri+eliGti unice, o7er oricui cIte ce+a, de la
cei care HGi petrec +ara Hn !elsin"i la cei care aun aici pentru pIrtiile de s"i din apland sau
doresc doar s se ucure de liniGtea maiestuoas a inuturilor nordice. Dac Hn timpul iernii
putei s schiai, s + plimai cu o sanie tras de reni sau, aGa cum spune tradiia locului -
inspirat susinut de turism - s Hl HntIlnii pe Mos Craciun, Hn timpul +erii putei descoperi
oraGele 7inlandee, s + plimai Gi s 7acei eJcursii Hn muni, s descoperii mcar unul din
ecile de mii de lacuri sau s pro7itai de sauna tradiional din caanele pierdute Hn
imensitatea nordic. Kn a7ara arii cu pduri +aste Gi mii de lacuri, separate de mici poriuni de
pmInt, Hn eneral reiuni urane sau destinate ariculturii, Marea 2altic, cu nenumratele
arhipelauri, este un loc unde putei pescui - dac a+ei aceast pasiune - sau + putei
plima cu arca. 'pre deoseire de alte ri scandina+e ni+elul de +ia din Finlanda este
7oarte ridicat, turiGtii se ucura de caare de cea mai un calitate, iar sistemul de
telecomunicaii este eJcelent. AGa c Finlanda este potri+it atIt celor care HGi doresc iolarea,
2
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
4/35
cIt Gi celor care +or s ai o +acan plin de e+enimente, Hn care s nu ias nici o clip din
ritmul trepidant al +ieii cotidiene.1
1.1. Poziţia geografică
Cu o supra7a total de 99; 494 "mp,uscat: 91 364 "mp, ap: 943 8;4 "mp, Finlanda
este a Gaptea ar ca mrime din Europa, 7iind situat Hntre 'uedia Gi %usia. Este aseata in
Estul peninsulei Fenoscandia. utini stiu insa acest detaliu, intrucat in7ormatia eneraliata
despre poitia eora7ica a Finlandei indica peninsula 'candina+a drept reper. De 7apt,
Fenoscandia cuprinde 'candina+ia si '-0 %usiei #ol7ul Finlandei separ partea de sud a rii
de Estonia, iar Hn nord Nor+eia separa Finlanda de Marea 2arents. Dou treimi din Finlanda
sunt acoperite de pduri, o treime a7lIndu-se la nord de Cercul Arctic. Este una dintrerile europene cu cel mai 7rumos Gi mai +ast peisa, neatins de industrialiare. Chiar dac
poart numele romantic de Lara celor o mie de lacuriL, Hn 7apt Finlanda are mult mai multe,
1;. mai eJact, dup ultimele numrtori..Acestea 7ormea un ade+rat lairint, cu
numeroase insule, ol7uri, 7iind leate de lacuri Gi canale care o7er nu doar imaini 7rumoase,
dar Gi ocaii pentru drumeii de neuitat.
1.2. Medil natral
&na din cele mai mari in7luene asupra relie7ului au a+ut-o hearii continentali
cuaternari, care au modelat supra7aa rii. CInd hearii s-au retras, acum mai ine de
14.444 de ani, au lsat Hn urm morene, drumlins Gi es"ers. Miile de lacuri din partea sudic a
rii stau mrturie preenei de odinioar a hearilor. Fora lor a spat 7undurile lacurilor, care
s-au umplut cu ap pro+enit din topire. %etraerea hearilor este, pe scara timpului
eoloic, atIt de recent, HncIt cile de scurere ale apelor nu au a+ut timp s se 7ormee
complet.Clima este de tipul oreal umed in7luenat de +ecintatea Marii 2altice, de mulimea
lacurilor, de masele de aer mai calde ale +Inturilor de +est cu precipiatii ce cad mai ales la
s7IrGitul +erii. Kn aponia Finlande asprimea climei este leat Gi de situarea Hn ona
Cercului olar de Nord. Aici soarele nu rsare iarna timp de 3> de ile, iar +ara nu apune timp
1 http:.artline.roFinlanda-19;19-1-n.html
3
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ghe%C5%A3arhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ghe%C5%A3arhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moren%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Drumlin&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Esker&action=edit&redlink=1http://www.artline.ro/Finlanda-13713-1-n.htmlhttp://www.artline.ro/Finlanda-13713-1-n.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ghe%C5%A3arhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ghe%C5%A3arhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moren%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Drumlin&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Esker&action=edit&redlink=1
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
5/35
de 6; de ile. redomin +erile clduroase, prim+ara Gi toamna relati+ temperate Gi ierni
7oarte reci.
recipitaiile anuale Hn partea de sud sunt de ;44 mm pe an iar Hn nord (aponia) sunt
de 844 mm pe an.
durile ocup >9 din sudul teritoriului Gi sunt alctuite mai ales din coni7ere(pin Gi
molid). Kn aponia dominant este tundra (cu muGchi, licheni,etc).
Fauna este di+ersi7icat: reni,+ulpi polare, psri miratoare, 7oca de ap dulce (acul
'aima). Este proteat Hn 94 de arcuri Naionale, peste 1444 %eer+aii Naturale Gi one
7orestiere.
Este una dintre rile europene cu cel mai 7rumos Gi mai +ast peisa, neatins de
industrialiare. Chiar dac poart numele romantic de Lara celor o mie de lacuriL, Hn 7apt
Finlanda are mult mai multe, 1;. mai eJact, dup ultimele numrtori. Acestea 7ormeaun ade+rat lairint, cu numeroase insule, ol7uri, 7iind leate de lacuri Gi canale care o7er nu
doar imaini 7rumoase, dar Gi ocaii pentru drumeii de neuitat. >
1.!. Medil "olitic
Finlanda este democrație parlamentar, condus de președinte, primul-ministru și
Edus"unta, și H și are sediul Hn !elsin"i (!elsin"i!elsin7ors). reședintele %epulicii Finlandaeste ales prin +ot direct pentru o perioad de 6 ani de ctre popula ția cu drept de +ot.
Edus"unta este parlamentul național 7inlande unicameral compus din >44 de memri aleși
prin +ot secret de ctre populația cu drept de +ot Hn +Irst de peste 1 ani. reședintele
7inlande numește u+ernul.
Finlanda este 7ormat din 6 pro+incii. ro+inciile sunt di+iate Hn B4 de districte la ni+el
local. Autoritatea pro+incial este parte constituant a eJecuti+ului Hn teritoriu și Hn consecinț
nu are cadre alese prin +ot. 'istemul de Hmpr țire administrati+ nu s-a schimat din anul
1698, de cInd a 7ost creat. Kn anul 1BB; pro+inciile au 7ost reoraniate și din 1> pro+incii au
mai rmas doar 6 mari pro+incii. Acestea sunt:
2 http:harta.in7oturism.roEuropaFinlandaFinlanda.php
4
http://ro.wikipedia.org/wiki/Provinciile_Finlandeihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1634http://ro.wikipedia.org/wiki/1997http://harta.infoturism.ro/Europa/Finlanda/Finlanda.phphttp://harta.infoturism.ro/Europa/Finlanda/Finlanda.phphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Provinciile_Finlandeihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1634http://ro.wikipedia.org/wiki/1997
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
6/35
• Finlanda de 'ud
• Finlanda de 0est
• Finlanda de Est
• ulu
• aponia)
• Oland 9
Kn a7ara celor 6 pro+incii Finlanda se mai Hmparte, Hn 7uncție de situații, Hn 3 suuralue
echi+alentele pro+inciilor, Hn >1 de maa"unta, echi+alentele reiunilor eora7ice. Mai este
Hmpr țit Hn 13 circumscripții electorale +aalipiiri, 13 one de ra+itație a 7or ței de munc
t$P+oima- a elin"eino"es"us care sunt de 7apt pro+inciile istorice 7inlandee și care nu se
suprapun circumscripțiilor electorale, >19 centre de ra+itație economic și cultural
seutu"unta și, Hn s7Ir șit, Hn BB> de localitți sau comune "unta. Comuna "unta, are ca
sudi+iiune satul $lQ.
1.#. Medil $ocial
opulaia Finlandei este una scandina+o-altic. 0oritorii de lim 7inlande
constituie mai mult de B9R din populaie, iar +oritorii de lim suede sunt cei mai muli Hn
nsulele land, aproape 6R . Kn nordul Hndepartat mai sunt 'ami= care constituie > 344 de
oameni ce Hnseamna 1R din populaie. DeGi minoritatea suede este Hn scdere, suedeii au
un partid politic, cIte+a Gcoli proprii G cIte+a instituii separate. AproJimati+ 64R din populaie
este uran. Finlandea Gi 'uedea sunt limile o7iciale. Finlandea este o lim 7ino-uric.
