DIRECTOR DE PROIECT: TOMA SMARANDA MARIANA
OBIECTIV PROIECT:
Generarea de noi cunoștințe științifice asupra caracteristicilor nutriționale ale unornutrețuri procesate (realizate prin aplicarea unor tehnici de procesare în cadrulproiectului sau prezente pe “piața nutrețurilor” din Romania).
INCDBNA Balotesti - Coordonator proiect
INMA – Partener 1
USAMV - BTH Bucuresti - Partener 2
REZULTATE
BAZĂ DE DATE cuprinzând unități de procesare a plantelor în scop alimentar /
non-alimentar (relevante pentru nutriția rumegătoarelor) și subprodusele generate
Nr crt sursa de info
tip pp
procesare
Denumire firma (fara
S.C.) subprodusul (potențial nutreț) materia primă
IBNA uleiuri 2E-PROD turte rapiță (extragere ulei la rece) rapiță
IBNA uleiuri 2E-PROD turte germeni grâu (extragere ulei la rece) germeni grâu
IBNA uleiuri 2E-PROD turte boabe soia (extragere ulei la rece) soia
IBNA uleiuri 2E-PROD
turte seminte dovleac (extragere ulei la
rece) dovleac
IBNA uleiuri 2E-PROD turte seminte mac (extragere ulei la rece) mac
IBNA uleiuri 2E-PROD turte seminte in (extragere ulei la rece) in
INMA morarit A.F. ZAMFIR C malai furajer (din porumb), porumb boabe
INMA morarit A.F. ZAMFIR C tarite (din porumb) porumb boabe
IBNA morarit AGFD TANDAREI SRL germeni de porumb porumb boabe
IBNA morarit AGFD TANDAREI SRL gluten de porumb porumb boabe
> 100 intrări, > 10 tipologii de procesare, > 60 de firme furnizoare, > 30
subproduse identificate
Descrierea tehnologiilor de procesare ce conduc la obținerea principalelor
subproduse
Inventarierea principalelor tehnologii/tehnici de procesare a nutrețurilor
în vederea îmbunătățirii sau conservării valorii nutritive
Identificarea caracteristicilor nutriționale insuficient cunoscute, pentru
fiecare din subprodusele identificate în baza de date (două coloane
inserate în baza de date: “caracteristici necunoscute” și “premise/concluzii”
STUDIU BIBLIOGRAFIC axat pe trei direcții:
ANALIZĂ
multicriterială
(oportunitatea
cercetării, aspecte
practice, impact
potențial)
selectare
# Clarificarea aspectelor legate de
valorificarea în hrana rumegătoarelor a
subproduselor obținute de la extragerea
uleiurilor din plante oleaginoase mai puțincunoscute
# Clarificarea aspectelor legate de
valorificarea în hrana rumegătoarelor a
nutrețurilor asupra cărora s-au exercitat
procese fermentative sau enzimatice
Recomandări nutriționale obținute în urma estimării efectelor nutrețurilor studiate la nivel ruminal
Testele in vitro au relevat o plajă largă a digestibilității substanței organice a celor 15 nutrețuri luate
în studiu (de la 22,53 pentru șrotul de semințe struguri la 81,82% pentru șrotul de susan), ceea ce
permite valorificarea lor în cadrul unor strategii de furajare variate, cu condiția ca aceste nutrețuri să fie
disponibile în cantități suficiente (lucru valabil doar în unele cazuri – șrotul de in, șrotul de camelină,
etc.).
Analiza parametrilor ruminali (dinamica pH, dinamica NH3, dinamica AGV – total și individuali) obținuți în
urma înlocuirii integrale a șrotului de floarea soarelui cu șrot de camelină, respectiv de in la batali
fistulizați, nu au relevat diferențe notabile între cele trei loturi, ceea ce indică faptul că atât șrotul de
camelină cât și cel de in pot înlocui șrotul de floarea soarelui fără efecte negative la nivelul
metabolismului ruminal; evident, în condiții nutriționale asemănătoare experimentului derulat.
Analiza parametrilor ruminali obținuți în urma utilizării amestecurilor enzimatice 1
și 2 la batali fistulizați, în rații cu tescovină uscată de struguri (15,5% din SU) nu au
relevat efecte notabile asupra utilizării ruminale a nutrețurilor greu digestibile.
În urma analizei PCR a probelor de conținut ruminal din ambele experimente pe
animale fistulizate prin care s-a studiat efectul șrotului de in și /sau camelina comparativ
cu șrotul de foarea soarelui, respectiv efectul adăugării a două amestecuri enzimatice în
rații pe bază de tescovină uscată de struguri comparativ cu varianta martor fără adaos de
enzimă, au fost observate unele modificări ale populațiilor bacteriene, dar acestea nu au
fost de natură să antreneze modificări majore ale principalilor parametri ce definesc
metabolismul ruminal (pH, concentrația de amoniac, concentrația în acizi grași volatili).
Șrotul de coriandru și șrotul de in analizate in vitro au avut o plajă a valorilor proteice de la
15,70% (șrot coriandru) la 35,50% (șrot in).
Coeficientul de digestibilitate al substanței organice, a variat de la 42,21% (șrot coriandru)
până la 63,89% (șrot in).
Aceasta a creat premisele aplicării unor strategii de furajare diferențiate, în funcție de
necesitățile fermierului, de disponibilitatea pe piață, etc., pentru valorificarea acestora în
hrana animalelor, ca alternativă la nutrețurile proteice clasice, cu posibile efecte asupra
calității nutriționale a laptelui și a statusului imun al animalelor.
