Liceul Tehnologic Nr.1 Centrul de Documentare și Informare
Suplacu de Barcău, jud.Bihor
PROIECT DIDACTIC
”ROMÂNIA, TE IUBESC!”
PATRIE ŞI PATRIOTISM
Tema proiectului: Însuşirea noţiunilor de patrie , patriotism, patriot şi a semnificaţiilor acestora
Elevi: clasa a VII-a A
Data: 19-29 mai 2014
Echipa de proiect : diriginte prof. Scurt Viorel, prof. documentarist Chira Brîndușa
Colaboratori: prof. de istorie Crăciun Iosif, preot ortodox Ghiulai Ioan
Obiective operaţionale:
Elevii vor fi capabili:
O1: să definească, în cuvinte proprii şi conform percepţiei vârstei, noţiunile de patrie,
patriotism, patriot;
O2: să argumenteze atitudinea patriotică a înaintaşilor noştri;
O3: să exemplifice comportamente patriotice ale unor personaje-eroi din texte cunoscute,
şi comportamente frumoase, de bun simţ, etice, care dau trăsăturile unui copil–patriot pe
timp de pace;
O4: să enumere trăsăturile ce trebuie să caracterizeze relaţiile interumane: toleranţa,
colaborarea şi comunicarea, ajutorul reciproc, respectul, competenţa loială, spiritul de
fairplay (corectitudinea) etc;
O5: să realizeze proiectul cu grupul din care face parte, colaborând cu colegii,
completându-se reciproc, într-o competiţie corectă.
Resurse materiale: fişe de lucru, Dicţionarul explicativ al limbii române, videoproiector,
material-prezentare PowerPoint , flipchart, coli albe flipchart, decupaje, markere, carioci,
creioane colorate, foarfeci, lipici, etichete, laptop, aparat foto, imagini, fișe, chestionare, hartă.
Strategii didactice:
1. metode de învăţare: conversaţia euristică, problematizarea, metoda ciorchinelui, jocul
interactiv
2. metode şi instrumente de evaluare: chestionarea orală, aprecierile verbale, turul
galeriei, analiza produselor activităţii, proiectul
3. forme de organizare: colectiv, individual, pe grupe (valorizarea inteligenţelor
multiple)
Anexe:
Anexa 1: Fişa de lucru nr.1, Patrie şi patriotism, de Barbu Ştefănescu Delavrancea
Anexa 2: Planşă flipchart: Să fim patrioţi înseamnă…
Anexa 3: Jetoane cu siglele: Echipa cercetătorilor, Echipa istoricilor, Echipa turiștilor, Echipa
orășenilor, Echipa sătenilor, un exemplar din fiecare
Anexa 4: Identitatea naţională şi patriotismul – material informațional
Anexa 5: Poezie - Adrian Paunescu - Bocet pentru Ion cel fara de mormant
Anexa 6: Chestionar
Anexa 7: ION, SOLDAT ROMÂN, prof. Urdǎ Adrian – scenetă
Anexa 8: imagine pentru poze de grup : ”Vitrina decorată”
Liceul Tehnologic Nr.1 Centrul de Documentare și Informare
Suplacu de Barcău, jud.Bihor
ORA 1/ 19 mai 2014 - Descrierea lecţiei:
I. Introducere în activitate
Pe fondul muzical al Rapsodiei Române, de George Enescu, se dă citire fragmentul
Patrie şi patriotism, de Barbu Ştefănescu Delavrancea . Elevii sunt solicitați să-şi exprime
primele impresii, apoi se anunță anunţă tema şi obiectivele lecţiei.
Aplicarea unui chestionar( anexa 6) elevilor. ( timp în care se afișează maximele, citatele
și proverbele aduse de elevi pe tema lecției).
II. Desfăşurarea lecţiei
1. Se afișează textul Patrie şi patriotism, de Barbu Ştefănescu Delavrancea (Anexa 1) , pe
baza căreia se dirijează următorul dialog:
- Ce este patria? (teritoriul locuit de un popor, ţara în care ne-am născut,
pământul, teritoriul, locul natal; sinonime: ţară, stat)
- Cum se numeşte patria noastră? (România)
- Explicaţi sintagma patria e înlăuntrul nostru. (se referă la sentimentul pe care îl
nutrim pentru patria noastră)
- Argumentaţi înţelesul expresiei patria o ducem cu noi peste mări şi ţări. (sentimentul
de dragoste faţă de ţară îl simţim cu adevărat atunci când suntem departe de ea)
- Cum se numeşte sentimentul de dragoste şi apartenenţă faţă de ţară? (patriotism)
- Cine sunt cei cărora le datorăm faptul că avem o patrie? (strămoşii noştri)
- Ce au făcut ei pentru patria lor? (au luptat pentru apărarea ei, până la sacrificiul
suprem)
- Cum se numesc cei care dovedesc prin fapte iubirea faţă de ţară? (patrioţi)
2. Elevii sunt solicitați să caute în Dicţionarul explicativ al limbii române şi să citească
semnificaţiile noţiunilor patrie, patriotism, patriot. Se scriu noţiunile la tablă şi în caiete.
