Download - desfasurarea proiectului
3. Determinarea puterii motoarelor de acționare a mecanismelor
podului 3.1 Mecanismul de ridicare
Date inițiale suplimentare
-Q- productivitatea pe schimb, t
Tabelul 1Capacitatea nominală de ridicare a podului, t
3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Productivitatea
Q, t
150 200 200 200 300 40
0
500 550 56
0
570 580 590 600 600 600 600 600 600
-Gor- greutatea dipozitivului de prindere a sarcini, Kg
Tabelul 2Capacitatea nominală de ridicare a podului, t
3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Gor, Kg 23
0
240 260 280 300 320 400 430 480 53
0
560 60
0
640 68
0
710 76
0
780 800
-Rt- raza tobei pe care se înfășoară organul de tracțiune. Rt=0,25m.
Reductorul conține doua perechi de roți dințate, în baie de ulei, palanul are patru
ramuri de cablu.
-(GD2)r- momentul de volant al pieselor cuplate pe același arbore cu motorul (rotor, roți
de frina ect.), kgf∙m2.
Tabelul 3Capacitatea nominală de ridicare a podului, t
3 4 5 6 7 8 9 10 1
1
12 13 14 15 16 17 18 19 20
(GD2)r,
kgfm2
2,5 2,8 3,2 4 4,2 4,8 5,2 5,7 6 6,4 6,9 7 7,5 8 8,5 9,5 10 10,5
Motorul de acționare a mecanismului unui pod rulant funcționează în regim intermitent.
Determinarea puterii lui se face pe baza graficului respectiv de încărcare.Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Pentru mecanismul de ridicare este valabil graficul din figura de mai jos care
corespunde celor patru operații ale acestui mecanism: ridicarea sarcinii RS, coborîrea ei
CS, ridicarea dispozitivului de prindere a sarcinii, fără sarcină RC și coborîrea lui CS.
fig.3 Graficul de încărcare a mecanismului de ridicare
Fiecare din operațiile i indicate în grafic cuprinde perioada de pornire (tai) în timpul
căreia cuplul dezvoltat de motor Mai este egal cu cuplul rezistent Mi plus cel dinamic
Mji, perioada de funcționare în regim staționar (ti) cînd Mji este nul și perioada de oprire
(tfi) cînd cuplul dezvoltat de motor Mfi este egal cu cuplul static minus cel dinamic.
Preventiv vom accepta turația motorului n=960 rot/min.
Atunci raportul de transmisie
i=6,28 ·n· Rt
vr=107,6
unde:-n turația motorului rot/min;
Rt- raza tobei , m;
Vr- viteza de ridicare a sarcinii.
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
i=¿ 107,6
Din [L1, tab. 5, p.13], pentru planul cu 4 ramuri raportul de transmisie ip= ,
randamentul planului ηp=094, randamentul tobei ηt=0,96-0,98, randamentul
reductorului cu roti dințate in ulei, ηr=0,97.
Randamentul total al transmisiei la ridicarea sarcinii:
η1=ηr2 · ηt · ηp=0,84
Randamentul la coborirea sarcinii
η2=2− 1η1
=¿ 0,81
Sarcina procentuală la ridicarea cîrligului gol
K=G¿
G+Goc=¿ 0,041
Din figura de mai jos determinăm randamentul η3 a trasmisiei, la ridicarea cîrligului
gol:
η3=0,25.
Vom determina puterea motorului, în prima aproximație, neglijînd procesele tranzitorii.
Determinăm cuplurile M1, M2, M3 cu relațiile:Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
M 1=G+G¿
i·η1· Rt=¿ 20,3
M 2=G+G¿
i· Rt · η2=¿ 13,73
M 3=G¿
i·η3· Rt=¿ 1,88
Pentru determinarea cuplului M4 de coborîre a cîrligului gol, se ține seamă ca greutatea
G0 a dispozitivelor de prindere produce (neglijîndu-se pierderile în transmisie) nu cuplu
static negativ (motor) de valoare:
M S 4=−G¿ ·R t
i[kg·m ] ,
iar pierderile în transmisie produc un cuplu pozitiv (rezistent) Mp4 a cărui valoare poate
fi considerată aproximativ egală cu valoarea cuplului de pierderi Mp3 la ridicarea in gol M p4 M p3=(1−η3 )· M 3 .
