Echipa dE Suport tEhnic privind Munca dEcEnta / Biroul dE tara al Biroului intErnational al Muncii
pEntru Europa cEntrala Si dE ESt
Creanţele Salariaţilor în Cazul Insolvenţei Angajatorului în România
Studiu Comparativ alNormelor Naţionale şi Internaţionale
AutorBrînduşa Vartolomei
Editat de Cristina Mihes şi Verena Schmidt
Copyright © Organizaţia Internaţională a Muncii 2011Publicat pentru prima dată în 2011
Publicaţiile Biroului Internaţional al Muncii se bucură de protecţia drepturilor de autor în baza Protocolului 2 la Convenţia universală privind drepturile de autor. Reproducerea unor scurte fragmente din aceste publicaţii este însă permisă, cu condiţia menţionării sursei. Pentru obţinerea drepturilor de reproducere sau traducere, se va adresa o solicitare Biroului de Publicaţii (Drepturi şi licenţe), Biroul Internaţional al Muncii, CH-1211 Geneva 22, Elveţia. Biroul Internaţional al Muncii salută solicitările de acest gen.Bibliotecile, instituţiile şi alţi utilizatori înregistraţi la organizaţiile care se ocupă de protecţia drepturilor de reproducere, pot face copii după aceste materiale în conformitate cu autorizaţiile care le sunt emise în acest scop. Vizitaţi www.ifrro.org pentru a afla organizaţiile care se ocupă de protecţia drepturilor de autor în ţara Dvs.
Bartolomei, Brandusa; Mihes, Cristina; Schmidt, Verena
Employees’ claims in the event of employer insolvency in Romania : A comparative review of national and international regulations / Brandusa Bartolomei ; edited by Cristina Mihes and Verena Schmidt ; ILO Decent Work Technical Support Team and Country Office for Central and Eastern Europe = Creanţele Salariaţilor în Cazul Insolvenţei Angajatorului în România / Brîndusa Vartolomei ; Editat de Cristina Mihess i Verena Schmidt ; Echipa de Suport Tehnic Privind Munca Decenta / Biroul de tara al Biroului International al Muncii pentru Europa Centrala si de Est. - Budapest: ILO, 20111 v.
ISBN: 978-92-2-024898-0 (print)ISBN: 978-92-2-024899-7 (web pdf)
ILO Decent Work Technical Support Team and Country Office for Central and Eastern Europe
employers liability / workers rights / Community law/ EC Directive / ILO Convention / labour legislation / comment / harmonization / Romania
04.01.6 Catalogarea OIM în Datele de Publicare
Denumirile utilizate în publicaţiile OIM, în conformitate cu practica Naţiunilor Unite, precum şi prezentarea materialelor din aceste publicaţii nu exprimă în nici un caz opiniile Biroului Internaţional al Muncii cu privire la statutul juridic al unei ţări, al unei zone sau al unui teritoriu sau al autorităţilor care le guvernează, şi nici la delimitarea graniţelor acestora.Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în articole, studii şi alte lucrări le revine exclusiv autorilor, iar publicarea lor un echivalează cu o susţinere a opiniilor exprimate în aceste materiale din partea Biroului Internaţional al Muncii.Referirile care se fac la denumirile unor firme, produse şi procese comerciale nu implică faptul că sunt susţinute de Biroul Internaţional al Muncii, iar faptul că anumite firme, produse sau procese comerciale nu sunt menţionate nu constituie un semn de dezaprobare a acestora.Publicaţiile BIM şi produsele electronice pot fi obţinute în marile librării sau prin intermediul birourilor locale ale OIM din numeroase ţări, sau direct la adresa ILO Publications, International Labour Office, CH-1211 Geneva 22, Elveţia. Registrele sau listele de noi publicaţii se pot obţine gratuit la adresa de mai sus sau la cea electronică: [email protected].
Vizitaţi site-ul nostru pe Internet: www.ilo.org/publns
Tipărit şi machetat în Ungaria
iii
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CUVANT iNAiNTE
Cuvant inainte
Actuala criza economica globala a pus omenirea in fata unor provocari fara precedent privind crearea si mentinerea sanselor la munca decenta. Ca peste tot in lume, in Romania criza a avut ca rezultat cresterea numarului de intreprinderi intrate in insolventa, cu impact negativ atat asupra angajatorilor, cat si a salariatilor. Totodata, numarul crescut de insolvente a afectat in mod negativ rata de ocupare si plata salariilor. Desi in Romania exista, in conformitate cu legislatia Uniunii Europene, un Fond de garantare a creantelor salariale ale lucratorilor in cazul insolventei angajatorului, un numar redus de salariati au beneficiat de acesta, atat datorita lipsei de informare, cat si a deficientelor administrative de ordin practic si procedural.
Prezentul studiu analizeaza cresterea numarului de proceduri de insolventa in Romania in contextul crizei economice, precum si prevalenta lor pe regiune geografica si sector economic. Sunt examinate, in continuare, masurile legale adoptate pentru protectia lucratorilor in cazul insolventei angajatorului, inclusiv transpunerea legislatiei europene: Regulamentul CE nr. 1346/2000 privind procedurile de insolventa si Directiva 2008/94/CE privind protectia salariatilor in cazul insolventei angajatorului. Pe langa aceste masuri, avand in vedere ca somajul este in crestere, in timp ce un numar relativ mic de persoane beneficiaza de Fondul de Garantare a Creantelor Salariale, cautarea unor solutii de atenuare a efectelor negative ale insolventei intreprinderilor asupra salariatilor ramane de stringenta actualitate in Romania.
Ca raspuns la efectele crizei globale asupra muncii decente, Organizatia Internationala a Muncii (OIM) a adoptat, prin consens tripartit, in iunie 2009, Pactul Global privind Locurile de Munca, care propune o agenda de politici nationale si internationale menite sa stimuleze refacerea economica, crearea de locuri de munca si asigurarea unei protectii adecvate lucratorilor si familiilor lor. Pactul Global privind Locurile de Munca prevede, totodata, stimularea dezvoltarii durabile a intreprinderilor, dezvoltarea serviciilor publice de calitate, respectarea drepturilor fundamentale in munca pentru femei si barbati.
Pactul Global privind Locurile de Munca include un cadru de actiune pentru viitor si reprezinta o sursa de inspiratie pentru guverne, lucratori si angajatori in procesul de elaborare a politicilor sociale si economice. Pactul plaseaza ocuparea si protectia sociala ca elemente cheie in centrul actiunii internationale pentru refacere si dezvoltare economica.
Intr-o perioada de criza, unul dintre principiile directoare - evidentiat de Pactul Global privind Locurile de Munca ca necesar pentru o crestere economica sustenabila - este adoptarea unor politici de promovare a normelor internationale ale muncii. Aceste norme creeaza cadrul pentru asigurarea drepturilor in munca si contribuie la dezvoltarea unei culturi a dialogului social, ambele esentiale in perioade de criza. Normele internationale ale muncii includ, pe langa conventiile fundamentale ale OIM, un numar de instrumente internationale privind politicile de ocupare, salariile, relatia de munca si incetarea raporturilor de munca. Printre aceste norme internationale se numara si Conventia OIM nr. 173/1992 privind Protectia Creantelor Lucratorilor (in cazul insolventei angajatorului).
Romania a transpus legislatia Uniunii Europene privind protectia salariatilor in cazul insolventei angajatorului. Drept consecinta, s- a afirmat ca ratificarea Conventiei nr. 173 nu ar mai fi necesara. Acest studiu evidentiaza asemanarile si deosebirile dintre conventia OIM si cadrul legal national existent, comparand legislatia Uniunii Europene si legislatia romana in materie cu prevederile Conventiei nr. 173. Concluzia studiului este ca ratificarea de catre Romania a conventiei OIM nr. 173 ar conduce la stabilirea unor drepturi suplimentare si, sub anumite aspecte, la un grad mai mare de protectie a lucratorilor si angajatorilor deopotriva. Pe scurt, ratificarea Conventiei nr. 173 ar avea ca rezultat:
iV
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CUVANT iNAiNTE
• Consultarea partenerilor sociali referitor la excluderea anumitor categorii de lucrarori din campul de aplicare a legislatiei in materie (in prezent, aceste categorii sunt stabilite unilateral de guvern);
• O perioada mai lunga de acoperire a creantelor rezultate din concediul de odihna platit (6 luni fata de 3 luni prevazute in prezent);
• Acoperirea unor categorii suplimentare de creante (de exemplu, alte concedii platite decat cel de odihna);
• Includerea altor tipuri de contracte decat cel individual de munca in categoria celor protejate de lege.
Pentru motivele mentionate mai sus, studiul recomanda ratificarea Conventiei nr. 173/1992 in completarea cadrului legal existent.
Acest raport fost elaborat in colaborare cu Cristina Mihes, Senior Specialist in Dialog Social si Dreptul Muncii si Verena Schmidt, Senior Specialist in Conditii de Munca si Egalitate de Gen din cadrul Echipei de Suport Tehnic privind Munca Decenta a Biroului International al Muncii pentru Europa Centrala si de Est (DWT/CO Budapest). Stefan Roch, a contribuit in mod substantial, in calitate de colaborator extern, la redactarea si actualizarea textului in limba engleza.
Mark LevinDirector
Echipa de Suport Tehnic privind Munca Decenta/Biroul de tara al Biroului International al Muncii pentru Europa Centrala si de Est
V
Cuprins
Cuvant inainte iii
Capitol 1 1Introducere
Capitol 2 11Comparaţii analitice între normele europene, internaţionale şi naţionale
2.1 Regimul juridic aplicabil creanţelor salariale potrivit dispoziţiilor Regulamentului CE nr. 1346/2000 11
2.2 Regimul juridic aplicabil creanţelor salariale potrivit dispoziţiilor Directivei nr. 2008/94/CE 112.3 Regimul juridic aplicabil creanţelor salariale potrivit dispoziţiilor Convenţiei OIM nr. 173 (1992) 13
Capitol 3 15Reglementarea naţională
Capitol 4 21Analiza comparativă a actelor internaţionale şi naţionale
Capitol 5 35Opiniile partenerilor sociali
5.1 Punctul de vedere al organizaţiilor sindicale 355.2 Punctul de vedere al organizaţiilor patronale 35
Concluzii 37
Bibliografie 39
1
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 1
1. Introducere
În România, efectele crizei economice globale au devenit vizibile în ultimul trimestru al anului 2008 şi s-au adâncit în anul 2009. Spre deosebire de alte economii naţionale, economia României nu dă semne de redresare nici în momentul de faţă, estimându-se că, de-abia în anul 2011, probabil, din trimestrul al doilea, se va intra pe un curs modest de creştere economică.
Printre efectele negative ale crizei economico-financiare globale – pe lângă cele sociale – se numara imposibilitatea operatorilor economici de a-şi îndeplini întocmai şi la timp obligaţiile asumate, inclusiv cele rezultate din derularea raporturilor juridice de muncă – avand drept consecinţă, iniţierea procedurii insolvenţei.
Toate acestea au determinat majorarea semnificativă a numărului operatorilor economici supuşi procedurii insolvenţei.
Reprezentând un fenomen îngrijorător la nivel naţional, insolvenţa este determinată, în principal, de acumularea de datorii catre furnizori, care generează pe termen lung dobânzi şi cheltuieli suplimentare din cauza deprecierii monedei naţionale, precum şi de creşterea stocurilor şi reducerea vânzărilor. Toate acestea au condus la o diminuare a capitalului şi la o lipsă a lichidităţilor care au redus accesul la acordarea de credite pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri).
În aceste condiţii, operatorii economici sunt obligaţi să-şi limiteze desfăşurarea activităţii comerciale numai la acele activităţi menite să conducă la obţinerea lichidităţilor necesare pentru plata datoriilor şi să procedeze la reducerea substanţială a cheltuielilor, inclusiv cele de personal.
În anul 2009, în scopul de a nu descuraja instituţiile de credit şi de a le stimula – prin asigurarea de lichidităţi – în acordarea de credite pentru operatorii economici, Banca Naţională a României a luat măsuri de reducere succesivă a dobânzii de referinţă şi, totodată, de diminuare a rezervelor obligatorii pe care aceste instituţii de credit trebuie să le ţină la banca centrală. Cu toate acestea, instituţiile de credit ce operează în România, preocupate de conservarea profitului lor, au folosit, cel mai adesea, pretextul crizei pentru a condiţiona acordarea de credite operatorilor economici de constituirea de garanţii în volum prea mare, cu dobânzi şi comisioane de operare în continuare mari şi cu clauze de hardship incluse în contractele de creditare, apropiate de multe ori condiţiei potestative pure şi simple.
Tabelul 1 prezintă situaţia angajatorilor intraţi în procedura insolvenţei în perioada 2007 – iunie 2010După creşterea de la un număr de 14.104 proceduri de insolvenţă în anul 2007 la un număr de 14.483
proceduri de insolvenţă în anul 2008, în anul 2009 s-au înregistrat un număr de 18.421 de proceduri de insolvenţă, reprezentând o creştere cu un procent anual de 20%. Numărul total al procedurilor de insolvenţă este în creştere în anul 2010, în măsura în care în luna iunie a anului 2010 erau deja înregistrate mai multe proceduri decât în luna corespunzătoare anului 2009.
2
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 1
TAbELUL 1NUMăRUL PROCEDURILOR DE INSOLVENţă, PE SECTOARE DE ACTIVITATE, ROMâNIA, 2007 – 2009 şI
IUNIE 2008 – IUNIE 2010
SectorIunie 2010
Iunie 2009
Iunie 2008
Total 2009
Total 2008
Total 2007
Comerţ cu amănuntul 2.256 2.134 1.501 3.501 3.553 2.371
Comerţ cu ridicata şi distribuţie 2.010 2.136 1.770 3.684 2.932 3.431
Construcţii 1.641 1.328 822 2.497 1.666 1.066
Transporturi 816 661 411 1.237 811 723
Alte activităţi de servicii prestate 708 577 377 1.022 782 520
Fabricarea produselor textile a articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte
593 442 355 979 718 625
Hoteluri şi restaurante 583 592 387 927 793 810
Agricultura 537 372 341 762 705 731
Industria metalurgică 338 263 17 934 575 1.093
Industria alimentară şi a băuturilor 332 365 391 573 627 1.064
Fabricarea produselor din lemn 281 534 412 496 38 338
Tranzacţii imobiliare 179 137 88 223 158 302
Alte activităţi de servicii personale 145 116 50 281 159 121
Asanarea şi îndepărtarea gunoaielor, salubritate şi activităţi similare
107 127 79 206 163 185
Activităţi recreative, culturale şi sportive 134 101 86 204 114 86
Fabricare substanţelor şi a produselor chimice 121 139 77 157 111 115
Industria de maşini şi echipamente 89 101 71 166 94 136
IT 97 92 56 172 132 96
Intermedieri financiare 68 73 50 139 78 83
Poştă şi telecomunicaţii 82 73 50 129 97 92
Industria extractivă 44 32 72 54 131 45
Sănătate şi asistenţă socială 37 25 17 47 19 26
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, apa şi gaze
23 15 13 31 27 45
Total 11.221 10.435 7.493 18.421 14.483 14.104
Sursa: Coface Romania, 2010; Coface Romania, 2009.
Comerţul (cu amănuntul sau cu ridicata şi distribuţie), construcţiile, transporturile şi hotelăria au fost cele mai afectate de criza economico-financiară, remarcându-se faptul că în aceste ramuri este vorba exclusiv de societăţi comerciale cu capital integral privat (fără participarea capitalului de stat). Cel mai puţin afectate de efectele negative ale crizei au fost poşta şi telecomunicaţiile, industria extractivă, sănătatea şi asistenţa socială, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, apă şi gaze (domenii în care este prezentă, ca regulă, proprietatea de stat).
În domeniul comerţului cu ridicata, pentru aceeaşi perioadă, vârful a fost atins în 2007 cu un număr de 3431 de societăţi aflate în insolvenţă, deşi în 2009 numărul lor a fost un pic mai mare ajungând la 3684.
3
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 1
Pe de altă parte, în domeniul construcţiilor, evoluţia a fost ascendentă pornind de la un număr de 1066 de societăţi comerciale aflate în insolvenţă în anul 2007, ajungând la 1666 de societăţi în 2008 pentru ca, în anul 2009, numărul societăţilor aflate în insolvenţă să se situeze la 2497.
Celelalte domenii de activitate situate în ierarhia celor afectate foarte serios de criza economico-financiară au evoluat constant, ascendent, după cum urmează:
• în domeniul transporturilor, numărul societăţilor comerciale aflate în insolvenţă a crescut de la 723 în anul 2007 la 811 în 2008, vârful fiind atins în 2009 cu un număr de 1237 de societăţi comerciale aflate în insolvenţă;
• în domeniul hoteluri şi restaurante, numărul societăţilor comerciale aflate în insolvenţă a crescut de la 520 în anul 2007 la 782 de societăţi în 2008, ajungând în 2009 la un număr de 972 de societăţi.
Figura 1 prezintă situaţia procedurilor de insolvenţă înregistrate în primul trimestru al anului 2010.
FIguRA 1NUMARUL PROCEDURILOR DE INSOLVENTA, ROMâNIA, IUNIE 2010
Sursa: Coface Romania, 2010.
