Download - De Listat Pt Nota
-
8/16/2019 De Listat Pt Nota
1/22
Studiu de caz
Profesor coordonator:
Pompiliu-Teodor Ciupe
Elev:
Szabo Bernadett-Dora 2015 – 2016
Parcul Naţional Retezat
Liceul Tehnologic “Lucian Blaga” Reghin
-
8/16/2019 De Listat Pt Nota
2/22
ARGUMENT
Parcul National Retezat mai este numit si “taramul cu ochi albastri”, este cea mai importantarezervatie naturala din tara noastra, monument al naturii, recunoscuta pe plan international ca
rezervatie a biosferei, cu o suprafata de 20.000 ha, situata in partea de sud-vest a judetuluiHunedoara.
In Retezat se afla urmele glaciatiei de odinioara, cu zeci de ghetari, dintre care unii aveau peste10 km, nenumarate grohotisuri si morene imbracate adesea in paduri pitice de jnepeni.
Parcul a fost infiintat in anul 1935 pe suprafata initiala de 100 de kilometri patrati a fostuluidomeniu de vanatoare detinut de Casa Regala. Caprele negre erau protejate inca de pe atunci,
pentru a fi apoi vanate, motiv pentru care de la inceputul veacului trecut fusesera stabilite zonein care pasunatul era interzis.
-
8/16/2019 De Listat Pt Nota
3/22
Capitolul I REZERVAŢII ŞI PARCURII NAŢIONALE.
1.1 INFORMAŢII GENERALE
Parcurile naţionale prin însuşi actul lor de naştere¹, au fost organizate în scopul de a conservanatura în beneficiul şi pentru agrementul publicului. Deşi satisfacerea nevoilor oamenilor areprezentat unul dintre argumentele constituirii parcurilor naţionale, acestea s-au înscrissemnificativ în categoria destinaţiilor turistice relativ mai recent.
-
8/16/2019 De Listat Pt Nota
4/22
• 1.2 AŞEZAREA GEOGRAFICĂ.
În Europa, prima rezervaţie naturală a fost creată în Franţa, unde Napoleon al III-lea, lainsistenţele pictorilor de la Şcoala de la Barbizon, declară la 14 august 1861, printr -un edict, pădureaFontanbleu, rezervaţie naturală.
Un parc naţional este un spaţiu întins:1) care reprezintă unul sau mai multe ecosisteme, puţin sau deloc transformate prin exploatare
şi ocupare umană, unde speciile de plante şi animale sunt de un interes deosebit din punct de vedereştiinţific, educativ şi recreativ sau în care există peisaje naturale de o mare valoare estetică;
2) în care cea mai înaltă autoritate competentă a ţării .
-
8/16/2019 De Listat Pt Nota
5/22
1.3 REZERVAŢII NATURALE.
Rezervaţia naturală Domogled este printre primele rezervaţii naturale din ţară cu acest statut, încă dinanul 1932, cuprinzând o suprafaţă de circa 1194 ha; este o rezervaţie complexă.
În cadrul ei se remarcă bogăţia de specii sudice (est-balcanice, balcano-ilirice, mediteraneene), numărulde specii superioare depăşind cifra de 1000. Dintre cele peste 80 de specii floristice endemice amintim:Dianthus domogledi, Thlaspi dacicum, Athamantha hungarica, Centaurea degeneana.
Dintre arborii şi arbuştii întâlniţi în etajele de vegetaţie remarcăm: Fagus silvatica, var. moesica,Corylus colurna, liliac sălbatic, tisă, Pinus nigra. Domogledul, situat în vecinătatea staţiunii BăileHerculane, este considerată printre rezervaţiile cele mai bogate în specii de plante din Europa.
-
8/16/2019 De Listat Pt Nota
6/22
1.4. PEŞTERII DIN PARCUL NAŢIONAL RETEZAT.
Peştera Comarnic, declarată rezervaţie speologică, este una din cele mai lungi din ţară. Apelede infiltraţie au creat în golul subteran formaţiuni stalagmitice nebănuit de stranii.
Peştera Popovăţ, declarată retervaţie speologică, reprezintă unul dintre cel mai impresionantegoluri subterane prin valoarea formaţiunilor concreţionare.