3. Se prezinta un material powerpoint cu tema patrie-patriotism.
4. Se proiectează un colaj cu portrete ale unor personalităţi româneşti şi prof. de istorie
Crăciun Iosif conduce mai departe discuția.
- De ce numim patrioţi personalităţile ale căror portrete le-aţi recunoscut? ( au pus în
slujba patriei inteligenţa şi talentul, ce-au avut mai bun, realizările lor au
contribuit la dezvoltarea ei şi i-au dus faima în lume)
- Cum vă manifestaţi ataşamentul şi dragostea faţă de aceşti oameni de seamă ai
poporului român? (cunoscându-le faptele şi realizările şi cinstind memoria lor)
5. Exemple de copii patrioţi din lecturi: Maria Zaharia – Mărăşeşti; în textele lui Edmondo
de Amicis: Micul patriot padovan, Micul toboşar sard, Cercetaşul lombard
6. Există un tip de patriot în timp de război: eroul de pe câmpul de luptă, bărbat sau femeie,
adult sau copil: Ecaterina Teodoroiu, Regina Maria.
- Ce înseamnă a fi patriot pe timp de pace? (a fi cinstit, a-ţi face datoria la locul de
muncă, a face fapte bune etc.)
7. Prezentarea unui material powerpoint cu simboluri naționale: stema, steag, imn.
Liceul Tehnologic Nr.1 Centrul de Documentare și Informare
Suplacu de Barcău, jud.Bihor
8. Se prezintă foaia flipchart, în centrul căreia se află scris: SĂ FIM PATRIOŢI
înseamnă…(Anexa 2). - Prin ce fapte puteţi dovedi şi voi, copii, cetăţeni ai patriei, că sunteţi patrioţi?
Elevii vor completa schema cu răspunsurile lor. (să ne iubim ţara, casa părintească,
părinţii, semenii, natura patriei, istoria şi strămoşii, să ne comportăm civilizat, să
învăţăm, să fim respectuoşi, să ne ajutăm părinţii la treburi, să fim buni colegi, să
ocrotim natura, să păstrăm mediul curat, să ascultăm sfaturile părinţilor şi ale
educatorilor, să facem fapte bune, să fim generoşi, să fim milostivi etc.)
9. Joc de rol: Reporter TV Elevii vor acorda interviuri în care vor transmite tuturor un mesaj cu tema “De ce iubesc
România?”
Dacă în suflet v-a încolţit dorinţa de a culege una câte una florile României, dacă deja imaginaţia
v-a dus pe vârf de munte, pe o pajişte înflorită sau pe malul mării, dacă vă doriţi să locuiţi în
acestă ţară chiar dacă paşii vă vor purta pe alte meleaguri, putem spune “România, te iubesc!”
10. Încheierea activității: Se stabilesc cinci grupe de lucru, cărora li se dau sarcini de lucru
pentru partea a doua a activității.
Echipa istoricilor : Să identifice personalități istorice marcante din țara noastră.
Echipa cercetătorilor: Să identifice oameni de seamă din domeniul artei,
literaturii, științei care au contribuit la promovarea și dezvoltarea țării.
Echipa turiștilor: Să prezinte atracții turistice, locuri deosebite din țara noastră
care merită cunoscute și vizitate.
Echipa sătenilor: Să identifice tradiții și obiceiuri românești.
Echipa orășenilor: Să identifice date despre orașe memorabile ale țării noastre și
evenimentele care le-au făcut cunoscute.
Fieare echipa va realiza stema personalizată a echipei. ( anexa 3)
ORA 2/ 29 mai 2014 - Descrierea lecţiei:
Cele 5 grupe de lucru își vor prezenta materialul informativ realizat și stema echipei.
Prezentarea scenetei ION, SOLDAT ROMÂN, de prof. Urdǎ Adrian ( anexa 5, anexa 7)
Poza finală de grup, ”Vitrina decorată”, unde li se va cere elevilor să decoreze o vitrină,
redând o scena istorica dintr-o imagine dată de coordonatori. (anexa 8)
III. Încheierea activităţii
Concluzie:
- A fi patriot înseamnă a depune efortul de a face lucrurile cât mai bine.
Colaborarea, ajutorul reciproc şi toleranţa, competiţiile loiale şi cinstite, acestea
sunt cele mai importante condiţii pentru a deveni patrioţi adevăraţi.