Cei ce +oresc suede sunt a7lai Hn special Hn reiunile de sud-+est, Hn insulele land. 'ami
+oresc samea (lapona), un dialect al 7inlandeei. 2iserica E+anhelic uteran a Finlandei
este principala 2iseric Naionala, aproape B4R din populaie Hi sunt memri, liertatea
cultului este, Hn orice ca, arantat tuturor reliiilor. 2iserica rtodoJ, tot o 2iseric
Naional, a scut rusc Hn memri de la s7IrGitul Al Doilea %aoi Mondial.
Finlanda are o populaie de 3 89B ;38 (estimare din >419). Aceasta ne con7er o densitate de
numai 13 oameni"m>, 7cInd din Finlanda una dintre cele mai rare ri din Europa care
3 http:ro.i"ipedia.ori"iFinlanda
5
http://ro.wikipedia.org/wiki/Finlanda_de_Sudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Finlanda_de_Vesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Finlanda_de_Esthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oulu_(provincie)http://ro.wikipedia.org/wiki/Laponia_(provincie)http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%85landhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Finlanda_de_Sudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Finlanda_de_Vesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Finlanda_de_Esthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oulu_(provincie)http://ro.wikipedia.org/wiki/Laponia_(provincie)http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%85land
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
7/35
poate a+ea o densitate atIt de scut. Mai mult de dou treimi din populaie trieGte Hn
treimea sudic a rii. 'porul natural este 7oarte mare, limitele de +Irst 7iind de aproJimati+
;9 de ani pentru rai Gi ;; de ani pentru 7emei Hn 1 BB8.
1.%. Medil econo&ic
Finlanda este o putere economic, adept a pieei liere. 'ectoarele economice cel
mai ine de+oltate sunt producia de mr7uri Gi eJportul, Hn principal de lemn Gi metal.
Comerul este deoseit de important, repreentInd cam o treime din produsul naional rut.
Finlanda este ne+oit s importe anumite materiale Gi resurse, mai ales pentru industrie Gi
pentru producerea de enerie. Sara Gi-a re+enit relati+ repede dup cria de la Hnceputul
anilor TB4, cInd Hn special datorit Hncetrii schimurilor cu &niunea 'o+ietic a tra+ersat o
perioad di7icil. Din ianuarie 1BB3 este memr a &niunii Europene. Cea mai mare prolem
Hn acest moment o repreint cota ridicat a Gomaului.
'a"itoll 2. Potenţiall tri$tic
Kn anul >418, Hn Finlanda s-au Hnreistrat 1.B6.8> turiGti strini, iar +eniturile din
turism au 7ost de 1,69 miliarde U. *uriGtii pro+in Hn marea lor maoritate din #ermania, rilenordice, %usia, Marea 2ritanie Gi '.&.A.
Kn Finlanda se indi+idualiea trei areale eora7ice Gi turistice:
1) itoralul 7inlande este cel mai de+oltat economic, cu populaia cea mai mare Gi cu
principalele oraGe industriale, comerciale, culturale Gi turistice: !elsin"i, port important,
capitala rii, 7lancat din trei pri de ape, pstrea urmele unei arhitecturi medie+ale Hn
cIte+a monumente, dar ceea ce Hl scoate Hn e+iden sunt eleana edi7iciilor Hn stil Empire
concentrate Hn iaa 'enatului, modernele cheiuri Gi lunile ule+arde, +echea 7ortrea
'uomenlinna ridicat Hn anul 1;8. 'upranumit ?#iraltarul Nordului@, Hn centru capitalei
apare ca un uriaG transatlantic 'ala Finlandia V ada a numeroase HntIlniri internaionale.
Alte oiecti+e: monumentul compoitorului 'ielius, Catedrala ale+ala V realiat Hn
suteran, luJosul cartier *apiola, Mueul Naional, imensul stadion olimpic construit Hn anul
4 http:.nordic.ropae--1>--DespreWFinlanda.html
6
http://www.nordic.ro/page--12--Despre_Finlanda.htmlhttp://www.nordic.ro/page--12--Despre_Finlanda.html
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
8/35
1B3>, numeroase parcuri, rdina ooloic (cea mai +eche din Europa, din anul 1B) cu
animale Gi psri de pe toate continentele. *ur"u, 7osta capital a rii, aGeat pe cel mai
mare arhipela de insule din ar, Hntr-un cadru de un deoseit pitoresc, Hmin +estiiile
trecutului cu realirile preentului. 'e impun Catedrala, Castelul *ur"u, care domin de opt
secole oraGul, numeroase muee (de art, /. 'ielius) Gi parcuri naturale, speci7ice tuturor
oraGelor 7enice. *radiia spune c *ur"u este oraGul de Crciun al Finlandei. Kn 7iecare an, pre
de cIte+a sptmIni, MoG Crciun de+ine ade+ratul stpIn al oraGului, a+Ind loc
numeroase petreceri, spectacole Gi mani7estri speci7ice. Naantali, orGel lIn *ur"u, se
remarc atIt prin cadrul natural, cIt Gi prin mulimea csuelor din lemn (un ade+rat mueu
al satului) Gi de preena unor monumente medie+ale.
>) acurile 7inlandee V cea mai repreentati+ reiune a rii, inclusi+ turistic cu
caractere tipice ale +ieii economice Gi culturale 7inlandee: o on de mare atracie turistic Gicu o acti+itate economic aJat pe prelucrarea lemnului. *ampere este un oraG +estit pentru
competiiile sporti+e internaionale de caiac-canoie, teatrele Hn aer lier Gi am7itreatrul pi+otant-
rotati+, unicat mondial. Alte atracii turistice sunt: iaa Central ($$ni""i %ide), Catedrala
(ispala), *urnul de er+are $$ni""i Gi Nasinneula.
9) Finlanda de nord V aponia V reiune Hn plin de+oltare, cu oraGe industriale:
ulu, emi Gi %o+aniemi, care atrae un numr mare de turiGti prin 7rumuseea cadrului
natural. %o+aniemi - capitala aponiei, aGeat pe Cercul olar, este unul dintre punctele de
atracie ale nordului, a7lIndu-se chiar su 'teaua olar. Cldirile moderne sunt Hmpremuite
de o reiune natural Gi super de slticie arctic. Este Gi un centru uni+ersitar, cu cIte+a
muee Gi reiuni unde se pot 7ace eJcursii sau se poate schia. Kn %anua se seGte o rdin
ooloic sau arcul lui MoG Crciun.
aponia V appland, ocup ona arctic a Europei nordice, des7GurIndu-se pe
teritoriul 'uediei, Nor+eiei, Finlandei Gi %usiei ( peninsula ola). aponii, locuitorii de oriine
monoloid, se Hn7resc cu renul, animalul care este pentru ei +iaa (asiurIndu-le hran,
Hmrcminte, unelte de munc Gi +Inatul), prin modul lor de +ia repreint un deoseit
interes turistic. entru cei care pre7er o aordare cosmopolit, !elsin"i o7er destule delicii
arhitectonice Gi artistice. raGul *ur"u, 7osta capital este cel mai +echi oraG din Finlanda.
!elsin"i, considerat capitala economic a 'candina+iei, datorit preenei a numeroase
7irme internaionale, precum No"ia sau aponia /eeller$, este un oraG atrtor Gi pentru
7
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
9/35
turiGti, o Hminare de cultur uran, modernism Gi tradiie. niial, oraGul de pe coasta de sud
a Finlandei a 7ost un mic oraG pescresc, 7iind moderniat Hn 11>, Hn timpul stpInirii ruse.
Carl Enel - un arhitect erman - a 7ost chemat la !elsin"i, cerIndu-i-se s realiee un nou
plan al oraGului. A 7ost o iniiati+ inspirat, multe dintre cele mai importante cldiri ale oraGului
7iind create de Enel. rintre ele se numr Gi Catedrala de *uomion"ir""o, un amestec de
renaGtere otic Gi iserica ortodoJa rus, chiar dac asti este iserica luteran. Kn timpul
celui de al doilea roi mondial oraGul a 7ost omardat Hn repetate rInduri de a+iaia
so+ietic3.
Mii de turiGti din Hntreaa lume aun asti Hn !elsin"i, atraGi atIt de 7rumuseea
oraGului, cIt Gi de +iaa de noapte - unele cluuri Gi aruri, precum *he ce 2ar sau D*M sunt
dea celere - sau de maainele din oraG.
'uomenlinna. entru cumprturi +ei si maaine de toate 7elurile, de la Hnaltatehnoloie la mruniGuri, dar preurile s-ar putea s +i se par cam mari. Kn a7ara maainelor
se sesc Gi numeroase piee Hn aer lier, deschise Hn timpul +erii Hn oraG, unde +ei si de
toate, de la antichiti la produse hih-tech. Kn total, oraGul are peste un milion de locuitori.
iecti+e turistice !elsin"i
• arcul *oolonlahti - 'ituat la nord-est de ara centrala, *oolonlahti este un ol7
inconurat de un parc, in care se a7la 'ala de Concerte Finlandia si pera Nationala.