Cuplul rezultant la arborele motor la coborîrea cîrligului gol M 4=M S4+M p4 .
Înlocuind cu datele necesare, vom obține:M S 4=¿ 16.26M p4=¿ 2.51M 4=¿1.87
Determinăm cuplul echivalent Me.
Pentru o diagramă cu patru operații pe ciclu:
M e=√ M 12+M 2
2+M 32+M 4
2
4=¿ 40.98
Puterea nominală a motorului, în prima aproximație, se determină cu relația:
Pe=M e · n975
=¿ 40.98
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Determinăm numărul de cicluri pe schimb:
N=QG
=¿ 42.85
Durata unui ciclu:
T c=8·3600
n=¿ 672.15
unde 8- numărul de ore pe schimb.
Timpii activi într-o operație a ciclului:
T 1=T 2=T3=T 460 ·Hvr
=¿ 93.33
Durata relativă de lucru
DA=m·T x
T c=¿ 35%
Din catalog [L3,tab. П2-6p297] alegem un motor asincron cu rotor bobinat pentru
macarale de tipul МТH 512-6 cu DAM=40%, Pn 40%=38KW, λ 40%= 2.97 , (GD)2m= 3.23,
La durata activă DA= %, acest motor poate fi încărcat cu puterea :
P2n=P30 %=P40 %√ DAM
DA=¿ 79.5
Determinăm cuplul nominal al motorului la DAM= 40 %.
M n40 %=975 ·P40 %
n=¿ 76.97
Cuplul critic al motorului:M k=λ40 % ·M n40 %=¿ 265.54
Cuplul mediu de pornire maxim posibil M pm=0,6 · M k=¿ 978
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Vom alege accelerația liniară în regim tranzitoriu a=0,2m/s2 .
Atunci accelerația unghiulară va avea valoarea:dn
d t=30 · a·i
π· R t=¿ 827.69
Momentul de girație corespunzător ridicării sarcinii, se determină din relația
(GD)2=k·¿ 4.2
în care: k=1,15, coeficient de rezervă Gt=G+G¿=7300
(GD)M2 =(GD)r
2+(GD)m2 =132.77
(GD)2=¿249.79
Determinăm cuplurile produse de motor în regimurile tranzitorii (la porniri și opriri).
M ax=M x+GD2
375·dn
d t
Termenul GD2
375·dn
d t=¿
M a1=M 1+GD2
375·dn
d t =160.08
M a2=¿177.8M a3=¿ 192.58M a4=¿ 93.04M f 1=¿ -187.54M f 2=−¿ 187.54M f 3=¿ -169.82M f 4=¿ -155.04
Deoarece toate cuplurile sunt în valoare absolută mai mari decît cuplul mediu de pornire Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Mpm=28.83, cu excepția lui Mf, și Ma2, rezultă că nu se vor putea realiza toate procesele
tranzitorii cu accelerația propusă a=0,2m/s2 (cu excepțiile menționate). Timpii în regim
tranzitoriu se determină din relașiile:
t ax=GD2
375· nM pm−M n
;
t fx=GD2
375· nM pm+M n
;
t ax=t fx=vr
60 · a;
t a1=¿ 1,2 (s)
Fiindcă Ma2˂Mpm:
t a2=vr
60· a=1,6(s)
t a3=t f 3=¿ 1,4 (s)
Fiindcă Mf1˂Mpm
t f 1=vr
60 · a=¿ 0,58 (s)
t f 2=¿ 1,3 (s)t a4=t f 4=¿ 1,55 (s)
Deoarece nici unul dintre timpii de mai sus nu depașesc 6s, nu este necesar sa se aleagă
un motor mai mare. Cuplurile la arborele motor, în regim tranzitoriu, sînt:M a1=M f 2=M a3=M f 3=M a4=M f 4=M pm=¿28,83
M f 1=−¿ M a2=¿
Timpii corespunzători deplasării cu viteză uniformă se determină cu relația:
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
t x=T c · DA−∑
x=1
m
tax−∑x=1
m
t fx
m =64.4
deci: t 1=t 2=t3=t 4=¿64.4
cuplul echivalent pentru diagrama exactă, va fi:
M e=√∑x=1
m
M ax2 ·t ax+∑
x=1
m
M x2· t x+∑
x=1
m
M fx2 · t fx
∑x=1
m
t ax+∑x=1
m
t x+∑x=1
m
t fx
=13.52
Rezultă că:
Pe=M e · n975
=¿ 13.2
deci motorul ales corespunde și din punct de vedere al încălzirii.