- Activitatea se va încheia cu participarea la slujba religioasă în cinstea eroilor
neamului, de la Biserica Ortodoxă din localitate.
Liceul Tehnologic Nr.1 Centrul de Documentare și Informare
Suplacu de Barcău, jud.Bihor
ANEXA 1
Patrie şi patriotism
de Barbu Ştefănescu Delavrancea
Copii, ce e Patria, ce e patriotismul? Ce este acest sentiment care îl răscoleşte pe om
şi, în anumite clipe, îl ridică mai presus de existenţa lui şi-l face să moară de bunăvoie
pentru liniştea şi mărirea unor urmaşi pe care nu-i va cunoaşte şi nu-l vor cunoaşte?
Patria este înlăuntrul nostru, şi o ducem cu noi peste mări şi peste ţări, şi numai
când suntem departe şi în singurătate ne trec fiorii aminindu-ne de unde ne-am rupt.
Patria nu e pământul pe care trăim din întâmplare, ci e pământul plămădit cu sângele şi
întărit cu oasele înaintaşilor noştri.
Patria nu vine de la pământ, nici de la vreo lucrare a câmpului, ci din părinţi, moşi şi
strămoşi. Ei, care au vorbit aceeaşi limbă, care au avut acelaşi dor, aceleaşi suferinţe,
aspiraţii, sunt adevărata noastră patrie!
Liceul Tehnologic Nr.1 Centrul de Documentare și Informare
Suplacu de Barcău, jud.Bihor
ANEXA 2
SĂ FIM
PATRIOŢI
înseamnă
Liceul Tehnologic Nr.1 Centrul de Documentare și Informare
Suplacu de Barcău, jud.Bihor
ANEXA 3
Echipa istoricilor : Identificați personalități
istorice marcante din țara noastră.
Realizați o stemă personalizată a echipei care să vă reprezinte!
Puteți mai mult decât atât.....
Echipa cercetătorilor: Identificați oameni de
seamă din domeniul artei, literaturii, științei
care au contribuit la promovarea și
dezvoltarea țării.
Realizați o stemă personalizată a echipei care să vă reprezinte!
Puteți mai mult decât atât.....
Echipa turiștilor: Să prezinte atracții turistice,
locuri deosebite din țara noastră care merită
cunoscute și vizitate.
Realizați o stemă personalizată a echipei care să vă reprezinte!
Puteți mai mult decât atât.....
Liceul Tehnologic Nr.1 Centrul de Documentare și Informare
Suplacu de Barcău, jud.Bihor
Echipa sătenilor: Să identifice tradiții și
obiceiuri românești.
Realizați o stemă personalizată a echipei care să vă reprezinte!
Puteți mai mult decât atât.....
Echipa orășenilor: Să identifice date despre
orașe memorabile ale țării noastre și evenimentele
care le-au făcut cunoscute.
Realizați o stemă personalizată a echipei care să vă reprezinte!
Puteți mai mult decât atât.....
Liceul Tehnologic Nr.1 Centrul de Documentare și Informare
Suplacu de Barcău, jud.Bihor
ANEXA 4
IDENTITATEA NAŢIONALĂ ŞI PATRIOTISMUL
Locuitorii aceiaşi patrii sunt solidari unii cu alţii, se simt puternic legaşi de aceasta.
Legăturile de solidaritate dintre o persoană şi patria sa poartă numele de patriotism.
Patriotismul reprezintă sentimentul de dragoste şi devotament faţă de patrie şi de popor.
Patriotismul este astfel un sentiment care are ca univers de referinţă patria. La început, patria este
identificată cu locul natal. Trăirile şi impresiile din prima copilărie pot urmări persoana într-o
formă sau alta, de-a lungul întregii ei existenţe. Treptat sentimentul de patriotism se dezvoltă
prin :
• extinderea spaţiului de existenţă proprie ;
• dobândirea de cunoştinţe;
• formarea identităţii persoanei;
Se pot pune în evidenţă câteva semnificaţii ale conceptului ,, patrie ″:
• mediu politic, social şi cultural în care trăieşte un popor;
• ţară în care s-a născut o persoană şi al cărui cetăţean este;
• ţară în care se stabileşte o persoană, fără să-i aparţină ca origine, dar având
calitatea de cetăţean al ei;
Patriotismul se manifestă, astfel prin :
• crearea de valori;
• fidelitatea faţă de ţară;
• preţuirea acordată : - patriei;
- istoriei ei;
- tradiţiilor, obiceiurilor;
- valorilor naţionale;
• apărarea ţării;
Identitatea naţională reprezintă un ansamblu de date şi trăsături prin care se
individualizează o persoană. Identitatea persoanei este influenţată major şi de relaţiile acesteia cu
cei din jur.