Com
ert c
u am
anun
tul
Com
ert c
u rid
icata
si d
istri
butie
Cons
truct
ii
Tran
spor
turi
Alte
act
ivita
ti de
ser
vicii
Fabr
icare
a ar
t de
imbr
acam
inte
si i
ncal
tam
inte
Hote
luri
si re
stau
rant
e
Agric
ultu
ra
Indu
stria
met
alur
gica
Indu
stria
alim
enta
ra s
i a b
autu
rilor
Fabr
icare
a pr
odus
elor
din
lem
n
Tran
zact
ii im
obili
are
Alte
act
ivita
ti de
ser
vicii
pers
onal
e
Activ
itati
de s
alub
rizar
e si
sim
ilare
Activ
itati
recr
eativ
e, c
ultu
rale
si s
porti
ve
Fabr
icare
sub
stan
te s
i pro
duse
chi
mice
Indu
stria
de
mas
ini s
i ech
ipam
ente IT
Inte
rmed
ieri
finan
ciare
Post
a si
tele
com
unica
tii
Indu
stria
ext
ract
iva
Sana
tate
si a
sist
enta
soc
iala
Prod
uctia
si f
urni
zare
a de
ene
rgie
ele
ctric
a si
term
ica, a
pa s
i gaz
e
2.500
2.000
1.500
1.000
500
0
4
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 1
Totalul procedurilor de insolvenţă, din sectoarele menţionate mai sus, este foarte probabil să mai crească până la finele anului 2010, având în vedere creşterea considerabilă intervenită la mijlocul trimestrelor, în majoritatea sectoarelor de activitate, comparativ cu aceeaşi perioadă din anii anteriori, aşa cum rezultă din figura 2.
FIguRA 2NUMARUL PROCEDURILOR DE INSOLVENTA, ROMâNIA, IUNIE 2008, IUNIE 2009 şI IUNIE2010
Sursa : Coface Romania, 2010.
Tabelul 2 prezintă distribuţia pe judeţe:
Com
ert c
u am
anun
tul
Com
ert c
u rid
icata
si d
istri
butie
Cons
truct
ii
Tran
spor
turi
Alte
act
ivita
ti de
ser
vicii
Fabr
icare
a ar
t de
imbr
acam
inte
si i
ncal
tam
inte
Hote
luri
si re
stau
rant
e
Agric
ultu
ra
Indu
stria
met
alur
gica
Indu
stria
alim
enta
ra s
i a b
autu
rilor
Fabr
icare
a pr
odus
elor
din
lem
n
2.500
2.000
1.500
1.000
500
0
Jun-10 Jun-09 Jun-08
5
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 1
TABelul 2DISTRIBUţIA PROCEDURILOR DE INSOLVENţă, PE jUDEţE, ROMANIA, 2008 – PRIMUL SEMESTRU AL ANULUI 2010
judeţTotal procedure insolvenţă
2008Primul semestru al anului
2009Primul semestru al anului
2010Alba 56 36 151
Arad 287 401 330
Argeş 169 137 207
Bacău 226 267 329
Bihor 475 675 657
Bistriţa-Năsăud 170 129 129
Botoşani 162 58 266
Braşov 421 618 429
Brăila 219 111 232
Bucureşti 1.719 1.195 1.405
Buzău 490 229 323
Caraş-Severin 277 177 277
Călăraşi 150 94 66
Cluj 600 511 443
Constanţa 572 752 571
Covasna 82 79 60
Dâmboviţa 174 107 133
Dolj 319 319 447
Galaţi 645 392 330
Giurgiu 72 55 94
Gorj 561 184 208
Harghita 518 178 163
Hunedoara 469 215 242
Ialomiţa 89 123 102
Iaşi 388 156 319
Ilfov 168 161 191
Maramureş 248 232 169
Mehedinţi 182 80 72
Mureş 344 198 230
Neamţ 173 154 142
Olt 156 183 113
Prahova 654 444 377
Satu Mare 212 407 320
Sălaj 160 59 107
Sibiu 192 225 189
Suceava 352 118 97
Teleorman 56 42 106
Timiş 983 327 481
Tulcea 247 132 155
Vâlcea 197 141 134
Vaslui 199 131 145
Vrancea 650 203 280
Total 14.483 10.435 11.221
Sursa: Coface Romania, 2010 & Coface Romania, 2009.
6
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 1
Aşa cum este prezentat în figura 3 în perioada 2008-2009 Municipiul Bucureşti a fost regiunea cea mai afectată de insolvenţa operatorilor economici, dovada reprezentând-o numărul mare de insolvenţe înregistrat în această perioadă (1719 în 2008 şi 1795 până la data de 30.06.2009). În aceeaşi perioadă de referinţă judeţele cele mai afectate de insolvenţă au fost, cele industrializate, respectiv, în ordine descrescătoare :
• în anul 2008: Timiş (983), Prahova (654), Galaţi (645), Cluj (600) şi Constanţa (572).• până la jumătatea anului 2009: Constanţa (752), Bihor (675), Braşov (618), Cluj (511), Prahova
(444) şi Satu-Mare (407).
FIguRA 3DISTRIBUTIA INSOLVENTELOR, PE jUDETE, TRIM I 2009 SI TRIM I 2010
Sursa: Coface Romania, 2010 & Coface Romania, 2009.
TABelul 4DISTRIBUţIA PROCEDURILOR DE INSOLVENţă, ÎN FUNCţIE DE REGIUNI, ROMANIA, 2009 – PRIMA jUMăTATE A
ANULUI 2010
Regiune
Prima jumătate a anului 2009 Prima jumătate a anului 2010
Total proceduri insolvenţă
Numărul procedurilor de insolvenţă din totalul
procedurilor
Total proceduri insolvenţă
Numărul procedurilor de insolvenţă din totalul
procedurilor
Vest 1.120 10.7 1.330 11.9
Bucureşti 1.195 11.5 1.405 12.5
Sud-Vest 907 8.7 985 8.8
Nord-Est 884 8.5 1.287 11.5
Centru 1.334 12.8 1.222 10.9
Sud-Est 1.819 17.4 1.891 16.9
Nord-Vest 2.013 19.3 1.825 16.3
Sud 1.163 11.1 1.276 11.4
Total 10.435 100% 11.221 100%
Sursa: Coface Romania, 2010 & Coface Romania, 2009.
Alba
Arad
Arge
şBa
cău
Biho
rBi
striţ
a-Nă
săud
Boto
şani
Braş
ovBr
ăila
Bucu
reşt
iBu
zău
Cara
ş-Se
verin
Călă
raşi
Cluj
Cons
tanţ
aCo
vasn
aDâ
mbo
viţa
Dolj
Gala
ţiGi
urgi
uGo
rjHa
rghi
taHu
nedo
ara
Ialo
miţa Iaşi
Ilfov
Mar
amur
eşM
ehed
inţi
Mur
eşNe
amţ
Olt
Prah
ova
Satu
Mar
eSă
laj
Sibi
uSu
ceav
aTe
leor
man
Tim
işTu
lcea
Vâlc
eaVa
slui
Vran
cea
TrimI 2009
TrimI 2010
1.600
1.400
1.200
1.000
800
600
400
200
0
7
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 1
FIguRA 4PROPORTIA PROCEDURILOR DE INSOLVENTA PE REGIUNI SEMESTRUL I 2010
Sursa: Coface Romania, 2010.
La nivel naţional, există un sistem centralizat de urmărire a plăţii creanţelor salariale. Oficiul Naţional al Registrului Comerţului înregistrează numărul hotărârilor judecătoreşti şi al celorlate acte referitoare la plata creanţelor din patrimoniile celor afectaţi de insolvenţă, în conformitate cu Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Până la data de 30.06.2009, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului au fost înregistrate un număr de 72.597 de acte emise în cadrul procedurilor de insolvenţă, după cum urmează (Tabelul 4).
TABelul 4 HOTăRâRI şI ALTE ACTE EMISE ÎN CADRUL PROCEDURII DE INSOLVENţă, ROMâNIA, 2007 – 30 IUNIE 2009
Categorii de acte Număr
Citaţii 22.395
Comunicări 24.345
Hotărâri judecătoreşti 25.111
Alte acte de procedură 746
Total 72.597
Sursa: Coface Romania, 2010.
O categorie specială de creditori, în caz de insolvenţă a angajatorilor – care au o componentă socială puternică, este aceea a salariaţilor, afectaţi direct de criza economico-financiară. Urmare, în principal, a creşterii acestor situaţii de insolvenţă, s-a produs şi majorarea semnificativă a numărului total de şomeri de la 367.839 persoane, în decembrie 2007, la 403.441 în 2008 şi la 625.140 în septembrie 2009. Evoluţia negativă a numărului persoanelor aflate în şomaj se prezintă în perioada ianuarie 2007 – iulie 2009 (Agentia National de ocupare a Foretie de Munca, 2009) astfel:
Vest12%
Sud11%
Nord-Vest16%
Sud-Est17%
Centre11%
Nord-Est12%
Sud-Vest9%
Bucuresti12%
8
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 1
Figura 5 arată că şomajul s-a diminuat în anul 2007, de la 477.309 şomeri, în ianuarie la 367.838 şomeri în decembrie.
FIguRA 5EVOLUTIA SOMAjULUI INREGISTRAT, IANUARIE 2007 – NOIEMBRIE 2010
300000
350000
400000
450000
500000
550000
600000
650000
700000
750000
800000
Jan-07
februarie
martie
aprilie
mai
iunie
iulie
august
septem
brie
octombrie
noiembrie
decembrie
Jan-08
februarie
martie
aprilie
mai
iunie
Jul-0
8august
septem
brie
Oct-08
noiembrie
decembrie
Jan-09
februarie
martie
Apr-09 mai
iunie
Jul-0
9august
septem
brie
Oct-09
noiembrie
decembrie
Jan-10
februarie
martie
Apr-10 Mai
iunie
Jul-1
0august
septem
brie
Oct-10
noiembrie
someri
Sursa: Ministerul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei.
TABelul 5EVOLUţIA şOMAjULUI, ROMANIA, IANUARIE 2007 – SEPTEMBRIE 2010
IanuarieFebru-arie
Martie Aprilie Mai Iunie Iulie AugustSeptem-
brieOctom-
brieNoiem-
brieDecem-
brie2007 477.309 459.013 433.023 400.339 369.832 354.714 343.163 350.420 345.012 367.375 371.969 367.8382008 383.989 379.779 374.050 352.466 338.298 337.084 340.462 345.510 352.912 364.183 376.971 403.4412009 444.907 477.860 513.621 517.741 526.803 548.930 572.562 601.673 625.140 653.939 683.123 709.3832010 740.982 762.375 765.285 738.187 701.854 680.782 679.495 675.790 670.247 645.453 633.476
Sursa: Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale si Familiei din România.
Anul 2008 a fost caracterizat de o evoluţie constantă a şomajului, luna decembrie înregistrând o creştere de până la 403.441 de persoane.
Cu toate acestea, totalul de 765.285 de persoane înregistrate în martie 2010 a depăşit orice previziuni evidenţiind situaţia precară actuală a economiei româneşti şi efectele grave ale acesteia asupra salariaţilor, deşi cifrele au fost într-o oarecare scădere în ultima perioadă.
Salariaţii angajatorilor aflaţi în stare de insolvenţă, ale caror creante nu au putut fi acoperite din patrimoniul angajatorilor lor pot apela, în acord cu dispoziţiile legale, la Fondul de garantare. Potrivit informaţiilor obţinute până în septembrie 2009 doar un număr de 1186 de salariaţi din 18 societăţi comerciale au beneficiat de acoperirea creanţelor salariale din sumele existente în acest Fond.
9
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 1
Se poate considera în atare condiţii că Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale (Agentia Nationala de ocupare a Fortei de Munca, 2010) este insuficient cunoscută de către salariaţi ceea ce poate să explice, într-o anumită măsură, faptul că numai administratorii sau lichidatorii angajatorilor aflaţi în stare de insolvenţă au apelat la Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă sau la agenţiile sale teritoriale pentru acoperirea creanţelor salariale, iar nu şi salariaţii în mod direct.
Trebuie constatat că există şi o anumită pasivitate a organizaţiilor sindicale reprezentative care, în acord cu dispoziţiile art. 19 alin. 2 din Legea nr. 200/2006, ar putea formula în numele membrilor lor cereri de recuperare a debitului din sumele Fondului de garantare.
Ca o constatare generală, se impune evidenţiat că la niciuna dintre confederaţiile sindicale consultate cu ocazia realizării prezentului studiu nu există un sistem de urmărire a aplicării, în practică, a legii. Situaţia este aceeaşi la confederaţiile patronale.
11
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 2
2. Comparaţii analitice între normele europene,
internaţionale şi naţionale
În cadrul Uniunii Europene, documentele de referinţă care cuprind reglementarea protecţiei creanţelor lucrătorilor în caz de insolvabilitate a patronului (angajatorului) sunt reprezentate de Regulamentul CE nr. 1346/2000 privind procedurile de insolvenţă1 – care cuprinde normele general aplicabile insolvenţei
– şi Directiva nr. 2008/94/CE,2 act de drept comunitar derivat care stabileşte coordonatele generale aplicabile raporturilor de muncă în cazul intervenţiei insolvenţei angajatorului.
La nivelul Organizaţiei Internaţionale a Muncii esenţa reglementării privind protecţia creanţelor lucrătorilor în caz de insolvabilitate a patronului (angajatorului) o reprezintă Convenţia nr. 173 (1992).
2.1 Regimul juridic aplicabil creanţelor salariale potrivit dispoziţiilor Regulamentului CE nr. 1346/2000
Cu privire specială asupra protecţiei creanţelor salariaţilor în cazul insolvenţei angajatorului, Regulamentul CE nr. 1346/2000 statuează la punctul 28 din Preambul faptul că, pentru a proteja angajaţii şi locurile de muncă, efectele procedurii insolvenţei asupra continuării sau încetării raporturilor de muncă şi asupra drepturilor şi obligaţiilor fiecărei părţi trebuie să fie determinate de legea aplicabilă contractului în conformitate cu normele conflictuale generale, orice alte aspecte determinate de insolvenţă, cum ar fi problema dacă creanţele salariaţilor sunt privilegiate şi care este rangul eventual al acestora, urmând să se stabilească potrivit legii statului unde procedura s-a deschis.
În plus, art. 10 menţionează expres că efectele procedurii de insolvenţă asupra unui contract de muncă şi asupra unui raport de muncă sunt reglementate exclusiv de legea statului membru aplicabilă contractului de muncă.
În concluzie, potrivit acestui regulament efectele insolvenţei asupra salariaţilor – sub aspectul privilegierii creanţelor salariale – se stabileşte prin legislaţia fiecărui stat membru.
2.2 Regimul juridic aplicabil creanţelor salariale potrivit dispoziţiilor Directivei nr. 2008/94/CE
În prezent, în această materie este aplicabilă Directiva nr. 2008/94/CE (care cuprinde textul consolidat al Directivei anterioare, în aceeaşi materie, nr. 1980/987/CE).3
1 PublicatînJOCE,L160din30.06.2000,p.1-18.2 PublicatăînJO,L283din28.10.2008,p.36-42.3 Comisia Europeana a evaluat transpunererea Directivei in legislatia romana prin Legea nr.200/2006in2009,concluzionandcaDirecivaafostingeneraltranspusainmodcorespunzator.Totusi,unnumardedeficienteaufostsemnalate.Acesteaprivescinmodspecialexcludereaangajatorilordinsectorulpublicdincampuldeaplicareadirectivei,lipsaunormasurideconstientizareasalariatilor,angajatorilor,administratorilorsilichidatorilorjudecatorestiasuprasituatiilordeutilizareaFondului,absentaunorsanc-
12
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 2
a) În esenţă, Directiva nr. 2008/94/CE stabileşte, prin dispoziţiile sale, principiile generale aplicabile protecţiei salariaţilor în cazul insolvenţei angajatorului vizând: • salariaţii care prestează munca în temeiul unui contract individual de muncă;• şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor autorităţi sau instituţii publice în
temeiul unui contract administrativ ce dă naştere unor raporturi de muncă cu particularităţi specifice (cum este cazul, spre exemplu, al funcţionarilor publici).
În cazul salariaţilor, protecţia conferită de dispoziţiile Directivei se răsfrânge asupra oricărui tip de contract individual de muncă, respectiv: • încheiat pe durată nedeterminată sau determinată;• cu timp de lucru integral sau parţial.
b) Este recunoscută posibilitatea statelor membre de a exclude din domeniul de aplicare al Directivei creanţele anumitor categorii de salariaţi, în temeiul existenţei altor forme de garantare, cu condiţia asigurării unei protecţii echivalente celei oferite de reglementarea comunitară. În art. 1 pct. 3 din Directivă este instituită posibilitatea statelor membre de a exclude din sfera de aplicare a actului Uniunii Europene personalul casnic şi pescarii remuneraţi în cotă-parte. Tot astfel, Directiva, în art. 6, recunoaşte posibilitatea statelor membre de a nu avea în vedere, ca reprezentând creanţe salariale, contribuţiile datorate în sistemele naţionale obligatorii de asigurări sociale sau în sistemele suplimentare (facultative).
c) Protecţia conferită de acest instrument juridic se realizează prin intermediul unei instituţii de garantare care, fără a fi definită de Directivă, urmează a fi reglementată de fiecare stat membru în parte, prin norme interne. Dar, Directiva impune respectarea următoarelor principii:• patrimoniul instituţiei trebuie să fie independent de capitalul de exploatare al angajatorilor
şi trebuie să fie constituit în aşa fel încât asupra acestuia să nu poată fi instituit sechestru în cursul unei proceduri în caz de insolvenţă;
• angajatorii trebuie să contribuie la finanţarea instituţie, în măsura în care acesta nu este acoperită integral de către autorităţile publice;
• independent de îndeplinirea obligaţiei de a contribui la finanţarea instituţiei de garantare, obligaţia de plată a acesteia din urmă trebuie să existe.
d) În acord cu dispoziţiile Directivei, perioada pentru care creanţele neachitate urmează a fi plătite de către instituţia de garantare diferă în funcţie de perioada de referinţă stabilită de fiecare stat membru în parte, după cum urmează: • în cazul unei perioade de referinţă de minim 6 luni, instituţia de garantare are obligaţia de a
acoperi drepturile salariale aferente ultimelor trei luni ale raportului de muncă; • în cazul unei perioade de referinţă de minim 18 luni, instituţia de garantare are obligaţia de
a acoperi drepturile salariale aferente ultimelor două luni ale raportului de muncă.
e) Directiva recunoaşte, în art. 4 pct. 3, dreptul fiecărui stat membru în parte de a stabili plafonul plăţilor ce urmează a fi efectuate de instituţia de garantare, plafon ce nu poate coborî sub nivelul compatibil cu obiectivul social al Directivei.4
tiuniconcretepentruadministatoriisilichidatoriijudecatorestisauagentiileteritorialedemuncacarenudepuncererideplataacreantelor.Infinal,ComisiaEuropeanaarecomandatamendarealegiinr.200/2006Compare:MilieuLTD&EuropaInstitut,UniversityofEdinburgh,20084 Rezultăastfelcă,statelemembreauposibilitateadeastabiliindiceledereferinţăînraportdecareurmeazăafiefectuateplăţile,acestaputândfisalariulminimbrutpeţarăgarantatînplată,salariulmediubrutsaunet,sausalariulindividualnegociatdecătrepărţilecontractuluiindividualdemuncă.
