iocques sdndulescu
DO N BASpovesteo odevdrotd o ungi
evodot din uniuneo sovietic6
Traducere din limba englezdMmerraArru 9i Mrcrnm Prrnrscu
Cuvint inainteAur.m Gorfl-Irs
NEMIRA
Capitolul I
Am fost arestat in Bragov, tn drum spre qcoale. De-abia
incepuse si se lumineze,iar strizile reci, de un cenuqiu-inchis,
erau aproape pustii. La un colq, lAngn terenul Fdlii, amvdzut
mai mul1i soldali rugi inarmali 9i un interpret rornAn, civil,
impingAnd pe cineva intr-un camion al poliliei. M.au vizut,iar interpretul rni-a strigat:
- Un' te duci?
- La qcoale,
- Vino.ncoal; trebuie sd te ducem undeva gi'pe urmtr polisI mergi gi la gcoala.
M-a apucat de bra1, iar soldalii l-au ajutat sI rn6 irnpingllnspre camion. M-am smuls din miinile lor qi am slrit singur
in el. tnluntru era intuneric beznd, dar amsirnlit cum mai
mulli ochi mI priveau.
Am fost dugi la cinematogr#ul Axa. Era ticsit cu oameni
care migunau pe intervalele dinre scaune. IJnii stiteau jos qi
totul ptrrea faartc ciudat fiindcx nu rula niciun film. Ctrutam
t7
- J46qUs5 SAruoulescu
degeaba pe cineva cunoscut. ir, "., plutea un sentiment de
nesiguranri gi teamI. Nimeni nu tntreba nimic. Rispunsurile
zdceau in golul din stomacul fieciruia, iar noi, to1i, incercam
sd le ignorim ca nu cumva si se adevereascl. Fiecare se ficea
cit maipulin vizibil, migcAndu-se firr zgomo:', ugor, vorbindin qoaptl, fara sa facd niciun gest. Frica anihilase toate simp6-
mintele, toate gAndurile gi migcirile.
Am agteptat mult timp in picioare, fere sI tnleleg ce se
tntAmpla qi fera ca cineva sd vorbeasci cu mine. M-am aqezat,
mi-am begat capul intre umeri gi am inceput sr mr gAndesc la
toate orele cAnd stltusem in acelaqi cinematograf, bucurAn-
du-ml de cAte un film de dupl-amiazd,. Girndlrile mi se intor-
ceau in trecut, mergeau inapoi, inapoi, inapoi... pe urmi imiamintesc cum incepusem sI md intreb ce film va urma.
CAteva ore mai tirziu, s-a urcat pe scenl un interpret qi, cu
glas apisat, puternic, ne-a spus cI vom fi urcali in camioane,
apoi dugi la baricile de la periferia oraqului.
Nu erau decAt un camion gi un autobuz de cdldtori, aEa cifiecare a facut cdte zece curse. in barici, oamenii incepuseri
si plAngI gi si se roage, fecAnd foarre multl galegie. Unii cAn-
tau imnuri. Spre seari, am fost transportaTila gari in mai
multe camioane gi urcali intr-un tren de martd. cu treizeci de
vagoane. Pe noi ne-au dus in cele din spate, fiindcd in faql, pe
peron, era o mullime imensi de oameni. Eram numlrali intimp ce ne imbarca*. tn vagonul meu am fost patruzeci gi
gase, barbali gi femei laolaltlCam la o jumitate de kilometru deplrtare de tren, un cor-
don de glrzi rusegti oprea trecerea unei mullimi de oameni
r8
DoNans
r:are strigau gi plAngeau. tr, lr"gor, noi ne-am tot impins pAnI
.rm ajuns la una dintre cele doui ferestruici. L-am vizut pe
tata, departe , in fagd1. fiind inalt, era cu un cap deasupra mul-
1imii. Am fluierat tare. M-a vdzut de indatl qi qi-a croit drum
prin mullime plni ce a ajuns chiar in dreptul meu. Ni s-a tn-
tilnit privirea. L-am vlzut gi l-am simlit cum igi stlpAneqte
lacrimile - nuJ mai vdzusem niciodatd aga. Am incercat sI par
sigur pe mine ca sd gtie cI pot sI-mi port singur de grije. Dupa
tlour minute, am fost impins cu brutalitate de allii care ciutau
qi ei o figurd familiarl. Imediat ce am fost tndeplrtat de la fe-
rcastre, mi-au dat lacrimile. Am izbucnit in plAns. Singura mea
c<>nsolare a fost aceea cdtatdl meu nu mI vlzuse plAngAnd. ArIi fost mult prea greu pentru el.