Orice persoană aparţine unei comunităţi naţionale, unei naţiuni.
Naţiunea se defineşte ca o mare comunitate umană, instalată pe un acelaşi teritoriu ,
caracterizată prin unitate istorică, lingvistică, culturală, economică, şi care este suverană.
Naţionalismul este o doctrină care afirmă superioritatea intereselor naţiunii în raport cu
interesele grupurilor, claselor şi indivizilor din care este constituită. Naţionalismul poate fi şi o
mişcare politică de indivizi care vor să impună caracterul predominant al naţiunii lor, în toate
domeniile.
Să reţinem două tipuri de doctrine naţionaliste :
1) Naţional – populismul , bazat pe un naţionalism xenofob (urând străinii ) şi rasist,
susţinând că apără interesele poporului;
2 ) Naţional-socialismul , fondat pe rasism (în particular pe antisemitism ), care a
reprezentat ideologia politică a Germaniei hitleriste (1933-1945 ).
Nu trebuie confundat naţionalismul excesiv cu sentimentul naţional sau cu ideea de
unitate naţională. Sentimentul naţional înseamnă ataşament faţă de neamul din care faci parte. În
Liceul Tehnologic Nr.1 Centrul de Documentare și Informare
Suplacu de Barcău, jud.Bihor
zilele noastre , excesele de rasism, şovinism ori fanatism trebuie catalogate ca maladii ale
naţionalismului.
Sentimentul naţional trebuie canalizat spre stimularea forţelor creatoare ale neamului, a
calităţilor lui, şi spre corectarea defectelor .astfel, naţiunea va participa la progresul general al
umanităţii, pe calea sa specifică, alături de celelalte naţiuni, într-o competiţie onorabilă şi demnă.
Membrii unei naţiunii au un sentiment naţional care exprimă următoarele trăsături :
conştiinţa naţională care reprezintă ansamblul ideilor, aspiraţiilor, sentimentelor prin care
membrii unei comunităţi naţionale îşi afirmă identitatea comună pe baza unităţii de : -
teritoriu;
- limbă;
- cultură;
- viaţă economică.
mândria naţională.
La constituirea unei naţiuni sunt cinci etape distincte :
identitatea,capacitatea unui grup de a gândi despre sine că aparţine unei naţiuni;
legitimitatea;
unitatea sau capacitatea unei naţiuni de a cuprinde întreaga populaţie;
participarea sau reprezentarea la activitatea de guvernare a diferitelor categorii din care este
constituită populaţia;
distribuirea sau împărţirea avuţiei naţionale între diferite categorii ale populaţiei;
cetăţenia.
Pornind de aceste etape, se poate defini identitatea naţională ca reprezentând o
caracteristică dominantă a membrilor unei naţiuni, pe baza unităţii de :
teritoriu;
limbă;
obiceiuri şi tradiţii;
viaţă economică.
Identitatea naţională este legată de patriotism, ca sentiment de dragoste şi
devotament faţă de patrie şi de popor. Şi aceasta face ca, de exemplu, apărarea teritoriului, să fie
o posibilă expresie a fidelităţii faţă de patrie, sinonimă cu apărarea identităţii naţionale.
Încălcarea teritoriului conduce la conflicte, uneori dramatice prin posibilele consecinţe.
De asemenea, lupta pentru identitatea naţională a reprezentat o idee forţă, urmărită de
diferite popoare, în momentele istorice ale constituirii lor ca naţiuni. lupta acestora ca şi ideea
pentru care luptau erau legate de un profund sentiment patriotic.
Sentimentul naţional pe care îl au membrii unei naţiuni exprimă :
conştiinţa apartenenţei unei persoane la o naţiune, precum şi
mândria naţională.
Conştiinţa naţională reprezintă ansamblul ideilor, aspiraţiilor sentimentelor prin care
membrii unei comunităţi naţionale îşi afirmă identitatea comună pe baza unităţii de :
teritoriu;
limbă;
cultură;
viaţă economică.
Rolul conştiinţei naţionale poate fi evidenţiat prin semnificaţiile care i-au fost atribuite:
,, suflet al naţiunii”;
rezultanta tuturor elementelor psihologice constitutive ale naţiunii;
factor de legătură a caracteristicilor specifice naţiunii.
Pornind de aici, se poate vorbi de :
,, deşteptarea conştiinţei naţionale”, atunci când comunitatea îşi afirmă, de exemplu,
dreptul ei la libertate şi independenţă ;
Liceul Tehnologic Nr.1 Centrul de Documentare și Informare
Suplacu de Barcău, jud.Bihor
,, pierderea sau declinul conştiinţei naţionale ”, atunci N conştiinţa naţională nu mai
vibrează, se manifestă slab sau încetează să se mai manifeste, în condiţiile în care sunt în
discuţie interesele comunităţile naţionale.