3.2 Mecanismul de deplasare a podului rulant
Date inițiale suplimentare:
Gop- greutatea totală a podului
Tabelul 4Capacitatea nominală de ridicare a podului, t
3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Got, t 6 7,8 9 11 13 15 17 19 20 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Rdp – raza roții de deplasare a podului pe calea de rulare, in m.
Admitem Rdp=30cm=0,3m.
rdp – raza fusului roții de deplasare a podului, in m.
Admitem rdp=7,5cm=0,075m.
f—coeficientul de frecare la rostogolire al roții pe calea de rulare, în m.
f= 0,1cm= 0,001m.
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
μ- coeficientul de frecare între fusul roții de deplasare și lagăr, μ=0,01
c- coeficient care ține seamă de frecările suplimentare între bordura roților și calea de
rulare, c=1,4.
Se impune ca timpul de pornire să nu depășească aproximativ 6s.
(GD)2p—momentul devolant al pieselor cuplate la arborele motorului, kgf·m2.
Tabelul 5Capacitatea nominală de ridicare a podului, t
3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
(GD)2p,kgf·m2 1 1,25 1,5 1,75 2 2,25 2,5 2,7
5
3 3,25 3,5 3,75 4,1 4,3 4,7 5,2 5,5 6
Provizoriu, admitem turația motorului n=960 rot/min.
Pentru mecanismul de deplasare a podului rulant este caracteristic diagrama de
încărcare cu două operații: deplasarea cu sarcină și deplasarea podului în gol.
fig.3.2 diagrama de sarcină pentru mecanismul de deplasare a podului
Determinăm raportul de transmisie
i=6,28 ·n· Rdp
vdp=¿ 19.03
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Transmisia conține două perechi de roți dințate în ulei cu randamentul 0,9 al lagărilor
arborelui de transmisie, randamentul total la deplasarea cu sarcină este:η1=¿ 0.76
Pentru mersul în gol rapotul k este:
K=Gop
G+Gop=¿0.65
Folosindu-se de diagramele din [L1. fig.7,p.14] , rezultă randamentul la deplasarea
podului în gol η2=0,73.
Determinăm forța rezistentă cu sarcină la înaintare F, la periferia roții de deplasare și
F2- forța rezistentă la inaintare, la periferia roții de deplasare la mers in gol, in kgf
F1=c·G+Gop
Rdp· (μ· rdp+f )=¿163.3
F2=c·Gop
Rdp· (μ· rdp+f )=106.16
Cuplurile produse de motor pentru a înfrînge forțele rezistente, vor fi :
M 1=F1 ·Rdp
i· η1=¿ 3.38
M 2=F2 ·Rdp
i· η2=¿ 2.2
Cuplul echivalent și puterea echivalentă în prima aproximație
M e=√ M 12+M 2
2
2=¿ 2.85
Pe=M e · n975
=¿ 2.8
Deoarece s-au neglijat sarcinile dinamice se va alege un motor de putere mai mare.
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Din catalog [L3, tab. П2-5,p296] se allege motorul asincron cu inele pentru macarale de
tipul МТК211-6 cu Pn=7 kw; nn=920rot/min; DAM= 40 %; (GD)2m=2 kgf·m2; λ=2.7;
Cuplul nominal al motorului la DAM= 40%
M n40 %=Pn ·975
nn=¿ 7.4
Cuplul mediu de pornire :M pm=0,6 · λ·M n=¿11.98
O prima verificare arată că timpul de pornire în sarcină este mai mare decît 6s.