13
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 2
f) În aplicarea principiului liberei circulaţii a lucrătorilor, Directiva reglementează expres şi situaţia salariaţilor încadraţi cu contract individual de muncă la un angajator aflat pe teritoriul unui anumit stat membru, dar care îşi exercită atribuţiile de serviciu pe teritoriul altui stat membru, caz în care – în aplicarea principiului teritorialităţii – competenţa pentru plata creanţelor neachiate revine instituţiei de garantare din statul membru pe al cărui teritoriu aceştia îşi desfăşoară activitatea.
2.3 Regimul juridic aplicabil creanţelor salariale potrivit dispoziţiilor Convenţiei OiM nr. 173 (1992)
a) Fiind mai cuprinzătoare decât instrumentele corespondente ale Uniunii Europene, Convenţia nr. 173 (1992) se aplică tuturor lucrătorilor salariaţi şi tuturor ramurilor de activitate.
b) Pot fi excluse din sfera de aplicare anumite categorii determinate de lucrători, în special agenţii publici, datorită naturii specifice a relaţiei lor de muncă sau dacă acestora li se acordă alte garanţii de natură să le oferă o protecţie echivalentă cu cea instituită de termenii Convenţiei OIM (art. 4 pct. 2).
c) Convenţia reglementează ambele modalităţi de realizare a protecţiei salariaţilor cu privire la creanţele acestora asupra angajatorului – în caz de insolvabilitate – respectiv:• instituirea unui privilegiu cu privire la creanţele salariaţilor;• constituirea unei instituţii de garantare a creanţelor salariaţilor.
Astfel: În cazul protecţiei creanţelor salariale pe calea unui privilegiu se urmăreşte ca plata să se realizeze cu prioritate din activele angajatorului insolvabil, înaintea oricăror alţi creditori ai acestuia.
Rezultă că, prevederile Convenţiei acordă creanţelor salariale calitatea de creanţe privilegiate, instituind astfel o ordine de priorităţi cu privire la plata acestora.
Convenţia cuprinde o enumerare enunţiativă a creanţelor salariale ce vor fi acoperite de către angajator având caracter de creanţe privilegiate, corespunzătoare:
• salariilor aferente unei perioade determinate, ce nu poate fi mai mică de 3 luni, anterioare momentului intervenţiei insolvabilităţii sau încetării raportului de muncă;
• concediilor plătite datorate ca rezultat al muncii efectuate în cursul anului în care a intervenit insolvabilitatea sau încetarea raportului de muncă precum şi anului precedent;
• sumelor datorate pentru alte concedii plătite aferente unei perioade determinate, ce nu poate fi mai mică de 3 luni, anterioare momentului intervenţiei insolvabilităţii sau încetării raportului de muncă;
• indemnizaţiilor datorate salariaţilor cu prilejul încetării raportului de muncă.
În scopul asigurării unui nivel minim de protecţie a salariaţilor, Convenţia recunoaşte posibilitatea de a limita sfera privilegiului creanţelor salariaţilor la o sumă prescrisă care, însă, nu trebuie să fie inferioară unui prag acceptabil din punct de vedere social.
În acelaşi sens, Convenţia instituie obligaţia pentru statele care ratifică documentul internaţional de a plasa creanţele salariaţilor la un rang de privilegiu superior majorităţii celorlalte creanţe privilegiate şi, cu prioritate, înaintea creanţelor statului.
În cazul protecţiei creanţelor salariale prin intermediul unei instituţii de garantare se urmăreşte ca plata să se realizeze dintr-un fond special creat în acest scop, dată fiind insolvabilitatea angajatorului şi imposibilitatea de plată prin valorificarea patrimoniului său.
14
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 2
3.Similar enumerării creanţelor privilegiate, textul Convenţiei recurge la o enumerare limitativă a creanţelor salariale ce urmează a fi plătite din fondul de garantare, care cuprinde:
• creanţele salariale aferente unei perioade determinate care nu trebuie să fie mai mică de 8 săptămâni, anterioare momentului intervenţiei insolvabilităţii sau încetării raportului de muncă;
• creanţele aferente concediilor plătite datorate pentru munca efectuată în timpul unei perioade determinate, care nu trebuie să fie mai mică de 6 luni, anterioare momentului intervenţiei insolvabilităţii sau încetării raportului de muncă;
• creanţele reprezentând sumele datorate pentru alte concedii plătite aferente unei perioade determinate care nu trebuie să fie mai mică de 8 săptămâni, anterioare momentului intervenţiei insolvabilităţii sau încetării raportului de muncă;
• indemnizaţiile datorate salariaţilor cu prilejul încetării raportului de muncă.
Ca şi în cazul instituirii unui privilegiu cu privire la creanţele salariale, şi în cazul instituţiei de garantare, Convenţia recunoaşte posibilitatea de a limita sfera cuantumului creanţelor salariaţilor la o sumă prescrisă care, însă, nu trebuie să fie inferioară unui prag acceptabil din punct de vedere social.
15
3.
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 3
Reglementarea naţionalăCorespunzător normelor europene şi internaţionale privind protecţia creanţelor lucrătorilor în caz de insolvabilitate a angajatorului, normele care reglementează această materie în cadrul legislaţiei române (comerciale sau de dreptul muncii) sunt cuprinse în următoarele acte normative:
• Codulmuncii, respectiv: art. 156 („salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale angajatorului”); art. 167 („constituirea şi utilizarea fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale se vor reglementa prin lege specială”);
• Legeanr.85/2006privindprocedurainsolvenţei;5
• Legeanr.200/2006privindconstituireaşiutilizareaFonduluidegarantarepentruplatacreanţelorsalariale;6
• NormelemetodologicedeaplicareaLegiinr.200/2006;7
• Contractulcolectivdemuncăuniclanivelnaţionalpeanii2007-2010,8 care, în acord cu art. 156 din Codul muncii, dispune în art. 48: („(1) Toate drepturile băneşti cuvenite salariaţilor se plătesc înaintea oricăror obligaţii băneşti ale unităţii.
În caz de faliment sau lichidare judiciară, salariaţii au calitatea de creditori privilegiaţi, iar drepturile lor băneşti constituie creanţe privilegiate urmând să fie plătite integral, înainte de a-şi revendica cota-parte ceilalţi creditori”).
În conformitate cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 85/2006, insolvenţa se defineşte ca reprezentând „acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile”.
Persoanele juridice de drept privat care pot angaja salariaţi, aflate în stare de insolvenţă sau de insolvenţă iminentă – respectiv societăţile comerciale, societăţile cooperative, organizaţiile cooperatiste, societăţile agricole, grupurile de interes economic şi asociaţiile şi fundaţiile care desfăşoară şi activităţi economice – pot fi supuse procedurii generale de insolvenţă sau, în ipoteza procedurii simplificate (în care nu mai deţin niciun bun în patrimoniul lor – în principal – ori administratorul sau actele constitutive ori documentele constitutive nu pot fi găsite ori solicită aceasta sau nu îndeplinesc condiţiile pentru intrarea în procedura de reorganizare).
În termenii Legii (Turcu, 2006), insolvenţa este:• prezumată ca fiind vădită, atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu şi-a plătit
datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori; • iminentă, atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile
angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.
Prin această procedură colectivă instituită de lege se urmăreşte participarea concursuală a creditorilor recunoscuţi ai debitorului la urmărirea şi recuperarea creanţelor lor.
Cu privire la creanţele izvorâte din raporturile de muncă (individuale sau colective) stabilite între angajatorul debitor şi salariaţii săi, Legea nr. 85/2006 cuprinde reglementări speciale menite să concretizeze cadrul juridic aplicabil acestei categorii aparte de creanţe şi, pe cale de consecinţă, şi acestei categorii speciale de creditori.
5 PublicatăînMonitorulOficialalRomâniei,parteaI,nr.359din21aprilie2006cumodificărileşicompletărileulterioare.6 PublicataînMonitorulOficialalRomâniei,parteaI,nr.1038din28decembrie2006.7 PublicateinHotărâreapentruaprobareaNormelormetodologicedeaplicareaLegiinr.200/2006privindconstituireașiutilizareaFonduluidegarantarepentruplatacreanțelorsalariale,2006.8 PublicatînMonitorulOficialalRomâniei,parteaaV-a,nr.5din29ianuarie2007.
16
EMpLOyEES’ CLAiMS iN ThE EVENT Of EMpLOyER iNSOLVENCy | CApiTOL 3
Astfel:• În acord cu dispoziţiile art. 3 pct. 8 din Lege, salariaţii angajatorului debitor au calitatea de
creditori îndreptăţiţi să participe la procedura insolvenţei, fără a depune personal declaraţiile de creanţă.
• Creanţele salariale sunt, în conformitate cu prevederile pct. 10, înregistrate din oficiu în tabelul de creanţe de către administratorul judiciar sau de către lichidator.
• Cuantumul minim al creanţei instituit de Lege pentru a putea fi introdusă cererea de iniţiere a procedurii insolvenţei este de 30.000 lei, iar, în cazul salariaţilor, de 6 salarii medii pe economie.
• Salariaţii sunt implicaţi activ în derularea procedurii insolvenţei alături de instanţele judecătoreşti, judecătorul-sindic, administratorul judiciar şi lichidator, ca membrii în Adunarea creditorilor.
• Salariaţii trebuie să-şi desemneze un reprezentant, un delegat care va participa la şedinţele Adunării creditorilor, votul exprimat de acesta prezentând relevanţă pentru întreaga valoare a creanţelor reprezentând salariile şi alte drepturi băneşti ce li se cuvin tuturor salariaţilor unităţii.
• Spre deosebire de dispoziţiile cuprinse în Codul muncii referitoare la încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, în situaţia iniţierii procedurii insolvenţei, încetarea contractelor individuale de muncă ale angajatorului debitor cu salariaţii săi se va realiza cu prioritate (de urgenţă) de către administratorul judiciar sau de către lichidator, fără a fi necesară parcurgerea procedurii de concediere colectivă prevăzută de lege, cu excepţia acordării termenului legal de preaviz de 15 zile lucrătoare (Stefanescu, 2006) (20 de zile lucrătoare potrivit art. 74 alin. 2 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional).
• Cum scopul final al procedurii insolvenţei îl reprezintă îndestularea creditorilor din sumele obţinute, ordinea de priorităţi este cea stabilită în art. 123 din Lege şi anume: taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului, precum şi plata remuneraţiilor persoanelor angajate în derularea procedurii; creanţele izvorâte din raporturile de muncă; creanţele reprezentând creditele, cu dobânzile şi cheltuielile aferente, acordate de instituţiile de credit după deschiderea procedurii, precum şi creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii; creanţele bugetare; creanţele reprezentând sume datorate de către debitor unor terţi, în baza unor obligaţii de întreţinere, alocaţii pentru minori sau de plată a unor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă; creanţele reprezentând sume stabilite de judecătorul-sindic pentru întreţinerea debitorului şi a familiei sale, dacă acesta este persoană fizică; creanţele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile şi dobânzile aferente, cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, precum şi din chirii; alte creanţe chirografare; precum şi creanţele subordonate.
• Conform prevederilor art. 36 din acelaşi act normativ, de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare sau măsurile de executare silită iniţiate pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepţia căilor de atac declanşate de angajatorul debitor. Practic, odată iniţiată procedura insolvenţei, salariaţii nu mai beneficiază de altă cale de atac împotriva angajatorului debitor, pentru a-şi recupera creanţele de natură salarială, decât parcurgerea etapelor strict prevăzute de Lege, orice altă acţiune urmând a fi suspendată de drept.
După cum se poate observa, acest act normativ acordă creanţelor salariale calitatea de creanţe privilegiate, instituind un grad superior de prioritate al acestora în raport cu orice alte creanţe garantate printr-o garanţie reală sau personală deţinute de un alt creditor al angajatorului. Rezultă astfel că, îndeplinind cerinţa prevăzută în Convenţia OIM nr. 173 (1992), creanţele salariale sunt plasate la un rang de privilegiu superior majorităţii celorlalte creanţe privilegiate şi, în special, înaintea celor ale statului. Mai mult decât atât, acestea sunt înscrise din oficiu, prin grija administratorului sau lichidatorului în tabelul definitiv al creanţelor debitorului (angajator), independent de acţiunea sau inacţiunea fiecărui
17
EMpLOyEES’ CLAiMS iN ThE EVENT Of EMpLOyER iNSOLVENCy | CApiTOL 3
salariat în parte, în calitatea sa de creditor. Includerea în tabelul creditorilor protejează interesele acestei categorii speciale de creditori.
Regimul juridic aplicabil creanţelor salariale prin crearea unui fond de garantare reglementat concret de Legea nr. 200/2006 şi de Normele metodologice adoptate în aplicarea acesteia.9
Dat fiind că, potrivit art. 125 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, titularilor de creanţe dintr-o categorie li se vor putea distribui sume, numai după deplina îndestulare a titularilor de creanţe din categoria ierarhic superioară, potrivit ordinii prevăzute de lege, şi că, în acord cu alin. 2 al aceluiaşi articol, în cazul insuficienţei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creanţelor cu acelaşi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cotă falimentară reprezentând suma proporţională cu procentul pe care creanţa lor îl deţine în categoria creanţelor respective, pentru diferenţa nesatisfăcută din creanţele salariale asupra debitorului falit intră în funcţiune mecanismul Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, în limitele prevăzute de Legea nr. 200/2006.
În temeiul acestei legi:
a) Condiţia esenţială pentru a deveni incidente dispoziţiile legale este aceea ca angajatorul să se afle în stare de insolvenţă respectiv, să se fi pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă de deschidere a procedurii insolvenţei şi să se fi dispus măsura ridicării totale sau parţiale a dreptului de administrare.
b) Măsurile de protecţie se aplică persoanelor care dobândesc calitatea de salariaţi ca urmare a încheierii unui contract individual de muncă.
c) Ca modalitate de garantare a creanţelor salariale se constituie o instituţie de garantare ce funcţionează pe baza următoarelor principii:• al contributivităţii, conform căruia fondul de garantare se constituie pe baza contribuţiilor
datorate de angajatori;• al obligativităţii, potrivit căruia angajatorii au îndatorirea de a participa la constituirea
fondului;• al repartiţiei, în temeiul căruia fondul constituit se redistribuie pentru plata drepturilor
salariale datorate de angajatorii în stare de insolvenţă;• al universalităţii obligaţiei de plată a creanţelor salariale, indiferent de îndeplinirea sau
neîndeplinirea obligaţiei de a contribui a angajatorilor;• al independenţei fondului de garantare în raport de resursele gestionate de instituţia care-l
administrează;• al imposibilităţii de a constitui obiectul măsurilor asigurătorii sau al executării silite.
d) În conformitate cu textul actului normativ (art. 7 alin. 1), angajatorilor le revine obligaţia de a plăti lunar o contribuţie în cuantum de 0,25% aplicată asupra sumei veniturilor care constituie baza de calcul a contribuţie individuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj realizată de salariaţii încadraţi cu contract individual de muncă.
e) Fondul de garantare a creanţelor salariale astfel constituit este gestionat, în acord cu dispoziţiile art. 10 din Lege, de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă prin agenţiile teritoriale constituite la nivelul fiecărui judeţ şi la nivelul Municipiului Bucureşti. În gestionarea acestuia, agenţiile au următoarele atribuţii:
9 Asevedea,I.T.Ştefănescu,op.cit.,Tratat.,p.591-595;A.Ţiclea,Tratatdedreptulmuncii,Ed.UniversulJuridic,Bucureşti,2009,p.649-653;O.Ţinca,Fonduldegarantarepentruplatacreanţelorsal-ariale,înRevistadeDreptComercialnr.1/2005,p.51-59;I.Roşu,NoulCodalmuncii.Fonduldegarantarepentruplatacreanţelorsalariale,înRevistaRomânădeDreptulMunciinr.3/2003,p.31-33.