•
Casa arlamentului (Edus"unta) - 'ala de >44 de locuri a 7ost creata de /.'. 'iren, instilul clasic al anilor 1B>4 si a 7ost inauurata o7icial in 1B91. nteriorul este clasic, cu
in7luente usoare de 7unctionalism si art deco.
• arcul Esplanadin puisto - arcul se a7la intre auppatori si teatrul suede si +ara este
plin de persoane care stau la un picnic sau doar se relaJeaa pe iara.0ara au loc si
concerte cu intrare liera.
• 'eurasaari - mica insula a7lata la nord de centrul orasului, plina de poteci si case
7inlandee autentice. eJcelenta eJcursie de umatate de i.
• or"easaari - mare insula a7lata in centrul !elsin"i, ce are leatura cu continentul.
e aceasta insula se a7la #radina ooloica !elsin"i, cu aproJimati+ >44 de specii de
animale.
• Centrul de 'tiinta !eure"a
5 http:.+isit7inland.com
8
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
10/35
• Mueul National al Finlandei (ansallismuseo) - Mueul se a7la intr-o cladire clasica
7rumoasa, recent reno+ata. EJponatele includ arte7acte si oiecte ce au leatura cu
istoria Finlandei.
• Mueul Culturilor - Mueul contine o ama lara de eJponate apartinand culturilor din
a7ara Finlandei.
• Monumentul 'ielius - Monumentul compoitorului /ean 'ielius a 7ost creat de catre
sculptorita Eila !iltunen si inauurat in 1B6;. Este una dintre atractiile cele mai
cunoscute din !elsin"i si se a7la in parcul 'ielius.
• iata 'enatului - iata 'enatului, proiectata intre 194-13>, a7lata in centrul orasului
si 7iind incadrata de mai +echea cladire a &ni+ersitatii si de cea a #u+ernului (7osta a
'enatului), este realiata in stilul neoclasicismului rus. n acelasi stil a 7ost construita
Catedrala luterana '7antul Ni"olai, emlema a perioadei respecti+e. &imeste prin
stralucirea ei ala, prin coloanele impunatoare de la intrare. Catedrala ortodoJa,
&spenia, ridicata la 16 din caramida rosie, cu o cupola aurita, sustinuta de coloane,
da o nota ruseasca peisaului. nauntru este impodoita cu icoane, cele mai multe din
aur si arint, emanand un luJ speci7ic marilor iserici din %asarit. ntreul oras este
presarat cu parcuri iar esplanadele care conduc spre port sunt pline intotdeauna de
amatori de plimari in aer lier.
*ur"u : a 7ost capitala Finlandei Hn trecut, dar dup 11> Gi-a pierdut aceast calitate.Dup un incendiu de+astator care a a+ut loc Hn 1> Hntreul oraG a treuit reconstruit pIn la
7rumuseea de asti, de+oltIndu-se rapid. Considerat Hnca de muli 7inlandei ca ade+arata
capital a rii, este Gi locul unde a 7ost deschis prima uni+ersitate din istoria rii. Mai mult,
aici +ei si atIt restaurante ra7inate, cIt Gi cluuri sau localuri de noapte. Kn a7ara acestora
putei +iita numeroasele muee, care po+estesc istoria strlucitoare Gi Hn acelaGi timp traic
a oraGului. Castelul *ur"u Gi Catedrala, datInd din secolul X, nu treuie ratate su nici un
preteJt. Kn Catedral +ei si Gi Mueul de storie, 7ascinant pentru cei care +or s descopere
trecutul Finlandei.
alt tradiie spune c *ur"u este oraGul de Craciun al Finlandei. Kn 7iecare an, pre de
cIte+a sptmIni, MoG Crciun de+ine ade+ratul stpIn al oraGului, a+Ind loc numeroase
petreceri, spectacole Gi mani7estri speci7ice. Datorit locaiei putei aune cu uGurin la
malul mrii, unde +ei +edea micile sate, ce par neschimate de sute de ani.
9
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
11/35
'a+onlinna : situat Hntr-o reiune de lacuri, are Hn ur de 94.444 locuitori. raGul a 7ost
construit pe trei insule distincte, unite de poduri. Kn a7ara pri+eliGtii naturale supere, principala
atracie turistic este cu siuran Castelul '7 la7. mpresionanta 7ortrea a 7ost construit
Hn 18;3 de Eri" AJelsson *ott, ser+ind la respinerea atacurilor +enite din est Gi la controlarea
reiunii 'a+o de ctre 'uedia. Ansamlul este compus dintr-un castel principal cu trei turnuri
Gi un Gan cu id pentru protecie, cu turnuri de oser+are. Castelul a 7ost reconstruit Gi
modi7icat Hn repetate rInduri, mai HntIi Hn perioada administraiei suedee, apoi, Hn 1;89, a
de+enit 7ortrea. Este una dintre cele mai importante atracii turistice din Finlanda, a+Ind Hn
interior un restaurant Gi mai multe 'li pentru 7esti+iti.
Aici are loc anual Gi Festi+alul de pera 'a+onlinna, Hn luna iulie, Gi Festi+alul de 2alet
'a+onlinna, Hn luna iunie.
Espoo : este cel de-al doilea oraG ca mrime al rii Gi are o structur uran destul deoriinal. Este Hmprit Hn cinci centre distincte, 7iecare de mrimea unui oraG 7inlande
oiGnuit, cu reele de transporturi de un calitate, un parc naional (arcul Naional Nuu"sio)
Gi numeroase maaine Gi restaurante. Cel mai cunoscut cartier este *apiola, un ade+rat
oraG-rdin, Hn care locuitorii, natura Gi arhitectura se Hmin armonios. Acest oraG Lhih-
techL situat la mic distan de !elsin"i, duieGte numeroase muee Gi 7esti+aluri, precum
Festi+alul de /a din aprilie Gi Festi+alul nternaional de Film Espoo Cine.
%o+aniemi : 7era aurului a atras la inceputul secolului XX numeroGi a+enturieri Hn
acest oraG, ceea ce a dus la o creGtere economic rapid, iar %o+aniemi a de+enit Hn scurt
timp capitala pro+inciei apland. Cldirile moderne sunt Hmpremuite de o reiune natural Gi
super de salaticie arctic. Este Gi un centru uni+ersitar, cu cIte+a muee Gi reiune unde
putei 7ace eJcursii sau putei schia. raGul a 7ost complet distrus Hn al doilea raoi mondial,
7iind reconstruit interal. Cei care doresc pot +edea %anua, unde +or si o rdin ooloic
sau arcul lui MoG Crciun, unde Hl +or HntIlni chiar pe MoG Crciun, pentru a Hnelee pentru
totdeauna c acesta eJist Hn realitate.
0aasa : dup ce aproape Hntreul oraG, construit din lemn, a 7ost distrus Hntr-un
de+astator incendiu Hn 13>, 0aasa a 7ost reconstruit la cIi+a "m de locaia oriinal.
roiectul a 7ost realiat de arhitectul 'etterer, care a propus un proiect special pentru
e+entualitatea unui alt incendiu : stri lari Gi luni, cldirile Hmprite pe one. Din +echiul
oraG au mai rmas clopotnia Gi ruinele primriei, asti oiecti+ turistic. Kn 1B1 0aasa a 7ost
10
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
12/35
capitala rii pentru scurt timp. 'ituat Hn apropierea mrii, o7er o pri+eliGte super Hn partea
portului, dar Gi nu mai puin de 11 muee, precum Gi un uriaG parc de distracii, Yasalandia,
pentru cei care +or s se relaJee.
E+enimente Hn Finlanda :
'olstiiul de +ar : Cel mai mare e+eniment al anului este pri+at Gi treuie s 7aci
cunoGtin cu un 7inlande care s te in+ite s petreci iua cu el. Maoritatea oamenilor se
Hndreapt ctre csuele cochete de la ar unde 7ac 7ocuri de tar Gi srtoresc. 'e
des7Goar la milocul lui iunie6.
Festi+alul de /a de la ori : Acest 7esti+al anual atrae muicienii cei mai prestiioGi
Hn cldirile +echi ale 7aricilor de pe malul rIului o"emaeno"i. Kn cadrul acestei trataii de o
sptmIn se des7Goar peste 144 de concerte, dar +a treui s dai cu pumnii Gi coatele
pentru a prinde un loc printre cei 194.444 de spectatori. 'e des7Gar la s7IrGitul lui iulie.Festi+alul de per de la 'a+onlinna : Cel mai +estit 7esti+al 7inlande se ine la castelul
medie+al la+innlinna. 'unetele scenei de oper in o lun Hntrea. Knceputul lui iulie.
Campionatul de Crat ne+este@, 'on"aar+i :
Cel mai ine mediatiat e+eniment 7inlande este Campionatul de Z Crat ne+este [.
Finlandeii HGi lea ne+estele pe spate Gi 7u cu ele de-a lunul unei curse cu ostacole luni
de >34m, tIndu-se s scoat cel mai un timp.CIGtitorul primeGte reutatea Hn ere a
ne+estei sale.'e des7Goar la Hnceputul lui iulie;.