Întradevăr momentul de girație la pornirea în sarcină este:
(GD)2=k·(GD)M2 +0,101·
Gt · vdp2
nn2 · η1
=¿31.64
Deci:
t a1=GD2
375·
nn
M pm−M n=¿8.55
Se alege un motor mai mare Pn=7.5 kw, nn=930 rot/min; DAM=40 %; (GD)2m=4.51
kgf·m2; λ= 2.4 , pentru care: M n40 %=¿7.8M pm=¿ 11.2
Momentul de girație la pornire și frînare în sarcină:
(GD)a2=¿ 37.64
(GD)f2=¿ 25.31
Momentul de girație la pornire și frînare iin gol:
(GD)oa2 =¿ 27.72
(GD)of2 =¿ 19.71
Admițînd ca motorul va lua în regim tranzitoriu cu cuplul mediu maxim posibil, timpii
de pornire și frînare sunt:Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
t a1=(GD)a
2
375·
nnM pm−M 1
=10.81
t f 1=(GD)f
2
375·
nnM pm+M1
=¿ 3.93
t a2=(GD)oa
2
375·
nn
M pm−M2=¿ 7.5
t f 2=(GD)of
2
375·
nn
M pm+M 2=¿ 3.2
Trebuie verificat dacă accelerațiile nu depașesc valorile admise.
aa1=vd
60 · t a1=¿ 0.1
Accelerația maximă are loc la frînarea in gol,
a f 2=Vd
60 ·tf 2=0.49
ceea ce poate fi considerat admisibil în cazul greutății aderente de 100%[L1, tab.6 ,p17].
Timpul de funcționare cu viteză de regim se determină din relația:
t 1=t 2=T c · DA−(t a1+t f 1+t a2+t f 2)
m=104.89
Cuplul echivalent al motorului pentru diagrama de încărcare:
M e=√ M pm2 · (t a1+t f 1+t a2+t f 2 )+(M 1
2+M22)· t 1
T c ·D A=¿ 4.5
ceea ce este mai mic decît cuplul nominal al motorului ales.
Graficul de încărcare a mecanismului de deplasare a podului rulant este identic cu cel al
mecanismului de deplasare a căruciorului.
3.3 Mecanismul de deplasare a cărucioruluiPagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Date inițiale suplimentare:
Goc—greutatea totală a căruciorului, t ;
Tabelul 6Capacitatea nominală de ridicare a podului, t
3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Goc,t 1 1,6 2,
2
2,8 3,
4
4,0 4,6 5,2 5,6 6,2 6,8 7,4 8 8,6 9,3 9,7 9,8 10
Rdc—raza roții de deplasare a căruciorului pe calea de rulare, în m.
Acceptăm Rdc=15cm=0,15m;
rdc—raza fusului roții de deplasare a caruciorului, in m.
Acceptăm rdc=3,6cm=0,036m.
Se impune ca timpul de pornire să nu depășeasca aproximatix 6s.
(GD)2c—momentul devolant al pieselor cuplate la arborele motorului, kgf·m2.
Tabelul 7Capacitatea nominală de ridicare a podului, t
3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
(GD)2c,kgf
m2
0,5 0,65 0,8 0,95 1,1 1,25 1,4 1,55 1,7 1,85 2 2,15 2,3 2,45 2,6 2,75 2,9 3
Provizoriu, acceptăm viteza motorului n= 960 rot/min.
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
fig.3.3 diagrama de sarcină pentru mecanismul de deplasare a căruciorului
Determinăm raportul de transmisie
i=6,28 ·n· Rdc
vdc=22.60
Transmisia conține doua prechi de roți dințate, in ulei cu randamentul 0,9 al legărilor
arborelui de trasmisie, randamentul total la deplasarea cu sarcină este :η1=¿ 0.76
Pentru mersul în gol raportul k este:
K=Goc
G+Goc=0.32
Folodindu-se diagramele din [L1, fig.7, p.14], rezultă randamentul la deplasarea podului
in gol η2=0,63.
Determinăm forța rezistentă cu sarcină la înaintare F1, la periferia roții de deplasare a
căruciorului și F2- forța rezistentă la înaintare, la periferia roții de deplasare a
căruciorului la mers în gol, kgf.
F1=c·G+Goc
Rdc· (μ·r dc+ f )=132.01
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
F2=c·G oc
Rdc· (μ·r dc+ f )=¿ 43.15
Cuplurile produse de motor pentru a învinge forțele rezistente, vot fi:
M 1=F1 ·Rdc
i·η1=¿ 1.15
M 2=F2 ·Rdc
i·η2=0.45
Cuplul echivalent și puterea echivalentă în prima aproximație
M e=√ M 12+M 2
2
2=¿ 1.12
Pe=M e · n975
=1.10
Deoarece sau neglijat sarcinile dinamice se va alege un motor de putere mai mare.