18
EMpLOyEES’ CLAiMS iN ThE EVENT Of EMpLOyER iNSOLVENCy | CApiTOL 3
• primesc, examinează şi soluţionează cererile privind plata creanţelor salariale ce rezultă din contractele individuale şi/sau colective de muncă;
• stabilesc cuantumul creanţelor salariale cuvenite salariaţilor şi efectuează plata acestora;• recuperează debitele create, altele decât cele provenind din contribuţiile la Fondul de garantare;• reprezintă interesele Fondului de garantare în relaţiile cu instituţiile administraţiei publice
centrale şi locale, cu instanţele judecătoreşti, cu societăţi sau organizaţii;• efectuează schimbul de informaţii cu instituţiile competente din statele membre ale Uniunii
Europene sau ale Spaţiului Economic European. f) Categoriile de creanţe salariale ce urmează a fi achitate din resursele fondului cuprind:
• salariile restante;• compensaţiile băneşti restante datorate de angajatori pentru concediul de odihnă neefectuat
de salariaţi dar numai pentru maxim un an de muncă;• plăţile compensatorii restante în cuantumul stabilit în contractul colectiv de muncă aplicabil
şi/sau în contractul individual de muncă în cazul încetării raportului de muncă;• compensaţiile restante pe care angajatorii au obligaţia de a le plăti potrivit contractului colectiv
de muncă aplicabil şi/sau contractului individual de muncă în cazul accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale;
• indemnizaţiile restante pe care angajatorii au obligaţia, potrivit legii, de a le plăti pe durata întreruperii temporare a activităţii.
Sunt excluse de la aplicarea dispoziţiilor Legii contribuţiile sociale datorate de angajatorii în stare de insolvenţă.
g) Suma totală a creanţelor salariale ce urmează a fi acoperită din fondul de garantare nu poate depăşi, conform art. 14 alin. 1 din Lege, cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.
h) Cu excepţia compensaţiilor băneşti restante datorate de angajator pentru concediile de odihnă neefectuate de către salariaţi, toate celelalte creanţe salariale se suportă pentru o perioadă de 3 luni calendaristice, anterioară datei la care se solicită acordarea drepturilor, aceasta precedând sau succedând datei deschiderii procedurii insolvenţei.
i) Cu privire la creanţele aferente concediilor de odihnă neefecutuate, angajatorii au obligaţia de a achita sumele corespunzătoare unei perioade de 12 luni, anterioară momentului iniţierii procedurii insolvenţei.
j) Stabilirea cuantumului creanţelor salariale şi efectuarea plăţii acestora se realizează de către agenţiile teritoriale: • fie la cererea scrisă a administratorului sau a lichidatorului angajatorului în stare de insolvenţă;• fie pe baza cererii formulate de salariaţii angajatorului aflat în stare de insolvenţă sau de
organizaţiile legal constituite ce reprezintă interesele acestora.10
10 ModelulcadrualcereriiceurmeazăafiîntocmităestecelprezentatînAnexanr.1laNormelemetodologice.Cererilevorfiînsoţite,înconformitatecudispoziţiileart.10alin.1dinNormelemetodologice,deurmătoareledocumente justificative:copiedepehotărârea judecătoreascădefinitivădedeschidereaproceduriideinsolvenţă;copiedepehotărâreajudecătoreascăprincares-adispusmăsuraridicăriitotalesauparţialeadreptuluideadministrare;situaţiacreanţelorsalarialeîntocmitădeadministratorsaulichidator;copiidepepontajelecareatestăprestareamunciidecătresalariaţi;copiidepestateledeplatăcareatestă
19
EMpLOyEES’ CLAiMS iN ThE EVENT Of EMpLOyER iNSOLVENCy | CApiTOL 3
În cazul creanţelor salariale, administratorul sau lichidatorul este răspunzător pentru corectitudinea şi veridicitate datelor înscrise în documentul transmis agenţiei.
Cererile se soluţionează în termen de 45 de zile de la data înregistrării lor la agenţia teritorială competentă.
În acord cu dispoziţiile legale, înainte de a se adresa agenţiei teritoriale salariaţii sau organizaţiile lor legal constituite ce reprezintă interesele acestora – respectiv sindicatele – trebuie să notifice în scris administratorul sau lichidatorul angajatorului în stare de insolvenţă în vedere efectuării demersurilor necesare pentru plata creanţelor salariale. O copie a acestei notificări se ataşează la cererea adresată agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă.
k) În cazul angajatorului transnaţional aflat în stare de insolvenţă stabilirea cuantumului creanţelor salariale cuvenite salariaţilor care prestează munca în mod obişnuit pe teritoriul României şi efectuarea plăţii acestora se realizează de agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă în a cărei rază îşi desfăşoară activitatea salariaţii.
l) La stabilirea stării de insolvenţă se va ţine cont şi de hotărârea pronunţată de autoritatea competentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European prin care se deschide procedura sau, după caz, prin care se constată că nu există bunuri în averea angajatorului debitor sau că acestea sunt insuficiente pentru a justifica deschiderea procedurii insolvenţei şi se pronunţă radierea acestuia din registrul în care este înmatriculat.
m) Procedura instituită de lege se finalizează cu emiterea de către agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă a unei dispoziţii care cuprinde cuantumul creanţelor salariale suportate din fondul de garantare. Aceasta se comunică administratorului sau lichidatorului angajatorului în stare de insolvenţă şi reprezintă titlu de creanţă care devine executoriu la data expirării termenului de 6 luni (prevăzut de art. 17 din Lege).
n) O precizare esenţială cuprinsă în art. 11 alin. 2 din Normele metodologice este cea referitoare la situaţia în care contractele individuale şi/sau colective de muncă încheiate de angajatorii în stare de insolvenţă cu salariaţii lor, prevăd expres obligaţia plăţii în natură a unei părţi din salariu, iar executarea întocmai nu este posibilă. Într-un astfel de caz, obligaţia se transformă în echivalent bănesc.11
existenţacreanţelorsalariale;copiidepecontractulcolectivdemuncăaplicabillanivelulangajatorului;copiidepecontracteleindividualedemuncăalesalariaţilorcareausuferitaccidentedemuncăsauboliprofesionale;copiidepecertificatelemedicalepebazacăroraseacordă,potrivitlegii,indemnizaţiapentruincapacitate temporară de muncă datorată accidentelor de muncă şi bolilor profesionale; copii de peproceseleverbaledecercetareaaccidentelordemuncăîntocmitedeautoritateacompetentă;copiidepeformularelededeclararefinalăabolilorprofesionaleîntocmitedeautoritateacompetentă;copiidepefişeledelichidarealepersoaneloralecărorraporturidemuncăauîncetat.11 Creanţelesalarialeexprimateînvalutăseconvertescînlei,lacursuldeschimbalBănciiNaţionaleaRomâniei(BNR)deladatadeschideriiproceduriideinsolvenţă,acesteafiindachitateînleiîntr-osingurătranşăprinsistemuldeplatăgeneralutilizatpentruplatadrepturilorreprezentândindemnizaţiadeşomaj.
21
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 4
4. Analiza comparativă a actelor
internaţionale şi naţionale12
Normele europene şi, respectiv, internaţionale nu reglementează în aceeaşi viziune – adică într-un singur act normativ – cele două modalităţi de acoperire a creanţelor salariale în caz de insolvenţă: pe calea unui privilegiu sau prin intermediul unei instituţii de garantare. Într-adevăr, în cadrul U.E, garantarea acoperirii creanţelor salariale prin intermediul unui privilegiu se realizează prin Regulamentul CE nr. 1346/2000, iar instituţia de garantare este reglementată prin Directiva nr. 2008/94/CE, în timp ce, OIM a reglementat ambele probleme prin Convenţia nr. 173 (1992) adică printr-o unică reglementare.
În legislaţia română, corespunzător viziunii existente la nivelul Uniunii Europene:• instituirea privilegiului cu privire la creanţele salariale s-a realizat prin Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenţei; iar• constituirea Fondului de garantare s-a realizat prin Legea nr. 200/2006.13
Ca urmare, în cele ce urmează prezentăm comparativ:
a) pe de o parte, măsura în care Legea nr. 85/2006 – în partea referitoare la creanţele salariale – este concordantă (neconcordantă) cu Regulamentul CE nr. 1346/2000 şi cu Partea a II-a a Convenţiei OIM nr. 173 (1992);
b) pe de altă parte, concordanţa (sau neconcordanţa) dintre Directiva nr. 2008/94/CE, Partea a III-a a Convenţiei OIM nr. 173 (1992) şi legislaţia naţională în materie.
12 AsevedeaM.Duccase,A.Roset,L.Tholy,Code annote europeen du travail,GroupeRevueFiduciare,Paris,2003,p.997-1011;N.Voiculescu,Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale şi protecţia salariaţilor în cazul insolvabilităţii angajatorului în dreptul comunitar şi jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie, înRevistaRomânădeDreptulMunciinr.1/2003,p.33-36;Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale şi protecţia salariaţilor în cazul insolvabilităţii angajatorului –legislaţia naţională şi comunitară,înRevistaRomânădeDreptulMunciinr.2/2006,p.33-38;Drept comunitar al muncii,Ed.WoltersKluwer,Bucureşti,2009,p.344-355.13 Menţionăm, cu titlu de exemplu, că înFranţa ambele instituţii juridice sunt reglementate prinCodulmuncii.AsevedeaB.Lardy-Pelissier,J.Pelissier,A.Roset,L.Tholy,Le nouveau Code de travail annote,29edition,GroupeRevueFiduciare,2009,p.1133.1150.
22
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 4
TABe
lul
61.
Cu
pRIv
IRe
lA g
ARAn
TARe
A CR
eAnţ
elOR
SAl
ARIA
le p
RIn
InTe
Rmed
Iul
unuI
pRI
vIle
gIu
1.1 N
ORM
E EU
ROPE
NE ş
I INT
ERNA
ţION
ALE
CARE
SE
REGă
SESC
CA
ATAR
E ÎN
LEG
ISLA
ţIA
NAţI
ONAL
ăRe
gula
men
tul C
E nr
. 134
6/20
00Co
nven
ţia O
iM n
r. 17
3 (1
992)
Lege
a nr
. 85/
2006
Conc
luzi
i
Art.
2 lit
. a „P
roce
dură
de
inso
lven
ţă”
înse
amnă
pro
cedu
rile
cole
ctiv
e pr
evăz
ute
la
art.
1 al
in. 1
. Ace
ste
proc
edur
i sun
t enu
mer
ate
în a
nexa
A (A
nexa
A p
rezin
tă d
atel
e de
id
entifi
care
ale
pro
cedu
rii in
solv
enţe
i pot
rivit
legi
slaţ
iilor
naţ
iona
le)
Art.
1 Pr
ezen
tul R
egul
amen
t se
aplic
ă pr
oced
urilo
r col
ectiv
e ce
iau
naşt
ere
în
cont
extu
l ins
olve
nţei
deb
itoru
lui c
are
au
ca u
rmar
e de
sist
area
par
ţială
sau
tota
lă a
ac
estu
ia ş
i des
emna
rea
unui
lich
idat
or.
Art.
1 al
in. 1
Term
enul
de
inso
lvab
ilita
te d
esem
neaz
ă si
tuaţ
iile
în c
are,
în c
onfo
rmita
te c
u le
gisl
aţia
şi p
ract
ica
naţio
nală
a fo
st
desc
hisă
o p
roce
dură
priv
ind
activ
ele
unei
per
soan
e ca
re a
ngaj
ează
în
sco
pul d
e a
plăt
i în
mod
col
ectiv
cre
dito
rii s
ăi.
Art.
1 al
in. 2
Oric
e st
at m
embr
u po
ate
extin
de te
rmen
ul
inso
lvab
ilita
te ş
i la
alte
situ
aţii
în c
are
crea
nţel
e lu
crăt
orilo
r nu
pot fi
plă
tite
din
cauz
a si
tuaţ
iei fi
nanc
iare
a c
elui
car
e an
gaje
ază
de
exem
plu,
în c
azul
în c
are
sum
a ac
tivel
or c
elui
car
e an
gaje
ază
este
re
cuno
scut
ă ca
fiin
d in
sufic
ient
ă pe
ntru
a ju
stifi
ca d
esch
ider
ea u
nei
proc
edur
i de
inso
lvab
ilita
te.
Art.
3 pc
t. 1
Inso
lven
ţa e
ste
acea
sta
re
a pa
trim
oniu
lui d
ebito
rulu
i car
e se
ca
ract
erize
ază
prin
insu
ficie
nţa
fond
urilo
r bă
neşt
i dis
poni
bile
pen
tru
plat
a da
torii
lor
cert
e, li
chid
e şi
exi
gibi
le:
- ins
olve
nţa
este
pre
zum
ată
ca fi
ind
vădi
tă,
atun
ci c
ând
debi
toru
l, du
pă 3
0 de
zile
de
la
scad
enţă
, nu
şi-a
plă
tit d
ator
ia s
a fa
ţă d
e un
ul s
au m
ai m
ulţi
cred
itori;
- i
nsol
venţ
a es
te im
inen
tă, a
tunc
i cân
d se
do
vede
şte
că d
ebito
rul n
u va
put
ea p
lăti
la s
cade
nţă
dato
riile
exi
gibi
le a
ngaj
ate,
cu
fond
urile
băn
eşti
disp
onib
ile la
dat
a sc
aden
ţei.
• Re
gula
men
tul C
E nr
. 134
6/20
00
şi C
onve
nţia
OIM
con
cord
ă at
unci
cân
d de
fines
c pr
oce-
dura
inso
lven
ţei c
a re
prez
entâ
nd
o pr
oced
ură
cole
ctiv
ă in
iţiat
ă în
sc
opul
aco
perii
dat
oriil
or fa
ţă d
e cr
edito
ri.•
Legi
slaţ
ia n
aţio
nală
est
e co
ncor
dant
ă cu
dis
pozi
ţiile
Reg
ula-
men
tulu
i CE
1346
/200
0 în
mat
erie
şi
cu
cele
ale
Con
venţ
iei O
IM.
pct.
28 d
in p
ream
bul:
Pent
ru a
pro
teja
an
gaja
ţii ş
i loc
urile
de
mun
că, e
fect
ele
proc
edur
ii in
solv
enţe
i asu
pra
cont
inuă
rii s
au
înce
tării
rapo
rtur
ilor d
e m
uncă
şi a
supr
a dr
eptu
rilor
şi o
blig
aţiil
or fi
ecăr
ei p
ărţi
trebu
ie s
ă fie
det
erm
inat
e de
lege
a ap
licab
ilă
cont
ract
ului
în c
onfo
rmita
te c
u no
rmel
e co
nflic
tual
e ge
nera
le, o
rice
alte
asp
ecte
de
term
inat
e de
inso
lven
ţă, c
um a
r fi p
robl
ema
dacă
cre
anţe
le s
alar
iaţil
or s
unt p
rivile
giat
e şi
ca
re e
ste
rang
ul e
vent
ual a
l ace
stor
a, u
rmân
d să
se
stab
ileas
că p
otriv
it le
gii s
tatu
lui u
nde
proc
edur
a s-
a de
schi
s.
Art.
1 al
in. 3
: Măs
ura
în c
are
activ
ele
celu
i car
e an
gaje
ază
sunt
su
puse
pro
cedu
rilor
men
ţiona
te la
alin
. 1 v
a fi
dete
rmin
ată
prin
le
gisl
aţia
sau
pra
ctic
a na
ţiona
lă.
Art.
5 În
caz
de
inso
lvab
ilita
te a
cel
ui c
e an
gaje
ază
crea
nţel
e lu
crăt
orilo
r în
calit
atea
lor d
e an
gaja
ţi tr
ebui
e pr
otej
ate
prin
tr-un
priv
ilegi
u as
tfel î
ncât
ele
să
fie p
lătit
e di
n ac
tivel
e ce
lui c
are
anga
jeaz
ă şi
car
e es
te in
solv
abil
înai
nte
să s
e pl
ătea
scă
cota
par
te
a cr
edito
rilor
nep
rivile
giaţ
i.Ar
t. 6
Priv
ilegi
ul tr
ebui
e să
aco
pere
cel
puţ
in c
rean
ţele
lucr
ător
ilor:
a) p
entr
u sa
larii
afe
rent
e un
ei p
erio
ade
dete
rmin
ate
care
nu
treb
uie
să fi
e m
ai m
ică
de 3
luni
ce
prec
ede
inso
lvab
ilita
tea
sau
înce
tare
a ra
port
ului
de
mun
că.
b) p
entr
u co
nced
ii pl
ătite
dat
orat
e ca
rezu
ltat a
l mun
cii e
fect
uate
în
cur
sul a
nulu
i în
care
a in
terv
enit
inso
lvab
ilita
tea
sau
înce
tare
a ra
port
ului
de
mun
că p
recu
m ş
i din
anu
l pre
cede
nt.
c) p
entr
u su
me
dato
rate
pen
tru
alte
con
cedi
i plă
tite,
afe
rent
e un
ei
perio
ade
dete
rmin
ate
care
nu
treb
uie
să fi
e m
ai m
ică
de 3
luni
ce
prec
ede
inso
lvab
ilita
tea
sau
înce
tare
a ra
port
ului
de
mun
că;
d) p
entr
u in
dem
niza
ţiile
ce
sunt
dat
orat
e lu
crăt
orilo
r la
plec
are
în
cazu
l înc
etăr
ii ra
port
ului
de
mun
că.