Conştiinţa naţională este păstrată vie prin forţa morală a naţiunii, simbolizată prin cultul
patrie.
Identitatea unei persoane este legată, deopotrivă, de :
spaţiul în care s-a născut sau căruia îi aparţine în prezent; uneori, această legătură
sufletească marchează, major, o persoană, aşa se poate explica, de exemplu, pentru
persoanele care trăiesc în alte locuri decât cele în care s-au născut, sentimentul de dor
faţă de meleagurile natale;
celelalte persoane, de instituţiile existente într-o comunitate, relaţiile cu celelalte
persoane dar şi cu instituţiile marchează trăsăturile identităţii personale prin :
- conţinutul lor;
- rolurile pe care le are o persoană;
- normele şi valorile culturii în care se naşte şi pe care şi le însuşeşte.
Fiecare persoană aparţine mai multor tipuri de comunităţi umane :
• familie;
• comunitate etnică, religioasă;
• comunitate naţională;
• comunitate internaţională.
Aceste tipuri de comunităţi se integrează una alteia. Viaţa şi identitatea persoanei sunt
legate de comunităţile din care aceasta face parte. Apartenenţa persoanei la o comunitate, precum
şi modul de organizare , pe care acea comunitate o impune, au o influenţă complexă asupra
identităţii persoanei.
Conceptul de identitate multiplă pune în evidenţă complexitatea identităţii unei
persoane, constituită din trăsături legate de integrarea şi relaţionarea acesteia la diferite forme de
comunitate umană.
Persoane diferite au identităţi diferite. Într-o societate democratică, bazată pe pluralism
sunt recunoscute şi acceptate:
dreptul persoanei şi colectivităţilor la propria lor identitate;
diferenţele cu privire la valorile şi credinţele împărtăşite.
Alterarea patriotismului se manifestă prin : xenofobie, şovinism şi demagogie Xenofobia este o formă de prejudecată care exprimă teama sau ura manifestată faţă de
străini, sau faţă de alte popoare . În prezent xenofobia se exprimă, de exemplu, într-o formă
extremistă, prin team agaţă de străini, în general, sau faţă de unele grupuri etnice . Xenofobia se
manifestă cu privire la :
străini, consideraţi :
- inferiori din punct de vedere intelectual sau moral;
- un potenţial pericol, cu intenţii subversive;
- cauza răului într-o societate, acuzaţi de exemplu, atât de producerea unor
incidente, violenţe dar şi de existenţa crizelor economice, şomajului, etc.
Uneori prejudecata este însoţită de un stereotip, cu o anumită imagine ,, a străinului ”.
Un exemplu de clişeu este şi punerea semnului de egalitate între ,, emigrant ” şi ,, delincvent ”.
familie, popor, patrie, în raport cu care se exercită un ataşament exclusiv;
societate , fiind promovată o viziune totalitară despre aceasta, în care pluralismul este
negat în favoarea ,, unităţii ”.
Şovinismul ( naţionalismul şovin ).
este o formă de prejudecată legată de naţionalitate;
Liceul Tehnologic Nr.1 Centrul de Documentare și Informare
Suplacu de Barcău, jud.Bihor
se bazează pe ideea superiorităţii unei naţiuni, naţionalităţi, faţă de alta sau alte naţiuni,
naţionalităţi.
Naţionalismul este admisibil, între anumite limite, cu mândrie naţională. Naţionalismul,
însă devine periculos prin :
promovarea exclusivismului şi intoleranţei faţă de alte naţiuni şi naţionalităţi ;
aplicarea unor politici de discriminare a naţiunilor, naţionalităţilor de la segregaţia sub
forma ghetourilor, în lagăre de concentrare şi genocid. În acest fel, discriminarea a
presupus o componentă acţională a acestor atitudini, cu consecinţe dramatice pentru
diferite naţionalităţi.
Oamenii sunt diferiţi prin sex, particularităţi anatomo- fiziologice, limbă, obiceiuri,
credinţe religioase. Prejudecăţile pot apărea şi pot deveni foarte periculoase, dacă diferenţele
normale între oameni :
- sunt tratate ca deficienţe;
- stau la baza împărţirii lumii în ,, noi ”,, ei ” ( ceilalţi ), considerând că unii au
însuşiri pozitive, iar ceilalţi, însuşiri negative.
Din asemenea atitudini se poate ajunge la :
manifestări de tip totalitar ;
manifestări fundamentaliste: , adevărul este unul singur ( al unui grup ), ceilalţi greşesc,
dar aici se poate trece la fanatism.