Printre lacrimi, i-am putut totugi zdripe cei de lAngtr mine
impingAndu-se spre fereastrd, agitAndu-gi bralele frenetic ai
?ncercAnd sd le strige ceva prietenilor gi rudelor de ef,ard,,kdn-
gindu-9i mAinile gi suspinAnd. Apoi, cu o sfo4are, trenul s-a
pus in migcare, iar din vagoanele de marfa gi din mullimea de
irfartr s-a ridicat, in acelagi timp, un vaiet asurzitor.
Aveam gaisprezece ani qi s-a dovedit ci eram cel mai tAnirprizonier din vagonul de marfe, dar nu plream cel mai mic,
fiindcl aveam o inillime de 1,80 9i cAntlream cam 90 de kilo-g,rame. trrlrrgon mai erau doi ingineri, un doctor gi fratele
unuia dintre profesorii mei de la liceu. Pe cei mai mulli dintre
prizonieri ii vizusem fie ocaziond, - pe strade -, fie auzisem
de ei. M-a frapar faptul cd nici doctorul, nici inginerii nu fe-
ceau nimic pentnr a-i opri cumva pe cei care urlau. Omenegte
cel pu1in, ei ar fi putut mecar sl lncerce si-i consoleze, mai
L9
Jaceues SArrroulrscu
ales pe femeile care boceau, fiindci ele feceau cea mai mare
galagie. trr".prrr.rn deja sl-mi pierd respectul fapd de oameni.
Topi mi s-au pirut ingrozitor de slabi, de neputinciogi.
Imaginea tatllui meu imi tot venea in fala ochilor, dar m-am
fo4at sI miJ scot din minte qi m-am a$ezatintr-un coll ca sl-mi
pot analiza situalia. Nu era nimeni in vagon pe care sIJ ficunoscut atit de bine incAt si discut despre ce se petrecea, aqa
cI m-am simqit ingrozitor de singur in mijlocul acestui haos.
ln ciuda celor ce mi se intXmplau, trliam cu impresia cimai exista totugi o ferAm; de speranql, ci destinalia trenuluipoate si nu fie un lagtrr sovietic de muncl fo4atI. Dar speranla
e sperantl, iar raliunea e raliune. Am hotlrAt si-mi fie indife-
rent unde ne vor trimite; in fond, gi alqi oameni au triit gi au
muncit acolo. Asta ar fi doar o chestie de adaptare. Apoi m-am
gAndit la evadare. Citisem cn4i qi auzisem pove$ti despre eva-
derile din lagire-inchisori 9i capul mi-era plin de idei despre
tunele qi sute de modalitlli diferite de picllit gardienii 9i po-
lijia. Ar trebui sd agtept 9i si vId.Eram totugi foarte curios in leglturd cu Uniunea Sovietici.
tn ultima vreme auzisem o mulgime de lucruri bune despre
ea. Era inceputul lui 1945 9i trupele ruse$ti ocupaserl RomAnia
in urmi cu patru luni. RomAnia fusese un aliat al Germaniei,
dar, brusc, a schimbat tabdra. Rugii au inceput si treaci gra-
niqa, iar armata germand, se retrlgea treptat din faqa lor. tnBragov, trupele erau de-a dreptul sllbatice. Seara, soldalii mi-
$unau beli pe strlzi qi cAntau. Jefuiau magazinele gi feceau
focul in mijlocul strdzii ca si frigi puii de giind furaji. Uniidintre soldali erau femei gi una a iegit la plimbare lntr-o seartr
D oN ars
lrurtlnd o pijamade mltase pe care gi-o luase dintr-un magazin
de lenjerie scumpd. Togi au socotit-o nebunl, dar pAna la urmicineva i-a spus ci,pijamaraeradoar pentru dormit. Am tnleles
lit ei nu aveau un astfel de lux in Rusia. Cu toate acestea, se
l)rcsupunea ci acolo este paradisul muncitorilor.Gnndurile mi-au fost intrerupte de o foame puternici. Cei
ruli mulpi dintre prizonieri fuseseri arestati din casele lor gi
putuseri sl-gi aducl cu ei cAte ceva de mAncare, sipun, pro-
\()rpe sau citevahaine. Tot ce ayeameu la mine erau trei cI4i:,r istorie a RomAniei, o geografie qi o istorie a Germaniei.
l)upl un timp, fratele profesorului mi-a oferit nigte pAine qi
t'irnaqi. Am zis nu, mullumesc, dar maitirziu,noaptea, el m-a
irnbiat din nou gi am fost fericit sI caplt ceva de mAncar.. tnr,iur urmltoare, rugii au inceput si ne dea ralii de pAine qi supi.