'a"itoll !. Princi"alelele for&e de tri$& "racticate (n ţară
*urismul este cea mai mare a7acere a Hnceputului de mileniu, atIt pe plan mondial, cIt
Gi Hn &niunea Europeana.
6 http:.19thnordic.aau.d"ocs+iepaper.php\id]9^c7]1
7 http:.7inland.com
11
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
13/35
Formele de turism HntIlnite pe teritoriul Finlandei sunt urmtoarele: de circulaie cu
+alene culturale, de odihn, de recreere , de croaier, cicloturismul, turismul acti+, turismul
de a7aceri, turismul medical Gi turismul uran.
'chiul Gi alpinismul sunt acti+itile 7a+orite Hn cea mai puin HmInit slticie european.
Aceste lucruri ar eJplica de ce 7inlandeilor li se pare c o saun de ;3 rade este rece Gi >3
de rade a7ar este +reme eJtreme de cald
*urismul acti+ este repreentat pe teritoriul 7inlande de practicarea sporturilor de
iarn, de croaiere, de practicarea pescuitului, de eJcursii. 'porturile de iarn (schiatul,
patinaul, alpinismul, snooardin-ul) sunt practicate cu precdere Hn ona Munilor
'candina+iei Gi a aponiei. Finlanda este destinaia de schi ideal pentru Hntreaa 7amilie,
schiori Hnceptori sau a+ansai Gi snooarderi. nstalaiile de transport pe calu sunt printre
cele mai moderne din lume. e+i, a7lat dincolo de cercul polar de nord, este cea mai mareon de schi amenaat din Finlanda. Cu o oat reea de pIrtii, piste Gi 7aciliti pentru
sporturi de iarn, adaptate tuturor tipurilor de schiori, centrul a de+enit unul dintre cele mai
importante staiuni de iarn, duind anual competiii din cadrul Cupei Mondiale la schi. Aici
munii nu sunt Hnali, dar, datorit poiiei eora7ice, pada se menine de la Hnceputul lui
noiemrie pIn tIriu, Hn mai. De asemenea, _llas este staiunea cu cele mai luni pIrtii din
Finlanda. Kn Finlanda sunt o mulime de pIrtii de di7erite cateorii, pe toate usturile, echipate
modern Gi iluminate pe timp de noapte. Kn perioada de iarn, Hn Arhipelaul %auma se poate
patina pe marea Hnheat.
Foarte muli turiGti optea pentru o croaier pe Marea 2altic. Cele mai solicitate
porturi din acest punct de +edere sunt !elsin"i, 0aasa, *ur"u. escuitul se practic atIt pe
timpul +erii cIt Gi pe timpul iernii (pescuitul la copc) Hn nenumratele arhipelauri 7inlandee.
EJcursiile repreint cea mai mare atracie pentru turiGti. AceGtia pot 7ace eJcursii Hn munii,
eJcursii ctre lacurile 7inlandee. De asemenea, pot 7olosi ca miloc de transport sania tras
de hus"$ sau snomoilul.
In 0aasa este un alt rup de insule, Arhipelaul +ar"en, care este o on de
7rumuseea natural deoseit atrimoniului Mondial &NE'C.
Kn Finlanda, turismul cultural se Hmin cu cel uran, datorit radului ridicat de
de+oltare cultural al oraGelor 7inlandee. Cel mai +iitat oraG este !elsin"i care pstrea
urmele unei arhitecturi medie+ale Hn cIte+a monumente. Acest oraG se e+idenia prin
12
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
14/35
elean edi7icilor Hn stil Empire concentrate Hn iaa 'enatului, prin modernele cheiuri Gi
ule+arde luni, si prin +echea 7ortreaa 'uomenlinna.
Cadrul natural neatins de industrialiare a determinat Hn Finlanda apariia turismului de
recreere. Finlanda este una dintre rile europene cu cel mai 7rumos Gi mai +ast peisa. Chiar
dac poart romantica denumire de LSara celor o mie de lacuriL, Hn 7apt Finlanda are mult mai
multe, 1;. mai eJact. Acestea 7ormea un ade+rat lairint, cu numeroase insule,
ol7uri, 7iind leate de lacuri Gi canale care o7er nu doar imaini 7rumoase, dar Gi ocaii
pentru drumeii de neuitat. *uriGtii au posiilitatea de a se recrea Gi relaJa Hn 7aimoasele saune
tradiionale.
Finlanda merita o +iita cu icicleta, are un peisa 7oarte 7rumos Gi interesant, cu toate
acestea turistii treuie s 7ie pretiti pentru a +edea o multime de copaci, lacuri Gi drumuri
luni. In Hn aponia, dincolo de Cercul Arctic peisaul aminteGte de 'coia(7r muni, Hnmilocul +erii ne7iind Hntuneric in timpul noptii).
LCiclism Hn Finlanda L este un proiect care a desemnat 6 rute maore de ciclism
indi+idualiate prin modul de marcare ( semne Gi hiduri o7iciale Hn lima 7inlande, erman
Gi enle).
*raseele sunt:
• *raseul Finlandei - 3B6 "m
•
ins %oad - >39 "m• %uta Marilor acuri - 83 "m
• *raseul de coast - B33 "m
• 'udul Finlandei - 964 "m
• %uta Centrala a Finlandei - 91> "m
Finlanda are aproape >44 de locuri de campare o7iciale Hn urul rii. Cele mai multe
locuri de campare o7er 7aciliti une care includ 7aciliti de uctrie, spltorie, ona de
rtar Gi saun omnipreente. Acestea sunt clasi7icate de la una la cinci stele, Hn 7uncie de7acilitile o7erite.
alt alternati+ la locurile de campare principale sunt E'EA)*Finlanda (Centrul
European pentru Aricultur Ecoloic Gi de *urism Hn Finlanda), 7erme ecoturism. Aceste
7erme sunt mici, ele o7erind caare 2 ^ 2, iar unele au campinuri mici.
13
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
15/35
*urismul medical este o cominaie de ellness Gi de asisten medical cuplat cu
petrecere a timpului lier Gi relaJare, care are ca scop Hntinerirea unei persoane mental, 7iic
si emotional.*urismul medical este procesul de cltorie Hn strintate pentru a primi Hnriiri
medicale superioare, cosmetice de ctre chiruri cu Hnalt cali7icare. Acest lucru Hnseamn c
cei care ale turismul medical sunt capaili s utiliee ser+iciile unor chiruri de top din lume,
toate Hn timp ce se ucur de locaii eJotice Gi de c
'a"itoll #.
Prezentarea ofertei tri$tice din "nct de +edere cantitati+ ,i calitati+
#.1 Unităţi de cazare
'er+iciile de a ale turismului sunt repreentate de caare, alimentaie, tratament Gi
sport. Acestea au un rol hotrItor Hn deplasarea Gi seurul turiGtilor. Ast7el, caarea asiur
Hnnoptarea Gi odihna turiGtilor pe o anumit perioad de timp, Hn aa unor tari7e determinatecare +aria Hn 7uncie de con7ort Gi seon.
rincipalele uniti de caare din Finlanda sunt:
• !elsin"i :
o Eurohostel >` : 'ituat Hn inima orasului !elsin"i, la mica distan de mers pe os
de toate atraciile turistice, maaine Gi restaurante, Eurohostel este o opiune
pentru oaspeii care caut caare con7ortaila.
o
Arthur 9` : Acest hotel construit Hn 1B4;, este situat in centrul orasului= esteaproape de *eatrul National = cea mai apropiata ara este aisanimei.
o 'o"os alert 8` : 'ituat la centrul cultural, comercial Gi istoric.
• e+i:
o !ullu poro 8` : Este situat chiar in centrul statiunii e+i in apropierea partiilor de schi
si pante la 944 de metri de partia de s"i , 9 "ilometri de e+i #ol7 Course si 1
"ilometri de %ae"allio Art #aller$. allas _llastunturi National ar".
o
%adisson lu oulu 8` : !otelul de 8 stele are >>> camere amenaatecon7ortail.!otelul o7er camere pentru persoanele cu handicap, un ser+iciu de
splare. Animalele de companie sunt permise.
• *ur"u:
o 'o"os hamurer ors 8` : !otelul este situat in centrul orasului *ur"u.
