Download - Caiet de Practica - Comuna Bunesti, Suceava
Scurt istoric
Comuna Bunesti este situate la 17 km de municipiul Suceava-resedinta de judet si la 7 km de municipiul Falticeni.
Ea se invecineaza cu urmatoarele localitati: Nord cu comuna Bosanci; Sud cu comuna Radaseni si municipiul Falticeni; Est cu comuna Pleesesti si parte din comuna Hartop; Vest cu parte din comuna Radaseni si comuna Bosanci;
Satul Bunesti este partial asezat pe paraul Bunestiului(al granite)si care in acele vremuri a despartit satul Bunesti in doua parti,una a imperiului Austro-ungar si alta a Romaniei. Au ramas doua constructii din acea perioada care se mentin si care se gasesc,Primaria Bunesti,caminul Cultural Bunesti si Biblioteca Comunala.Starea constructiilor fiind buna,suferind pe parcurs unele modificari adaptabile scopului de folosinta. Prima biserica ce s-a construit aici pe locul putin mai sus de actual biserica,a fost biserica cu hramul Sf.Mucenic Haralambie,construita din lemn de dimensiuni mici,pe vremuri decalarata monument istoric,ctitor fiind Vasile Ciurea si a existat pana la primul razboi mondial. Populatia comunei a avut legaturi directe cu municiipile Falticeni si Suceava,in scopul rezolvarii problemelor economice si administrative.Dupa impartirea teritoriala din 1968,comuna Bunesti este compusa din satele:Bunesti(resedinta de comuna),Petia,Uncesti si Podeni Ses. Conform datelor statistice rezultate de la directia de statistica a judetului Suceava,populatia comunei Bunesti este de 2700locuitori,din care 1374 sunt barbati si 1326 sunt femei.
SATUL TOTAL
BARBATI FEMEI
Bunesti 640 323 317Podeni 475 240 235Podeni-Ses 34 18 16Petia 843 431 412Uncesti 708 362 346
Totalul locuitori 2700 1374 1326
I Prezentarea obiectului de activitate si domeniul in care se incadreaza
Administratia publica in unitatile adiministrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor descentralizarii,autonomiei locale,deconcentrarii serviciilor publice,eligibilitatii autoritatiilor administratiei publice locale,legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit. Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solution si de a gestiona,in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta,treburie publice,in conditiile legii. Acest drept se exercita de consilile locale si primari,precum si de consiliile judetene si presedintii acestor autoritatii ale administratiei publice locale alesi prin vot universal,egal,direct si liber exprimat. Autonomia locala este numai administrative si financiara,fiind exercitata pe baza si limitele prevazute de lege.Ea priveste organizarea,functionarea,competentele si atributiile,precum si gestionarea resurselor care potrivit legii apartin comunei,orasului,minicipiului sau judetului. Raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale din commune,orase si municipii si autoritatiile administratiei publice de la nivelul judetean se bazeaza pe principiile autonomiei,legalitatii,responsabilitatii,cooperari si solodaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet. Autoritatile administratiei publice locale administreaza,dupa caz,dispun de resursele financiare,precum si de bunurile proprietate publica sau private ale comunelor,oraselor,municipiilor si judetelor,in conformitate cu principiul autonomiei locale. Unitatile administrative-teritoriale au dreptul ca,in limitele competentelor autoritatilor lor deliberative si executive,sa coopereze si sa se asocieze si cu unitati administrative-teritoriale din strainatate,in conditiile legii,prin hotarari ale consiliilor locale sau consiliilor judetene,dupa caz. Consiliile judetene pot initia si derula programe judetene de dezvoltare,finantate din bugetul local al judetului si prevazute distinct in cadrul acestuia. Consiliile locale si primarii se aleg in conditiile prevazut de lege pentru alegerea autoritatiilor administratiei publice locale. Alesii locali sunt primarul si consilierii locali
Consiliile locale si primarii functioneaza ca autoritatii ale administratiei publice locale si rezolva treburile publice din commune,orase si municipii,in conditiile legii. In scopul asigurarii autonomiei locale,autoritatile administratiei publice locale au dreptul sa instituie sis a perceapa impozite si taxe locale,sa elaboreze si sa aprobe bugetele locale ale comunelor,oraselor,municipiilor si judetelor,in conditiile legii. Numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabileste prin ordin al prefectuluiIn functie de numarul de locuitori ai comunei,oras,municipiu,raportat de Institutul National de Statistica la data de 1 ianuarie a anului in curs sau,dupa caz,la data de 1iulie a anului care precede alegerile,dupa cum urmeaza.
Numarul de locuitori a comunei/oras
Numar consilieri
Pana la 1.500 9Intre 1.501-3.000 11Intre 3.001-5.000 13Intre 5.001-10.000 15Intre 10.001-20.000 17Intre 20.001-50.000 19Intre 50.001-100.000 21Intre 100.001-200.000 23Intre 200.001-400.000 27Peste 400.000 31
Constituirea consiliilor locale se face in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor,dupa indeplinirea prevederilor art.38 alin(1)si (11)din Legea nr.334/2006 privind finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale,cu modificarile si completarile ulterioare.Convocarea consilierilor declarati alesi pentru sedinta de constituire se face de catre prefect.Sedinta este legala constituita daca participa cel putin doua traimi din numarul consilierilor alesi.Pentru validarea mandatelor,consiliile locale aleg prin vot deschis,dintre membrii lor,pe intreaga durata a mandatului,o comisie de validare alcatuita din 3-5consilieri. Consilierii locali ale caror mandate au fost validate depun in fata consiliului local urmatorul juramant in limba romana.