Asemenea prejudecăţi pot deveni, de asemenea periculoase, atunci când duc la
identificarea unui ,, ţap ispăşitor ”. În decursul istoriei , există nenumărate exemple în care
nereuşitele sau chir eşecurile, suferinţele sau nenorocirile unora să fie transferate altora ,
făcuţi răspunzători pentru ele ( naţionalităţi , popoare , adepţii unor credinţe religioase ) şi
pedepsiţi . De exemplu
- evreii ( făcuţi răspunzători şi prigoniţi pentru criza economică din Germania
interbelică );
- protestanţii ( persecutaţi pentru credinţa religioasă )
Demagogia reprezintă înşelarea opiniei publice prin :
- promisiuni false;
- discursuri bombastice;
şi este practicată de cineva pentru a-şi crea popularitatea , de care să beneficieze în
interes personal. Demagogia presupune la nivelul comportamentului persoanei, o contradicţie
între vorbe şi fapte . Această contradicţie se bazează pe faptul că ,, vorbele mari ” rostite nu se
reflectă la nivelul faptelor şi nu se caracterizează într-o acţiune care să ducă la realizarea lor. În
absenţa acţiunii, vorbele rostite rămân fără acoperire , chiar dacă în contextul în care sunt rostite
pot să-i înşele pe cei care le ascultă.
Patriotismul şi integrarea europeană.
Schimbările majore care au avut loc, în ultimii ani, în Europa, sunt legate de : prăbuşirea regimurilor totalitare de tip comunist din centrul şi estul Europei;
autodizolvarea Tratatului de la Varşovia şi a Consiliului de Ajutor Reciproc ( CAER )
exprimarea opţiunii pentru înfăptuirea unor societăţi democratice.
În urma acestor procese, a devenit evidentă asimetria între ţările europene, rezultat al
unei dezvoltări istorice diferite şi inegale;
Integrarea unei ţări în structurile europene presupune încheierea unor acorduri bilaterale
între acea ţară şi instituţiile europene. Aderarea unei ţări la Uniunea Europeană
depinde de : - exprimarea voinţei politice a naţiunii, a membrilor ei;
- îndeplinirea cerinţelor specifice Uniunii Europene, cu privire la
standardele europene de calitate;
Liceul Tehnologic Nr.1 Centrul de Documentare și Informare
Suplacu de Barcău, jud.Bihor
are drept premise :- adaptarea diferitelor domenii din ţara care solicită aderarea, la
realităţile ţărilor deja integrate;
- cooperarea cu instituţiile europene şi cu ţările membre.
Patriotismul ,ca sentiment de dragoste şi devotament faţă de patrie şi de popor,
Nu este afectat în sens negativ (în sensul diminuării sau ştirbirii lui ), prin opţiunea unei ţări, de
integrare europeană, cel puţin din următoarele motive :
principiul suveranităţii naţionale nu este , în nici un fel, afectat;
integrarea nu reprezintă pentru un stat acceptarea unei situaţii de subordonare, ci
realizarea unei coordonări, la standarde europene de calitate, cu ţările care s-au integrat
deja;
integrarea deschide unei ţări posibilitatea participării, în cadrul unor structuri , la
soluţionarea problemelor globale ale omenirii.
Prin integrare europeană, patriotismul este departe de a fi afectat negativ , în schimb,
poate fi impulsionat prin :
conştientizarea semnificaţiei voinţei exprimate (la nivelul naţiunii şi al membrilor
acesteia ) pentru realizarea integrării,
ridicarea ţării la standarde europene de performanţă;
participarea alături de alte ţări , la soluţionarea problemelor Europei şi lumii.
ANEXA 5 Bocet pentru Ion cel fara de mormant
Adrian Paunescu -
Ca tara sa nu-ti moara
Tu linistit te-ai frant,
Si tot colinzi prin tara,
Ion fara de mormant.
Asa a fost destinul tau,
Sa mori precum te-ai si nascut
Ca un erou necunoscut
Intr-un mormant necunoscut.
Ioane fara de mormant,
Te plang si te ingan,
Ca tu ai fost si eu mai sunt,
Ion, soldat roman.
Dar unde e mormantul tau,
In care rau sau deal,
Te bat parerile de rau,
Soldat si general.
In fata mortii neclintit,
N-aveai ce o ruga,
Ai lacrimat si i-ai zambit
Ca si la nunta ta.
Dusmanii tai si azi se tem
De-ngrozitoarea zi
Cand vom iesi de sub blestem
Si te vom regasi.
Ioane, fara de mormant,
Cuvant fara coperti,
Din locul tragic un` te-au frant
Incearca sa ne ierti.
Asa, a fost, va fi mereu,
Te cautam cu dor
Ion esti tu, Ion sunt eu,
Ion e un popor.