Era ianuarie qi un ger cumplit. O sobiln din fier, alimentati
eu o cantitate mici de cdrbune, era singura noastrl sursl de
elldurl, dar frigul intra prin sutele de crlplturi din pereli.
l)ormeam in schimburi. Pe fiecare laturi a vagonului erau
cloul straturi de padele, priciuri de lemn, pe care incipeau cam
doulzeci de oameni. CAnd unul se intorcea, cinci colegi de pat
t rcbuiau sI se tntoarcl gi ei. Era acel somn pe care-l prinzir$ezat tntr-un autobuz sau intr-un tren cAnd egti intr-o lunglclhtorie. Ce conta intr-adevlr era faptul ci i1i lua greutatea
tlin picioare timp de gase ore. Dupi ce te foiai atlt de multincit nu mai puteai suporta, trebuia sI te ridici gi sI te migti.
Peste trei zile amajuns la graniqaruseasci gi a fost nevoie sd
ne transfere in alt tren, fiindcd ecartamentul ginelor e diferit in
Capitolul al XIII-lea
Acelagi transport carel-aadus pe gardianul sadic transpor-
tase gi un prizonier pe care il gtiam din Bragov, oragul meu
natal. Venise din RomAnia in acelagi tren cu mine, dar intr-un
vagon diferit. Numele lui era Puri. Acasi fusese dansator gi
avea ufl viitor strrlucit tn fa1i. Cit de groaznic artrta acum!
Dar probabil ce 9i noi aritam la fel. Cind l-am tntrebat de
condiliile din celelalt lagtrr pe timpul iernii, m-a privit lung,
cu o figurl tristd gi i rtrspuns:
- Uiti-te la mine 9i la transportul esta. Asta e tot ce a
mai rImas.
Toli erau intr-o stare jalnictr: zdrenle, subnutrilie, fele fan-
tomatice, triste. Iar acegtia erau cei mai puternici prizonieri.
Veneau sl-i inlocuiascl pe cei care muriseri.
CAnd nu lucram, pulinele mele ore libere le petreceam inmare parte cu Puri. Mi-ar fi plecut sl incerc o evadare cu el.
Am simlit ci mtr potbazape el mai mult decit pe Omar. Nuera la fel de inalt ca mine, dar era foarte vhjos 9i rezistent. inMina 31 i9i clidise singur o reputalie bund ca budshcbik, iar
157
Jrceurs SArrroulrscu
aici, la Mina 28, lucra pe al treisprezecelea nivel. CAteodetl
mI intAlneam cu el la iegirea din minl, iar de mai multe odl-am luat si meargd cu mine in vagonet. Dar verificam intohdeauna, in prealabil, cu rusoaica de pe platfo rmd, casi fiu sigrrr
ci niciun gef de echipl nu e pe atbatka. Nu incercam foartldes asta, fiindcn erapreariscant, dar o fecusem de cAteva ori,iar Puri tmi era foarte recunoscitor.
Pe urmd, ori de cAte ori unul dintre cei mai omenogi gan
dieni era de serviciu, la schimbarea turelor celor care iegeau
din mini, tl intrebam dacd pot siJ iau pe Puri cu mine la pl-rAu. lmi plecea mult de el. Vorbea ruse$te fluent gi imedirt
deveni un favorit al muncitorilor rugi, ahturi de Omar 9i dc
mine. De fapt, pe Omar rugii nu-l acceptaserilrqot. il respeo
tau, dar cred cI erau tnfricogali de statura lui. Chiar qi mAinilc
ii erau grotegti in raport cu mlrimea lui. in plus, cAnd munct
nu mergea prea bine, el avea un mod particular de a mormdinainte de a spune ceva.
Pirea mai rece falI de mine de cind ii spusesem ci nuJ mai
iau la riu gi, cAnd avdztrt ci-mi petreceam mai mult timp cu
Puri, devenise parci mai introvertit ca niciodatl.Dar, chiar dacl stlteam mai pupin timp impreunl in lagf,
am rimas apropiali. Munca de echipl in minl formase o legll-
turl speciah care nu putea fi rupti. IJneori, in timpul pauz,*
lor, imi vorbea despre trecutul lui. tntr-o zi, am aflat c!bunicul lui locuise intr-un orlgel nu departe de Bragov, unde
propriul meu bunic delinea un restaurant, o bodegd. Bunicul
lui Omar fusese clientul bunicului meu ani de zile.tn fiecare
dimineali, cam pe la ora nou5, se oprea si bea un rachiu dublu.
