I
Coleclia: lsT0nil SECRETI
Coperta: Stelian BIGAN
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomdnieiBOERESCU,DAN-SILVIU
Maramureg, flnutul Cimitirului Vesel, al horincii 9i al rominilorneimblinzitii : docu-drame si mituri istorice insofite de consemnirifin presi / prezentate de Dan-Silviu Boerescu. - Bucuregti : Integral,2019
ConEine bibliografie
ISBN 978-606 -992-229 -3
94
O INTEGRAL,2OIS
Editor: Costel POSTOLACHETehnoredactor: Stelian BIGAN
Tipnrit la Monitorul Oficial R.A.
ISBN 978-606 -992-229 -3
Maramur?tr !inutul(imitirului Uelel, al horinciisi al rominilor neimblinziti
Docu-drame 9i mituri istorice
insotite de consemndri din preslprezentate de Dan-Silviu Boerescu
oU
INTEGRAL
Sumar
fimitirulUsrql de la 56pin[a, o celebrare naivi
a culturii dacilor tare nu se tsmsau dc moafte / I
Urma;ii unui neam liber;i neimblinrit
;i legendele lor fantartice / 19
(omoille arcunre din Matamutep: de la planoatele de;indrili
als lui Pintea Uitearul h aurul haiducilor
;i cilugirilor din vechime.
(c au p6!it Piticii din lozavlca
in laboratotullloctorului l,lengele / 39
Prelioara fafurie a unei pirici rirfilate, titqiiamedtani,
a$orele multicentenat 6ingko Biloba
pi alte povepti alc cartslului Blomberg din 6irdani / 5l
legrnda urbani a ,,Spinruritotii" -Arc lolar din Baia l,{are de carc a fort atitnat (eau;ercu in 1989 / Il
Memorialul lighet luliu Maniu ;i alte perronaje ilurtro
ale lominiei intcrbelice aHdnate de Setudtate in inchisoarca polititi
$ ingropate p? arcunt, noaptea, in fimitirul Siracilor / Il
llrama rominilor din Ilaramurepul irtoric
abandonafi de propria lari / 89
llorinra;i panrovele, o poverte ds iubire
dincolo do gartronomie / 9l
[imuilri bibliografice / l0l
fimitirul Uerel de la Sipinta,o celehrare naivi a (ulturii dacilor
care nu rQ tsmeau de moaile
Sub aceastd cruce grea
Zace biata soacrd-rnea
Trei zile de rnai trdia
Zdceam eu $ cetea ea.
Voi care trece{i ?d aici
incercaYi sd n-o treziliCd acasd dacd tineIard-i cu gura Pd mine
Da a{a eu rn-oi PurtaCd-napoi n-a inturna
Stai aicea dragd soacrd-zr7ea'..
Cimitirul Vesel este un cimitir unic in Romdnia, situat
in localitatea Sipdnla, judeErl Maramureg, faimos Pentru cru-
cile mormintelor viu colorate 9i picturile naive reptezentdnd
scene din viafa gi ocupalia persoanelor inhumate. Pe unele
cruci existi chiar versuri in care sunt amintite, deseori cu
nuanf e umoristice, demiflzante, persoanele resp ective. Ine -
ditul acestui cimitir este diferengiereafayd. de cultura popu-
Iatd., care considerl moartea ca un eveniment trist. S-a emis
ipoteza ci Stan Ioan Pitras, creatorul popular al ideii de
,,cruce veself', s-ar fi inspirat din cultura dacilor, despre care,
de la Ovid Densugianu incoace, se consider5. cd. socoteau
moartea ca un eveniment vesel. Din 1935 dateazd" primul
epitaf,iar din anii7960 incoace intreg cimitirul a fost popu-
lat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar,
pictate naiv 9i insogite de versuri cinic-hazoase, devenind un
muzeu in aer liber de o naturi apafte si o atractie turistici sin-
gulard. Din anul 2009, cimitirul este obiectivul festivalului
anua^l,,Drumul Lung spre Cimitirul Vesel", desfhgurat in luna
august. Festivalul creat de Peter Hurley ate ca scop promo-
varea gi susfinerea satelor romdnesti pistritoare de tradigii,
pe care irlandezul le consideri adevirate comori vii.