14
http://www.infoturism.ro/cazare/helsinki/hotel-eurohostel/http://www.infoturism.ro/cazare/helsinki/hotel--arthur/http://www.infoturism.ro/cazare/helsinki/hotel-sokos-albert/http://www.infoturism.ro/cazare/levi/hotel-hullu-poro/http://www.infoturism.ro/cazare/oulu/hotel-radisson-blu-oulu/http://www.infoturism.ro/cazare/turku/hotel-sokos-hamburger-bors/http://www.infoturism.ro/cazare/helsinki/hotel-eurohostel/http://www.infoturism.ro/cazare/helsinki/hotel--arthur/http://www.infoturism.ro/cazare/helsinki/hotel-sokos-albert/http://www.infoturism.ro/cazare/levi/hotel-hullu-poro/http://www.infoturism.ro/cazare/oulu/hotel-radisson-blu-oulu/http://www.infoturism.ro/cazare/turku/hotel-sokos-hamburger-bors/
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
16/35
• /oensuu:
o !otel arelia,
o !otel Aada,
o
!otel #reen'tar ,o !otel Atrium
• ulu: !otel %radisson lu oulu 8`
*ale nr 1- )i"ri de nitati de cazare in Finlandan&ar
0ile
Apartamente 939
ensiuni B6
2^2 3;
Chaleturi 33
!osteluri 39
CompleJuri 8
Aparthoteluri 9B
Campinuri 9>
ensiuni aroturistice >3
Moteluri >9
arcuri +acanta 1B!anuri 18
Caane B
Case la tara ;
#adacamere de inchiriat 6
!oteluri de 3 stele BB
!oteluri de 8 stele 846
!oteluri de 9 stele 898
'ursa:statistica Finlandei
*ael nr > : Mai <e te&atici /otelieren&ar
15
http://www.booking.com/hotel/fi/karelia.ro.html?aid=312627;label=fi-FTRy3iDiI0pk_nYXtvjypAC974398066;sid=93863ee5815d16c63fbf76eacbf8b9b3http://www.booking.com/hotel/fi/aada.ro.html?aid=312627;label=fi-FTRy3iDiI0pk_nYXtvjypAC974398066;sid=93863ee5815d16c63fbf76eacbf8b9b3http://www.booking.com/hotel/fi/greenstar.ro.html?aid=312627;label=fi-FTRy3iDiI0pk_nYXtvjypAC974398066;sid=93863ee5815d16c63fbf76eacbf8b9b3http://www.booking.com/hotel/fi/atrium.ro.html?aid=312627;label=fi-FTRy3iDiI0pk_nYXtvjypAC974398066;sid=93863ee5815d16c63fbf76eacbf8b9b3http://www.infoturism.ro/cazare/oulu/hotel-radisson-blu-oulu/http://www.booking.com/hotel/fi/karelia.ro.html?aid=312627;label=fi-FTRy3iDiI0pk_nYXtvjypAC974398066;sid=93863ee5815d16c63fbf76eacbf8b9b3http://www.booking.com/hotel/fi/aada.ro.html?aid=312627;label=fi-FTRy3iDiI0pk_nYXtvjypAC974398066;sid=93863ee5815d16c63fbf76eacbf8b9b3http://www.booking.com/hotel/fi/greenstar.ro.html?aid=312627;label=fi-FTRy3iDiI0pk_nYXtvjypAC974398066;sid=93863ee5815d16c63fbf76eacbf8b9b3http://www.booking.com/hotel/fi/atrium.ro.html?aid=312627;label=fi-FTRy3iDiI0pk_nYXtvjypAC974398066;sid=93863ee5815d16c63fbf76eacbf8b9b3http://www.infoturism.ro/cazare/oulu/hotel-radisson-blu-oulu/
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
17/35
!oteluri pt 7amilie 993
!oteluri pe malul marii >B>
!oteluri romantice >>6
!oteluri de a7aceri 161
!oteluri de uet 136
!oteluri spa 19>
!oteluri ol7 B4
!oteluri luJ 6
!oteluri cu parcare 1;1
!oteluri cu !F 19;;
!oteluri care accepta animale de
companie
1146
!oteluri cu piscina 1B6roprietati cu onsen ;
'ursa:statistica Finlandei
*ael nr 9: Lantri /oteliere "o"lare-n&ar
!oteluri 2est Yestern 16
!oteluri !olida$ nn ;
!oteluri !ilton 9'ursa :statistica Finlan
16
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
18/35
*ael nr. 8 V Capacitatea de caare turistica Hn Finlanda Hn perioada >414 V >418
-numr uniti -
Ani Hoteluri/Moteluri/
Hanuri/Reşedinţe turistice
Campinguri/Cazare
grup/Internate şcolare
Total
>414 B9 83B 19B;>411 B>9 83 191>41> B4B 88B 193>419 B41 88 198B>418 6; 838 19>1)otal 839 >>6 646'ursa : http:.eurostat.ec .
'ererea "entr $er+iciile de cazare a $cazt c 2! la $ta in 201#
<imele patru luni ale >419 a indicat dea un estompa Hn cererea de ser+icii de caare,iar Hn prima parte a anului >418, cererea sa diminuat u or, apro7undarea cu o scdere deș6,3 la sut Hn luna martie.
Nici mcar seonul de +ar a reu it s trans7orme cererea de ser+icii de caare. nș urul, i in a doua parte a anului ponderea turistica 7ost u or neati+, cu eJcep ia in lunaș ș țoctomrie, atunci cInd cererea a crescut cu un procent.
Kn >418, cererea de ser+icii de caare au scut Hn total cu >,9 la sut. Cererea eJtern
de ser+icii de caare a scaut cu >,6 Rsi ceree interne cu >,1 R7a de anul precedent.ț Kn >418, unit ile de caare din Finlanda a Hnreistrat aproape 1B44444 Hnnoptri, dețcare turi tii interni iar 18144444 de catre turi ti strini pentru 3,; milioaneș ș
. Aceste ci7re sunt date din statisticile 'tatistica Finlanda pri+ind unit ile de caare i auț ș7ost colectate de la unit ile de caare cu cel pu in >4 de locuri de caare sau de la terenuriț țcu cara+ane care au coneJiuni de enerie electric, i cminelor pentru tineret.ș
De la an la an &odificările facte "e c/eltieli 3 de lni 201#*201!
17
http://www.eurostat.ec/http://www.eurostat.ec/http://www.eurostat.ec/
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
19/35
'&%'A:'*A*'*CA FNANDA
Kn ciuda scderii arupte a numrului de Hnnoptri, ru ii au 7ost cel mai mare rup deș
turi ti strini Hn unit ile de caare 7inlandee Hn >418. Kn total, 1,9 milioane de Hnnoptri auș ț7ost Hnreistrate pentru ru i, care a 7ost 1;,9 Rmai putin 7ata anul precedent.ș Cu toateacestea, +iitatorii ru i a repreentat mai ine de >9 Rdin toate innoptari ale +iitatorișstrini.
Au urmat apoi +iitatori suedei, erman i ritanici entru suedei i ermani, numrulș șde Hnnoptri a 7ost un, o treime din Hnnoptrile e7ectuate de catre ru i, sau 4,3 milioane deș
Hnnoptri, atIt. nnoptarile de +iitatori suedee a crescut cu aproape o suta si cele deermani au rmas la acela i ni+el cu anul precedent.ș Knnoptri turi tilor ritanici Hn unit ileș țde caare 7inlandee 7cut o u oar recesiune si aproape 834.444 Hnnoptri au 7ostș
Hnreistrate pentru ei, care a 7ost de 1,; R mai putin pe >419.
Knnoptri turi tilor 7rancei numerotate >13.444, care a 7ost aproape la 7el ca Hn >419.șnnoptarile de +iitatori din 'tatele &nite ale Americii i Estonia, a crescut la aproJimati+ș>44.444.nnoptarile de +iitatori din 'tatele &nite a crescut cu B,4 la sut, iar cel mai mareprocent de cre tere a 7ost Hnreistrat de ei Hn >418, printre cele mai importante ri care aș țe7ectuat turism intern Hn Finlanda.
nnoptarile turistilor de estonieni au crescut cu 8, la sut 7a de anul precedent.ț Knschim, innoptarile turistilor de aponei au 7cut o recesiune in +ara anului >418 iș
18
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
20/35
1B>.444 Hnnoptri au 7ost Hnreistrate pentru ei, care a 7ost cu 6, R mai putine decat in>419.
Kn >418, numrul total de nop i petrecute Hn hoteluri a 7ost de 13;44444, care a 7ost deț>,> Rmai mici decat in >419. nop i Hnreistrate petrecute de turi ti nereiden i Hn hoteluriț ș țnumerotate 14B44444 i turi ti strini 8,; milioane.ș ș nnoptarile scaut pentru amele cu >,>procente 7a de anul precedent.ț Knnoptri Hn hoteluri au acoperit ;B Rdin totalulinnoptarilor Hn unit i de caare.ț
onderea turi tilor strini care au innoptari in hoteluri a 7ost de 94 Rsi >B Rdin totalulșinnoptarilor Hn unit i de caare.ț
%ata de ocupare a camerelor de hotel pentru Hntreaa ar a 7ost 31,3 Rin >418. &n anțmai de+reme, a 7ost 31,9R
. re ul mediu al unei camere de hotel a 7ost Hn cre tere din >411, atunci cInd pre ulț ș țmediu a 7ost de euro Kn >418 a 7ost B1.
Modificarea (nno"tări 201#4201!