“Jur sa respect Constitutia si legile tarii si sa fac,cu buna credinta,tot ce imi sta in puterile si priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei/oras…Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”.Consilierii locali care refuza sa depuna juramantul sunt considerati demisionati de drept. Consiliul local are initiative si hotaraste in conditiile legii,in toate problemele de interes local,cu exceptia celor care sunt date prin lege in competent altor autoritati ale administratiei publice locale sau central. Dintre atributiile principale ale consiliului local stabilite prin Legea nr.215/2001-Legea administratiei publice locale amintim:
Allege din randul consilierilor viceprimarul,stabileste in limitele normelor legale,numarul de personae din aparatul propriu;
Aproba statutul comunei precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului;
Aproba bugetul local,imprumuturile,virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare,aproba contul de incheiere a exercitarii titlului bugetar,stabileste impozitele si taxele locale,precum si taxele special in conditiile legii;
Aproba,la propunerea primarului,in conditiile legii,organigrama,statutul de functii,numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate ale institutiilor si servicilor publice,precum si ale regulilor autonome de interes local;
Administreaza domeniul public si privat al comunei; Infiinteaza institutii publice,societati comerciale si servicii publice de interes
local; Analizeaza si aproba in conditiile legii,documentatiile tehnico-economice
pentru lucrarile de investitii de interes local si asigura conditii necesare reactualizarii acestora;etc
In exercitarea atributilor ce ii revin,consiliul local adopta hotarari cu votul majoritatii membriilor prezenti,in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate. Hotararile cu character normative devin obligatorii si produc effect de la data aducerii la cunostinta publica,iar cele individuale,de la data comunicarii. Consilierii raspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac parte,sau dupa caz,in nume propriu pentru activitatea desfasurata in exercitarea mandatului,precum si pentru hotararile pe care le-au votat. Dupa constituirea consiliului local isi organizeaza comisii de specialitate,pe principalele domenii de activitate.
Consiliul local al comunei Bunesti este format din 11 consileri,impartiti in trei comisii de specialitate:
Comisia pentru programe de dezvoltare economic-sociala,buget,finante,administrarea domeniului public si privat al comunei,agricultura sigospodarie comunala.Cuprinde 5 consilieri avand urmatoarea component:
Dolcean A.Ioan Dolceanu C.Ioan Gafincu Constantin Mierlea Gheorghe Pascovici Vasile
Comisia pentru administratie publica locala,juridical,urbanism si amenajarea teritoriului,apararea ordinii si linistii publice,a drepturilor cetatenilor.Cuprinde 3consilieri:
Lucaci Mihai Paiusi Ioan Morosanu Constantin
Comisia pentru invatamant,sanatate si familie,munca si protective sociala,protectia mediului activitatii social-culturale,culte,turism,activitati sportive si de agreement.Consilieri sunt:
Dimitrie Laurentiu-Catalin Gumina Mihai Beraru Vasile
Aceasta hotarare este inregistrata in registru cu nr.30 in 18.06.2008.Dintre atributiile principal ale primarului,stabilite prin Legea nr 215/2001-Legea administratiei publice locale,amintin:
Asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor,a prevederilor Constitutiei,precum si punerea in aplicare a legilor;
Asigura aducerea la indeplinire a hotararilor Consiliului local.In situatia in care apreciaza ca o hotarare este ilegala,in termen de 3 zile de la adoptare,il sesizeaza pe prefect;
Intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiilor bugetare si le supune spre aborbare consiliului local;
Exercita functia de ordonator principal de credite; Asigura ordinea publica si linistea locuitorilor;
Ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitatii si il supune spre aprobarea consiliului local;
Conduce serviciile publice locale si asigura functionarea serviciilor de stare civila si de autoritate tutelara;
Supravegheaza realizarea masurilor de asistenta si de ajutor social; Indeplineste functia de ofiter de stare civila; Propune consiliului local spre aprobare,in conditiile
legii,organigrama,statul de functii,numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate;
Raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat al comunei;etc.
Primarul reprezinta unitatea administrative-teritoriala in relatiile cu alte autoritati publice,cu persoanele fizice sau juridice,romane sau straine,precum si in justitie. Semnul distinctiv al primarului este o esarfa in culorile drapelului national al Romaniei. Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea juramantului de catre primarul nou ales.Mandatul primarului poate fi prelungit,prin lege organic,in caz de razboi,calamitate naturala,dezastru.El inceteaza de drept in conditiile legii statului alesilor locali,precum si in urmatoarele situatii:a)daca acesta se afla in imposibilitatea exercitarii functiei datorita unei boli grave,certificate,care nu permite desfasurarea activitatii in bune conditii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic.b)daca acesta nu isi exercita,in mod nejustificat mandatul timp de 45 de zile consecutive. Mandatul primarului inceteaza ca urmare a rezultatului unui referendum local avand ca obiect demiterea acestuia,organizat in conditiile legii conform procedurii prevazute la art.55 alin(3)-(7).
IIOrganizarea interioara a institutiei Consiliul local al comunei Bunesti,judetul Suceava,in baza prevederilor art.38,(1),(2)lit.e din Legea 215/2001-Legea administratiei publice locale a aprobat Hotararea nr.39/2.012.2005 privind Regulamentul de Ordine Interioara a Primariei comunei Bunesti,judetul Suceava. Conform continutului regulamentului mai sus mentionat activitatea este structurata pe urmatoarele compartimente:
Compartimentul juridic; Compartimentul auditor; Compartimentul financiar contabil; Compartimentul Gospodarire Deservire; Compartimentul urbanism,gestiunea teritoriului,a populatiei si gospodariilor; Compartimentul asistenta sociala si autoritate tutelara; Compartimentul informatics; Biblioteca;
Primarul,in calitatea sa de sef al administratiei publice locale,raspunde de intreaga activitate din primarie potrivit competentelor stabilite de lege.