În sfârşit pe teritoriul judeţului Caraş-Severin s-a poiectat şi înfiinţarea a trei parcuri naţionale:Domogled – Valea Cernei (63580 ha), Cheile Nerei- Beuşniţa (45561 ha) şi Semenic – CheileCaraşului (37035 ha). Cu câţiva ani în a luat fiinţă şi parcul natural Porţile de Fier.
-
8/16/2019 De Listat Pt Nota
7/22
CAPITOLUL II
REFERINŢE GENERALE ALE PARCULUI NAŢIONAL RETEZAT.
2.1 Parcul Național Retezat este o arie protejată de interes național ce corespundecategoriei a II-a IUCN(parc naţiona), desemnată în scopul protejării biodiversității șimenținerii într -o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum șia unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aceasta este
situată în sud-vestul ţătii, pe teritoriul judeţului Hunedoara.
-
8/16/2019 De Listat Pt Nota
8/22
2.2 Localizare.
Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Hunedoara (la limita de graniță cu județele Caraş-Severin și Mehetinţi, în nordul Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei), peteritoriile administrative ale comunelor : Pui, Râu de Mori, Sălaşu de Sus și pe cel al
orașului Uricani), lângă drumul național DN66A care leagă orașul Petroşani de drumulnațional DN67D, pe Valea Cernei.
-
8/16/2019 De Listat Pt Nota
9/22
-
8/16/2019 De Listat Pt Nota
10/22
2.4 Biodiversitate.
Retezatul prezintă o arie naturală montană cu o gamă floristică și faunistică diversă,exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre, acesta adăpostindaproape 1.190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici, 130 de plante rare sau
vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de păsări, 9 specii de reptile, 5 speciiamfibieni.
-
8/16/2019 De Listat Pt Nota
11/22
2.5 Habitate.
Munţii Retezat - Habitat cu păduri alpine Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel:
Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion pe substrate calcaroase, Păduri dacicede fag (Symphyto-Fagion), Păduri de Tilio-Acerion pe versanți, grohotișuri și ravene, Păduri
acidofile de molid ( Picea) din etajul montan până în cel alpin, Păduri alpine de Larixdecidua și/sau Pinus cembra, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Tufărișuri de Pinusmugo și Rhododendron hirsutum, Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri subarctice de Salix spp.,Pajiști de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicatice din zone montane și submontane,Pajiști calcifile alpine și subalpine, Pajiști boreale și alpine pe substrate silicatice, Fânețemontane, Formațiuni pioniere alpine dinCaricion bicoloris-atrofuscae, Comunități de lizieră cuierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Cursuri de apămontane și vegetația erbacee de pe malurile acestora, Mlaștini turboase de tranziție și turbăriimișcătoare, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin,Grohotișuri silicatice din etajul montan până în etajul nival, Vegetație lemnoasă cu Myricaria
germanica de-a lungul cursurilor de apă montane, Vegetație lemnoasă cu Salix elaeagnos de-alungul cursurilor de apă montane și Versanți stâncoși
https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Retezat,_potok_Peleaga.jpg
-
8/16/2019 De Listat Pt Nota
12/22
2.6 Floră. Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu
structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii.
Arbori şi arbuşti cu specii de conifere: pin ( Pinus), brad ( Abies alba), larice ( Larix
decidua), zîmbru ( Pinus cembra), zadă ( Larix), tisu (Taxus baccata), molid( Picea Abies)și foioase cu arboret de: gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur ), fag ( Fagus sylvatica), carpen (Carpinus betulus),platin de munte ( Acer pseudoplatanus), tei (Tilia
cordata),frasin ( Fraxinus excelsior ), ulm (Ulmus glabra), arţar ( Acer platanoides), jugastru( Acer campestre), mesteacăn ( Betula pendula), arin de munte ( Alnus viridis), arin negru ( Alnus
glutinosa), salcie albă (Salix alba).
Bujor de munte ( Rhododendron myrtifolium), specie floristică semnalată în arealul parcului
La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii și subspecii de plante, dintre care unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă a țării.