Unele cruci sunt pictate pe ambele pdrgi,remarcdndu-se
culoarea dominanti - ,,albastrul de SXpin;i'. Pe o parte
este plasati o descriere a viegii celui ingropat,iar pe cea-
laltd, - o descriere a motivului morgii (mul1i dintre cei
caracterizali jucddg avdnd,in realitate, parte de decese in-fiordtoare,cum ar fi accidente de magini sau de tren, crime
pasionale etc.), intotdeauna picatele celui dispirut fiind de-
scrise in chip plastic, insi neconcesiv. Majoritatea crucilorsunt scrise cu gregeli de ortografie gi variante arhaice de
scriere. Pe crucea lui Stan Ioan Pitrag, fondatorul cimitiru-lui, sunt scrise urmitoarele:
De cu tindr coPila;
Ia amfost Stan Ion Pdtra;
SA ma ascultaT oameni buni
Ce voi sPune nu-s minciuni
Cite zile ant' trditRdu la nime n-am dorit
Dar bine cit-am PututOri;icine mi-a cerut
Vai sd'raca lumea mea
Cd. greu am trd'it in ea
Cimitirul Vesel de la Sipinla a fost ales de publicalia
francezdl-lExpress drept unul dintre cele mai frumoase ci-
mitire din lume. ,,Situat la 700 de kilometri nord-est de
Bucuregti, satul Sipdnla este faimos pentru cimitirul sdu,unul
dintre cele mai colorate din intreaga lume. Crucile 9i pietrele
de mormdnt sunt acoperite cu inscriplii vesele amintind de
cei decedagi", scriu jurnaligtii francezi, care amintesc ci tradi-
fla de la Cimitirul Vesel a inceput in anii'30, fiind iniliativa
unui localnic. Cimitirul Vesel de la Sipdnla este Prezent^t
primul de I-lExpress, celelalte locuri de veci remarcate fiind:
Pdre Lachaise din Paris, Cimitirul Evreiesc din P:m;ga,La
Recoleta din Buenos Aires, Grave Wood din New York,
Cimitirul Highgate din Londra,Xoxocotian din Santa Cruz
(Mexic), Cimitirul nagional din Arlington (SUA), Forest
Lawn din Los Angeles gi Waverley (Australia).
$i un site dedicat marilor,,ciudilenii" (,,weird stuff") ale
lumii a desemnat Cimitirul din Snpdnla intr-un inedit top
mondial, evidenliind faptul c[,,originalitatea acestui cimitir
este sugerati chiar de denumirez sa Cimitirul Wsel. Acest
nume paradoxal se datoreazd. culorilor vii ale crucilor gi epi-tafurilor satirice sculptate pe ele. Se spune ci aceasti atitu-dine plini de bucurie fap de moarte este o mogtenire de ladaci care credeau in nemurirea sufletului si ci moartea eradoar trecerea spre o viatl, mai buni. Nu vedeau moartea ca
pe un final tragic, ci ca pe o sansi de a se intdlni cu zeuT
suprem, Zamolxis".Cimitirul Vesel de la Sepdnga se regisestein top alituri de cimitire celebre din Bolivia, Statele Unite,China, Irak, Filipine, Argentina, Anglia gi Irlanda.
Locul acesra de ingropiciune este plin de paradoxuri.,,Aici nu ai voie sI mori", spune cu sfbtogenie jurnalistilorIleana Barani, una dintre femeile satului. Spusele ei nu aunimic filosofic, ci doar vor si arate cd, pimdntul cimitiruluinu este tocmai cel mai potrivit pentru odihna de veci.,,E plinde api gi de pietre. Cind te bagi in pimdnt, tebagd. directinapd",explicl femeia. A9a ci oamenii din Slpinpa care vorsi fie ingropati,,cum se cuvine", in pimdnt bun, aleg celilaltiimitir, cel de pe deal. Este adevirat cL acolo nu-ivtziteazd.cohortele de turi;ti din intreaga lume, iar mormintele nusunt aliniate ca mirgelele pe ald.dar de cruci albastre, sculp-tate si impodobite de mesterii satului nu pot urr.a p*te. inplus, in cimitirul de pe deal nu se plitegte iocul de mormdnt,pe cind in Cimitirul Vesel, da. $i nu e deloc ieftin si fieingropagi in cel mai vrzitatcimitir din Romdnia. Dar,pentrumdndrii maramuregeni, pregul nu conteazd. atdta vreme cdt
9i dup[ moarte pot sta la loc de cinste, asemenea strlmosilorlor, dacii liberi.