Relaţiile dintre compartimentele Aparatului propriu al Consiliului local
În relaţiile dintre Consiliul local al comunei Bunesti, ca autoritate deliberativă şi
Primar, ca autoritate executivă nu există raporturi de subordonare, se formeaza numai relaţii
de colaborare.
Principalele tipuri de relaţii funcţionale şi modul de stabilire al acestora se prezintă astfel:
A Relaţii de autoritate ierarhice:
subordonarea viceprimarului faţă de primar
subordonarea directorilor executivi şi şefilor serviciilor independente faţă de primar şi
după caz, faţă de viceprimar sau faţă de secretaru comunei Bunesti, în limita
competenţelor stabilite de legislaţia în vigoare, a dispoziţiilor primarului şi a structurii
organizatorice
subordonarea şefilor de servici faţă de directorii executivi – după caz
subordonarea personalului de execuţie faţă de directorul executiv, şeful de serviciu,
birou sau compartiment după caz.
B Relaţii de autoritate funcţionale:
Se stabilesc de către compartimentele de specialitate din structura organizatorică a
Primăriei comunei Bunesti cu serviciile publice şi instituţiile publice din subordinea
Consiliului local, precum şi cu regiile autonome şi societăţile comerciale din subordinea
Consiliului local Bunesti sau la care acesta este acţionar, în conformitate cu obiectul de
activitate, atribuţiile specifice fiecărui compartiment sau competenţele acordate prin dispoziţia
Primarului şi în limitele prevederilor legale.
C Relaţii de cooperare:
Se stabilesc între compartimentele din structura organizatorică a Primăriei comunei
Bunesti sau între acestea şi compartimentele corespondente din cadrul unităţilor subordonate
Consiliului local Bunesti sau la care acesta este acţionar.
Se stabilesc între compartimentele din structura organizatorică a Primăriei comunei
Bunesti şi compartimente similare din celelalte structuri ale administraţiei centrale sau locale,
O.N.G.-uri etc. din ţară sau din străinătate. Aceste relaţii de cooperare exterioară se stabilesc
numai în limitele atribuţiilor compartimentului sau a competenţele acordate prin dispoziţia
Primarului sau hotărârilor Consiliului local Bunesti.
D Relaţii de reprezentare:
În limitele legislaţiei în vigoare şi a mandatului acordat prin dispoziţie de Primar,
Viceprimar, Secretarul comunei sau personalul compartimentelor din structura organizatorică
reprezintă Primăria comunei Bunesti în relaţiile cu celelalte structuri ale administraţiei
centrale sau locale, organisme, O.N.G.-uri etc. din ţară sau străinătate.
E Relaţii de inspecţie şi control:
Se stabilesc între compartimentele specilizate în inspecţie şi control ( Direcţia
economico-financiară ), personalul mandatat prin dispoziţia Primarului, care desfăşoară
activităţi supuse inspecţiei şi controlului, conform competenţelor stabilite prin Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001 republicată sau prin alte prevederi legale în vigoare.
Atribuţiile Stării civile
Compartimentul de stare civilă din cadrul aparatului propriu al Consiliului local a
comunei Bunesti înregistreză actele şi faptele de stare civilă în registrele de naştere, căsătorie
şi decese şi eliberează certificatele de stare civilă, asigură oficierea căsătoriei de către ofiţerii
de stare civilă în condiţiile legii, întocmeşte buletinele statistice de naştere, căsătorie şi deces
şi le comunică Direcţiei judeţene de statistică, comunică organelor prevăzute de lege orice
modificare intervenită în starea civilă a unei persoane, efectuează menţiuni despre retragerea
sau renunţarea la cetăţenia română, înaintează organelor locale de poliţie şi centrului militar
judeţean actele de identitate şi livretele militare ale celor decedaţi, primeşte cereri de
schimbare a numelui pe cale administrativă şi înaintează organului de poliţie dosarele
respective, asigură securitatea certificatelor de stare civilă, păstrarea şi conservarea registrelor
şi a celorlalte documente de stare civilă, înaintează după completare registrele de stare civilă
exemplarul II la Consiliul judeţean Suceava, asigură întocmirea anexelor pentru deschiderea
procedurii succesorale, sesizează organele de poliţie asupra eventualelor cazuri de dispariţie a
certificatelor de stare civilă, întocmeşte livretul de familie şi efectuează lucrări de registratură
şi arhivare a actelor de stare civilă (art.17 alin 3 din Regulamentul de organizare şi funcţionare
pentru aparatul propriu al Consiliului local al comunei Bunesti).
