Reţelele
mănunchi de entităţi care
gravitează în jurul unei
entităţi centrale
Sindicate
Patronate
Asociaţii profesionale
Organizaţii neguvernamentale
Guvern
Grupuri de interese
CARACTERISTICI ALE REŢELELOR:
MULTIFORMITATEA;
IZOLAREA;
INTERDEPENDENŢA
AMENINŢĂRI ALE REŢELELOR MULTIFORMITATEA
Actorul principal numai este în vârful piramidei. Complexitatea multiformă a reţelei se opune intruziunii autorităţii politice.
Actorii din reţea sunt sensibili la diferitele semnale normative, neimplementabile sau cu direcţii diferite faţă de politica publică deja definită.
OPORTUNITĂŢI ALE REŢELELOR DE GUVERNARE
MULTIFORMITATEA
Obligă actorul principal să ţină cont de multitudinea intereselor celorlalţi actori, ceea ce contribuie la reducerea tensiunilor şi a stărilor conflictuale existente.
Unii actori sunt vulnerabili şi pot fi sensibilizaţi prin semnalele normative iniţiate de guvern.
AMENINŢĂRI ALE REŢELELOR DE GUVERNARE
IZOLAREA
Autonomia dată de izolarea relativă din reţea poate anula semnalele normative esenţiale.
Accentuarea izolării poate anula semnalele normative iniţiate de guvern.
OPORTUNITĂŢI ALE REŢELELOR DE GUVERNARE
IZOLAREA: Actorii izolaţi devin cu uşurinţă cooperanţi. Prioritatea instrumentelor legislative şi rde
reglementare.
AMENINŢĂRI ALE REŢELELOR DE GUVERNARE
INTERDEPENDENŢA: Actorii, folosind relaţiile de interdependenţă
din reţea, cooperează pentru alinierea intereselor proprii, ceea ce poate întârzia decizii şi implementarea politicilor.
Supervizarea actorului principal solicită eforturi semnificative.
OPORTUNITĂŢI ALE REŢELELOR DE GUVERNARE
INTERDEPENDENŢA: Coordonarea cooperării de către entitatea
guvernantă favorizează derularea eficientă a proceselor decizionale şi de implementare.
Negociererile dintre actori anticipează eliminarea potenţialeleo asperităţi din deciziile guvernanţilor.
FUNCŢIILE REŢELELOR
Funcţia de coordonare, prin care se urmăreşte soluţionarea problemelor politicilor prin contribuţia unei multitudini de entităţi. Trebuie să existe suficiente bintrese convergente pentru a face posibilă situaţia câstig-câştig.
Funcţia de reglementare, care se rferă la elaborarea colectivă a regulilor şi standardelor.
DECIZA ÎN STRUCTURILE FLEXIBILE
Neuniformităţi substanţiale: Pe parcurs pot apărea soluţii noi; Pe parsurs numărul actorilor implicaţi în decizie
este variabil.; Dinamica gradului de implicare al actorilor este
diferită.
DECIZA ÎN STRUCTURILE FLEXIBILE
COMENTARII: Dacă între formularea problemei şi soluţiile
disponibile apar discrepanţe semnificatice este necesară redefinirea problemei.
Viziunea tradiţională potrivit căreia problema decide soluţia este complet răsturnată.
Desfăşurarea neuniformă a procesuli de dcizie este o oportunitate dar şi o ameninţare pentru guvernare.
MANAGEMENTUL POLITICILOR PUBLICE
ABORDAREA INSTRUMENTALĂ: Este focalizată pe identificarea căilor prin care
comportamentul actorilor din reţea poate fi influenţat, în scopul armonizării intereselor acestora cu cele ale guvernului.
Presupune existenţa unor obiective prestabilite , iar rolurile celorlalte personaje din reţea sunt fixate în funcţie de contribuţia acestora la atingerea obiectivelor.
MANAGEMENTUL POLITICILOR PUBLICE
ABORDAREA INTERACTIVĂ: Presupune ca actorii să-şi aducă propria contribuţie
la obiectivele comune şi să participe la procesul politicii publice pe baza propriei logici de acţiune.
“Arena” în care personajele încearcă să fructifice interdependenţa dintre ele. “Datorită relaţiilor de interdependenţă nici un personaj singular nu se poate transforma în.personaj dominant.”