Aliniate frumos, ca pentru pozd,,mormintele din Cimi-tirulde la Sepdnga ifi furn ochii. Pe fondul albastru deschis,modelele colorate in negru, galben, rosu 9i verde dau o noti
speciali de voiogie, inexplicabild. dacd, finem cont doar de
caracterul lugubru a1 locului 9i nu ne raportlm la unele
tradifi pigine, datdnd din wemuri strivechi. Ritualurile
funebre ale geto-dacilor ii impresionau, adesea chiar ingro-
zindu-i,chiar gi pe contemporanii 1or. Str5mogii maramurege-
nilor de acum doui milenii gi jumitate obignuiau si petreac[
gi si se veseleascd la inmormdntdririar in rugurile in care erau
arse cadawele birba$lor, soliile acestora se aruncau adeseori,
de buni voie sau nu. M oatteaera primiti cu bucurie de daci,
suslin istoricii. Herodot, care este autorul unor mirturii fas-
cinante despre popoarele care au tr[it pe actualul teritoriu
il,yelinoastre 9i in celelalte linuturi ale Traciei, in urmi cu
2.500 de ani, a descris modul neobignuit in care geto-dacii
se raportau la moarte. Se credeau nemuritori, suslinea Hero-
dot, de aceea au infruntat frrd.teamdputernicele armate ale
impiratului persan Darius. Iar credinla in nemurire le era datd'
de credinlel e in Zamolxis, divinitatea supremi a geto-daci-
lor.Unul dintre ritualurile prin care dacii i9i infruntau moaftea,
relztatde Herodot, a fost obiceiul geto-dacilor de a sacrifica
o ameni, trimitdndu-i c a,,soli" zeuiui Zamolxis.,,Trimiterea
solului se face astfel: cifiva dintre ei, agezindu-se la rdnd, gin
cu vArful in sus trei sulige, iar allii,apucAndu-lde mdini gi de
picioare pe cel trimis LaZamolxis, il leaglni de citeva ori 9i
apoi, fhcdndu-i vdnt, il arunc[ in sus peste vdrfurile sulitrelor.
DacI in cddere omul moare stripuns, rdmdn incredinfafi cizertl,le este binevoitor, daci nu moare, atunci il invinuiesc pe
sol, hulindu-l ci este un om riu; dupi ce arunc[ vina pe el,
trimit pe un altul. Tot ce au de cerut ii spun solului cdt mai
e in wagil',scria Herod ot, in I s to r i i. Ion Horagiu Crigan pre -
zenta, gi el, o relatare impresionanti a lui Herodot, despre
comportamentul emotional al credincio gilor intru Zamolxisfagd. de viafi 9i moarte. ,,Vorbind despre trausi, traci carelocuiau in Muntii Rodope, ne spune cI: rudele stau in jurulnou-nlscutului gi pldng nenorocirile ce va trebui si le indureacesta, o dati ce a venit pe lume. Sunt pomenite atunci toatesuferintele omenesti. Cdnd moare cineva, trausii il ingroapiglumind si bucurindu-se. Cu acest prilej ei amintesc neno-rocirile de care scapi omul si aratd, cdt este el de fericit intoate privintele", rezuma Ion Horatiu Crisan. $i algi autoriantici, citati in volumul Spiritualitatea geto-dacilor, au relatatdespre obiceiul prin care copiii erau pldngi la nastere 9i fericigiIa moarte. Obiceiurile de inmormintare ale daco-getilorerau cu totr.rl neobisnuite fati de cele actuale. Se citeazd,,ade-sea, in acest sens o relatarc a lui Herodot, despre inmormdn-tirile celor bogaEi. ,,Expun timp de trei zile cadavrul. Apoijertfesc tot felul de animale 9i dupn un mare ospi1, inaintede care il jelesc pe mort, il inmormdnteazdpe cel riposat, fiearzdndu-L, fie ingropdndu{. Ei ridicl apoi o movili si sta-tornicesc felurite intreceri, Ia carc rispldlile cele mai insem-nate se dau luptelor in doi", arita istoricul.