Rata de oc"are ca&ere de /otel
19
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
21/35
Kn >418,numarul inoptarilor peste noapte a rmas crescut Hn doar cIte+areiuni. Numrul de Hnnoptri Hn anta-!Qme i nord strootnia crescut cu treișprocente. n anta-!Qme, capacitatea unit ilor de caare a crescut oarecum, Hn timp ce Hnțnord strootnia capacitatea de caare sa diminuat.
&usimaa i Central stroothnia crescut numrul de Hnnoptri cu un procent.ș Kn toate
celelalte reiuni, numrul de Hnnoptri a scut anul trecut.Cea mai mare scadere in nnoptri, 14.BR, sa Hnreistrat Hn reiunea de 'ud arelia, Hn
caul Hn care capacitatea unit ilor de caare a crescut oarecum.ț nnoptarile in 'ata"untasa diminuat cu ;,1 R o scderi s-au Hnreistrat atIt Hn ir"anmaa cat i EtelQ-'a+o.ș
Kn ci7re asolute, Hnnoptri Hn unit ile de caare a crescut cel mai mult Hn nordțstroothnia, unde au 7ost Hnreistrate aproape 81.444 seururi peste noapte, si in&usimaa, care a crescut cu aproape >8444 7ata de >419.
onderea Hnnoptrilor turi ti strini din toate Hnreistrate a 7ost de 8; Rin 'ud arelia,ș86 Rdin &usimaa, i 89 R Hn aponia.ș Aceste reiuni Hnreistrea, de asemenea, seururipeste noapte e77ectuate de turisti ru i.ș Kn &usimaa, 939444 Hnnoptri au 7ost Hnreistrate de
catre ru i, Hn sud arelia >;4.444 i Hn aponia aproape 11;.444.ș ș
Kn $menlaa"so, ponderea turi tilor strini din toate Hnnoptri a 7ost de 94 Ronderea aș7ost de >3 lR in EtelQ-'a+o i >1 RHn North arelia.ș Kn alte reiuni ale continent 7inlande, onoapte din cinci au 7ost ocupate de ctre un +iitator strin.
20
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
22/35
Kn >418, innoptarile in Finlanda ale +iitatori strini a scut cu >,6 la sut, de i Hnșacela i timp, o cre tere de 3,8 la sut Hn Hnnoptri de strini a 7ost eJperimentat Hn oneleș ș
Hn+ecinate, Hn rile nordice i rile altice.ț ș ț Cre terea a 7ost mai moderat Hn restul Europei:ș Kn Europa de 'ud, in crestere cu 1,B la suta si in Europa Centrala cu 4,; la sut. Din >448pIn Hn >41>, cre terea de Hnnoptri de strini a 7ost mai rapid Hn Finlanda decIt mediaș
european, dar Hn >419 cre terea a Hncetinitș
5c/i&6are de (nno"tări "e regini 201#4201!
'a"acitatea nită ilor de cazare a $căzt (n 201#ț
Kn >418, reistrul de 'tatistica Finlanda a unit ilor de caare a 7ost actualiat cu unit iț ț
noi. parte din unitati au Hnchise iar altele au 7ost re+iuite. Numrul de unit i de caare incluse Hn statisticile au scut cu 93 Hn >418. Capacitateațcamerelor a scut cu ;31 de camere i numrul de paturi de >>;4 de paturi.ș Kn ci7reasolute, cele mai mari schimri Hn cau s-au produs in case si hoteluri de oaspe i.ț
21
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
23/35
No" i "etrecte de nereziden i (n Ero"a 200# 7 1003ț ț
'ursa:statistica Finlanda
8n 201# $tati$ticile a aco"erit n total de nită i de cazare 1#09:ț
633 hoteluri, 194 pensiuni, 993 sate de +acan , >89 campin i 83 cminelor pentruț știneret. 'ate de +acan de hotel de caliru sunt incluse Hn hoteluri.ț
&nit ile de caare au acumulat 638B de camere (sau caane), cu un total de 164,8;4țde paturi. Kn plus 7a de capacitatea de camere i pat, unit ile de caare au >438ț ș țterenuri cara+ana cu coneJiune de enerie electric din care 16>;3 au 7ost localiate lacampin.
Kn caul Hn care capacitatea unit ilor de caare este +iualiat Hn 7unc ie de numrul deț țcamere, statisticile con in: 148 unit i cu mai pu in de 34 de camere i 964 de unit i, cuț ț ț ș țcel pu in 34 de camere in >418. msura de capacitatea in paturi, au eJistat 1>>4 unit i cuț țmai mult de o sut paturi i 1 unit i, cu cel pu in o sut de locuri de caare.ș ț ț
Kn >418, au eJistat 14;8 unit i de caare care au 7ost deschise pe tot parcursul anului iț ș998 unit i care au 7ost deschise dor parte deschis a anului=ț acestea au 7ost Hn mare partecampinuri i sate de +acan ș ț .
22
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
24/35
#.2 Lanţri /oteliere
ndustria hoteliera oac un rol important Gi prin +alori7icarea superioar a patrimoniului
turistic, prin atraerea Hn circuitul economic a di7eritelor one, Gi aceasta deoarece one
oate Hn oiecti+e turistice pot rmIne Hn a7ara interesului turistic datorit echipriinecorespunatoare Gi in+ers.
#loaliarea turismului a condus la crearea de rupuri de societi cu acti+iti de
prestare a ser+iciilor turistice tot mai puternice, ade+rate imperii care HGi des7Goar
acti+itatea pe toate continentele Gi Hn aproape toate rile lumii, acestea ene7iciind de
asemenea de capital internaional.
rincipalele lanuri hoteliere sunt:
• anul hotelier 'candic este lider de pia Hn ona scandina+, deinInd 131 de hoteluri
Hn 11 state: 'uedia, Danemarca, Nor+eia, Finlanda, Estonia, ituania, #ermania,
landa, 2elia, olonia Gi %usia. Echipa sa Hnloea un numr de 6.644 de
persoane dispuse s 7ac orice pentru a o7eri o +acan accesiil Gi com7ortail
clienilor care practic atIt turismul de loisir, cIt Gi cel de a7aceri. Kn ceea ce pri+eGte
strateiile de de+oltare durail, HncepInd cu anul 1BB9, 'candic a dat curs
proramului de durailitate, de+enind lider Hn domeniu. rientarea lor se aea pe
proacti+itate durail, precum Gi pe ria Gi consideraia o7erit celorali. Acestea sunt
+alori 7undamentale ale Hntreului personal 'candic.• 2est Yestern nternational 2est Yestern nternational, un nume de re7erinta Hn
industria hoteliera mondiala, Hsi HntImpina oaspetii de peste umatate de secol.
Kn anul >446 lantul hotelier 2est Yestern nternational a saratorit 64 de ani de
eJistenta, Hn care a o7erit ser+icii de calitate superioara Hn domeniul hotelier.
• %amada !elsin"i residentti este o cldire reper in centrul oraGului situat Hn apropiere
de Finlandia !all Gi de toate locurile comerciale importante. %amada !elsin"i
residentti o7er locuri de caare superioare, clu de sntate cu piscin interioar,7aciliti pentru HntIlniri inclusi+ o sal de con7erine pentru deleati de pIn la patru
sute Gi %a$ Casino - Casino internaional Hn Finlanda.
• !olida$ nn !elsin"i
Acesta o7er saun Gi sal de imnasticcu acces ratuit.*oate camerele sunt cu aer
condiionat, halat de aie si papuci. *he *erra No+a 2rasserie ser+eGte mIncruri
23
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
25/35
7inlandee Gi internaionale, precum Gi un meniu pentru copii. Copiii su 19 ani
mananca ratuit atunci cInd este Hnsoit de un adult.
• Crone laa !otel !elsin"i 0ia+i de pera Naional 7inlandea Gi aproape de
Finlandia !all Gi 'tadionul limpic, Crone laa !otel o7er ser+icii de luJ Gi con7ort
de Hnalt clas. Faciliti 7leJiile de HntIlnire Gi un restaurant anchet sunt de
asemenea disponiile. amenii de a7aceri apreciaa salile ine echipate ale centrului
2usiness. Fore+er #$m ^ Da$ 'pa este conectat la hotel si o7era o ama de
tratamente spa, precum Gi un ain de Hnot Gi saun.
ro7iturile realiate de aceste rupuri sunt destul de ridicate, permiInd de+oltarea Hn
continuare a lanurilor hoteliere.