ABORDAREA PRIN PRISMA CONFIGURAŢIEI
Configuraţia este o formă organizaţională în care domină una dintre următoarele forţe:
directiva în organizaţia antreprenorială, eficienţa în organizaţia mecanică, concentrarea în organizaţia divizională, competenţa în organizaţia profesională , învăţarea continuă în organizaţia inovatoare.
MANAGEMNETUL POLITICILOR PUBLICE
ABORDAREA CONTINGENŢEI
Coordonarea dintre entităţi are relevanţă in cazul în care este adaptată la interdependenţa obiectivă a problemelor de rezolvat.
Este influenţată de următoarele variabile strategice: Caracteristicile politicii; Structura sistemului; Informaţiile; Metodologia de rezolvare a problemelor.
Modele de proiectare a politicilor publice MODELUL RAŢIONAL
Rezolvarea problemelor simple şi certe, pentru care toate informaţiile necesare sunt
disponibile.
Modele de proiectare a politicilor publice
Conştientizarea problemei
Modele de proiectare a politicilor publice
Analiza situaţiei curente
Modele de proiectare a politicilor publice
Formularea unei game de variante
Modele de proiectare a politicilor publice
Evaluarea variantelor ;
Modele de proiectare a politicilor publice
Alegerea soluţiei optime;
Modele de proiectare a politicilor publice
Implementarea soluţiei
Modele de proiectare a politicilor publice
Verificarea modului de aplicare;
Modele de proiectare a politicilor publice
Evaluarea rezultatelor.
Modele de proiectare a politicilor publice
MODELUL INTUITIV
Rezolvarea problemelor simple şi incerte
Modele de proiectare a politicilor publice MODELUL INTUITIV
Analiza sarcinii (misiunii) Analiza problemei; Cercetarea intuitivă a metodelor de atingere a
obiectivelor, Formularea obiectivului final, A criteriilor de
evaluarea şi a instrumentelor politicii;
- Modele de proiectare a politicilor publice MODELUL INTUITIV
Compararea costurilor şi beneficiilor estimate pentru fiecare variantă ;
Analiza procesului de implementare şi a limitelor posibile ale acestuia;
Formularea proiectului politicii.
Modele de proiectare a politicilor publice MODELUL INOVATIV
Rezolvarea problemelor incerte şi complexe
Modele de proiectare a politicilor publice MODELUL INOVATIV
Fenomene concrete
Definirea problemei
Absractizarea problemei
Identificarea unei modalităţi de abordare concrete, specifice politicii
Modele de proiectare a politicilor publice MODELUL DIAGNOSTIC
Rezolvarea problemelor certe şi complexe
Modele de proiectare a politicilor publice MODELUL DIAGNOSTIC
Analiza cauzelor şi a efectelor problemei
Analiza globală a stării curente;
Analiza problematicii politicii;
Modele de proiectare a politicilor publice MODELUL DIAGNOSTIC
Formularea obiectivului final şi a criteriilor de evaluare ;
Stabilirea instrumentelor politicili şi a contribuţiei acestora;
Proiectarea organismelor necesare procesului de implementare;
Analiza cost-beneficii.
LIMITE ALE PROCESULUI DE IMPLEMENTARE
Schimbarea intenţiilor celor ce elaborează politicile pe parcursul implementării
LIMITE ALE PROCESULUI DE IMPLEMENTARE
Poziţia grupurilor de interese şi a
spaţiului public ţintă
LIMITE ALE PROCESULUI DE IMPLEMENTARE
Libertatea de acţiune a actorilor implicaţi ca răspuns a instabilităţii spaţiului ţintă.
LIMITE ALE PROCESULUI DE IMPLEMENTARE
Reglementările nu sunt suficiente.
LIMITE ALE PROCESULUI DE IMPLEMENTARE
Compromis între reglementări şi
competenţă profesională.
FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ PROCESULUI DE IMPLEMENTARE
Obiectivele celor care implementează
politica şi cele ale spaţiului ţintă
FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ PROCESULUI DE IMPLEMENTARE
Cantitatea de informaţii relevante pentru procesul de implementare
FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ PROCESULUI DE IMPLEMENTARE
Distribuţia puterii între actorii implementării şi membrii spaţiului
public ţintă
FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ PROCESULUI DE IMPLEMENTARE