Din catalog [L2. Vol.2, p 341] se alege motorul asincron cu rotor bobinat pentru
macarale de tipul МТН112-6 cu Pn=5 kw, nn=930 rot/min, DAM=40 %, (GD)m2=1.1
kgf·m2,λ=2.66 . j=0.065
Cuplul nominal al motorului la DAM=40 %,
M n40 %=Pn ·975nn
=¿ 5.24
Cuplul mediu de pornire:M pm=0,6 · λ·M n=¿ 8.36
Determinăm momentul de girație la pornirea în sarcină
(GD)2=k·(GD)M2 +0,101·
Gt · vdc2
nn2 · η1
=¿ 6.91
Timpul de pornire în prima aproximație
t a1=(GD)2
375·
nn
M pm−M n=¿ 1.2 (s)
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Motorul ales întrunează condiția de pornire în sarcină intr-un timp mai scurt de 6s.
Momentul de girație la pornire și frînare în sarcină:
(GD)a2=¿ 6.91
(GD)f2=¿ 5.52
Momentul de girație la pornire și frînare iin gol:
(GD)oa2 =¿ 5.72
(GD)of2 =¿ 5.25
Admițînd că motorul va lucre în regim tranzitoriu cu cuplul mediu maxim posibil,
timpii de pornire și frînare sînt:
t a1=(GD )a
2
375·
nn
M pm−M1=¿2.98 (s)
t f 1=(GD)f
2
375·
nnM pm+M1
=¿ 0.97 (s)
t a2=(GD)oa
2
375·
nn
M pm−M2=¿ 1.17 (s)
t f 2=(GD)of
2
375·
nn
M pm+M 2=¿ 1.05 (s)
Trebuie verificat dacă accelerațiile nu depășesc valorile admise.
Accelerațiile maxime vor avea loc la frînarea în sarcină, pornire și frînarea în gol.
a f 2=Ud
60 ·tf 2=0.63
ceea ce poate fi considerat admisibil în cazul greutății aderente de 100%[L1, tab.6 ,p17].Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Timpul de funcționare cu viteză de regim se determină din relația:
t 1=t 2=T c · DA−(t a1+t f 1+t a2+t f 2)
m=¿ 64.53
Cuplul echivalent al motorului pentru diagrama de încărcare exactă:
M e=√ M pm2 · (t a1+t f 1+t a2+t f 2 )+(M 1
2+M22)· t 1
T c ·D A=¿ 1.48
ceea ce este mai mic decît cuplul nominal al motorului ales.
4.Instalația de alimentare cu energie electrică a podului 4.1Calculul coloanei de alimentare cu energie electrică
4.1.1Calculul colanei de alimentare la încălzire
În practică deseori de la aceeași coloană se alimentează un pod rulant. Vom examina
acest caz luînd arbitrar datele penru un alt pod Nr.2 cu DA2….. %. Datele nominle
pentru podul Nr.1 proiectat sic el suplimentar sint prezentate în tabelul de mai jos.
Motor pentru Pod Nr.1 cu DA1=40% Pod Nr.2 cu DA2=25%
Pod Pn=15 In1=38A Pn=21 In1=45A
Cîrlig Pn=7 In2=22,5A Pn=16.5 In2=35A
Cărucior Pn=5 In3=14,4A Pn=5 In3=12A
Tabelul
Tensiunea de alimentare 3x380V, 50 Hz lungimea cablului de alimentare 105m.Linia
principală de contact, avînd o lungime totală de 80m, este alimentată la mijloc.
Lungimea liniei de contact pentru carucior 25m. Determinăm curentul de calcul la
încălzire. În calculul conductorilor la încălzire, se ține seamă atît de regimul de
funcționare cît și de numărul motoarelor, care se pot afla simultan în funcțiune.
Curentul de calcul se determină din relațiaPagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
I c=Ss ·∑1
n
I nom =
în care: Inom este curentul nominal al diferitelor motoare (1……n)din instalație;
Ss=coeficientul de simultanietate
∑1
n
I nom=I n1+ I n2+ I n3+ I n1, + I n2
, + I n3, =¿166.9
Determinăm durata medie relative de lucru DAmed.