În ceea ce priveşte activitatea de înregistrare a naşterilor, starea civilă, primeşte
declaraţiile şi actele primare care stau la baza înregistrării naşterii, înregistrarea după
identificarea persoanelor şi verificarea autenticităţii documentelor prezentate, completează
actele de naştere în registrele de stare civilă pentru nou născuţi, completează certificatele de
naştere pentru actele de naştere înregistrate în registrele de stare civilă pentru nou născuţi şi
eliberarea lor solicitanţilor, îndosariază declaraţiile de naştere în ordine cronologică şi
depunerea lor în arhiva de documente primare de stare civilă, completează actele de naştere ca
urmare a înregistrării sentinţelor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile de adopţie ale
copiilor şi eliberarea certificatelor corespunzătoare, completează comunicările de menţiuni
pentru copiii adoptaţi şi transmiterea spre operare la primăriile locurilor de naştere în termen
de 10 zile; operarea respectivelor menţiuni în registrele pentru născuţi ale comunei Bunesti şi
născuţi în comuna Bunesti, transmiterea apoi spre operare şi la exemplarul II aflat la Consiliul
judeţean Suceava, completează actele de naştere pentru înregistrarea copilului găsit şi
eliberarea certificatelor de naştere corespunzătoare, completează actele de naştere ca urmare a
sentinţelor de judecată, de înregistrare tardivă a naşterii, rămase definitive şi irevocabile şi
eliberarea certificatelor de naştere corespunzătoare, completează actele de naştere ca urmare a
aprobării Direcţiei Generale de Evidenţă Informatizată a Persoanei – Serviciul Central de
Stare Civilă Bucureşti – a persoanelor a căror naştere s-a produs în străinătate şi a fost
înregistrată la autoritatea publică administrativ teritorială de pe teritoriul statului respectiv şi
eliberarea certificatelor de naştere corespunzătoare, completează şi transmite lunar, la Direcţia
Statistică Judeţeană, a buletinelor statistice pentru născuţi.Pentru copiii adoptaţi, atribuie
codurile numerice personale pentru nou-născuţi, încomuna Bunesti, pe baza datelor înscrise în
actul de naştere şi întocmeşte opis-ul alfabetic, pentru nou-născuţi din comuna Bunesti
înregistraţi anual în registrele de stare civilă.
În ceea ce priveşte activitatea de înregistrare a căsătoriilor, starea civilă primeşte şi
înregistrează declaraţiile de căsătorie date de către soţi în faţa ofiţerului de stare civilă,
identificarea persoanelor şi verificarea legalităţii documentelor necesare, programează
oficierea căsătoriei conform legii 119/1996 republicată şi afişarea în extras, conform legii
23/1999, a declaraţiei de căsătorie,încheie căsătorii de către ofiţerul de stare civilă conform
programării stabilite şi semnate de către ambii soţi şi ofiţerul de stare civilă, la sediul stării
civile pe raza administrativ teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa unul dintre viitorii
soţi, întocmeşte actele de căsătorie în registrele de stare civilă pentru căsătorii, după luarea
consimţământului ambilor soţi, eliberează certificatul de căsătorie în urma oficierii,
completeză şi transmite buletinele statistice de căsătorie la Direcţia Judeţeană de Statistică,
îndosariază declaraţiile de căsătorie, le transcrie în ordine cronologică şi le depune în arhiva
de acte primare de stare civilă, completează şi transmite comunicările de menţiuni de căsătorie
la primăriile locurilor de naştere ale viitorilor soţi, în termen de 10 zile de la oficierea
căsătoriei, primeşte dosarele cetăţenilor ale căror acte s-au produs şi înregistrat în strainătate
pentru transcrierea şi transmiterea spre soluţionare Poliţiei comunei Bunesti, înscrie aprobările
de transcriere date de D.G.E.I.P. – Bucureşti – Ministernul de Interne pentru întocmirea
actelor de căsătorie în registrele de stare civilă pentru căsătorii ale comunei Bunesti şi
eliberarea certificatelor de căsătorie corespunzătoare, completează extrasele de pe actele de
căsătorie în cazul în care unul dintre soţi este cetăţean străin şi transmiterea Poliţiei judeţului
Suceava, Serviciul Paşapoarte precum şi D.G.E.I.P. – Bucureşti – Ministernul de Interne,
eliberează certificatele de căsătorie în cazuri de pierdere sau deteriorare după identificarea
solicitantului.
În ceea ce priveşte activitatea de înregistrare a deceselor, starea civilă primeşte şi
înregistrează declaraţiile de deces procedând la identificarea declaranţilor şi verificând actele
prezentate, completează actele de deces în registrele de stare civilă pentru decedaţi în două
exemplare şi elibereză certificatele de deces corespunzătoare declaranţilor, eliberează
adeverinţa de înhumare sau incinerare a cadavrului pe baza căruia urmează să se facă
înhumarea sau incinerarea, completează şi transmite lunar borderoul cu buletinele decedaţilor
şi datele de stare civilă ale acestora Poliţiei comunei Bunesti, completează actele de deces ca
urmare a sentinţelor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile de moarte prezumată şi
eliberarea certificatelor de deces corespunzătoare, completează actele de deces ca urmare a
aprobării de transcriere a D.G.E.I.P. – Bucureşti - pentru cetăţenii români decedaţi în
străinătate şi înregistraţi la primăriile din statele respective şi eliberarea certificatelor de deces
corespunzătoare, completează şi transmite în termen de 10 zile comunicările de menţiuni
pentru decedaţi la primăriile locurilor de naştere ale acestora, respectiv căsătorie, iar pentru
decedaţii născuţi, respectiv căsătoriţi în comuna Bunesti, operează aceste menţiuni în
registrele de naştere, respectiv căsătorie, transmiţându-le la exemplarul II spre operare,
completează extrasul de pe actele de deces pentru cetăţenii străini decedaţi şi înregistraţi în
registrele de stare civilă pentru decedaţi şi transmiterea la Poliţia judeţului Suceava,
completează şi transmite lunar buletinele statistice pentru decedaţi la Direcţia Judeţeană de
Statistică, înregistrează în registrele de stare civilă pentru decedaţi a cadavrelor neidentificate,
operează comunicările de identificare făcute de Poliţie sau Parchet în registrele de stare civilă
pentru decedaţi întocmind menţiunile corespunzătoare şi eliberarea certificatelor de deces
corespunzătoare, completează opis-ul alfabetic anual privind decedaţii înregistraţi în registrele
de deces, eliberează certificatele de deces în cazurile de pierdere sau deteriorare ale acestora la
solicitarea cetăţenilor pentru persoanele decedate şi înregistrate în comuna Bunesti.