Nobilii daci erau poligami, beneficiau de adevirate hare-muri. Alte triburi tracice respectau ritualul prin care la moar-tea unui birbat cu mai multe sofii cea mai wednici dintreele era injunghiati si inmorm1ntatd, apoi impreuni. cu el,spre... supirarea celorlalte femei rimase inviatd., care se
simteau astfel nedreptnfite. Eusthatius si Pomponius Melladescriu in detaliu acest obicei. Femeile erau injunghiate inmormdntul sogilui, fiind o dovadd de mare cinste pentru aces-
tea. Pomponius Mella spune ci,,pentru a dobdndi o astfel de
cinste, femeile dideau o mare lupti in faga celor care trebuiau
si hotlrascd lucrul acesta, iar cea care era aleasi era in cul-
mea bucuriei. Aceasta urma sd fie injunghiati in mormintul
sogului de ruda cea mai apropiatf'. Fanaticele femei geto-dace
i9i doreau si fie ucise deasupra cadavrelor solilor lor 9i si fie
inmormdntate impreun[ acesta, potrivit cercetitorilor, dar
cei care voiau si le linigteasc[ gi... sd le ia de solii aduceau
lingi rugul pe care urma s5. fie ars trupul rdposatului arme
9i daruri, spundnd c[ sunt gata si se lupte cu sufletul acestuia'
pentru a le permite cdsitoria cu vdduva sau, dupd caz, crt...
viduvele celui decedat.
in timpul ospelelor geto-dacilor,Zamolxis ',ii invlfa ci
nici el, nici oaspelii lui gi nici urmasii acestora in veac nu vor
muri, ci se vor muta numai intr-un loc unde, triind de-a
pururi,vor aveapafte de toate bundti,tile' Ei spun ci mortii
pleaci laZamolxis gi ci se vor reintoarce. Dintotdeauna au
crezrttci astfei de lucruri sunt adevirate. Aduc jertfe si ben-
chetuiesc ca gi cum mortul se va intoarce", scria Herodot.
,,Tracii au un dispref Pentru viali dintr-un exercigiu na-
tural de infelepciune. Togi sunt gata pentru moarte de bunl
voie, deoarece unii dintre ei socotesc cI sufletele mo4ilor se
intorc, iar zlgiici ele nu mor, ci devin mai fericite", este citat
istoricul antic Solnius. Cel mai rispindit obicei al inmor-
mdntirii la geto-daci era cel prin incinerare, rugul funerar
fiind considerat o mare onoare de dupd moarte gi calea de
acces spre binecuvdntarea divini z zeulrti suprem' Zamolxis.