-
8/16/2019 De Listat Pt Nota
13/22
2.6 Faună. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de
mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni șireptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșiea IUCN.
Mamifere cu specii de:
Urs carpatin
Lup
Râs
Mistreţ Capră Neagră
Cerb
Căprioară
Pisică sălbatică
Vulpe
Liliac
Liliacul de apă
Pârșul cu coada stufoasă
chițcan pitic
Şoarece pitic
-
8/16/2019 De Listat Pt Nota
14/22
2.7 Vulnerabilitate.
Presiunea antropică asupra sitului este una destul de ridicată din cauza creșterii numărului deturiști mai ales în perioada caldă. Vulnerabilitatea ariei naturale se datorează mai multor factoriumani; astfel: drumul național DN66 ce străbate o parte a parcului, turismul necontrolat (campareîn locuri neamenajate, poluare cu resturi menajere, zgomot), braconajul, pescuitul, pășunatul,exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugereaunor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului,extinderea anexelor gospodărești și terenurilor agricole și practicarea sporturilor extreme(alpinism, zbor cu parapanta, mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă fonic arealul.
-
8/16/2019 De Listat Pt Nota
15/22
2.8 Monumente și atracții turistice. În vecinătatea parcului se află numeroase obiective (lăcașuri de cult, cetăți, muzee, situri arheologice,
arii naturale) de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Biserica (fostă reformată) "Cuvioasa Paraschiva" din Clopotiva, construcție secolul al XIX-lea,
monument istoric.
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Clopotiva, construcție 1763, monument istoric.
Biserica Înălțarea Domnului din Nucșoara, construcție 1786, monument istoric.
Biserica cnezilor Cândea din Suseni, construcție secolul al XIV-lea, monument istoric.
Biserica "Pogorârea Sf. Duh" din Ostrov, construcție secolul al XIV-lea, monument istoric.
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Paroș, construcție secolul al XV-lea, monument istoric. Biserica "Pogorârea Sf. Duh" din Ponor, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
Biserică parohială reformată din Râu Alb, construcție sec. XV - XVI, monument istoric.
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Râu de Mori, construcție secolul al XV-lea, monument istoric.
Biserica Nemeșilor din Sălașu de Sus, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
Biserica de zid Sfinții Atanasie și Chiril din Sălașu de Sus, construcție sec. XV - XVI, cu transformăriîn sec. XIX, monument istoric.
Curtea nobiliară a Cândeștilor din Râu de Mori, construcție secolul al XV-lea, monument istoric.
Curtea cnezilor Cândreș din Sălașu de Sus, construcție secolul al XV-lea, monument istoric.
-
8/16/2019 De Listat Pt Nota
16/22
Ansamblul Cetății Mălăiești din satul omonim (Donjon și zid de incintă), construcție secolul al XIV-lea, monument istoric.
Situl arheologic de la Ohaba-Ponor (Neolitic, Cultura Criș, Neolitic, Paleolitic).