r58
DoNaas
Racbiul e o bluturl tare, inflamabile, ficute din cartofi. DupIrnai mulli ani se imbolnlvise, iar cAteva zile maitirzil a mu-
rit. Oamenii insistau cd rachiul dublu pe care il beuse in fiecare
dimineall il arsese pe dinduntru. Dar nimeni, niciodattr, nuJvtrzuse cu adevdrat beat. Aceastdf.o4d,trebuie si-i fi caracteri-
t,atintreaga familie, fiindcl gi el fusese un uriaq precum era
Omar. Era un betrAn foarte cumsecade gi obignuia str cumpere
dulciuri pentru toli copiii din vecindtate. Devenise o legende
locah cAnd, in tinerele, mAncase odatd cam patru kilograme
de carne de porc ai de viti, prdjite direct pe foc, gi beuse zece
sticle de vin, toate la o singuri masI. DupI acee1la un pariu,
dansase cincisprezece minute cu un berbat de o sutl de
Omar
- J46grJg5 SAr,roulescu
kilograme aqezat pe umerii lui. ti uimise Pe to1i. Niciunul
dintre aceste excese nu plruse sIJ afecteze in vreun fel.
tn timp ce-mi povestea, Omar imi mrrturisi ctr gi el ar
putea u$or si minAnce gase kilograme de carne, dar in loc de
vin i-ar placeasl bea o gtrleatl cu lapte. $tiam cd o putea face;
a$a cum puteam gi eu. tn timp ce-mi spunea toate astea, incepu
si plAngi cu suspine teribile.
A zis cd ar trebui sI fim impreunl gi si rezistxm acestor
vremuri groaznice; trebuie str fim atenfi la toli dugmanii qi sx
sciptrm cu via1d. Niciodatl nu vizusem pe cineva plAngAnd in
felul acesta. Era calaptele care, odati ajuns la punctul de fier'
bere, de pe dinafard. Cum putea si-gi dea frAu liber emoliilorOmar, cel atit de inchis tn sine gi care vorbea atAt de rar?
in cele din urmi i-am spus:
- Uite, am ajuns pina aici, vom rezista gi pinl la sfArqit.
Nu trebuie decAt sI agteptim gi se va rezolva. Daci doi oameni
sunt uni1i, ei au o gansi, chiar gi tmporiva lurnii intregi.
Atunci s-a simlit mai bine gi a recunoscut ci era mai u$urat
vorbindu-mi atAt de deschis. M-a flcut str-mi dau seama ci eu
n-am avut pe nimeni clruia sI-i vorbesc peIald, cu care si port
o disculie ori chiar sn plAng in fa;a lui. Nu fusesem con$tient
de acest lucru pAnI cind Omar nu-gi deschisese sufletul. Pe
drumul de intoarcere ctrtre lagir, chiar in noaptea aceea, ina-
inte de a adormi, m-am gindit la asta qi a trebuit sr-mi tnghit
suspinele de teamtr cd cineva m-ar putea auzi. Mi-ar fi fost
rugine dacl se tntimpla. Nu aveam suficientd tncredere in ni'meni, nici chiar in Omar ori in Puri, incAt sI le ardt cele mai
ascunse simliri ale mele.
160
D oNgas
Se auzea, in deplrtare, sci4Aitul de la libiotha cAnd lesa
vagonetele goale inapoi in minI. IJram acel scA4iit trist. Oh,
cAt il uram. Dar cAnd mI gindesc la el acum, parcl suni, tn-
ff-un fel, frumos.
tn decursul verii, am continuat toli trei sd vorbim despre
evadare. tn intinsa vale aDonegului erau multe mine de clr-
buni. Cel mai bun mod de a pleca era in mod clar caleaferatd'.
Pe jos puteai sI mergi doar noaptea gi ar fi fost foarte complicat. Fiecare mintr avea un laglr mare in apropiere, pdzit de
gardieni, 9i, la fiecare doul-trei zile, acegtia aveau zi libern qi
umblau prin imprejurimi in control. Chiar in afara zonelor
miniere erau multe cAmpuri de traversat. Fiecare ferml colec'
tivi avea oameni care patrulau noaptea. Degi nu erau numerogi
ca in sectorul minier, constituiau totugi o mare problemi.
Daci eram norocogi gi iegeam teferi din Donbas, ne-am fi tre-
zit pe malurile uriagului Nipru. DacI erai un bun inotltor, ar
fi fost posibil sdJ traversezi pe timpul noptii. Eu inotam foarte
bine, dar Puri nu, gi niciodattr n-ar fi reugit. Iar Omar flu $tia
deloc sI inoate.
Si treci fluviul pe poduri nu intra in disculie, fiindci erau
bine ptrzite la ambele capete. Pe urmi, mai era o problemi -aceea de a avea o mare rezewd de hranI, ceea ce era aproaPe
imposibil. Nu, cea mai buntrvariarndera cu trenul. O mullime
de trenuri plecau din Donbas cu destinagia vest. Armata Rogie
ocupa actualmente multe liri din Europa de Est, llri care
aveau nevoie de ctrrbuni. Dar toate girile erau bine plzite gi
ori de cAte ori se adusesertr cinci sau $ase vagoane de marfl la