• În
tim
p ce
Reg
ulam
entu
l CE
lasă
la
latit
udin
ea le
gisl
aţiil
or n
aţio
nale
, în
mod
inte
gral
, să
stab
ileas
că
mod
ul în
car
e su
nt p
rivile
giat
e cr
eanţ
ele
sala
riale
, Con
venţ
ia O
IM –
st
atuâ
nd, p
rinci
pial
, ace
eaşi
sol
uţie
–
prec
izeaz
ă, în
plu
s, c
ateg
oriil
e de
cre
anţe
ale
sal
aria
ţilor
car
e tre
buie
să
aibă
un
regi
m p
rivile
giat
şi
niv
elul
min
im c
e tre
buie
aco
perit
pr
in a
cest
priv
ilegi
u.
23
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 4
TABe
lul
61.1
CON
TINU
ARE
Regu
lam
entu
l CE
nr. 1
346/
2000
Conv
enţia
OiM
nr.
173
(199
2)Le
gea
nr. 8
5/20
06Co
nclu
zii
Art.
10 E
fect
ele
proc
edur
ii de
inso
lven
ţă
asup
ra u
nui c
ontr
act d
e m
uncă
şi a
supr
a un
ui ra
port
de
mun
că s
unt r
egle
men
tate
ex
clus
iv d
e le
gea
stat
ului
mem
bru
aplic
abilă
co
ntra
ctul
ui d
e m
uncă
.
Art.
8 al
in. 1
Leg
isla
ţia n
aţio
nală
treb
uie
să p
lase
ze c
rean
ţele
lu
crăt
orilo
r la
un ra
ng d
e pr
ivile
giu
supe
rior m
ajor
ităţii
cel
orla
lte
crea
nţe
priv
ilegi
ate
şi, î
n sp
ecia
l, ce
le a
le s
tatu
lui ş
i ale
sec
urită
ţii
soci
ale.
Art.
123:
Cre
anţe
le v
or fi
plă
tite,
în c
azul
fa
limen
tulu
i, în
urm
ătoa
rea
ordi
ne:
1. (
...);
2. C
rean
ţele
izvo
râte
din
rapo
rtul
de
mun
că;
3. c
rean
ţele
bug
etar
e; (.
..)
• În
aco
rd c
u ac
este
dis
pozi
ţii,
legi
slaţ
ia n
aţio
nală
pla
seaz
ă cr
eanţ
ele
sala
riale
la u
n ra
ng
supe
rior d
e pr
ivile
giu
în ra
port
cu
cel
elal
te c
ateg
orii
de c
rean
ţe,
incl
usiv
cu
cele
ale
sta
tulu
i. Co
n-co
mite
nt, l
egis
laţia
naţ
iona
lă, f
ără
a en
umer
a ca
tego
riile
de
crea
nţe
la
care
se
refe
ră a
rt. 6
din
Con
venţ
ia
OIM
, util
izeaz
ă o
term
inol
ogie
ge
neric
ă, re
spec
tiv p
e ac
eea
de
crea
nţe
izvo
râte
din
rapo
rtur
ile d
e m
uncă
, put
ându
-se
astfe
l con
cluz
i-on
a că
se
refe
ră la
toat
e cr
eanţ
ele
sala
riale
, ind
ifere
nt d
e iz
voru
l lor
.
24
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 4
TABe
lul
61.
Cu
pRIv
IRe
lA g
ARAn
TARe
A CR
eAnţ
elOR
SAl
ARIA
le p
RIn
InTe
Rmed
Iul
unuI
pRI
vIle
gIu
1.2
NORM
E Ex
ISTE
NTE
ÎN L
EGIS
LAţI
A NA
ţION
ALă
CARE
SUN
T SU
PLIM
ENTA
RE F
Aţă
DE N
ORM
ELE
EURO
PENE
şI I
NTER
NAţI
ONAL
E
Lege
a nr
. 85/
2006
Cont
ract
ul c
olec
tiv d
e m
uncă
uni
c la
niv
el n
aţio
nal p
e an
ii 20
07-2
010
Conc
luzi
i
Art.
3 pc
t. 8
(...)
Au c
alita
tea
de c
redi
tor î
ndre
ptăţ
it să
par
ticip
e la
pro
cedu
ra in
solv
enţe
i, fă
ră a
dep
une
pers
onal
dec
lara
ţiile
de
crea
nţă,
sal
aria
ţii d
ebito
rulu
i.
Art.
48 a
lin. 1
Toat
e dr
eptu
rile
băne
şti c
uven
ite s
alar
iaţil
or s
e pl
ătes
c îna
inte
a or
icăr
or o
blig
aţii
băne
şti a
le u
nită
ţii.
Alin
. 2 În
caz
de
falim
ent s
au li
chid
are
judi
ciar
ă, s
alar
iaţii
au
calit
atea
de
cred
itori
priv
ilegi
aţi,
iar d
rept
urile
lor b
ăneş
ti co
nstit
uie
crea
nţe
priv
ilegi
ate
urm
ând
să fi
e pl
ătite
inte
gral
, în
aint
e de
a-ş
i rev
endi
ca c
ota-
part
e ce
ilalţi
cre
dito
ri.
• Le
gisl
aţia
naţ
iona
lă c
uprin
de o
ser
ie d
e no
rme
supl
imen
tare
, ca
re s
unt u
tile
pent
ru a
ctiv
itate
a pr
actic
ă şi
car
e nu
ridi
că
prob
lem
e de
oseb
ite în
apl
icar
ea lo
r.•
Cont
ract
ul c
olec
tiv d
e m
uncă
uni
c la
niv
el n
aţio
nal p
entr
u an
ii 20
07-2
010
stab
ileşt
e că
ace
ste
crea
nţe
sunt
plă
tite
înai
ntea
or
icăr
or a
lte c
rean
ţe c
eea
ce a
r îns
eam
nă c
ă, s
pre
deos
ebire
de
Leg
ea n
r. 85
/200
6, c
are
le p
lase
ază
pe lo
cul d
oi c
a ra
ng
de p
refe
rinţă
, ace
stea
s-a
r pla
sa p
e pr
imul
loc
(aşa
cum
pr
ecize
ază,
de
altfe
l, şi
art
. 156
din
Cod
ul m
unci
i).
Art.
3 pc
t. 10
Cre
anţe
le s
alar
iale
sun
t cre
anţe
le c
e iz
voră
sc d
in
rapo
rtur
i de
mun
că în
tre
debi
tor ş
i ang
ajaţ
ii ac
estu
ia. A
cest
e cr
eanţ
e su
nt în
regi
stra
te d
in o
ficiu
în ta
belu
l de
crea
nţe
de c
ătre
ad
min
istr
ator
ul ju
dici
ar/li
chid
ator
.
Art.
3 pc
t. 12
Cua
ntum
ul m
inim
al c
rean
ţei,
pent
ru a
put
ea fi
in
trod
usă
cere
rea
cred
itoru
lui,
este
de
30.0
00 le
i, ia
r pen
tru
sala
riaţi,
de
6 sa
larii
med
ii pe
eco
nom
ie.
Art.
14 a
lin. 5
La
şedi
nţel
e ad
unăr
ilor c
redi
toril
or, s
alar
iaţii
de
bito
rulu
i vor
put
ea fi
repr
ezen
taţi
de u
n de
lega
t din
rând
ul
aces
tora
, car
e va
vot
a pe
ntru
între
aga
valo
are
a cr
eanţ
elor
re
prez
entâ
nd s
alar
iile
şi a
lte d
rept
uri b
ăneş
ti ce
li s
e cu
vin.
25
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 4
TABe
lul
62.
Cu
pRIv
IRe
lA g
ARAn
TARe
A pl
ăţII
CReA
nţel
OR p
RIn
InTe
Rmed
Iul
uneI
InST
ITuţ
II de
gAR
AnTA
Re2.1
NOR
ME
EURO
PENE
şI I
NTER
NAţI
ONAL
E C
ARE
SE R
EGăS
ESC
CA A
TARE
ÎN L
EGIS
LAţI
A NA
ţION
ALă
Dire
ctiv
a 2
008/
94/C
ECo
nven
ţia O
iM n
r. 17
3 (1
992)
par
tea
a iii
-aLe
gea
nr. 2
00/2
006
şi N
orm
ele
met
odol
ogic
e de
apl
icar
e a
aces
teia
Conc
luzi
i
Art.
1 al
in. 1
Dire
ctiv
a se
apl
ică
crea
nţel
or s
alar
iaţil
or c
are
izvo
răsc
din
co
ntra
cte
de m
uncă
sau
rapo
rtur
i de
mun
că în
chei
ate
cu a
ngaj
ator
i car
e su
nt
în s
tare
de
inso
lven
ţă.
Art.
4 pc
t. 1
Sub
reze
rva
exce
pţiil
or p
revă
zute
în p
arag
rafu
l ce
urm
ează
şi,
dacă
est
e ca
zul,
al li
mită
rilor
intr
odus
e în
con
form
itate
cu
art.
3 pa
ragr
aful
3 a
ceas
ta s
e ap
lică
tutu
ror l
ucră
toril
or s
alar
iaţi
şi tu
turo
r ram
urilo
r de
activ
itate
ec
onom
ică.
Art.
2 Di
n Fo
ndul
de
gara
ntar
e se
asi
gură
pl
ata
crea
nţel
or s
alar
iale
ce
rezu
ltă d
in
cont
ract
ele
indi
vidu
ale
de m
uncă
şi d
in
cont
ract
ele
cole
ctiv
e de
mun
că în
chei
ate
de s
alar
iaţi
cu a
ngaj
ator
ii îm
potr
iva
căro
ra a
u fo
st p
ronu
nţat
e ho
tărâ
ri ju
decă
tore
şti d
efini
tive
de d
esch
ider
e a
proc
edur
ii in
solv
enţe
i şi f
aţă
de c
are
a fo
st d
ispu
să m
ăsur
a rid
icăr
ii to
tale
sa
u pa
rţia
le a
dre
ptul
ui d
e ad
min
istr
are,
de
num
iţi în
con
tinua
re a
ngaj
ator
i în
star
e de
inso
lven
ţă.
• Su
b as
pect
ul s
fere
i rap
ortu
rilor
de
mun
că p
e ca
re le
vize
ază,
Dire
ctiv
a UE
are
o a
rie m
ai
larg
ă de
apl
icar
e, in
cluz
ând
nu n
umai
pe
cele
iz
vorâ
te d
in c
ontr
actu
l ind
ivid
ual d
e m
uncă
, în
timp
ce C
onve
nţia
OIM
se
aplic
ă do
ar lu
crăt
orilo
r sa
laria
ţi în
cadr
aţi c
u co
ntra
ct in
divi
dual
de
mun
că (d
in to
ate
ram
urile
de
activ
itate
). •
Ca ş
i Con
venţ
ia O
IM, r
egle
men
tăril
e di
n le
gisl
aţia
in
tern
ă vi
zeaz
ă ex
clus
iv c
rean
ţele
sal
aria
le c
are
izvo
răsc
din
con
trac
tele
indi
vidu
ale
şi c
olec
-tiv
e de
mun
că, r
ezum
ându
-se
astfe
l num
ai la
ca
tego
ria s
alar
iaţil
or (f
ără
a cu
prin
de ş
i alte
ca
tego
rii d
e pe
rsoa
ne a
flate
în ra
port
uri j
urid
ice
de m
uncă
cum
ar fi
, spr
e ex
empl
u, fu
ncţio
narii
pu
blic
i).
Art.
1 al
in. 2
În m
od e
xcep
ţiona
l sta
tele
m
embr
e po
t exc
lude
din
dom
eniu
l de
aplic
are
al p
reze
ntei
dire
ctiv
e cr
eanţ
ele
anum
itor c
ateg
orii
de s
alar
iaţi,
în te
mei
ul
exis
tenţ
ei a
ltor f
orm
e de
gar
anta
re
dacă
se
stab
ileşt
e că
ace
stea
ofe
ră
pers
oane
lor r
espe
ctiv
e o
prot
ecţie
ec
hiva
lent
ă ce
lei o
ferit
e de
pre
zent
a di
rect
ivă.
Art.
3 al
in. 3
Oric
e st
at m
embr
u ca
re a
ccep
tă o
blig
aţia
am
belo
r păr
ţi al
e pr
ezen
tei c
onve
nţii
poat
e, d
upă
cons
ulta
rea
orga
niza
ţiilo
r cel
or m
ai re
prez
enta
tive
ale
celo
r car
e an
gaje
ază
şi a
le lu
crăt
orilo
r, să
lim
iteze
apl
icar
ea P
ăRţI
I a
III-a
(ins
tituţ
ia d
e ga
rant
are)
la a
num
ite c
ateg
orii
de lu
crăt
ori
şi la
anu
mite
ram
uri e
cono
mic
e; a
ceas
tă li
mita
re tr
ebui
e să
fie
spe
cific
ată
în d
ecla
raţia
de
acce
ptar
e.
• şi
Dire
ctiv
a UE
şi C
onve
nţia
OIM
per
mit
ex-
cept
area
anu
mito
r cat
egor
ii de
sal
aria
ţi de
la
aplic
area
lor.
Conv
enţia
OIM
se
refe
ră, î
n pl
us, c
u tit
lu d
e ex
empl
u, la
func
ţiona
rii p
ublic
i.•
Spre
deo
sebi
re d
e Di
rect
iva
UE c
are
acor
dă
com
pete
nţa
de a
sta
bili
cazu
rile
de e
xclu
dere
din
do
men
iul d
e ap
licar
e ex
clus
iv o
rgan
elor
sta
telo
r m
embr
e, C
onve
nţia
OIM
inst
ituie
obl
igat
ivita
tea
cons
ultă
rii p
arte
neril
or s
ocia
li pe
ntru
sta
bilir
ea
aces
tora
. Sub
ace
st a
spec
t, Co
nven
ţia O
IM e
ste
ne
t sup
erio
ară
Dire
ctiv
ei 2
008/
94/C
E.
26
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 4
TABe
lul
62.1
CON
TINU
ARE
Dire
ctiv
a 2
008/
94/C
ECo
nven
ţia O
iM n
r. 17
3 (1
992)
par
tea
a iii
-aLe
gea
nr. 2
00/2
006
şi N
orm
ele
met
odol
ogic
e de
apl
icar
e a
aces
teia
Conc
luzi
i
Art.
1 al
in. 3
Dac
ă o
astfe
l de
disp
oziţi
e es
te d
eja
în v
igoa
re în
legi
slaţ
ia lo
r in
tern
ă st
atel
e m
embr
e po
t exc
lude
în
cont
inua
re d
in d
omen
iul d
e ap
licar
e:a)
per
sona
lul d
e se
rvic
iu c
asni
c înc
adra
t de
o p
erso
ană
fizic
ă;b)
Pes
carii
rem
uner
aţi î
n co
tă-p
arte
.
Art.
3 al
in. 5
Oric
e st
at m
embr
u ca
re a
acc
epta
t obl
igaţ
iile
din
PăRţ
ILE
II şi
III p
oate
dup
ă co
nsul
tare
a or
gani
zaţii
lor
repr
ezen
tativ
e al
e ce
lor c
are
anga
jeaz
ă şi
ale
lucr
ător
ilor
să e
xclu
dă d
e la
apl
icar
ea P
ăRţI
I II c
rean
ţele
pro
teja
te în
vi
rtut
ea P
ăRţI
I III.
Art.
4 al
in. 2
Aut
orita
tea
com
pete
ntă
poat
e, d
upă
cons
ulta
rea
orga
niza
ţiilo
r cel
or m
ai re
prez
enta
tive
ale
celo
r ce
anga
jeaz
ă şi
ale
lucr
ător
ilor,
să e
xclu
dă d
in P
ARTE
A II
sau
din
PART
EA
III s
au d
in a
mbe
le p
ărţi
cate
gorii
det
erm
inat
e de
lucr
ător
i, în
sp
ecia
l age
nţii
publ
ici d
ator
ită n
atur
ii sp
ecifi
ce a
rela
ţiei l
or d
e m
uncă
sau
dac
ă ex
istă
alte
gar
anţii
car
e le
ofe
ră o
pro
tecţ
ie
echi
vale
ntă
cu c
ea c
are
rezu
ltă d
in c
onve
nţie
.
• Le
gisl
aţia
inte
rnă
excl
ude
din
dom
eniu
l de
aplic
are
func
ţiona
rii p
ublic
i dar
nu
şi p
erso
nalu
l ca
snic
sau
pes
carii
(aşa
cum
per
mite
Dire
ctiv
a UE
).•
Legi
slaţ
ia n
aţio
nală
nu
stab
ileşt
e ex
pres
ob
ligaţ
ia le
giui
toru
lui d
e a
cons
ulta
par
tene
rii
soci
ali c
u pr
ivire
la c
ateg
oriil
e de
per
soan
e ce
ur
mea
ză a
fi e
xcep
tate
de
la a
plic
area
legi
i.
Art.
2 al
in. 2
teza
a II
-a C
u to
ate
aces
tea,
st
atel
e m
embr
e nu
pot
exc
lude
din
do
men
iul d
e ap
licar
e:a)
lucr
ător
ii cu
frac
ţiune
de
norm
ă în
se
nsul
Dire
ctiv
ei 1
997/
81/C
E;b)
lucr
ător
ii cu
con
trac
t pe
dura
tă
dete
rmin
ată
în s
ensu
l Dire
ctiv
ei 1
999/
70/
CE;
c) lu
crăt
orii
avân
d un
rapo
rt d
e m
uncă
in
terim
ar în
sen
sul a
rt. 1
alin
. 1 d
in
Dire
ctiv
a 19
91/3
83/C
EE.
Art.