Liceul Tehnologic Nr.1 Centrul de Documentare și Informare
Suplacu de Barcău, jud.Bihor
ANEXA 6 Chestionar
Te rog să răspunzi sincer la itemii propuşi, prin încercuirea unei variante considerată a fi
potrivită opiniei tale.
Chestionarul este anonim, iar răspunsurile tale vor fi tratate cu confidenţialitate.
1 –niciodată; 2 – uneori; 3 – de obicei; 4 – adesea; 5 – întotdeauna
Mulţumim pentru colaborare!
Nr.
crt.
Intrebare Nicio
dată
Une
ori
De
obicei
Ade
sea
Intot
deau
na
1. Cauți date despre simbolurile naționale ale
României?
1 2 3 4 5
2. Te ridici în picioare la intonarea Imnului în cadrul
unei festivităţi?
1 2 3 4 5
3. Cinstești memoria eroilor acasă, la școală, în
biserică sau în societate?
1 2 3 4 5
4. Citeşti poveşti cu eroi? 1 2 3 4 5
5. Ai dori ca tatăl tău să lucreze în ţară? 1 2 3 4 5
6. Înregistrezi date istorice la lecţie? 1 2 3 4 5
7. Întocmeşti cu plăcere fişe de personaj și povesteşti
despre ce te-a impresionat la lecţia de istorie sau
română?
1 2 3 4 5
8. Te-ai gândit vreodată că a face fapte bune, a fi
generos și milostiv înseamnă a fi patriot?
1 2 3 4 5
9. Notezi din proprie iniţiativă informaţii istorice? 1 2 3 4 5
10. Vizitezi cu părinţii locuri istorice? 1 2 3 4 5
11. Asculţi povestirile despre armată ale bunicilor? 1 2 3 4 5
12. Cauţi lucruri vechi în casa bunicilor? 1 2 3 4 5
13. Dacă bunicul îţi arată o medalie obţinută de tatăl
său în război doreşti să afli mai multe despre acest
fapt?
1 2 3 4 5
14. De Ziua Națională a României trăiești sentimentul
de mândrie că ești român?
1 2 3 4 5
15. Bunicul lui Ştefi a fost înmormântat cu onoruri
militare (steag în bernă). Ai dori să afli mai multe
despre acest eveniment?
1 2 3 4 5
Liceul Tehnologic Nr.1 Centrul de Documentare și Informare
Suplacu de Barcău, jud.Bihor
ANEXA 7 ION, SOLDAT ROMÂN
Prof. Urdǎ Adrian
PERSONAJE:
PREZENTATOR
MAMA
ION
DOI TINERI
UN RECITATOR
PREZENTATOR: Întâmplarea noastrǎ are loc în timpul celui de-al doilea rǎzboi mondial, într-
un sat din România. Poate fi oriunde, poate fi chiar satul tǎu. Trecuse tragicul
an 1940 peste ţarǎ, cu pierderile suferite: Basarabia, Bucovina, Herţa,
Cadrilaterul NV Ardealului. Armata românǎ era în aşteptare. Şi atunci a venit
ordinul : ,,Români , va ordon treceţi Prutul ! „‟ Vâltoarea a cuprins şi acest sat,
care pânǎ atunci intrase în adormire.
(Decor ţǎrǎnesc : mama, în pridvor, pe un scaun cu trei picioare, torcând. Din sat se aud
clopotele bisericii care cheamǎ tinerii la rǎzboi)
MAMA: (tresǎrind) De ce bat oare clopotele? O fi murit careva ? Sau s-o fi aprins casa cuiva ?
Vai Doamne, sa nu se fi întâmplat vreo nenorocire !
(pe uliţǎ se aud zgomote, şi apar doi tineri)
PRIMUL TÂNǍR: Lele Marie, n-ai aflat?
MAMA: Ce sǎ aflu dragii lelii?
PRIMUL TÂNǍR: Îi rǎzboi. Generalul ne-a chemat la oaste.
MAMA: Şi voi ce aveţi de strigaţi aşa?
AL DOILEA TÂNǍR: Pǎi n-ai auzit? Ne ducem la rǎzboi!
MAMA: Nu vǎ duceţi dragii mǎtuşii, nu vǎ duceţi! Dǎ-l în sǎrǎcia lui de rǎzboi. De ce sǎ vǎ
duceţi? Sǎ vǎ piarǎ oasele prin cele strǎinǎtǎţi? Rǎmâneţi mai bine acasǎ,
însuraţi-vǎ, faceţi copii şi lucraţi-vǎ pǎmântul
PRIMUL TÂNǍR: Nu se poate, ar fi o ruşine pentru noi sǎ nu mergem. Cǎ doar şticǎ unde-i
greul acolo suntem şi noi. De altfel cred cǎ şi bǎiatul tǎu Ion se va înrola.