DAmed=DA1 ·∑
1· I n+DA2 ·∑
2· I n+¿…+DA p ·∑
p· I n
∑ I n¿ =31.7
În care ∑1· I n ,∑
2· I n ,…,∑
p· I n reprezintă suma curenților nominali corespunzători
motoarelor cu duratele de acționare DA1, DA2,…,DA p iar ∑ I n –suma curenților nominali
ai tuturor motoarelor instalației
DAmed=DA1 · ( I n1+ I n2+ I n3 )+DA2 ·( I n1
, + I n2, + In3
, )
∑1
n
I n
=¿ 31.7
Determinăm numărul efectiv de motoare. Prin număr efectiv de motoare se înțelege
numărul Nef. al motoarelor de putere egală care, funcționînd cu durata relativă de lucru
medie DAmed, produc aceeași încălzire ca și numărul real de motoare funcționînd cu
duratele relative de lucru DA respective.
N ef=DAmed ·(100−DAmed) ·(∑ I n)
2
DA1 ·(100−DA1)·∑1
In2+DA2 ·(100−DA2) ·∑
2I n
2 =1.1
Din curba Ss=f(Nef.) pentru DA=40% și Nef.=1.1., [L1, fig.59 ,p78] se găsește
Ss=0.81Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Determinăm curentul de calcul
I c=Ss ·∑1
n
I nom=¿ 135.18 (A)
A doua metoda, curentul de calcul se determină din relația I c=Imed · p·K 2=¿
În care Imed · p, este curentul mediu pătratic.
Imed · p=1
100 √DA 1 · (100−DA1 ) ·∑1In
2+DA2 · ( 100−DA2 ) ·∑2I n
2+…+(∑ I n· DA )2=50.80A
Am obținut aproximativ aceeași valoare a curentului de calcul.
Din catalog alegem un cablu de tipul AБ cu secțiunea 3x10mm2+1x6mm2
4.1.2Verificarea pierderii de tensiune în coloana de alimentare
Se consideră momentul cel mai nefavorabil cînd motoarele cele mai mari sunt în
perioada de pornire și un motor este în funcționarea de regim permanent. Pentru o
instalație cu două poduri funcționînd simultan, curentul maxim se va calcula cu relația
Imax= λ´ · I I 1n+ I I 2n+λ´ ´ · I II 1n ,
În care:λ ´ este raportul dintre curentul de pornire și curentul nominal;I I 1n și I I 2n sunt curenții nominali absorbiți de două sin motoarele podului, cu puterea cea
mai mare, instalată pe primul pod, iar I II 1n reprezintă curentul nominal absorbit de cel
mai mare motor al podului al doilea.
λ ´ =3.02; λ ´´=2.5Imax=¿ 249.76A
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Se adaugă 98A, curentul absorbit de electromagneții frînelor, contactoare și relee(valori
luate din catalog) și rezultă curentul maxim absorbit:
Imax´ =347.76
Se admite ca pierderea de tensiune în coloana de alimentare sa fie de 5%, din
următoarea relație se deduce sectiunea cablului
S=173 · Imax
´ · l·ρ·cosφU·∆U %
=70.96
În care:
l—lungimea conductei de alimentare,m;ρ—rezistivitatea materialului, Ω·mm2/m;cosφ~0,65;U—tensiunea de linie a rețelei, în V.
S=70.96
Rezultă că secțiunea de 10mm2 adoptată din punctul de vedere al încălzirii nu este
suficientă și că trebuie adoptat un cablu de 3x50mm2 pentru a nu depăși pierderea
admisibilă de tensiune.
4.2.1 Linia principală de contact
Se consideră partea cea mai încărcată a liniei de contact, corespunzătoare podului Mr.2
Rezultă ∑II
¿=I n1´ ´ + I n2
´ ´ + I n3´ ´ =¿92A
N ef=DA2 · (100−DA2 ) ·¿¿ 2.4
Din diagrama Ss=f(Nef.) pentru DA=25% și Nef.=2.4, [L1 ,p78], pentu DA=25%și
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Nef=…., rezultă Ss=….
Curentul de calcul are valoarea
I c=Ss ·∑II
¿=¿ 46
Se allege o linie de contact din oțel cornier de 60x60x8 [L1,tab.24 ,p81].