2 al
in. 3
Sta
tele
mem
bre
nu p
ot
stab
ili o
dur
ată
min
imă
pent
ru c
ontr
actu
l de
mun
că s
au ra
port
ul d
e m
uncă
ca
o co
ndiţi
e pe
ntru
ca
lucr
ător
ii sa
laria
ţi să
aib
ă dr
eptu
l de
a in
voca
pre
zent
a di
rect
ivă.
Art.
1 al
in. 2
din
Nor
mel
e de
apl
icar
e:
Prin
sin
tagm
a sa
laria
ţii în
cadr
aţi c
u co
ntra
ct in
divi
dual
de
mun
că, p
otriv
it le
gii,
prev
ăzut
ă la
alin
. (1)
şi a
rt. 7
alin
. (1)
di
n le
ge, s
e în
ţele
ge s
alar
iaţii
înca
draţ
i în
tem
eiul
unu
i con
trac
t ind
ivid
ual d
e m
uncă
înch
eiat
pen
tru
norm
ă în
treag
ă sa
u cu
tim
p pa
rţia
l sau
a u
nui c
ontr
act d
e m
uncă
la d
omic
iliu,
con
trac
t de
mun
că
tem
pora
ră s
au c
ontr
act d
e uc
enic
ie la
lo
cul d
e m
uncă
, ind
ifere
nt d
e du
rata
ac
esto
ra, i
nclu
siv
sala
riaţii
ce
cum
ulea
ză
pens
ia c
u sa
lariu
l, în
con
diţii
le le
gii.
• Di
rect
iva
UE p
reci
zeaz
ă ex
pres
că
se a
plic
ă tu
turo
r cat
egor
iilor
de
cont
ract
e in
divi
dual
e de
m
uncă
, în
timp
ce C
onve
nţia
OIM
– c
hiar
dac
ă nu
cu
prin
de p
reve
deri
expr
ese
în a
cest
sen
s –
are
în v
eder
e, la
fel,
toat
e tip
urile
de
cont
ract
e de
m
uncă
.•
Legi
slaţ
ia n
aţio
nală
est
e co
ncor
dant
ă cu
di
spoz
iţiile
eur
open
e şi
inte
rnaţ
iona
le, r
efer
indu
-se
la to
ate
tipur
ile d
e co
ntra
cte
indi
vidu
ale
de
mun
că.
27
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 4
TABe
lul
62.1
CON
TINU
ARE
Dire
ctiv
a 2
008/
94/C
ECo
nven
ţia O
iM n
r. 17
3 (1
992)
par
tea
a iii
-aLe
gea
nr. 2
00/2
006
şi N
orm
ele
met
odol
ogic
e de
apl
icar
e a
aces
teia
Conc
luzi
i
Art.
2 al
in. 1
În s
ensu
l pre
zent
ei
Dire
ctiv
e un
ang
ajat
or e
ste
cons
ider
at
a fi
în s
tare
de
inso
lven
ţă în
caz
ul în
ca
re a
fost
form
ulat
ă o
cere
re p
rivin
d de
schi
dere
a un
ei p
roce
duri
cole
ctiv
e în
tem
eiat
e pe
inso
lven
ţa a
ngaj
ator
ului
pr
evăz
ută
de a
ctel
e cu
put
ere
de le
ge
şi d
e ac
tele
adm
inis
trat
ive
ale
unui
sta
t m
embr
u, im
plic
ând
lipsi
rea,
în to
t sau
în
part
e a
anga
jato
rulu
i de
activ
ele
sale
şi
num
irea
unui
jude
căto
r-si
ndic
sau
a u
nei
pers
oane
car
e ex
erci
tă o
func
ţie s
imila
ră,
iar a
utor
itate
a ca
re e
ste
com
pete
ntă
în
tem
eiul
dis
pozi
ţiilo
r men
ţiona
te:
a) fi
e a
hotă
rât i
nstit
uire
a pr
oced
urii;
b) fi
e a
cons
tata
t că
între
prin
dere
a sa
u un
itate
a an
gaja
toru
lui a
fost
defi
nitiv
în
chis
ă şi
că
activ
ele
sunt
insu
ficie
nte
pent
ru a
just
ifica
inst
ituire
a pr
oced
urii
Art.
1 al
in. 1
Term
enul
de
inso
lvab
ilita
te d
esem
neaz
ă si
tuaţ
iile
în c
are,
în c
onfo
rmita
te c
u le
gisl
aţia
şi p
ract
ica
naţio
nală
a fo
st d
esch
isă
o pr
oced
ură
priv
ind
activ
ele
unei
pe
rsoa
ne c
are
anga
jeaz
ă în
sco
pul d
e a
plăt
i în
mod
col
ectiv
cr
edito
rii s
ăi.
Alin
. 2 O
rice
stat
mem
bru
poat
e ex
tinde
term
enul
in
solv
abili
tate
şi l
a al
te s
ituaţ
ii în
car
e cr
eanţ
ele
lucr
ător
ilor
nu p
ot fi
plă
tite
din
cauz
a si
tuaţ
iei fi
nanc
iare
a c
elui
car
e an
gaje
ază
de e
xem
plu,
în c
azul
în c
are
sum
a ac
tivel
or c
elui
ca
re a
ngaj
ează
est
e re
cuno
scut
ă ca
fiin
d in
sufic
ient
ă pe
ntru
a
just
ifica
des
chid
erea
une
i pro
cedu
ri de
inso
lvab
ilita
te.
Alin
. 3 M
ăsur
a în
car
e ac
tivel
e ce
lui c
are
anga
jeaz
ă su
nt
supu
se p
roce
duril
or m
enţio
nate
la a
lin. 1
va
fi de
term
inat
ă pr
in le
gisl
aţia
sau
pra
ctic
a na
ţiona
lă.
• At
ât a
ctul
UE
cât ş
i cel
inte
rnaţ
iona
l aco
rdă
posi
bilit
atea
sta
telo
r mem
bre
de a
defi
ni p
rin
legi
slaţ
ia in
tern
ă no
ţiune
a de
inso
lven
ţă.
• Le
gisl
aţia
inte
rnă
acop
eră
toat
e si
tuaţ
iile
prev
ăzut
e în
Dire
ctiv
ă şi
în C
onve
nţie
.
28
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 4
TABe
lul
62.1
CON
TINU
ARE
Dire
ctiv
a 2
008/
94/C
ECo
nven
ţia O
iM n
r. 17
3 (1
992)
par
tea
a iii
-aLe
gea
nr. 2
00/2
006
şi N
orm
ele
met
odol
ogic
e de
apl
icar
e a
aces
teia
Conc
luzi
i
Art.
3 St
atel
e m
embr
e ia
u m
ăsur
ile
nece
sare
pen
tru
a as
igur
a că
inst
ituţii
le
de g
aran
tare
asi
gură
, sub
reze
rva
art.
4, p
lata
cre
anţe
lor n
each
itate
ale
lu
crăt
orilo
r sal
aria
ţi ca
re re
zultă
din
co
ntra
ctel
e de
mun
că s
au ra
port
uri d
e m
uncă
incl
usiv,
în c
azur
ile p
revă
zute
de
dre
ptul
inte
rn, c
ompe
nsaţ
ia p
entr
u în
ceta
rea
rapo
rtur
ilor d
e m
uncă
.
Art.
12 C
rean
ţele
lucr
ător
ilor p
rote
jate
prin
tr-o
inst
ituţie
de
gara
nţie
treb
uie
să in
clud
ă ce
l puţ
in:
a) c
rean
ţele
pen
tru
sala
rii a
fere
nte
unei
per
ioad
e de
term
inat
e ca
re n
u tre
buie
să
fie m
ai m
ică
de 8
săp
tăm
âni c
e pr
eced
e in
solv
abili
tate
a sa
u în
ceta
rea
rapo
rtul
ui d
e m
uncă
.b)
cre
anţe
le p
entr
u co
nced
ii pl
ătite
dat
orat
e ca
rezu
ltat a
l m
unci
i efe
ctua
te în
tim
pul u
nei p
erio
ade
dete
rmin
ate,
car
e nu
tr
ebui
e să
fie
mai
mic
ă de
6 lu
ni c
e pr
eced
e in
solv
abili
tate
a sa
u în
ceta
rea
rapo
rtul
ui d
e m
uncă
.c)
cre
anţe
le p
entr
u su
me
dato
rate
pen
tru
alte
con
cedi
i plă
tite,
af
eren
te u
nei p
erio
ade
dete
rmin
ate
care
nu
treb
uie
să fi
e m
ai
mic
ă de
8 s
ăptă
mân
i ce
prec
ede
inso
lvab
ilita
tea
sau
înce
ta-
rea
rapo
rtul
ui d
e m
uncă
;d)
pen
tru
inde
mni
zaţii
le c
e su
nt d
ator
ate
lucr
ător
ilor l
a pl
ecar
e în
caz
ul în
cetă
rii ra
port
ului
de
mun
că.
Art.
13 a
lin. 1
Din
resu
rsel
e Fo
ndul
ui
de g
aran
tare
se
supo
rtă,
în li
mite
le
şi în
con
diţii
le p
revă
zute
în p
reze
ntul
ca
pito
l, ur
măt
oare
le c
ateg
orii
de c
rean
ţe
sala
riale
: a)
sal
ariil
e re
stan
te;
b) c
ompe
nsaţ
iile
băne
şti r
esta
nte,
da
tora
te d
e an
gaja
tori
pent
ru c
once
diul
de
odih
nă n
eefe
ctua
t de
sala
riaţi,
dar
num
ai
pent
ru m
axim
um u
n an
de
mun
că;
c) p
lăţil
e co
mpe
nsat
orii
rest
ante
, în
cuan
tum
ul s
tabi
lit în
con
trac
tul c
olec
tiv
de m
uncă
şi/s
au în
con
trac
tul i
ndiv
idua
l de
mun
că, î
n ca
zul î
ncet
ării
rapo
rtur
ilor
de m
uncă
; d)
com
pens
aţiil
e re
stan
te p
e ca
re
anga
jato
rii a
u ob
ligaţ
ia d
e a
le p
lăti,
po
triv
it co
ntra
ctul
ui c
olec
tiv d
e m
uncă
şi/
sau
cont
ract
ului
indi
vidu
al d
e m
uncă
, în
cazu
l acc
iden
telo
r de
mun
că s
au a
l bol
ilor
prof
esio
nale
; e)
inde
mni
zaţii
le re
stan
te, p
e ca
re
anga
jato
rii a
u ob
ligaţ
ia, p
otriv
it le
gii,
de a
le
plă
ti pe
dur
ata
într
erup
erii
tem
pora
re
a ac
tivită
ţii.
• La
niv
elul
UE,
Reg
ulam
entu
l CE
nr. 1
346/
2000
se
refe
ră la
inst
ituire
a un
ui p
rivile
giu
asup
ra
crea
nţel
or s
alar
iale
iar D
irect
iva
UE s
e re
feră
nu
mai
la p
osib
ilita
tea
de g
aran
tare
a p
lăţii
cr
eanţ
elor
sal
aria
le p
rin c
onst
ituire
a un
ui fo
nd
de g
aran
tare
.•
Conv
enţia
OIM
regl
emen
teaz
ă am
bele
mod
alită
ţi de
aco
perir
e a
crea
nţel
or s
alar
iale
(fie
pe c
ale
unui
priv
ilegi
u, fi
e pr
in in
term
ediu
l une
i ins
tituţ
ii de
gar
anta
re).
• Pe
de
altă
par
te, D
irect
iva
se re
feră
gen
eric
la
toat
e cr
eanţ
ele
sala
riale
, în
timp
ce C
onve
nţia
, m
ai a
nalit
ică,
le e
num
eră
ca a
tare
.•
Legi
slaţ
ia n
aţio
nală
nu
cupr
inde
toat
e cr
eanţ
ele
sala
riale
(sun
t exc
luse
, spr
e ex
empl
u, c
rean
ţele
pe
ntru
con
cedi
i plă
tite,
alte
le d
ecât
con
cedi
ul –
pl
ătit
– de
odi
hnă)
.
29
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 4
TABe
lul
62.1
CON
TINU
ARE
Dire
ctiv
a 2
008/
94/C
ECo
nven
ţia O
iM n
r. 17
3 (1
992)
par
tea
a iii
-aLe
gea
nr. 2
00/2
006
şi N
orm
ele
met
odol
ogic
e de
apl
icar
e a
aces
teia
Conc
luzi
i
Art.
6 St
atel
e m
embr
e po
t să
prev
adă
că d
in F
ondu
l de
gara
ntar
e nu
se
achi
tă c
ontr
ibuţ
iile
dato
rate
în te
mei
ul
sist
emel
or n
aţio
nale
obl
igat
orii
de
asig
urăr
i soc
iale
sau
al s
iste
mel
or
supl
imen
tare
la n
ivel
de
între
prin
dere
sa
u gr
up d
e în
trep
rinde
ri ex
iste
nte
în
afar
a si
stem
elor
naţ
iona
le o
blig
ator
ii de
as
igur
ări s
ocia
le
Art.
13 a
lin. 2
Din
Fon
dul d
e ga
rant
are
nu
se s
upor
tă c
ontr
ibuţ
iile
soci
ale
dato
rate
de
ang
ajat
orii
în s
tare
de
inso
lven
ţă.
• Sp
re d
eose
bire
de
Dire
ctiv
a UE
, Con
venţ
ia O
IM
nu fa
ce re
ferir
e în
nic
iun
fel l
a co
ntrib
uţiil
e so
cial
e da
tora
te d
e an
gaja
torii
în s
tare
de
inso
lven
ţă.
• Le
gisl
aţia
naţ
iona
lă p
reci
zeaz
ă ex
pres
, în
acor
d cu
Dire
ctiv
a, fa
ptul
că
din
Fond
ul d
e ga
rant
are
nu s
e ac
oper
ă co
ntrib
uţiil
e so
cial
e.
Art.
4 al
in. 1
Sta
tele
mem
bre
au
posi
bilit
atea
de
a lim
ita o
blig
aţia
de
plat
ă pr
evăz
ută
la a
rt. 3
pen
tru
inst
ituţii
le d
e ga
rant
are.
Alin
. 2 În
caz
ul în
car
e st
atel
e m
embr
e îş
i exe
rcită
dre
ptul
pre
văzu
t la
alin
iatu
l pr
eced
ent a
cest
ea s
peci
fică
dura
ta
perio
adei
pen
tru
care
cre
anţe
le
neac
hita
te u
rmea
ză s
ă fie
plă
tite
de
cătr
e in
stitu
ţia d
e ga
rant
are.
Ace
asta
în
să n
u po
ate
fi m
ai m
ică
decâ
t per
ioad
a ca
re a
cope
ră d
rept
urile
sal
aria
le
pent
ru u
ltim
ele
3 lu
ni a
le ra
port
ului
de
mun
că c
are
prec
ede
sau
succ
ede
data
m
enţio
nată
la a
rt. 3
par
agra
ful 2
.Al
in. 3
Sta
tele
mem
bre
pot i
nclu
de
acea
stă
perio
adă
min
imă
într-
o pe
rioad
ă de
refe
rinţă
a c
ărei
dur
ată
nu p
oate
fi m
ai
mic
ă de
6 lu
ni.
Alin
. 4 S
tate
le m
embr
e ca
re p
revă
d o
perio
adă
de re
ferin
ţă d
e ce
l puţ
in 1
8 lu
ni p
ot li
mita
dur
ata
perio
adei
pen
tru
care
cre
anţe
le n
each
itate
urm
ează
să
fie p
lătit
e de
inst
ituţia
de
gara
ntar
e la
8
săpt
ămân
i. În
ace
st c
az, p
entr
u ca
lcul
ul
perio
adei
min
ime
se fo
lose
sc p
erio
adel
e ca
re s
unt m
ai fa
vora
bile
sal
aria
tulu
i.
Art.
12 C
rean
ţele
lucr
ător
ilor p
rote
jate
prin
tr-o
inst
ituţie
de
gara
nţie
treb
uie
să in
clud
ă ce
l puţ
in:
a) C
rean
ţele
pen
tru
sala
rii a
fere
nte
unei
per
ioad
e de
term
inat
e ca
re n
u tr
ebui
e să
fie
mai
mic
ă de
8 s
ăptă
mân
i ce
prec
ede
inso
lvab
ilita
tea
sau
înce
tare
a ra
port
ului
de
mun
că.
b) C
rean
ţele
pen
tru
conc
edii
plăt
ite d
ator
ate
ca re
zulta
t al
mun
cii e
fect
uate
în ti
mpu
l une
i per
ioad
e de
term
inat
e, c
are
nu
trebu
ie s
ă fie
mai
mic
ă de
6 lu
ni c
e pr
eced
e in
solv
abili
tate
a sa
u în
ceta
rea
rapo
rtul
ui d
e m
uncă
.c)
Cre
anţe
le p
entr
u su
me
dato
rate
pen
tru
alte
con
cedi
i plă
tite,
af
eren
te u
nei p
erio
ade
dete
rmin
ate
care
nu
treb
uie
să fi
e m
ai m
ică
de 8
săp
tăm
âni c
e pr
eced
e in
solv
abili
tate
a sa
u în
ceta
rea
rapo
rtul
ui d
e m
uncă
;d)
Pen
tru
inde
mni
zaţii
le c
e su
nt d
ator
ate
lucr
ător
ilor l
a pl
ecar
e în
caz
ul în
cetă
rii ra
port
ului
de
mun
că.
Art.