Pentru plante precum inul sau camelina există premisele de extindere a culturilor, pe baza
utilizării industriale a acestora sau pentru producția de biocombustibili. Prin urmare, pot fi
disponibile cantități din ce în ce mai mari, ce pot fi utilizate astfel pentru aplicarea diverselor
strategii nutriționale (de ex. de modificare a profilului de acizi grași polinesaturați din lapte,
îmbunătățind calitatea nutrițională a laptelui).
Testare în condiții de fermă a șrotului de camelină și in
Compoziția laptelui în acizi grași
Total
SFA
Total
MUFA
Total
PUFA
Total n-
6 PUFA
Total n-
3 PUFA
CLA
M (Șrot floarea soarelui) 70,970 24,468 3,332 2,979 0,353 0,306
E1 (Șrot camelină) 62,623 30,192 6,275 5,812 0,463 1,155
E2 (Șrot in) 67,012 26,925 5,064 4,270 0,794 0,586
Testarea, în condiții de fermă de vaci de lapte, a efectelor șrotului de cânepă obținut prin
procesarea mecanică a semințelor pentru extracția uleiului, în vederea identificării efectelor
asupra producţiei de lapte (cantitate, eficiență, calitate nutrițională) cât și asupra statusului
imun al animalelor.
Compoziția chimică a laptelui (%) – date preliminare
Grăsime
Proteină
Lactoză
LOT - Șrot floare Lot - Șrot cânepă
3,928 3,653
3,448 3,442
4,770 4,735
S-au estimat efectele șrotului de camelină/in (experiment 1) și a șrotului de cânepă
(experiment 2) asupra statusului imun al animalelor, respectiv asupra stării de sănătate a
consumatorilor laptelui îmbunătățit nutrițional
Nivelul de TNF-alfa în probele de lapte de vacă prelevate pe
parcursul derulării celor două experimente în ferma IBNA a fost
scăzut, valorile obținute încadrându-se în limitele raportate în
literatura (Hisaeda, 2001) fiind dovada absenței unui proces
inflamator indiferent de rația administrată vacilor.
Studiu referitor la potențialele efecte ale laptelui îmbunătățit nutrițional asupra stării de sănătate a consumatorilor
# componentele care definesc în mod obișnuit valoarea
nutritivă a laptelui (compoziția proximală, profilul de
aminoacizi, profilul de acizi grași, etc.)
# substanțe active, care au o pondere foarte scăzută în substanța
uscată a laptelui dar care au potențialul de a influența starea de
sănătate a consumatorilor
IL-6, TNF, IGF1,
BCAA, ...
α-lactalbumina; glutamina; acidul palmitic; etc.
activarea mTORC1; metabolismul insulinei, etc.
legatura lactate “bolile civilizatiei”
(cardio, obezitate, diabet, alergii, acnee,
etc.)
dieta“Western”
Sondaj / chestionar produse
lactate ameliorate (contituenti) –
caz specific (pacienti acnee)
- interes
- incredere
“Posibilitatea de a influența proporția în care anumiți constituenți (IL, TNF, IGF) sunt prezenți în lapte
poate avea un impact pozitiv important asupra stării de
sănătate a consumatorilor și în prevenirea bolilor
cronice asociate cu civilizația (acnee, obezitate,
diabet zaharat, afecțiuni neurodegenerative, cancer).”
# 4 articole publicate în reviste indexate BDI;
# 1 articol publicat in revistă tehnică;
# 5 participări la manifestări științifice (3 simpozioane, 1 conferință ASAS, 1 târg internațional);
Valorificarea rezultatelor va continua si dupafinalizarea proiectului (articole, instruiri, etc.)
Articole, comunicări, materiale informative, participare la
târguri și expoziții, pagina web a proiectului
# deplasări la manifestările științifice în interesul proiectului.
# INTERNATIONAL SYMPOSIUM ISB-INMA TEH’2016-Agricultural and Mechanical Engineering, 27–29 October
2016, (Section 3 Food Industry 28 october), University POLITEHNICA of Bucharest, cu lucrarea „Mechanical
Processing of Camelina Seeds for Assuring the Required Conditions at Superior Capitalization of Byproducts”.
# INTERNATIONAL SYMPOSIUM ISB-INMA TEH’2016-Agricultural and Mechanical Engineering, 26–28 October
2017, (SECTION 2 - ECOLOGY & ENVIRONMENT, 27 October), University POLITEHNICA of Bucharest, cu lucrarea
„Theoretical considerations on flattening process of cereal grains with high humidity for use as fodders”.
# Poster: Nedelcu Ancuţa, Ciupercă Radu, Dumitraşcu Andrei, Zaica Ana, Anghelet Alexandra, Bunduchi George,
2018, Obținerea șroturilor prin procesarea mecanică a semințelor oleaginoase cu stația pilot pentru extragerea
uleiurilor vegetale, Conferința „Tendințe în construcția echipamentelor tehnice destinate agriculturii şi industriei
alimentare în contextul schimbărilor climatice (agricultura de precizie, conversia resurselor biologice regenerabile în
bioproduse și bioenergie)”, 17 mai 2018, ASAS, Romania.(Fig. 1)
Participări la manifestări științifice
Prin derularea activităților acestui proiect au fost generate o serie de noi cunoștințe asupra
utilizării la nivel ruminal a unor nutrețuri procesate mai puțin cunoscute (șrot de camelină,
șrot de in, șrot de cânepă), estimarea efectelor acestora când sunt introduse în hrana
rumegătoarelor și, pe această bază, generarea și diseminarea de soluții practice, ușor
aplicabile de către fermieri (structuri de rații, rețete de nutrețuri combinate, recomandări
nutriționale), care au permis valorificarea eficientă a respectivelor nutrețuri.