Curentul maxim absorbit de podul Nr.2 are valoarea
Imax´ ´=λ ´´ · I 1n
´ ´+ I 2n´´=¿ 187
Se adaugă 52A, curentul absorbit de electromagneții frînelor, contactoare și relee ale
acestui pod, și rezultă curentul maxim
Imax´ ´=¿ 239A
Din [L1,tab.19 ,p80] pentru conductoeul din oțel cornier de 60x60x8, la un current de
350A, rezultă o pierdere de tensiune de 56,2V pentru 100m lungime.
l=802
−8=¿ 32
(8m zona moartă, capetele liniei și distanța dintre ambele poduri)
Pentu 321A rezultă o pierdere de tensiune
∆U= 321 A·32m350 A·100m
·56,2V=¿ 13.38V
Sau ∆U %=16,5V380
·100 %=¿3.5%
Cum pierderea de tensiune este prea mare, se va lua un oțel cornier de 75x75x10mm2
În acest caz pierderea de tensiune în linia de contact va fi
∆U= 321 A·32m350 A·100m
·47V=¿ 12.72V
Sau ∆U %=13,5V380
·100 %=¿3.3%
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
4.2.2 Linia secundară de contactI c=277.3A
Se alege din punctual de vedere al încălzirii, conductor masivi de cupru cu secțiunea de
25mm2.
Pentru determinarea pierderii de tensiune se calculează curentul maxim la pornire,
Imax´ ´=λ ´´ · I 2n´ ´+ I 3n
´ ´=¿ 45.6
Se adaugă ( 95-58=37A ), curentul absorbit de electromagneți și contactoareImax=¿ 82.6
Pierderea de tensiune în linia secundară de contact a podului Nr.2, va fi :
∆U=173 · Imax
´ ·l·ρ·cosφS·U
=¿ 2.88V
Pierderea totală de tensiune în cablu și liniile de contact.∆U %tot=¿ 0.7%
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
6. Calculul iluminatului electric Ansamblul aparatelor de iluminat echipate cu surse de lumină corespunzătoare,
amplasate după o dispunere logică într-o încăpere, dependentă de considerente
funcționale și/sau estetic, în scopul realizării mediului luminos confortabil capabil să
asigure desfășurarea unei activități umane(impuse) sau realizării unei anumite funcțiuni,
definește noțiunea de sistem de iluminat.
Sistemele de iluminat se clasifică din punct de vedere funcțional in două categorii:
sistemul de iluminat normal, sistemul de iluminat de siguranță.
Sistemul de iluminat normal asigură desfășurarea normală a unei activități umane
într-o incintă, conform destinației acesteia în condițiile în care iluminatul natural nu este
satisfăcător.
Sistemul de iluminat de siguranță asigură fie continuitatea activității ,fie evacuarea
incintei sau alte funcțiuni în cazul întreruperii alimentării cu energie electrică a
iluminatului normal.
Sistemul de iluminat normal se clasifică în sisteme de iluminat în funcție de distribuția
spațială a fluxului luminos, și în funcție de distribuția fluxului luminos/ iluminări în
planul util.
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Sistemul de iluminat general uniform distribuit se caracterizează printr-o repartiție
uniformă a fluxului luminos în planul util respectiv printr-o uniformitate mare a
iluminării.
Sistemul de realizează printr-o amplasare simetrică a aparatelor de iluminat punctuale
sau liniare în planul plafonului
Se impune ca pentru o distribuție relativ uniformă, distanțele marginale să fie de regulă
jumătate din echidistanța dintre corpurile de iluminat. De asemenea din aceleași
considerente, în cazul șirurilor luminoase cu discontinuități se recomandă d≤1,5h, în
care h reprezintă înălțimea de montaj a surselor deasupra planului util, iar d distanța
dintre șiruri.
Pentru a realiza mediul luminos confortabil, funcțional și estetic, sistemul de iluminat
trebuie dimensionat corespunzător din punct de vedere cantitativ și evaluat corect din
punct de vedere calitativ.
Există două tipuri de metode de calcul: metode globale și metode punctuale.
Metodele globale au la bază fenomenul interrefelxiei și au avantajul utilizării lor rapide,
eficiente la proiectarea curentă prin faptul că oferă posibilitatea, fie a dimensionării
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
sistemului în funcție de valoarea medie normală (Emed), fie determină iluminarea medie
pe un sistem dat (Emed).