Starea civilă eliberează livretul de familie la cererea scrisă a reprezentantului familiei,
iar casieria stării civile încasează taxele locale pentru eliberarea certificatelor de stare civilă,
înregistrarea actelor de stare civilă conform H.C.L.M. 471/2001 – anexa 9, H.C.L.M.
499/2001 – anexa 1 şi Legii 119/1996 cap.7 – contravenţii – conform legii 32/68 si depunerea
la casieria centrală a Primăriei comunei Bunesti.
Arhiva Stării Civile eliberează certificatele de naştere în cazurile de pierdere sau
deteriorare la solicitarea cetăţenilor născuţi în comuna Bunesti; solicită prin corespondenţă de
la alte primarii certificatele de naştere, căsătorie sau deces ale persoanelor domiciliate în
comuna Bunesti, înscrie declaraţiile de recunoaştere ulterioară a copiilor şi eliberează
certificatele de naştere corespunzătoare, în registrele de stare civilă de naştere; înscrie în
registrele de stare civilă de naştere sentinţele de tăgada paternităţii rămase definitive şi
irevocabile şi eliberează certificatele de naştere corespunzătoare; înscrie sentintele
judecătoreşti de stabilire de filiaţie rămase definitive şi irevocabile şi eliberează certificatul de
naştere corespunzator; înscrie sentinţele judecătoreşti de încuviinţare de nume rămase
definitive şi irevocabile şi eliberează certificatele de naştere corespunzatoare, în registrele de
stare civilă de naştere; înscrie în registrele de stare civilă de naştere, căsătorie sau deces
sentinţele judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile de rectificare, completare sau anulare
şi eliberează certificatele corespunzătoare ; întocmeşte dosarele de schimbare de nume şi
înaintează spre aprobare la Poliţia comunei Bunesti, înscrie în registrele de stare civilă de
naştere şi căsătorie deciziile de schimbare de nume sau prenume şi eliberează certificatele
corespunzătoare; întocmeşte comunicările de menţiuni pentru toate modificările în statutul
civil al persoanei precizate anterior si le transmite spre operare la primăria locului de naştere,
respectiv căsătorie; transmite borderoul lunar de comunicări, de modificări în statutul civil al
persoanei la Serviciul de evidenţă informatizată a persoanei; primeşte dosarele de reconstituire
sau întocmire ulterioară a actelor de stare civilă, iar după semnarea dispoziţiei de către primar,
înregistrează respectivul act; înscrie menţiunile privind acordarea sau pierderea cetăţeniei
române în actele de stare civilă pe baza comunicărilor primite de la Direcţia Generală de
Evidenţă Informatizată a Persoanei - Bucureşti; înscrie menţiunile de căsătorie, deces, filiaţie,
primite de la alte primării, în registrele de naştere, respectiv căsătorie; reface opisele alfabetice
de naştere, căsătorie sau deces privind actele de naştere, căsătorie sau deces înregistrate;
întocmeşte inventarul arhivei de registre de stare civilă respectiv naştere, căsătorie, deces
reactualizându-l, asigurând integritatea respectivelor documente ; întocmeşte inventarul de
documente primare ce stau la baza înregistrărilor actelor de naştere, căsătorie, deces, filiaţie,
schimbări în statutul civil al persoanei reactualizându-l şi asigurând integritatea respectivelor
documente.
Legile în baza cărora funcţionează compartimentul Stare civilă din cadrul Aparatului
propriu al Consiliului Local al comunei Bunesti sunt Legea nr. 119/1996 cu privire la actele
de stare civilă republicată (legea 117/2006), Metodologia de aplicare unitară a dispoziţiilor
Legii nr 119/1996, Decretul nr. 975/1968 cu privire la nume, Legea nr.105/1996 cu privire la
evidenţa populaţiei şi cartea de identitate, O.G. 41/2003 privind dobândirea/ schimbarea de
nume.
CERERE DE SCHIMBARE DE NUME
Subsemnatul _____________________________________________________________ (numele şi prenumele)
născut la data de ______________________________ de profesie _______________________ de cetăţenie
______________________ şi naţionalitate __________________________ posesor al buletinului de identitate seria _______ nr.
_________________ domiciliat în _________________ str. ___________________________ nr. _________ judeţul
____________________________
Vă rog să aprobaţi schimbarea numelui de familie din _____________________________ în
_______________________________ pentru următorii copii minori:
1. - _______________________________________________________________________(numele de familie, prenumele, locul şi data naşterii)
2. - _______________________________________________________________________(numele de familie, prenumele, locul şi data naşterii)
3. - _______________________________________________________________________(numele de familie, prenumele, locul şi data naşterii)
În susţinerea cererii răspund la următoarele:
- Nume anterioare pe care le-am purtat sau porecla şi provenienţa lor ___________________
______________________________________________________________________________
Motivele cererii sunt:
(se vor dezvolta pe larg, arătând şi provenienţa numelui sau prenumelui solicitat).