#.! Unităţi de ali&entaţie
Kn structura consumului turistic ser+iciile o7erite de oiecti+ele de caare , indi7erent de
natura 7unciilor Gi de tipul lor, de radul de con7ort sau de 7orma lor de proprietate repreint
un element indispensail Hn asiurarea condiiilor pentru un seur con7ortail. Kn opinia unor
analiGti, uneori ser+iciile de alimentaie primea 7a de cele de caare ,+iiune moti+at de
situaiile Hn care turiGtii nu solicit ser+icii de caare, ca de eJemplu Hn caul eJcursiilor de o i
unde turistul eJcursionist nu are ne+oie de ser+icii de caare.'atis7acerea Hntr-o masur cIt mai mare a cerinelor turiGtilor presupune eJistena unei
di+ersitai de tipuri de unitai. &nitile pentru ser+irea consumatorilor sunt uniti care des7ac
produse culinare, de co7etarie-patiserie, mr7uri alimentare, uturi.
rincipalele uniti de alimentaie din Finlanda sunt:
• >>>9 %estaurant Gi 2ar este localiat Hn !elsin"i. Este specialiat Hn produse alimentare
mediteraniene, cum ar 7i salata de calamari, sprinrolls miel, pia, momiele,
preparate de pui, udinca de pIine Gi coc"tail-uri.
• ce2ar Finlanda este un restaurant construit Hn Hntreime din hea. *oate detaliile, de
la perei, pIn la 7ar7urii Gi pahare, + creea senaia c ai iesit la cin Hn palatul
Criesei peilor.
24
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
26/35
• %estaurant Arthur este situat chiar Hn inima oraGului !elsin"i lIn parcul aisaniemi Gi
staia de metrou. Arthur se ucur de clienti pe tot parcursul anului, dar mai ales Hn
timpul +erii.
• alace Ca7e este popular Hn special Hn rIndul oamenilor de a7aceri, acesta ser+eGte
atIt meniuri cat Gi masa de pran. 'upa, 7riptura, paste, plcinte Gi peGte sunt
Hntotdeauna incluse Hn meniu, care se schim ilnic. Acesta ser+eGte, de asemenea,
auturi calde, auturi racoritoare si ape minerale, precum Gi pIine 7rance umpluta,
sand+iGuri Gi prituri. ocul este uGor accesiil 7ie pe os sau cu tram+aiul.
• %estaurant Eliel
%etaurant Eliel este situat Hn #ara Central din !elsin"i. Nu numai c este un
restaurant mare Gi ie7tin, este de asemenea Gi popular. %estaurantul are chiar Gi o
mas de rulet Gi lac"ac" pentru cei care doresc s plasee niGte pariuri. Kn eneral,
este un loc eJcelent pentru a lua masa.
• %estaurant appeli
appeli este un pionier Hn uctria 7inlande Hnc din 19;, o7erind +ederi 7rumoase
la malul mrii. AceeaGi cldire are, de asemenea, un ar Gi un restaurant Hn pi+ni.
• %estaurant Mars"i
*ael nr. 3 - Numarul de unitati de alimentatie ( restaurante, cantine, aruri,etc) in perioada >414->418 Ani Total numar unitati de alimentatie>414 81;3B>411 9B6>41> 848;6>419 891>B>418 88B33*otal >14>43'ursa: http: .eurostat.ec
&nitatea de alimentaie pulic este di7ereniat pe tipuri de uniti Hn 7uncie de pro7ilul
acti+itii Gi 7orma de ser+ire. Kn cadrul unitii de alimentaie pulic se pot orania locuri de
munc distincte, speci7ice acestui sector, conduse de un Ge7 de unitate, a+Ind o 7ormaie de
lucru con7orm speci7icului acesteia.
25
http://www.eurostat.ec/http://www.eurostat.ec/
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
27/35
#.# )ro"eratori
*ouroperatorul este un ade+arat centru al cltoriilor, care pune la dispoiia
+Intorilor (aeni, suaeni, detailiGti) pachete de ser+icii (pac"ae-tour-uri) 7ormate dintr-omultitudine de ser+icii eteroene care 7ac oiectul produciei turistice.
rincipalii turoperatori sunt:
• Fi+e 'tars o7 'candina+ia
7er eJperiene de cltorie atIt pentru +ar cIt Gi pentru iarn. 'ite-ul de care
aceGtia dispun are nenumrate acti+iti de iarn, inclusi+e snomoil, sanie tras de
cIini, creGterea renilor, cultura 'ami, schi Gi 'ampo ce-rea"er sa7ari.
• East Yest *ours
&n ser+iciu de cltorie one-stop Hn 'candina+ia, Srile 2altice
ucrea cu aentii de turism, rupuri Gi cltori indi+iduali.
am complet de ser+icii incluse: caare hotel, transport, oiecti+e
turistice, croaiere Gi +iele.
• 2orton +erseas
'unt parteneri cu oraniaiile locale pentru a o7eri turiGtilor cele mai
= une preuri Gi eJperiena unic autentic-scandina+ inimainail.
• 'cantours 7er cea mai mare +arietate de opiuni de cltorie
pentru Finlanda, 'tatele 2altice Gi 'candina+ia, pentru cei care doresc cele mai une
ser+icii Hn luJ Gi con7ort.
26
http://www.visitfinland.com/web/guest/finland-guide/travel-facts/travel-agents/tour-operators/detail/-/article-detail/10123/35342838http://www.visitfinland.com/web/guest/finland-guide/travel-facts/travel-agents/tour-operators/detail/-/article-detail/10123/35342855http://www.visitfinland.com/web/guest/finland-guide/travel-facts/travel-agents/tour-operators/detail/-/article-detail/10123/35342838http://www.visitfinland.com/web/guest/finland-guide/travel-facts/travel-agents/tour-operators/detail/-/article-detail/10123/35342855
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
28/35
• Continental /ourne$s 7er eJcursii 7cute la comand pentru indi+ii Gi rupuri Hn
Finlanda Gi Hn rile +ecine. 'unt specialiai Hn culturale, culinare, spa, Gi +acanele de
7amilie.
• NelsonTs 'candina+ia
7er eJcursii Hn pustiul 'candina+iei, maJimiInd prin +aloare Gi
eJperien.
• Yild and Free td
Este un tour operator specialiat Hn pachete turistice personaliate
pentru clieni, operand in urul Finlandei Gi Hn reiunile Hn+ecinate. 2iroul companiei
central este Hn %o+aniemi, capitala aponiei.
olitica tour-operatorului +iea maJimiarea +Inrilor, aIndu-se
pe dou coordonate principale, di7ereniere tari7ar Gi estionarea capacitilor.
#.% Agenţii de tri$& detaili$te
*urismul oraniat a aprut o data cu a7irmarea turismului ca 7enomen de mas. El se
des7Goar pe a de contracte Hncheiate Hntre prestatorii de ser+icii turistice Gi aeniile de
turism. Aenia de turism este principalul distriuitor al produselor turistice.
rincipalele aenii de turism sunt:
27
http://www.visitfinland.com/web/guest/finland-guide/travel-facts/travel-agents/tour-operators/detail/-/article-detail/10123/36015416http://www.visitfinland.com/web/guest/finland-guide/travel-facts/travel-agents/tour-operators/detail/-/article-detail/10123/35863869http://www.visitfinland.com/web/guest/finland-guide/travel-facts/travel-agents/tour-operators/detail/-/article-detail/10123/36015416http://www.visitfinland.com/web/guest/finland-guide/travel-facts/travel-agents/tour-operators/detail/-/article-detail/10123/35863869
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
29/35
• apland ro *ra+el Aenc$ V DMC
aponia ro este o aenie de turism Gi tour operator specialiata in turism in ona
aponia Gi !elsin"i. 'unt pro7esioniGti Hn cltorii de a7aceri in aponia, personalul
a+and ani de eJperien atIt in turismul de a7aceri cat si in cel de cltorie eJtern si
intern.
• apland eisure *ours td
Aentia este specialiata in 7urniarea de ser+icii de cltorie, cu ani de eJperienta in
domeniu in ona aponiei. 'copul lor este de a o7eri +acane de neuitat de Hnalt
calitate Hn nordul Finlandei.
• apponia 'a7aris td.
Domeniul de acti+itate al aentiei este sa7ari cu snomoile, hus"$ Gi sa7ari reni, sa7ari
cu rachete de pad, prorame de sear, croaiere ?sprtor de hea@, +iite
snocastle, de Crciun Gi Anul Nou,pachete de +ar Gi de iarn.
• 0iada $ td.
Este o aenie 7ull ser+ice care operea Hn Marea de Nord.
• 'cana$
28
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
30/35
• !elsin"i EJpert $
!elsin"i EJpert o7er ser+icii complete de cltorie pentru cltorii de a7aceri Gi
indi+iduale. Clienii sunt companii autohtone Gi strine, aenii de turism, oraniatori
de con7erine Gi cltori indi+iduali.
• **E - *he *ra+el EJperience
Este un lider de manipulare, specialiat Hntr-o +arietate de aranamente de cltorii Hn
urul lumii. rodusele includ prorame de HntIlnire Gi de stimulare, rupuri de petrecere
a timpului lier, Gi pachete 7iJe.
Kn produsul turistic nu se materialiea doar ser+iciile prestatorilor, ci Gi ser+iciile proprii ale
aeniilor de turism specialiate Hn comercialiarea lor sau Hn intermedierea di7eritelor
aranamente turistice.