Ariile protejate: Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Peștera Șura Mare, Fânațele Pui, Rezervația științificăGemenele, Calcarele de la Fața Fetii, Vârful Poieni, Fânațele cu narcise Nucșoara, Peștera cuCorali, Peștera Zeicului.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Suseni_(3).JPG
-
8/16/2019 De Listat Pt Nota
17/22
CAPITOLUL III TRASEE TURISTICE IN PARCUL NAŢIONAL RETEZAT Trasee cu plecare de la Râuşor
Traseu
Marcaj
Timp Dificultate
Observaţii
Râusor – Saua Ciurila- CabPietrele
Cruce albastra
2-3 h
Usor Traseul Educativ
Râuşor- culmea Lolaia
Cruce Albastra
3- 3,30h
usor
Se suprapune pe traseul de cab Pietrele pina in saua Ciurila Râuşor– Refugiul Stevia– Lacul Stevia
Banda Rosie
3-4 h
Medie
-
8/16/2019 De Listat Pt Nota
18/22
Trasee cu plecare din Baleia
Baleia – Şaua Gorova – Culmea Lănciţa – şaua Vârful Mare – lacul Galeş – Cabana Pietrele
Bandă roşie până în şaua Vârfului Mare, triunghi roşu până la Cabana Pietrele
11-12 h
Medie
Şaua Vârfului Mare -Vârful Mare – 1h dus-intors
Baleia – Şaua Gorova - Stâna de Râu
Banda rosie pina in Saua Gorova-Triunghi albastru Stina de Riu
4-4 1/2 h
Medie
Din Stâna de Râu legătura cu Creasta Custurii
-
8/16/2019 De Listat Pt Nota
19/22
Trasee cu plecare de la lacul Bucura
Lacul Bucura - Vârful Peleaga (2-3h) – Curmătura Bucurii - Lacul Bucura
Bandă galbenă Virful Peleaga - Curmătura Bucurii- Banda rosie
5-6 h
Medie
Se poate parcurge şi în sens invers
Lacul Bucura – Curmătura Bucurii – Virful Bucura II Mare – Poarta Bucurii – Tau Portii- Lac Bucura
Bandă albastră – Curmătura Bucurii - Banda Rosie Vârful Bucura II -Bandă galbenă – Vârful Bucura II- Tăul Porţii – lacul Bucura
6-6 1/2 h
Medie
Se poate parcurge şi în sens invers
Lacul Bucura – Tau Portii- Tău Agatat Lacul Viorica – Lacul Buaura
Banda galbena – Tau Poartii – Punct Rosu Lacul Bucura
3-4 h
Usor
Se poate parcurge şi în sens invers
-
8/16/2019 De Listat Pt Nota
20/22
Trasee cu plecare de la Câmpuşel Câmpuşel DN 66 – Cheile Scorotei - Stâna Scorota Punct galben
3-31/2 h
Uşor Câmpuşel – Piatra Iorgovanului Triunghi Galben
3-4 h
Mediu
Trasee cu plecare din Câmpu lui Neag Câmpul lui Neag – Cheile Buţii – Cabana Buta Cruce roşie 4-5 h
Uşor Cab. Buta - Şaua Plaiului Mic - Poiana Pelegii Cruce roşie 2-3 h
Uşor Cab Buta – Şaua Plaiul Mic – Piatra Iorgovanului Cruce rosie pâna în şaua Plaiului Mic - Bandă roşie spre Piatra Iorgovanului 4- 5 h
Mediu
Tur – Retur 7-8 h
Se poate coborî în Câmpuşel pe triunghi roşu 1-2 h
-
8/16/2019 De Listat Pt Nota
21/22
Trasee cu plecare din Gura Apei Gura Apei - Crucea Trăsnitului punct galben
3 ore
Accesibil şi iarna Gura Apei - Valea Lăpuşnicu Mare - Şaua Plaiu Mic - Cabana Buta punct albastru
8-9-ore
iarna greu accesibil
Trasee cu plecare din Stâna de Râu
Pui – Stâna de Râu 7-8h
Mediu
Stâna de Râu - Şaua Custurii Triunghi albastru
2-3 h
Mediu
Stâna de Râu -Şaua Custurii - Vârful Păpuşa Triunghi albastru, cruce albastră,cruce galbenă din şaua Custurii pe virful Papusa 4-5 h
Dificil
Legatură cu traseul de creasta spre vârful Peleaga
-
8/16/2019 De Listat Pt Nota
22/22
CONCLUZIE
Cea mai importanta rezervatie naturala din tara noastra, monument al naturii, recunoscuta pe plan
international ca rezervatie a biosferei, este Parcul National Retezat, in suprafata de 20.000 ha,situat in partea de sud-vest a judetului Hunedoara.
In Retezat se afla urmele glaciatiei de odinioara, cu zeci de ghetari, dintre care unii aveau peste 10
km, nenumarate grohotisuri si morene imbracate adesea in paduri pitice de jnepeni.
In acest munte-parc se afla 82 de lacuri glaciare dintre care Bucura (2041 m altitudine), cel mai
mare din tara, cu o suprafata de 11 ha si o adancime de pana la 16 m, precum si Taul Negru (2014
m altitudine), cu o suprafata de 7,5 ha, cel mai adanc din Carpati (25,5 m).