Acest obicei a fost menfinut din cele mai vechi timpuri pdni
dupi ocupafia roman[ a unor teritorii din Dacia. Adesea, in
special dupi marile betilii, rugurile Pe care erau arsi morlii
erau colective, iar oasele si rimlgigele lor erau inhumate apoi,
alituri de obiectele personale 9i podoabele care au aparfinut
defunctilor.,,B anchetul fu nebru (dupi relatarea lui Herodot)avea loc inainteaincinerdrii, iar vasele folosite erau aruncatepe rug, cdnd el ardea sau dupi ce focul s-a stins", afirma IonHoratiu Crigan. De un altfel de ritual, mult mai complex inmaterie de sacrificii umane si nu numai, aveau insd parte fogtiiregi.,,Vorbind despre inmormdntirile regilor sci1i, Herodotne spune ci in mormdnt ei ingroapd,,dupd,ce i-au sugrumat,pe una dintre concubinele lui, un paharnic, un rdndag la cai,un slujnic, un crainic, cai, cum si citeva din tot ce avearegelesi, de asemenea, vase de aur. Obiceiul era practicat doar pen-tru regi si, foarte probabil, pentru vdrfurile aristocratiei,',scria autorul volumului Spiritualitatea geto-dacilor. IJn mor-mdnt princiar dacic, descoperit la Cugir, in care alituri derimisitele mortului erau inhumate 9i cele ale carului si calu-lui siu, este dat ca exemplu pentru ,,fastul" macabru al unorasemenea ritualuri. Gefi mai sacrificau si prizonieri in cadrulritualurilor de inmormd ntare arizboinicilo r cdzutiin lupti.Astfel, Leon Diaconul descrie cum getii ,,pldnseri morfii...si arseri. pe ruguri, dupi ce jertfrrd. pentru ei, potrivit legiistrd.mosesti, o multime de prizonieri, birbagi 9i femei, apoiorganrzarS, ceremonii funebre si inecari in Istru copii de gipn
si cocosi, scufunddndu-i in apele fluviului".Degi nu sunt intotdeaunaatdt de vesele pe cit s-ar putea
crede, epitafurile de pe crucile din Sepinla au o calitate ^parte:in cdteva rinduri versificate naiv, in metru popular, te {ac
realmente si cunogti un om. E suficient si citegti cuvintelesculptate in lemnul de stejar al crucii gi vei gti dacX soacrarespectivi a fost iubitd sau nu de ginere, daci pregedintelecooperativei de consum le-a fost pe plac oamenilor din sat saudaci tdnirul de 35 de ani a murit de boali sau in accident.
in niciun alt cimitir din lume nu ai parte de astfel de,,povegti
adevdrate".Din acest motiv, anual, aleile cimitirului sunt cdl-
cate de zeci de mii de persoane din intreaga lume. La plecare,
aproape fiecare se opregte si lase cdteva rdnduri in ,,Cartea
de Onoare" a cimitirului. Iar unii chiar igi comandi cite o
cruce de Sapinla pentru a o zvea acasil,ca obiect de decor.
Chiar dacl oamenii locului spun ci recunosc dintr-o privire
cine este sculptorul fiecirei cruci in parterftr| sd se uite pe
marginea in care este marcati semnitura, striinii nu au cum
s[-gi dea seama. Pentm ei, toate aceste bijuterii ale artei popu-
Iarc poartdo singuri gi inconfundabili semnituri: S[pin1a'
De-a lungul wemii au existat ztronuri despre furtul unor
cruci din Cimitirul Vesel care ar fi fost vdndute apoi 1a
preguri exorbitante, adesea in strdinitate. Localnicii dezmint
insi cu fermitate zvonurile.,,Nici vorbd de a9a ceva. Unele
cruci sunt luate de pe mormdnt de citre familiile respective
pentru ci decid s[ inmormdnteze acolo un alt membru al
familiei. Sdtenii nu au voie si instriineze cumva aceste cruci
gi, ca si nu se piardi,le-am adunat la mine. Mai incolo, vom
deschide un muzeu cu ele", spune Dumitru Pop. Alte 300
de cruci sunt in acest moment restaurate de o firma biima-
reanl,iar dupd aceea vor fi repuse pe morminte.
Cimitinrl Vesel de la Snpinfa este,la origine, crealia sculp-
torului de cruci Ion Stan Pitrag 6908-7977). Prima cruce
in forma care mai apoi l-a consacrat a reahzat-o in 1935. intimpul vielii, Pitrag a sculptat cate L0 cruci pe an, toate din
lemn de stejar. El a avut 53 de ucenici, doi dintre ei -ToaderTurda gi Vasile Stan,6ind cei care,la alegerea lui, i-au sculp-
tat propria cruce. DaE deoarece acegtia nu sunt ortodocgi, ci
neoprotestanli, continuatorul oficial al traditiei lui PXtras
este un alt ucenic al acestuia, Dumitru Pop. El este, de altfel,si cel care are in grtjd, Casa Memorial5 ,,Ion Stan Pd.tras".