__________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________
- Părinţii: tata ________________________________________________________________(numele de familie şi prenumele)
mama _____________________________________________________________(numele de familie şi prenumele)
Dacă părinţii şi-au schimbat numele sau prenumele prin decizie administrativă
_______________________________________________________________________________
Starea civilă ____________________________ (necăsătorit, căsătorit, divorţat, văduv)
Soţul (sau soţia) ___________________________________________________________ (numele şi prenumele)
Tata __________________________________________
Mama ________________________________________
Locul şi data căsătoriei ______________________________________________________
Locul şi data divorţului sau locul şi data unde s-a înregistrat decesul soţului (soţiei)
_______________________________________________________________________________
Ocupaţia petiţionarului, instituţia sau întreprinderea unde lucrează la data cererii
_______________________________________________________________________________
Dacă a fost în străinătate (motivul, unde şi când)
_______________________________________________________________________________
Declar că răspunsurile date corespund realităţii şi că am luat cunoştinţă de faptul că orice declaraţie necompletă sau
nesinceră se pedepseşte în conformitate cu dispoziţiile Codului penal.
Anexez următoarele acte:
1. ___________________________________ 4. __________________________________
2. ___________________________________ 5. __________________________________
3. ___________________________________ 6. __________________________________
Data ____________________ Semnătura ____________________
Se aprobă,
Domnule Primar,
Subsemnatul ________________________________ domiciliat în ___________________ str
__________________________ nr.______ bl._______ ap.___________ judeţul Suceava, rog a mi se aproba
înregistrarea tardivă a fiului/ fiicei _________________________________ născut la data de ___________________
întrucât:
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________
Data _____________________
Semnătura
__________________________
Dată în faţa noastră
Delegat stare civilă Anexa 24
Semnătura
___________________
D E C L A R A Ţ I E
Subsemantul _______________________________ născut la data de __________________ în
_____________________________, judeţul ________________, domiciliat în __________________ strada
______________________________________________ nr. _________ jud. _______________ posesor al buletinului de identitate
seria ___________ nr. _____________________ prin prezenta recunosc ca fiind al meu copilul
________________________________________ născut la data de _____________________ de către
___________________________________ şi doresc să-mi poarte numele.
Data ____________________
Semnătura,
___________________________
Subsemnata, __________________________________ sunt de acord ca fiul (fiica) meu (mea) născut(-ă) la data de
____________________ în __________________________ jud. _____________ din relaţiile mele cu numitul
__________________________________ să poarte numele de familie ______________________________.
Semnătura,
___________________________
Actele de stare civilă
Actele de stare civilă au atât un cuprins restrâns – fiind desemnate doar cele trei acte de
stare civilă întocmite, de naştere, de căsătorie şi de deces - cât şi un cuprins larg –, fiind avute
in vedere atât cele trei acte de stare civilă, cât şi certificatele eliberate pe baza lor şi
duplicatele de pe acestea din urmă.
Sunt acte de stare civilă, înscrisurile oficiale, special tipărite şi completate, având
denumiri ca act de naştere, act de căsătorie şi act de deces, precum şi certificat de naştere,
certificat de căsătorie şi certificat de deces, ca şi duplicatele acestor certificate, eliberate în
condiţiile legii.
În conformitate cu prevederile art.1 din Legea nr.119/1996 republicată, „Actele de stare
civilă sunt înscrisuri autentice prin care se dovedeşte naşterea, căsătoria sau decesul unei
persoane.
De starea civilă sunt legate drepturi şi obligaţii care interesează atât statul, cât şi
persoana fizică. Această situaţie necesită şi justifică organizarea unui sistem de probă a starii
civile, asigurat prin înregistrarea de către organele de stat a tuturor acelor împrejurări
componente ale stării civile a persoanei.
Prin „ înregistrări de stare civilă” se înţeleg operaţiunile juridice de consemnare în
registrele de stare civilă a actelor de stare civilă, precum şi a altor elemente prevăzute de lege,
operaţiuni efectuate, în condiţiile legii, de către organele cu atribuţii de stare civilă.
Necesitatea şi rolul înregistrărilor de stare civilă sunt relevate de art. 1 din Legea
nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, „Actele de stare civilă se întocmesc în interesul
statului şi al persoanei şi servesc la cunoaşterea numărului şi structurii populaţiei, a situaţiei
demografice, la apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor”.
Potrivit art. 2 din Decretul nr. 31/1945, „Starea civilă se dovedeşte cu actele întocmite
sau cu cele înscrise, potrivit legii, în registrele de stare civilă. Certificatele eliberate în temeiul
registrelor de stare civilă au aceeaşi putere doveditoare ca şi actele întocmite sau înscrise în
registre”.
Legea nr.119/1996 conţine în art.13, un text similar, „Starea civilă se dovedeşte cu
actele întocmite în registrele de stare civilă, precum şi cu certificatele de stare civilă eliberate
pe baza acestora”.
Potrivit prevederilor din Legea nr. 119/1996, „Atribuţiile de stare civilă se îndeplinesc
de către consiliile judeţene şi de către autorităţile administraţiei publice locale ale
municipiilor, sectoarele municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor, prin ofiţerii de stare
civilă”. Sarcini de stare civilă mai au şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare de
carieră a României.
Ministerul de Interne, prin Direcţia de evidenţă a populaţiei, şi actualul Minister al
Administraţiei Publice, conform dispoziţiilor art.72 din Legea nr.119/1996, îndrumă şi
controlează, în condiţiile legii, autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene în
domeniul stării civile de pe întreg teritoriul.