'a"itoll %. Indicatorii circlaţiei tri$tice
Circulaia turistic este elementul sintetic care re7lect cel mai 7idel modul Gi ni+elul de
+alori7icare al potenialului turistic. Kn acelaGi timp, circulaia turistic este Gi un 7enomen
eodemora7ic compleJ, de mare amploare, constInd Hn deplasri temporare de populaieaparinInd la di7erite rupe de +Irst, cateorii sociale Gi care, cantitati+, este comparail cu
cel al deplasrilor pentru munc.
Dimensiunea 7enomenului turistic din Finlanda se +a 7ace cu autorul in7ormaiilor statistice Gi
a unor instrumente de msurare V indicatori:
Numrul turiGtilor=
Numrul Hnnoptrilor (ile-turist)=
Durata medie a seurului=
Numrul mediu de turiGti.
*aelul nr. 6 V Numrul turiGtilor caai Hn structurile de primire turistic cu 7unciuni de caare turistic, numarul
Hnnoptrilor din Finlanda Hn perioada >414->418
Ani Nr. Turisti Nr. Zile-turist
29
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
31/35
>414 64814 14>48B>411 69313; 14;;386>41> 6348B; 14B886>4>419 6>34;3 143948;1201# 618;13 148434>
'ursa: nstitutul Naional de 'tatistica Finlanda
Durata medie a seurului se calculea dup 7ormula:
' ] numr ile V turist (N t) numr turiGti (Nt)
'>446 ] 14>48B 64814 ] 1.;4
'>44; ] 14;;38669313; ] 1.6B
'>44]14B886>46348B;]1.6
'>44B]143948;16>34;3]1.6
'>414]148434>618;13]1.6
Densitatea circulaiei turistice este un indicator de cuanti7icare a radului de solicitare a
onelor de destinaie.
'e calculea dup 7ormula urmatoare:
D ] Nt r = r ] populaia reident a Finlandei
r] 3 1B4 ;3
D>446] 6481431B4;3] 1.16D>44;]69313;31B4;3] 1.>>
D>44] 6348B;31B4;3] 1.>3
D>44B]6>34;331B4;3] 1.>4
D>414]618;1331B4;3] 1.1B
*aelul nr. ; V Durata media a seurului, Densitatea circulaiei turistice din Finlanda Hn perioada >414 - >418
Ani urata medie a
se!urului
ensitatea circulaţiei
turistice>414 1.;4 1.16>411 1.6B 1.>>>41> 1.6 1.>3>419 1.6 1.>4201# 1.6 1.1B
30
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
32/35
Kn perioada analiat, durata medie a seurului Hn Finlanda a a+ut o e+oluie oscilant. Kn >411
a scut la 1.6B ile, 7a de 1.;4 ile Hn >414. Din >419 pIn Hn >418 durata medie a
seurului a rmas constant la +aloarea de 1.6 ileturist:
'a"itoll ;. Locl tri$&li (n econo&ia ţării
Finlanda are o Gans 7oarte mare de de+oltare deoarece aceasta dispune de oate
Gi +ariate resurse naturale Gi antropice.0alori7icarea lor e7icient Gi Hn interesul economiei
naionale repreint o Gans de de+oltare a Finlandei. otenialul acestei ramuri este imens,
dar prea puin +alori7icat. Este ramura economic cu a+antaul competiti+ internaional cel
mai mare, cu toate acestea per7ormanele sale economice sunt modeste. e plan economicturismul este un 7actor al proresului economic, cu lari Gi positi+e implicaii asupra
de+oltrii Hntreii societi, actionInd Hn direcia introducerii Hn circuitul economic ( intern Gi
internaional ) a resurselor turistice, a patrimoniului cultural istoric, de mare atracie Gi a
unora din realirile contemporane Hn domeniile construciilor Gi artei. *urismul acionea ca
un 7actor stimulator al sistemului economic loal. rin de+oltarea turismului se oine un
semni7icati+ spor de producie, aportul su la 2 7iind proportional cu ni+elul de de+oltare al
7iecrei ri .
*urismul este unul dintre domeniile eneratoare de locuri de munc. Numrul
persoanelor ocupate Hn turism Hnreistrea oscilaii Hn di7erite one sau ri Hn 7uncie de
ni+elul de de+oltare a turismului Gi de condiiile economice speci7ice 7iecrei ri.
*ael nr. V cuparea 7orei de munc pe industrii Hn Finlanda Hn perioada >414->419
Ani Indus
trie
e"trac ti#$
%a&rici 'lectricitat
e( gaz şi
ap$
Constr
ucţii
Turism Comerţ cu
ridicata şi
cuam$nuntul
Imo&iliar
e
Transport Total
>414 93B 84B66 181 1>B913 31B>1 >3>B> 1B8>9> 136B; 1>1986;>411 93>B 846;13 18B44 194444 31B6 >3B693 >43364 1346> 1>9496B>41> 9619 84669 1646; 1961B 33468 >63;3 >>8183 164B>4 1>68>1>419 93 819863 13>63 1866B> 3989 >;4 >811>4 168>89 1911;8total 183B 169634
8
61434 38>1B6 >13>B6 148B>96 6343; 684>49
'ursa: http:.eurostat.ec
31
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
33/35
otri+it contului de turism, totalul locurilor de munc Hn sectorul turismului a 7ost
calculat la 3989 mii de persoane Hn >419. Aceast ci7r include toate tipurile de o-uri 7ull
sau part-time, locuri de munc pe tot parcursul anului, Hn sectorul de caterin sau de caare,
aenii de +oia, Gi ali anaatori corespuntori.
Contriuia turismului la ..2. repreint modul Hn care Hncasrile din turism
in7luenea produsul intern rut, iar prin intermediul su toat economia. Kn >419, +aloarea
aduat enerat de turism s-a ridicat la 9,6 miliarde Gi anume >.9 la suta din 2-ul
Finlandei. 0aloarea aduat a turismului a 7ost mai mare ca cea a industriei alimentare Gi
aproape de dou ori mai mare ca cea a ariculturii.
*ael nr. B - Contriutia turismului la 2, in perioada >414->418 (&' U mld.)
Ani )*+* )*++ )*+) )*+, )*+Finlanda 18.8 13.; 16.1 1;.3 >1.>'ursa: http:.ttc.or
.
*ale nr. 14 V Kncasri din turism Hn Finlanda Hn perioada >414 V >4419
- milioane U -
Ani )*+* )*++ )*+) )*+,Finlanda 9,4;4 9,9>6 8,>; 8,61
'ursa : http:.earthtrends.ri.or
0eniturile din turism ale Finlandei au crescut la 8, milioane de dorlari Hn >419.
Kncasrile au crescut cu 3 la sut 7a de anul anterior. CreGterea Hncasrilor din turism au 7ost
datorate, Hn principal, turismului receptor din %usia. Kncasrile din turism din %usia au crescut
cu o cincime 7a de anul anterior la 63 milioane de euro. onderea %usiei din Hncasrile
turismului Finlandei a crescut la 94 la sut. Kn a7ar de cele din %usia, +eniturile Finlandei au
7ost, de asemenea, consideraile din 'uedia (9>1 milioane E&%), #ermania (1;1 milioane
E&%) Gi Marea 2ritanie (1>3 de milioane E&%). onderea +eniturilor din eJporturile de ser+iciide turism total sa ridicat la aproJimati+ 1> procente Hn >41
8 http:stat.7i
32
http://www.wttc.org/http://www.earthtrends.wri.org/http://www.earthtrends.wri.org/http://www.wttc.org/http://www.earthtrends.wri.org/
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
34/35
'onclzii
Filanda este o ar din nord-estul Europei Gi o destinaie pre7erat pentru turiGtii care iGi
doresc s descopere Hn timpul +acanei o alt lume, Gi nu pur Gi simplu s i7ee pe list o
nou ar. Finlanda, cu cele patru anotimpuri Gi pri+eliGti unice, o7er oricui cIte ce+a, de la
cei care HGi petrec +ara Hn !elsin"i la cei care aun aici pentru pIrtiile de s"i din apland sau
doresc doar s se ucure de liniGtea maiestuoas a inuturilor nordice.
Finlanda a de+oltat sectorul turistic prin implicarea autoritilor locale Gi naionale Hn
promo+area Gi meninerea unei imaini turistice solide Hn strintate prin crearea de
numeroase strateii pe termen mediu Gi lun ce au implicat numeroase proiecte, prorame Gi
campanii pulicitare. &n rol important Hn promo+area turismului Finlandei pe piaa turisticinteranional a+Indul Autoritatea Naional a *urismului din Finlanda. rincipala pia
emitoare de turiGti este %usia urmat de #ermania.
n concluie, Finlanda este o destinaie deoseit de atracti+ care prin promo+are Gi
in+estiii +a aune unul din principalii receptori de turiGti pe piaa turismului internaional.
33
-
8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda
35/35