MAMA: (strigând): Ionicǎ al meu? Niciodatǎ!
AL DOILEA TÂNǍR: Ba cred cǎ greşeşti lele Marie. Şi el e ca noi. Îi e drag satul, pamântul
ǎsta, dar mai dragǎ îi e cǎtǎnia şi lupta. Şi apoi acum ne-am întâlnit cu el şi ne-
a spus cǎ abia aşteaptǎ sǎ plece cu noi.
(bǎieţii se îndepǎrteazǎ)
Liceul Tehnologic Nr.1 Centrul de Documentare și Informare
Suplacu de Barcău, jud.Bihor
MAMA (încurajându-se): Nu trebuie sǎ-mi fac griji. Ionicǎ al meu e bǎiat cuminte şi ascultǎtor.
Şi apoi trebuie sǎ se însoare cu Florica. Las‟ ca vorbesc cu el când se întoarce
de la hotar.
(Rǎmâne gânditǎ, torcând. Dupǎ un timp apare Ion)
ION: Sara bunǎ, mamǎ!
MAMA: Ioane, e adevǎrat ce-am auzit? Cǎ e rǎzboi?
ION: Da mamǎ. Ne-am trezit şi noi din starea în care ne-am aflat. Cǎ destul au crezut uni şi alţii
cǎ pot face orice din noi, şi trebuia sǎ facem ceva.
MAMA (cu teamǎ): Şi... te duci şi tu?
ION: Mâine se fac înrolǎrile. Nu pot sǎ stau şi sǎ nu fac nimic.Oi fi de ruşinea satului. Mâine mǎ
duc la preot în sat sǎ mǎ spovedesc, apoi apoi mǎ înscriu la oaste. Amu‟ mǎ
duc la Florica sǎ-i spun şi ei şi sǎ-mi iau rǎmas bun. Şi mamǎ, te rog sǎ ai grijǎ
de Florica, şti cǎ mi-e dragǎ ca ochii din cap.
MAMA: Şi pe mine cui mǎ laşi? Cǎ de când a murit bietul taicǎ-tu numai pe tine te am
ION: Lasǎ mamǎ cǎ nu stau mult. Ne ducem doar sǎ-i eliberǎm pe fraţii noştrii basarabeni, dupǎ
care vin înapoi. Nu o sǎ dureze mai mult de câteva luni.
( Mama îşi îmbrǎţişeazǎ fiul şi-l binecuvântezǎ fǎcându-i semnul crucii pe frunte . Amândoi ies
de pe scenǎ)
PREZENTATOR: Degeaba a aşteptat mama sǎ vinǎ Ion acasǎ. Din când în când primea veşti de
la el : cǎ au eliberat Chişinǎul, cǎ au pǎtruns în Ucraina, cǎ sunt în Crimeea, la
Odessa, la cotul Donului, cǎ se îndreaptǎ spre Stalingrad. Apoi... ceea ce toatǎ
lumea aştepta cu teama, s-a întǎmplat. Oamenii au fost chemaţi la primǎrie
unde un cǎprar a dat citire lista celor morţi sau dispǎruţi din satul lor. Morţii
lor. Iar la un moment dat auzi: Ion al Mariei a lui Rusu. Totul începu sǎ se
întunece. Era sfârşitul. Sfârşitul vieţii ei de mamǎ.
( un elev va citi la final poezia lui Adrian Pǎunescu, ,,Bocet pentru Ion cel fǎrǎ de mormânt” )
Liceul Tehnologic Nr.1 Centrul de Documentare și Informare
Suplacu de Barcău, jud.Bihor
ANEXA 8
GRUP DE PERSONAJE LA STATUIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA DIN PIAŢA
UNIRII –BUCUREȘTI
DE LA STÎNGA LA DREAPTA: COSTACHE NEGRI, MIHAIL KOGĂLNICEANU,
VASILE ALECSANDRI, GENERALUL ION EMANOIL FLORESCU
GRUPUL STATUAR ȘCOALA ARDELEANĂ –CLUJ NAPOCA SAMUIL MICU,
GHEORGHE ȘINCAI, PETRU MAIOR
Liceul Tehnologic Nr.1 Centrul de Documentare și Informare
Suplacu de Barcău, jud.Bihor
GRUPUL STATUAR APARATORII PREDEALULUI PREDEAL, GARA CFR
ANSAMBLU MONUMENTAL I.L.CARAGIALE – PLOIEȘTI
Liceul Tehnologic Nr.1 Centrul de Documentare și Informare
Suplacu de Barcău, jud.Bihor
MONUMENTUL UNIRII DIN 1918 IASI