Organizarea înregistrărilor de stare civilă comportă două aspecte, şi anume, organele
competente să efectueze înregistrări de stare civilă si registrele de stare civilă. Organele ce au
competenţa să efectueze înregistrări de stare civilă sunt consiliile judeţene şi autorităţile
administraţiei publice locale ale municipiilor, oraşelor, comunelor, prin ofiţerii de stare civilă,
din art.2 al Legii nr. 119/1996 rezultă că aceste organe au două importante atribuţii de stare
civilă, ţin registrele de stare civilă şi efectuează înregistrările de stare civilă. Alte organe sunt
primăriile locului de coborâre sau de debarcare în cazul în care naşterea, căsătoria sau decesul
au avut loc în tren, navă sau aeronavă, comandantul navei, aeronavei şi reprezentanşii
diplomatici ori consulari ai României.
Registrele de stare civilă se ţin, potrivit art. 2 din Legea nr.119/1996, în dublu exemplar
şi se completează manual cu cerneală de culoare neagră.
Reguli privind înregistrarea actelor de stare civilă
În Legea nr.119/1996 şi în Metodologia de aplicare unitară a dispoziţiilor acesteia sunt
prevăzute regulile înregistrărilor de stare civilă. Există două categorii de reguli, unele generale
şi celelalte speciale. Ca reguli generale sunt de reţinut următoarele:
Înregistrările de stare civilă se efectuează pe baza unei declaraţii făcută personal;
Înregistrările făcute de o persoană necompetentă, rămân valabile, chiar dacă în realitate
nu avea calitatea de delegat de stare civilă;
Înregistrările se fac în limba română, folosindu-se alfabetul latin;
Anularea, rectificarea sau completarea unei înregistrări de stare civilă se poate face
numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămasă definitivă şi irevocabilă (art.57
L.119/1996)
Pe baza înregistrărilor din registrele de stare civilă se eliberează numai celui îndreptăţit,
un certificat constatator.
Reguli speciale există pentru înregistrarea naşterii, adopţiei, căsătoriei, divorţului,
decesului, schimbării pe cale administrativă a numelui, actelor de stare civilă în caz de
mobilizare, război ori participare la misiunile de menţinere a păcii sau în scop umanitar.
Pe lânga aceste reguli mai există şi reguli privind reconstituirea şi întocmirea ulterioară,
reguli prevăzute de art.16, respectiv art.52-53 din Legea 119/1996. Reconstituirea actelor de
stare civilă se poate face la cerere, dacă registrele de stare civilă fost pierdute sau distruse, în
totalitate sau în parte şi se mai poate reconstitui atunci când actul de stare civilă a fost întocmit
în străinătate şi nu poate fi procurat certificatul ori extrasul de pe acest act. Întocmirea actelor
de stare civilă se poate cere dacă întocmirea actului de naştere sau de deces a fost omisă deşi
au fost depuse actele necesare întocmirii acestuia şi de asemenea dacă întocmirea actului de
căsătorie a fost omis, deşi a fost luat consimţământul soţilor de către ofiţerul de stare civilă.
Înregistrarea naşterii
Naşterea se înregistrează la primăria municipiului, sectorului, oraşului sau comunei în care
s-a produs. Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii diferă de la caz la caz, cum ar
fi 15 zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă, trei zile de la dat naşterii
pentru copilul născut mort, 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a
decedat în înăuntrul termenului de 15 zile şi pentru copiii găsiţi sau abadonaţi întocmirea
actului se face în termen de 30 de zile.
Înregistrarea naşterii se face pe baza declaraţiei verbale date în faţa ofiţerului de stare
civilă de către oricare dintre părinţi, iar dacă, din diferite motive, nu o pot face, obligaţia
declarării revine medicului, persoanelor care au fost de faţă la naştere sau personalul din
unitatea în care a avut loc naşterea, rudelor sau vecinilor care au luat cunoştinţă de naşterea
unui copil.
Declarantul va prezenta o serie de acte, şi anume :
certificatul constatator al naşterii, întocmit pe formular tip, care va trebui să poarte
număr de înregistrare, dată certă, sigiliul unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului
certificatele de naştere şi actele de identitate ale părinţilor şi a declarantului, dacă
naşterea nu este declarată de unul din părinţi
certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, dacă aceştia sunt căsătoriţi.
La înregistrarea naşterii, ofiţerul de stare civilă atribuie şi înscrie codul numeric
personal, care se menţioneză în certificatul de naştere, precum şi în toate actele care privesc
persoana în cauză. Naşterea poate fi declarată de orice persoană, însă certificatul de naştere îl
primeşte unul din părinţi.
În virtutea legii, copilul dobândeşte la naştere numele de familie, potrivit dispoziţiilor
legale, prin filiaţie. În ceea ce priveşte prenumele copilului, acesta se stabileşte de către
declarant, la înregistrarea naşterii după care ofiţerul de stare civilă menţionează în actul de
naştere a copilului prenumele astfel declarat. La fel ca şi numele de familie, prenumele este
indisponibil, adică nu poate fi folosit după voie, nu se poate dispune de el, şi imprescriptibil
ceea ce înseamnă că nu se prescrie, el rămâne valabil pentru totdeauna.
Căsătoria
Termenul de căsătorie este folosit de legislaţia noastră în două sensuri, în primul rând
ca act juridic pe care îl încheie persoanele care doresc să se căsătorească şi ca instituţie
juridică a celor căsătoriţi.