5 al
in. 1
din
Nor
mel
e m
etod
olog
ice
Crea
nţel
e sa
laria
le p
revă
zute
la a
rt. 1
3 al
in. (
1) li
t. a)
, c),
d) ş
i e) d
in le
ge s
unt
afer
ente
per
ioad
ei d
e 3
luni
cal
enda
ristic
e pr
evăz
ute
la a
rt. 1
5 al
in. (
1) d
in le
ge,
perio
adă
care
est
e an
terio
ară
luni
i în
care
se
sol
icită
aco
rdar
ea d
rept
urilo
r. (2
) Cre
anţe
le s
alar
iale
pre
văzu
te la
art
. 13
alin
. (1)
lit.
b) d
in le
ge s
e na
sc la
dat
a în
cetă
rii c
ontr
actu
lui i
ndiv
idua
l de
mun
că
şi s
unt a
fere
nte
ultim
elor
12
luni
lucr
ate
înai
nte
de a
ceas
tă d
ată.
Ar
t. 7
alin
. 1 În
situ
aţia
în c
are
crea
nţel
e sa
laria
ţilor
ang
ajat
orul
ui în
sta
re d
e in
solv
enţă
sun
t ant
erio
are
luni
i în
care
s-
a de
schi
s pr
oced
ura
inso
lven
ţei,
perio
ada
de 3
luni
cal
enda
ristic
e pr
evăz
ută
la a
rt. 1
5 al
in. (
1) d
in le
ge
prec
edă
date
i des
chid
erii
proc
edur
ii.
Alin
. 2 În
situ
aţia
în c
are
crea
nţel
e sa
laria
ţilor
ang
ajat
orul
ui în
sta
re d
e in
solv
enţă
sun
t ulte
rioar
e lu
nii î
n ca
re s
-a
desc
his
proc
edur
a in
solv
enţe
i, pe
rioad
a pr
evăz
ută
la a
rt. 1
5 al
in. (
1) d
in le
ge
succ
edă
date
i des
chid
erii
proc
edur
ii.
Art.
8 Cr
eanţ
ele
sala
riate
sol
icita
te în
co
ndiţi
ile p
revă
zute
de
art.
15 a
lin. (
3) d
in
lege
se
supo
rtă
pe p
erio
ada
răm
asă
până
la
exp
irare
a pe
rioad
ei p
revă
zute
la a
rt. 1
5 al
in. (
1) d
in le
ge.
• At
ât D
irect
iva
cât ş
i Con
venţ
ia s
tabi
lesc
per
ioad
-el
e m
inim
e pe
ntru
cal
culu
l cre
anţe
lor s
alar
iale
ce
urm
ează
a fi
plă
tite
şi, r
espe
ctiv,
înca
drar
ea
aces
tora
în a
num
ite p
erio
ade
de re
ferin
ţă.
Dura
ta p
entr
u ca
re u
rmea
ză s
ă se
aco
pere
cr
eanţ
ele
sala
riale
est
e, d
e re
gulă
, sup
erio
ară
în D
irect
ivă.
Dar
, cu
priv
ire la
cre
anţe
le a
fere
nte
plăţ
ii in
dem
niza
ţiei d
e co
nced
iu d
e od
ihnă
est
e su
perio
ară
Conv
enţia
, car
e st
abile
şte
o pe
rioad
ă de
min
imum
6 lu
ni (f
aţă
de 3
luni
în D
irect
ivă)
. •
În ti
mp
ce D
irect
iva
UE s
e re
feră
la o
per
ioad
ă ce
nu
poa
te fi
mai
mic
ă de
3 lu
ni p
entr
u ac
oper
irea
crea
nţel
or s
alar
iale
, leg
isla
ţia in
tern
ă st
abile
şte
un te
rmen
fix
de 3
luni
. Nu
este
însă
sta
bilit
ă şi
o
perio
adă
de re
ferin
ţă. L
a fe
l, le
gisl
aţia
naţ
iona
lă
nu s
tabi
leşt
e ni
cio
perio
adă
de 1
8 lu
ni d
in c
are
inst
ituţia
de
gara
ntar
e ar
treb
ui s
ă ac
oper
e o
perio
adă
de 8
săp
tăm
âni.
• Ca
o s
ituaţ
ie d
e ex
cepţ
ie, l
egis
laţia
naţ
iona
lă
regl
emen
teaz
ă o
perio
adă
de 1
2 lu
ni p
entr
u ca
lcul
ul c
rean
ţelo
r sal
aria
le în
caz
ul c
once
diilo
r de
odi
hnă
plăt
ite d
e că
tre a
ngaj
ator
(cee
a ce
co
ncor
dă c
u ar
t. 4
alin
. 3 d
in C
onve
nţia
OIM
).
30
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 4
TABe
lul
62.1
CON
TINU
ARE
Dire
ctiv
a 2
008/
94/C
ECo
nven
ţia O
iM n
r. 17
3 (1
992)
par
tea
a iii
-aLe
gea
nr. 2
00/2
006
şi N
orm
ele
met
odol
ogic
e de
apl
icar
e a
aces
teia
Conc
luzi
i
Art.
4 al
in. 3
Sta
tele
mem
bre
pot
stab
ili p
lafo
ane
ale
plăţ
ilor e
fect
uate
de
inst
ituţii
le d
e ga
rant
are.
Ace
stea
nu
se
pot s
itua
mai
jos
de u
n ni
vel c
ompa
tibil
din
punc
t de
vede
re s
ocia
l cu
obie
ctiv
ul
soci
al a
l dire
ctiv
ei.
Art.
7 Le
gisl
aţia
naţ
iona
lă p
oate
lim
ita s
fera
priv
ilegi
ului
cr
eanţ
elor
lucr
ător
ilor l
a o
sum
ă pr
escr
isă
care
nu
treb
uie
să
fie in
ferio
ară
unui
pra
g ac
cept
abil
din
punc
t de
vede
re s
ocia
l. Ar
t. 13
alin
. 1 C
rean
ţele
lucr
ător
ilor p
rote
jate
prin
in
term
ediu
l Fon
dulu
i de
gara
ntar
e po
t fi li
mita
te la
o s
umă
pres
cris
ă ca
re n
u tr
ebui
e să
fie
mai
mic
ă de
cât u
n pr
ag
soci
alm
ente
acc
epta
bil.
Art.
14 a
lin. 1
Sum
a to
tală
a c
rean
ţelo
r sa
laria
le s
upor
tate
din
Fon
dul d
e ga
rant
are
nu p
oate
dep
ăşi c
uant
umul
a
3 sa
larii
med
ii br
ute
pe e
cono
mie
pen
tru
fieca
re s
alar
iat.
• Am
bele
doc
umen
te (e
urop
ean
şi in
tern
aţio
nal)
sunt
în a
cord
cu
resp
ecta
rea
para
met
rulu
i ob
iect
ivul
ui/p
ragu
lui s
ocia
l. El
e la
să la
latit
u-di
nea
stat
elor
pos
ibili
tate
a st
abili
rii p
lafo
nulu
i de
plat
ă a
crea
nţel
or s
alar
iale
(spr
e a
fi ac
cept
abil
din
punc
t de
vede
re s
ocia
l).•
Obie
ctiv
ul s
ocia
l (pr
eciz
at d
e Di
rect
ivă)
şi
mut
atis
mut
andi
s pr
agul
acc
epta
bil d
in p
unct
de
vede
re s
ocia
l (pr
eciz
at d
e Co
nven
ţia O
IM) e
ste
stab
ilit d
e le
gisl
aţia
naţ
iona
lă la
3 s
alar
ii m
edii
brut
e pe
eco
nom
ie.
31
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 4
TABe
lul
62.1
CON
TINU
ARE
Dire
ctiv
a 2
008/
94/C
ECo
nven
ţia O
iM n
r. 17
3 (1
992)
par
tea
a iii
-aLe
gea
nr. 2
00/2
006
şi N
orm
ele
met
odol
ogic
e de
apl
icar
e a
aces
teia
Conc
luzi
i
Art.
5 St
atel
e m
embr
e st
abile
sc
mod
alită
ţile
de o
rgan
izar
e, fi
nanţ
are
şi
func
ţiona
re a
inst
ituţii
lor d
e ga
rant
are
cu
resp
ecta
rea,
în s
peci
al, a
urm
ătoa
relo
r pr
inci
pii:
a) p
atrim
oniu
l ins
tituţ
iilor
treb
uie
să fi
e in
depe
nden
t de
capi
talu
l de
expl
oata
re a
an
gaja
toril
or ş
i tre
buie
să
fie c
onst
ituit
în
aşa
fel î
ncât
asu
pra
aces
tuia
să
nu p
oată
fi
pus
sech
estr
u în
cur
sul u
nei p
roce
duri
de in
solv
enţă
;b)
ang
ajat
orii
treb
uie
să c
ontr
ibui
e la
fin
anţa
re, î
n m
ăsur
a în
car
e ac
east
a nu
est
e ac
oper
ită in
tegr
al d
e că
tre
auto
rităţ
ile p
ublic
e;c)
obl
igaţ
ii de
pla
tă a
inst
ituţii
lor e
xist
ă in
depe
nden
t de
înde
plin
irea
oblig
aţiil
or
de a
con
trib
ui la
fina
nţar
e.
Art.
11 M
odal
ităţil
e de
org
aniz
are,
ges
tiona
re, f
uncţ
iona
re ş
i fin
anţa
re a
inst
ituţii
lor d
e ga
ranţ
ie tr
ebui
e să
fie
stab
ilite
în
acor
d cu
art
. 2 (s
.n le
gisl
aţia
naţ
iona
lă).
Art.
3 Co
nstit
uire
a, g
estio
nare
a şi
ut
iliza
rea
Fond
ului
de
gara
ntar
e ar
e la
ba
ză u
rmăt
oare
le p
rinci
pii:
a) p
rinci
piul
con
trib
utiv
ităţii
, con
form
că
ruia
Fon
dul d
e ga
rant
are
se c
onst
ituie
pe
baz
a co
ntrib
uţiil
or d
ator
ate
de
anga
jato
ri;
b) p
rinci
piul
obl
igat
ivită
ţii, p
otriv
it că
ruia
an
gaja
torii
au,
con
form
legi
i, ob
ligaţ
ia
de a
par
ticip
a la
con
stitu
irea
Fond
ului
de
gara
ntar
e;
c) p
rinci
piul
repa
rtiţi
ei, p
e ba
za c
ărui
a fo
ndul
real
izat
se
redi
strib
uie
pent
ru
plat
a dr
eptu
rilor
sal
aria
le d
ator
ate
de
anga
jato
rii în
sta
re d
e in
solv
enţă
; d)
uni
vers
alita
tea
oblig
aţie
i de
plat
ă a
crea
nţel
or s
alar
iale
, ind
ifere
nt d
e în
depl
inire
a sa
u ne
înde
plin
irea
oblig
aţie
i de
con
trib
uţie
a a
ngaj
ator
ilor;
e) F
ondu
l de
gara
ntar
e es
te in
depe
nden
t de
resu
rsel
e ge
stio
nate
de
inst
ituţia
de
adm
inis
trar
e;
f) Fo
ndul
de
gara
ntar
e nu
poa
te fa
ce
obie
ctul
măs
urilo
r asi
gură
torii
sau
al
exec
utăr
ii si
lite.
Art.
5: R
esur
sele
fina
ncia
re a
le fo
ndul
ui
se c
onst
ituie
din
:a)
cont
ribuţ
ia a
ngaj
ator
ilor;
b)ve
nitu
ri re
prez
entâ
nd d
obân
zi, m
ajor
ări
de în
târz
iere
pen
tru
neac
hita
rea
în
term
enul
de
plat
ă a
cont
ribuţ
iei l
a Fo
ndul
de
gar
anta
re p
recu
m ş
i din
alte
sum
e pr
oven
ite d
in s
urse
adm
ise
de le
ge;
c)su
me
prov
enite
din
recu
pera
rea
debi
telo
r cre
ate
în c
ondi
ţiile
pre
zent
ei
legi
, alte
le d
ecât
cel
e pr
oven
ind
din
cont
ribuţ
iile
la F
ondu
l de
gara
ntar
e.
• Sp
re d
eose
bire
de
Dire
ctiv
a UE
, Con
venţ
ia O
IM
nu c
uprin
de o
enu
mer
are
a pr
inci
piilo
r car
e să
gu
vern
eze
cons
titui
rea
inst
ituţie
i de
gara
ntar
e,
lăsâ
ndu-
le la
latit
udin
ea s
tate
lor m
embr
e.•
Legi
slaţ
ia in
tern
ă pr
ecize
ază
că F
ondu
l de
ga-
rant
are
se c
onst
ituie
inte
gral
din
con
trib
uţiil
e an
-ga
jato
rilor
, spr
e de
oseb
ire d
e no
rma
euro
pean
ă ca
re s
tabi
leşt
e - n
u ca
o o
blig
aţie
- po
sibi
litat
ea
auto
rităţ
ilor p
ublic
e de
a c
ontr
ibui
la c
onst
ituire
a sa
.
32
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 4
TABe
lul
62.1
CON
TINU
ARE
Dire
ctiv
a 2
008/
94/C
ECo
nven
ţia O
iM n
r. 17
3 (1
992)
par
tea
a iii
-aLe
gea
nr. 2
00/2
006
şi N
orm
ele
met
odol
ogic
e de
apl
icar
e a
aces
teia
Conc
luzi
i
Art.
9 al
in. 1
În c
azul
în c
are
o în
trep
rinde
re c
are
desf
ăşoa
ră a
ctiv
ităţi
pe te
ritor
iile
a ce
l puţ
in d
ouă
stat
e m
embr
e se
află
într-
o si
tuaţ
ie d
e in
solv
enţă
în s
ensu
l art
icol
ului
2 a
linea
tul
(1),
inst
ituţia
com
pete
ntă
pent
ru p
lata
cr
eanţ
elor
nea
chita
te a
le s
alar
iaţil
or e
ste
inst
ituţia
din
sta
tul m
embr
u pe
al c
ărui
te
ritor
iu a
ceşt
ia lu
crea
ză s
au îş
i exe
rcită
de
obi
cei a
ctiv
itate
a.(2
) Ext
inde
rea
drep
turil
or lu
crăt
orilo
r sa
laria
ţi es
te s
tabi
lită
de d
rept
ul c
are
regl
emen
teaz
ă in
stitu
ţia d
e ga
rant
are
com
pete
ntă.
(3) S
tate
le m
embr
e ad
optă
măs
urile
ne
cesa
re p
entr
u a
asig
ura,
în c
azur
ile
prev
ăzut
e la
alin
eatu
l (1)
al p
reze
ntul
ui
artic
ol, c
ă la
sta
bilir
ea s
tării
de
inso
lven
ţă
a an
gaja
toru
lui î
n se
nsul
pre
zent
ei
dire
ctiv
e su
nt lu
ate
în c
onsi
dera
re
hotă
râril
e pr
onun
ţate
în c
onte
xtul
pr
oced
urilo
r de
inso
lven
ţă m
enţio
nate
la
art
icol
ul 2
alin
eatu
l (1)
, a c
ăror
de
schi
dere
a fo
st s
olic
itată
în a
lt st
at
mem
bru.
Art.
20 a
lin. 1
În c
azul
ang
ajat
orul
ui
tran
snaţ
iona
l în
star
e de
inso
lven
ţă,
stab
ilire
a cu
antu
mul
ui c
rean
ţelo
r sa
laria
le c
uven
ite s
alar
iaţil
or c
are
pres
teaz
ă în
mod
obi
şnui
t mun
că p
e te
ritor
iul R
omân
iei ş
i efe
ctua
rea
plăţ
ii ac
esto
ra s
e re
alize
ază
de a
genţ
ia
terit
oria
lă în
a c
ărei
rază
îşi d
esfă
şoar
ă ac
tivita
tea
sala
riaţii
.(2
) La
stab
ilire
a st
ării
de in
solv
enţă
se
ia în
con
side
rare
hot
ărâr
ea p
ronu
nţat
ă de
aut
orita
tea
com
pete
ntă
dint
r-un
st
at m
embr
u al
Uni
unii
Euro
pene
sau
al
Spa
ţiulu
i Eco
nom
ic E
urop
ean,
prin
ca
re s
e de
schi
de p
roce
dura
sau
, dup
ă ca
z, p
rin c
are
se c
onst
ată
că n
u ex
istă
bu
nuri
în a
vere
a de
bito
rulu
i sau
că
sunt
in
sufic
ient
e pe
ntru
a ju
stifi
ca d
esch
ider
ea
proc
edur
ii in
solv
enţe
i şi s
e pr
onun
ţă
radi
erea
ace
stui
a di
n re
gist
rul î
n ca
re
este
înm
atric
ulat
.
• Sp
re d
eose
bire
de
Conv
enţia
OIM
, în
acor
d cu
di
spoz
iţiile
eur
open
e, le
gisl
aţia
naţ
iona
lă a
re în
ve
dere
şi s
ituaţ
ia in
solv
enţe
i tra
nsfr
onta
liere
.
33
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 4
TABe
lul
62
Cu p
RIvI
Re l
A gA
RAnT
AReA
plă
ţII C
ReAn
ţelO
R pR
In In
TeRm
edIu
l un
eI In
STIT
uţII
de g
ARAn
TARe
2.2
NORM
E Ex
ISTE
NTE
ÎN L
EGIS
LAţI
A NA
ţION
ALă
CARE
SUN
T SU
PLIM
ENTA
RE F
Aţă
DE N
ORM
ELE
EURO
PENE
şI I
NTER
NAţI
ONAL
E
Lege
a nr
. 200
/200
6No
rmel
e m
etod
olog
ice
Conc
luzi
i
Art.