IJn mare scandal, cu mizd, comerciali, s-a declangat por-nind de la crucile din Cimitirul,Vesel de la Sipinla. CurteaSupremi. a anulatin'2077,definitiv 9i irevocabil, marca in-registrati in 2008,Ia OSIM, de Dumitru Pop, pentru gapte
modele de cruci. Bnrbatul este considerat de mul$ consi.teniurmagul creatorului Cimitirului Vesel din Sipdnga, insL allilocalnici i-au reprogat lui Pop ci gi-ar fi insusit nejustificat,
dreptul de monopol asupra vestitelor obiecte funerare.
,,Cimitirul Vesel, fiind unicat in felul lui de a fi, am incer-cat, cdt international, cdt nafional, si fie protejat". Aga igimotiveazd. mesterul Dumitru Pop decizia de a inregistra, in2008,1aOficiu1 de Stat pentru Invenlii si MIrci, sapte modele
de cruci lucrate la SipAnla. Berbatul susfine ci, din 1977,|a
moartea lui Stan Ioan PItras, creatorul Cimitirului Vesel,
familia acestuia i-a propus si duci el mai departe traditia
,,Mi s-a dat o hdrtie notariali prin care fetele lui m-au recu-noscut continuator allui Stan Ioan Pi.tras."
Trei decenii maitdrziu,o dati cu inregistrarea modelelorde cruci la OSIM, printre mesterii cioplitori din sat au. ap6-
rut primele conflicte. Toader Turda - reclamant in proces:
,,Ne-a convocat pe noi 9i ne-a cerut s[ luim de la el dreptde licenti ca sd putem sd lucrim mai departe, deci cumva silucram sub ordinea lui, ceea ce nu ne-a convenit la niciunul.Prin somatia respectivi eram avertiza,ti cd.,daci vom conti-nua, vom fi tragi la raspundere". in ianuarie 2}1,S,DumitruPop 9i OSIM-ul au fost dali in judecati. Solulia in acest caz
a venit de la inalta Curte de Casalie giJustigie cate aanulat
in octombri e 20t7,definitiv si irevocabil, marca inregistratd
la OSIM.ToaderTurda * reclamant in proces: ,,N-a9 putea
sd. irc cd. mi bucur, dacd. zsta vreli si zicefi, cd. am cdgtigat.
Oricum, nu vedeam niciun proces din lumea asta si mi poatiopri si lucrez".Dumitru Pop a pierdut aceastX bitilie. Lupta
insi continui. Carmen Neacgu, consilier european in mate-
rie de proprietate indus triald,rconsideri ci,,Aceast[ anulare
insi nu d[ frdu liber celor care contrafac, celor care copiazd.
crucile tip Snpdnla pentru cd,in afard de aceste modele in-registrate la OSIM, mai existI, gi acela e cel mai important,
dreptul de autor pe care domnul Pop Dumitru il degine
asupra crucilor tip Snpdnga". Potrivit documentelor, dreptu-
rile de autor sunt valabile timp de 70 de ani de la moartea
lui Stan Ioan Pdtrag, adicd. pdnd, in 2047.
Dincolo de aceste controverse, directorul MuzeuluiMaramuregului din Sighetu Marmaliei, Mihai Dincug, con-
sideri Cimitirul de la Sipdnta,,o carte de istorie locali, de
sociologie 9i etnografie". $i asta pentru cd Stan Ion Pitrag a
imortalizatintr-un stil unic toate intimpldrile care au marcat
satul, viala gi obiceiurile de zt ctt zr ale fiecirui locuitor de
aici: ,,Stan PItrag a fhcut haz de necaz pe seama consitenilor
sii. Versurile sale devin interesante cdnd, repetate aproape
in acelagi fel,igi dezvdTuie sentimentul de invingitor, de vic-
torie asupra mortii, de zdmbet conspirativ si ironie". Uniietnografi romdni nu sunt insi de pirere ci acest cimitir de la
Sipdnla este un loc care at merita atdta publicitate, argumen-
tdndu-si afirmagiile printr-un singur cuvint: kitsch. ,,Este
considerat aga pentru ci nu este in specificul nostru. Mara-
muregenii nu colorau niciodati lemnul. Acest mod de lu-cru este iegit din specificul artei maramure$ene. Dar gi