Metoda factorului de utilizare permite determinarea iluminării medii(totale) Emed pe un
anumit pan al încăperii(plan util,perete, plafon) iar în metoda interreflexiei se poate
separa iluminarea medie directă Emed.d. de iluminarea medie reflectată Emed.r. în planul
pardoselii.
De fapt, fenomenul interreflexiei stă la baza tuturor metodelor globale.
(MFU,MCIE ș.a.) care reprezintă o apicare practică a teoriei.
Metodele punctuale reprezintă avantajul că permite calculul unor valori precise în orice
punct al încăperii, respectiv al planului util, pentru componența directă Ed . Pentru a
cunoaște complet valoarea iluminării punctuale într-o incintă, la valoarea componenței
directe trebuie cumulată valoarea iluminării mediic reflectate Emr , ajungînd astfel la o
metodă mixtă (Ed+ Emr).
Utilizînd metoda punctelor vom calcula iluminarea în secția unde este instalat podul
rulant. Încăperea are dimensiunile 18x80m. Pentru iluminat vom alege corpuri de
iluminat de tipul УПD DРЛ, cu următoarele condiții de calcul: înălțimea de montare a
corpurilor va fi de 6m, iluminarea normală 150lx, coeficientul de rezervă 1,5, tavanul
văruit, pereți vopsiți în verde, pardoseala din beton( coeficientul de reflexie a tavanului,
pereților și pardoselii respectiv 50,3 și 10%). Coeficienții sunt indicați pentru estimarea
coeficientului μ și pentru posibilitatea verificării calculului prin metoda factorului de
utilizare.
Determinăm numărul de corpuri de iluminat a=18m, b=80m, h=6m
Fiindcă corpul nostru de iluminat are distribuția luminii mai mult concentrată decît
cosinusoidală, adică m¿ 1, vom reeși din valoarea optimală λ=1,2, în corespundere cu ce
vom monta 27 corpuri de iluminat în vîrfurile dreptunghiului cu laturile de 7x8m. Vom
alege în calitate de puncte pentru verificare, punctele Ași B. Distanța dintre aceste
puncte pînă la corpurile de iluminat, în m, sunt indicate în figura următoare.
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Din graficul izoluxelor spațiale a iluminării orizontale pentru corpul de iluminat УПD
DРЛ, determinăm iluminarea produsă de corpurile de iluminat vecine în punctele de
control A și B.
Rezultatele obținute le introducem întabelul de mai jos
Nr. de corpuri
De iluminat
Distanța
D,m
iluminarea
l, lm
Nr. de corpuri
De iluminat
Distanța
D,m
iluminarea
l, lm
Pentru punctul A
9,2
0,44
0,26
Pentru puctul B
7,6
1,4
0,15
4 5,25 2 4
2 11,3 2 8,06
2
12,9
1
12
∑e
¿9,90 ∑e
¿9,15
Fiindcă ∑e
❑este mai mare pentru punctul A, vom folosi acestă valoare la determinarea
fluxului luminos :
μ=1,15 ; ∑e
¿9,9 lx
Φ=100· En · kμ·∑
e❑
=¿ 1975.41
Luînd în calcul că se acceptă 10% de iluminare, vom alege lampa de 400w, 19000 lm.Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Aici noi am determinat puterea lămpii cunoscînd numaărul de corpuri de iluminat și
amplasarea lor.
Acestă problemă poate fi rezolvată și invers.
Presupunem că trebuie să determinăm care va fi latura pătratului, dacă corpurile de
iluminat de tipul УПD DРЛ cu lămpile de 400w (19000lm) se vor monta la înălțimea
6m și trebuie sa producă în centrul cimpului pătrat 200 lx la k=1,5 și μ= 1,1
Obținem:
∑e
¿1000 ·En · k
μ·Φ=¿ 103.5
Cunoscînd ca la colțurile pătratukui vor fi 4 corpuri de iluminat, obținem:
e= 14,3 /4= 3,6 lx
Din [L3,fig.3,7 ,p.113]( graficul izoluxelor spațiale pentru УПD DРЛ ), determinăm
d=4,2 adică L=4,2√2=5,9m.
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
1.Introducere
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
2.Descrierea parții mecanice
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
5.Alegerea schemei de comandă a mecanismelor podului rulant
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
7.Tehnica securității
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
8.Concluzii
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
9.Bibliografie
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
Pagina
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data