7 An
gaja
torii
au
oblig
aţia
de
a pl
ăti l
unar
o c
ontr
ibuţ
ie la
Fon
dul
de g
aran
tare
în c
otă
de 0
,25%
apl
icat
ă as
upra
sum
ei v
enitu
rilor
ca
re c
onst
ituie
baz
a de
cal
cul a
con
trib
uţie
i ind
ivid
uale
la b
uget
ul
asig
urăr
ilor p
entr
u şo
maj
real
izat
e de
sal
aria
ţii în
cadr
aţi c
u co
ntra
ct
indi
vidu
al d
e m
uncă
, pot
rivit
legi
i.
Art.
1 al
in. 1
Cot
a co
ntrib
uţie
i la
Fond
ul d
e ga
rant
are
pent
ru p
lata
cr
eanţ
elor
sal
aria
le, d
enum
it în
con
tinua
re F
ondu
l de
gara
ntar
e,
dato
rată
de
anga
jato
ri po
triv
it ar
t. 7
alin
. (1)
din
lege
, se
aplic
ă as
upra
su
mei
ven
ituril
or c
are
cons
titui
e, p
otriv
it pr
eved
erilo
r leg
ale,
baz
a de
ca
lcul
a c
ontr
ibuţ
iei i
ndiv
idua
le la
bug
etul
asi
gură
rilor
pen
tru
şom
aj
real
izat
e de
sal
aria
ţii în
cadr
aţi c
u co
ntra
ct in
divi
dual
de
mun
că, p
otriv
it le
gii.
Art.
2 al
in. 1
Baz
a lu
nară
de
calc
ul a
supr
a că
reia
(...)
dat
orea
ză
cont
ribuţ
ia la
bug
etul
asi
gură
rilor
pen
tru
şom
aj e
ste
cea
prev
ăzut
ă la
art
. 14
din
Norm
ele
met
odol
ogic
e de
apl
icar
e a
Legi
i nr.
76/2
002
priv
ind
sist
emul
asi
gură
rilor
pen
tru
şom
aj ş
i stim
ular
ea o
cupă
rii
forţ
ei d
e m
uncă
, apr
obat
e pr
in H
otăr
ârea
Guv
ernu
lui n
r. 17
4/20
02, c
u m
odifi
căril
e şi
com
plet
ările
ulte
rioar
e.
Alin
. 2 C
ota
cont
ribuţ
iei d
ator
ate
de a
ngaj
ator
ii pr
evăz
uţi l
a ar
t. 7
alin
. (1
) din
lege
la b
uget
ul a
sigu
răril
or p
entr
u şo
maj
est
e ce
a st
abili
tă p
rin
lege
a bu
getu
lui a
sigu
răril
or s
ocia
le d
e st
at, p
otriv
it ar
t. 29
din
Leg
ea
nr. 7
6/20
02 p
rivin
d si
stem
ul a
sigu
răril
or p
entr
u şo
maj
şi s
timul
area
oc
upăr
ii fo
rţei
de
mun
că, c
u m
odifi
căril
e şi
com
plet
ările
ulte
rioar
e.
• Le
gisl
aţia
naţ
iona
lă c
uprin
de, î
n pl
us fa
ţă d
e re
glem
entă
rile
euro
pene
şi i
nter
naţio
nale
, nor
me
conc
rete
pr
ivin
d co
nstit
uire
a şi
util
izar
ea F
ondu
lui d
e ga
rant
are,
ca
re s
-au
dove
dit a
fi e
xtre
m d
e ut
ile în
pra
ctic
ă.
34
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 4
TABe
lul
62.
2 CO
NTIN
UARE
Lege
a nr
. 200
/200
6No
rmel
e m
etod
olog
ice
Conc
luzi
i
Art.
15 a
lin. 1
Cre
anţe
le s
alar
iale
pre
văzu
te la
art
. 13
alin
. 1 li
t. a,
c, d
şi
e s
e su
port
ă pe
o p
erio
adă
de 3
luni
cal
enda
ristic
e.Al
in. 2
Per
ioad
a pr
evăz
ută
la a
lin. 1
est
e pe
rioad
a an
terio
ară
date
i la
care
se
solic
ită a
cord
area
dre
ptur
ilor ş
i pre
cede
sau
suc
cedă
dat
ei
desc
hide
rii p
roce
durii
inso
lven
ţei.
Alin
. 3 O
altă
sol
icita
re p
rivin
d pl
ata
crea
nţel
or s
alar
iale
poa
te fi
fă
cută
num
ai d
acă
perio
ada
prev
ăzut
ă la
alin
. 2 e
ste
mai
mic
ă de
3
luni
.
Art.
7 al
in. 1
În s
ituaţ
ia în
car
e cr
eanţ
ele
sala
riaţil
or a
ngaj
ator
ului
în
star
e de
inso
lven
ţă s
unt a
nter
ioar
e lu
nii î
n ca
re s
-a d
esch
is p
roce
dura
in
solv
enţe
i, pe
rioad
a de
3 lu
ni c
alen
daris
tice
prev
ăzut
ă la
art
. 15
alin
. 1
din
lege
pre
cede
dat
ei d
esch
ider
ii pr
oced
urii.
Alin
. 2 În
situ
aţia
în c
are
crea
nţel
e sa
laria
ţilor
ang
ajat
orul
ui în
sta
re
de in
solv
enţă
sun
t ulte
rioar
e lu
nii î
n ca
re s
-a d
esch
is p
roce
dura
in
solv
enţe
i per
ioad
a pr
evăz
ută
la a
rt. 1
5 al
in. 1
din
lege
suc
cede
dat
ei
desc
hide
rii p
roce
durii
.Ar
t. 8
Crea
nţel
e sa
laria
le s
olic
itate
în c
ondi
ţiile
pre
văzu
te d
e ar
t. 15
al
in. 3
din
lege
se
supo
rtă
pe p
erio
ada
răm
asă
până
la e
xpira
rea
perio
adei
pre
văzu
te la
art
. 15
alin
. 1 d
in le
ge.
Art.
19 a
lin. 1
Sta
bilir
ea c
uant
umul
ui c
rean
ţelo
r sal
aria
le c
uven
ite
sala
riaţil
or ş
i efe
ctua
rea
plăţ
ii ac
esto
ra s
e re
alize
ază
de a
genţ
iile
terit
oria
le d
e oc
upar
e a
forţ
ei d
e m
uncă
în a
căr
ei ra
ză s
e afl
ă se
diul
, do
mic
iliul
sau
reşe
dinţ
a an
gaja
toru
lui.
Art.
14 a
lin. 1
În c
azul
în c
are
cuan
tum
ul c
rean
ţelo
r sal
aria
le a
fere
nte
unui
sal
aria
t car
e re
zultă
din
situ
aţia
pre
văzu
tă la
art
. 10
alin
. 1
lit. c
est
e m
ai m
ic d
e 3
sala
rii m
edii
brut
e pe
eco
nom
ie, c
uant
umul
cr
eanţ
elor
sal
aria
le s
upor
tate
din
fond
ul d
e ga
rant
are
va fi
ega
l cu
cel
evid
enţia
t în
situ
aţia
pre
văzu
tă la
art
. 10
alin
. 1 li
t. c.
Alin
. 2 În
caz
ul în
car
e cu
antu
mul
cre
anţe
lor s
alar
iale
afe
rent
e un
ui
sala
riat,
care
rezu
ltă d
in s
ituaţ
ia p
revă
zută
la a
rt. 1
0 al
in. 1
lit.
c es
te
mai
mar
e de
3 s
alar
ii m
edii
brut
e pe
eco
nom
ie, c
uant
umul
cre
anţe
lor
sala
riale
sup
orta
te d
in fo
ndul
de
gara
ntar
e va
fi e
gal c
u 3
sala
rii m
edii
brut
e pe
eco
nom
ie.
35
5.
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CApiTOL 5
Opiniile partenerilor socialiDin dorinţa de a surprinde cât mai corect efectele aplicării dispoziţiilor legale în materie cu privire la creanţele salariale s-a procedat la consultarea unora dintre partenerii sociali reprezentativi la nivel naţional.14
5.1 punctul de vedere al organizaţiilor sindicale
a) Iniţiativa legislativă este apreciată pozitiv datorită protecţiei oferite salariaţilor care, în acest mod, îşi văd, teoretic, acoperite creanţele salariale dintr-un fond special constituit.
b) Perioada pentru care se acoperă plata creanţelor salariale din resursele financiare ale Fondului de garantare, respectiv cea de 3 luni calendaristice, răspunde parţial nevoilor salariaţilor creditori, în măsura în care debitele angajatorilor nu exced acesteia. Se apreciază că acest plafon ar fi necesar să fie majorat în viitor.
c) Calcularea perioadei de 3 luni pentru care se suportă plata creanţelor salariale în zile calendaristice iar nu lucrătoare este de natură să-i avantajeze pe salariaţi, ţinând cont de faptul că, de regulă, drepturile salariale de care aceştia beneficiază se calculează pe zile lucrătoare (şi nu calendaristice).
d) Procedura instituită de lege pentru achitarea creanţelor salariale din Fondul de garantare este extrem de anevoioasă, aceasta presupunând:
- pe lângă formularea unei cereri şi depunerea unor documente enumerate exhaustiv şi parcurgerea unei perioade de 45 de zile până la momentul pronunţării unei soluţii referitoare la achitarea sau neachitarea contravalorii creanţelor salariale;
- introducerea cererii, cu prioritate, de către administratorul sau lichidatorul averii angajatorului debitor şi, doar în subsidiar, de către salariaţi sau de către organizaţiile reprezentative ale acestora, fapt de natură a situa pe o poziţie inferioară persoanele direct interesate în achitarea creanţelor salariale.
5.2 punctul de vedere al organizaţiilor patronale15
a) Contribuţia aferentă constituirii Fondului de garantare în cuantum de 0,25%, nu reprezintă, în momentul de faţă, o cheltuială suplimentară instituită în sarcina angajatorilor – dat fiind faptul că acest procent se deduce din contribuţia de şomaj - ci o modalitate de protecţie a acestora în momentul declanşării procedurii insolvenţei.
Faptul că obligaţia de plată de către Fondul de garantare a contravalorii creanţelor salariale există independent de achitarea sau neachitarea de către angajatori a contribuţiei legale de 0,25%, îi prejudiciază grav pe angajatorii care-şi achită întocmai şi la timp obligaţiile pecuniare faţă de Fond. În plus, nereglementarea unei sancţiuni mai grave în cazul neîndeplinirii obligaţiei legale de a contribui la constituirea Fondului de garantare, nu asigură un mijloc eficient de constrângere a angajatorilor, dat fiind faptul că, în prezent, în cazul săvârşirii acestei fapte intervine numai obligaţia de plată a majorărilor de întârziere.
14 Opiniaacestorconfederaţii sindicale reprezentative lanivelnaţional (BloculNaţionalSindical,CartelALFA,ConfederaţiaSindicatelorDemocraticedinRomânia,Meridianşi„Frăţia”)afostexprimatdereprezentanţiiDepartamentelorjuridicedincadrulacestorstructuri.15 Opiniaunoradintreconfederaţiipatronalereprezentative lanivelnaţional(AsociaţiaNaţionalăaAntreprenorilorDeConstrucţii; ConsiliulNaţional al ÎntreprinderilorMici şiMijlociiDinRomânia;ConsiliulNaţionalalPatronatuluiRomân)afostexprimatădereprezentanţidincadrulacestorstructuri.
37
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | CONCLUZii
Concluzii
Între Convenţia OIM nr. 173 (1992), Regulamentul CE nr. 1436/2000 şi Directiva 2008/94/CE există, ca regulă, o concordanţă.
Concomitent, există şi reglementări care se deosebesc între ele. Explicaţiile rezidă atât în caracterul deosebit al celor două organizaţii şi în sfera de cuprindere, diferită, ca membri, a statelor (cu nivele de dezvoltare deosebite şi tradiţii de legiferare specifice), cât şi în decalajul în timp al adoptării reglementărilor în cauză (Convenţia OIM în 1992; Regulamentul CE nr. 1346 în 2000 iar Directiva, versiunea consolidată, în 2008).
Sunt reglementări din Directiva 2008/94/CE mai favorabile decât cele cuprinse în Convenţia OIM nr. 173 (1992) – respectiv, cele referitoare la domeniul de aplicare şi cele referitoare la durata pentru care urmează să se acopere creanţele salariale (cu excepţia creanţelor aferente concediilor de odihnă neplătite).
Se impune însă o menţiune esenţială: Convenţia OIM nr. 173 (1992) nu opreşte statul care o ratifică să reglementeze drepturile salariaţilor în materie, la un nivel superior prescripţiilor sale (şi, ca urmare, să se atingă, atunci când este cazul, nivelul din Directiva 2008/94/CE). Aşadar, pe de o parte, dacă prin ipoteză, Convenţia OIM nr. 173 (1992) ar fi ratificată nu înseamnă că prin legislaţia naţională nu s-ar putea respecta, în continuare, nivelele stabilite prin Directiva 2008/94/CE. Pe de altă parte, Convenţia OIM nr. 173 (1992) cuprinde o serie de reglementări mai favorabile salariaţilor decât cele din reglementările UE. Ne referim la:
• obligaţia statelor – statuată expres – de a consulta organizaţiile sindicale şi patronale reprezentative pentru stabilirea categoriilor de persoane ce pot fi excluse de la aplicarea dispoziţiilor referitoare la plata creanţelor salariale în caz de insolvenţă;
• existenţa unor categorii suplimentară de creanţe ce urmează a fi acoperite (alte concedii plătite decât concediului de odihnă);
• absenţa enumerării tipurilor de contracte individuale de muncă avute în vedere, dându-se astfel posibilitatea ca în viitor – concordant cu cerinţele flexisecurităţii – să poată fi adăugate (integrate) şi alte tipuri noi de contracte individuale de muncă.
ţinând seama de toate acestea, apreciem că ar fi necesar şi util ca - potrivit Legii nr. 109/1997,16 Consiliul Economic şi Social să propună autorităţilor de decizie ale statului ratificarea Convenţiei OIM nr. 173 (1992). Ulterior, de lege ferenda ar trebui aduse modificările corespunzătoare Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale.
În opinia noastră, ca o concluzie finală se poate aprecia că nu se poate susţine inutilitatea ratificării Convenţiei OIM nr. 173 (1992) deoarece legislaţia internă este deja aliniată la Directiva nr. 2008/94/CE. Apare evident faptul că ratificarea Convenţiei ar fi în avantajul salariaţilor, al partenerilor sociali şi ar determina o claritate superioară a legislaţiei în materie.
16 PublicatăînMonitorulOficialalRomâniei,parteaI,nr.141din7iulie1997,cumodificărileşicompletărileulterioare.
39
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | bibLiOGRAfiE
Bibliografie
Coface Romania, 2009. Studyregarding thesituationof the insolvencies fromRomaniaduring thefirst Semester of 2009. [Online] Available at: http://www.coface.ro/CofacePortal/ShowBinary/BEA%20Repository/RO/en_EN/documents/Stydyinsolvency [Accessed 12 November 2010].
Coface Romania, 2010. StudyontheStatusofInsolvenciesinRomaniainthefirstSemesterof2010. [Online] Available at: http://www.coface.ro/CofacePortal/ShowBinary/BEA%20Repository/RO/en_EN/images/st%20fal2010 [Accessed 12 November 2010].
Contractul Colectiv de munca unic la nivel national 2007 – 2010. MonitoruloficialalRomaniei, V (5), 29 january 2007.
Duccase, M., Roset, A. & Tholy, L., 2003. Code annoté européen du travail. GroupeRevueFiduciare.
Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale. Monitorul oficial alRomaniei, I (1038), 28 December 2006.
Lardy-Pelissier, B., j, P., Roset, S. & Tholy, L., 2009. LenouveauCodedetravailannoté. 29th ed. Paris: Groupe Revue Fiduciaire.
Legea 200/2006 privind constituirea si utilizarea fondului de garantare pentru plata creantelor salariale. MonitoruloficialalRomaniei, I (453), 21 May 2006.
Legea 85/2006 privind procedura insolventei. MonitoruloficialalRomaniei, I (359), 21 April 2006.
Milieu LTD & Europa Institut, University of Edinburgh, 2008. ConformitystudiesofMemberStates’national implementation, Final Report I, Directive 2004/38/EC, Horizontal Synthesis Report. [Online] Available at: http://ec.europa.eu/justice/doc_centre/citizenship/movement/doc/horizontal_synthesis_report_en.pdf [Accessed 12 November 2010].
Privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social, 109/1997. Monitorul oficial alRomaniei. I (141), 7 july 1997.
Rosu, I., 2003. Noul Cod al Muncii. RevistaRomanadeDreptulMuncii, (3).
Stefanescu, I.T., 2006. Incetarea contractuilui individual de munca in baza art. 86 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei. RevistaRomanadeDreptulMuncii, 02.
Ticlea, A., 2009. Tratatdedreptulmuncii,EditiaaIII-a. Bucharest: Universul juridic.
Tinca, O., 2005. Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale. RevistadeDreptComercial, 1, pp.51-59.
Turcu, I., 2006. Tratatdeinsolvenţă. Bucharest: C.H. Beck.
40
CREANŢELE SALARiAŢiLOR ÎN CAZUL iNSOLVENŢEi ANGAJATORULUi | bibLiOGRAfiE
Voiculescu, N., 2003. Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale si protectia salariatilor in cazul insolvabilitatii angajatorului in Dreptul Comunitar si jurisprudenta Curtii Europene de justitie. RevistaRomanadeDreptulMuncii, (1), pp.33-36.
Voiculescu, N., 2006. Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale si protectia salariatilor in cazul insolvabilitatii angajatorului legislatia nationala si comunitara. RevistaRomanadeDreptulMuncii, (2).