Căsătoria face parte din categoria actelor juridice, întrucât părţile pot decide numai ca
să li se aplice sau nu dispoziţiile legale care stabilesc statutul legal al căsătoriei, fără a avea
posibilitatea să le modifice. În ceea ce priveşte situaţia juridică, în principiu permanentă, a
celor căsătoriţi, devine aplicabilă prin încheierea actului căsătoriei şi durează pe tot timpul
existenţei raportului de căsătorie.
În concluzie, căsătoria reprezintă uniunea liber consimţită, încheiată potrivit
dispoziţiilor legale, între un bărbat şi o femeie, şi reglementată de normele imperative ale
legii. Termenul de uniune poate fi înţeles atât ca act juridic, cât şi ca raporturi statornice intre
soţi.
Căsătoria este o uniune dintre un bărbat şi o femeie, este liber consimţită, se întemeiază
pe deplina egalitate în drepturi între bărbat şi femeie, este monogamă, se încheie pe viaţă, are
ca scop întemeierea unei familii, are caracter civil, adică încheierea şi înregistrarea căsătoriei
sunt de competenţa exclusivă a autorităţii de stat şi de asemenea căsătoria se încheie în
formele cerute de lege, toate acestea reprezentând caracterele căsătoriei.
Există o serie de condiţii de fond ale căsătoriei, acestea sunt următoarele:
căsătoria se poate încheia numai între persoane de sex deosebit
actul juridic al căsătoriei este legal numai atunci când viitorii soţi au vârsta
matrimonială
căsătoria se încheie prin consimţământul liber şi actual al viitorilor soţi, care constituie
esenţa acestui act
pentru încheierea căsătoriei, viitorii soţi au obligaţia să declare că şi-au comunicat
reciproc starea de sănătate
Conform legislaţiei noastre sunt invocate ca impedimente la căsătorie următoarele:
este oprit să se căsătorească bărbatul care este căsătorit sau femeia care
este căsătorită;
este oprită căsătoria între rudele de linie dreaptă, precum şi între cele în
linie colaterală până la al patrulea inclusiv (art. 6 alin. 1 din Codul
familiei);
relaţiile rezultând din adopţie, potrivit art. 7 din Codul familiei, sunt
impediment la căsătorie;
în timpul tutelei căsătoria este oprită între tutore şi persoana minoră ce se
află sub tutela sa;
este oprit să se căsătorească alienatul mintal, debilul mintal, precum şi cel
care este lipsit vremelnic de facultăţile mintale, cât timp nu are
discernământul faptelor sale (art. 9 din Codul familiei);
Prima formalitate pe care viitorii soţi o îndelinesc în vederea căsătoriei este declaraţia
de căsătorie.
Art. 12 din Codul familiei prevede că „ cei care vor să se căsătorească vor face,
personal, declaraţia de căsătorie, la serviciul de stare civilă la care urmează a se încheia
căsătoria”, art. 28 din Legea 119/1996 precizează că „ declaraţia de căsătorie se face personal
de către viitorii soţi, în scris, la autoritatea administraţiei publice unde urmează a se încheia
căsătoria”, iar în art. 38 al metodologiei de aplicare a legii 119/1996, se concretizează prin
numirea autorităţii, astfel: 2 la primăria locului de domiciliu sau de reşedinţă al unuia dintre
ei”.
Conform art. 13 din Codul familiei, „În aceeaşi zi cu primirea declaraţiei de căsătorie,
ofiţerul de stare civilă va dispune publicarea acesteia, prin afişarea în extras, într-un loc
special amenajat, la sediul primăriei unde urmează să se încheie căsătoria. Extrasul din
declaraţia de căsătorie va cuprinde, în mod obligatoriu: data afişării, datele de stare civilă ale
viitorilor soţi, precum şi înştiiţarea că orice persoană poate face opunere la căsătorie, în
termen de 10 zile de la data afişării”.
Declaraţia de căsătorie se face numai în formă scrisă, fiind semnată de declarant şi de
ofiţerul de stare civilă, şi trebuie să conţină:
voinţa neîndoielnică de a se căsători a viitorilor soţi;
declaraţia viitorilor soţi că îndelinesc cerinţele prevăzute de art. 4-10 din Codul
familiei, cu privire la îndeplinirea condiţiilor de fond şi lipsa impedimentelor la
căsătorie;
declaraţia acestora că au luat la cunoştinţă reciproc de starea lor de sănătate;
declaraţia viitorilor soţi cu privire la numele pe care s-au înteles să îl poarte în timpul
căsătoriei;
date cu privire la identitatea viitorilor soţi;
precizarea locului unde urmează a se încheia căsătoria, dacă declaraţiile s-au făcut la
servicii de stare civilă diferite.;
Termenul legal în care se poate încheia căsătoria este de 10 zile de la data când a fost
înregistrată declaraţia de căsătorie. În acest termen se cuprind atât ziua când a fost făcută
declaraţia de căsătorie, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria.
Documentele necesare :
- Buletine de identitate;- Certificatele de naştere în original;- Certificatele prenupţiale care au valabilitate 14 zile de la data emiterii pâna la data oficierii căsătoriei, din care 10 zile trebuie să stea actele la starea civilă;- Sentinţa de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă (legalizată), în cazul în care unul din soţi a mai fost căsătorit;- Certificatul de deces (copie şi original) al fostului soţ, în cazul în care unul din soţi este văduv- Actele se depun personal de ambii soţi
O altă formalitate premergătoare încheierii căsătoriei este opoziţia la căsătorie prin care
orice persoană aduce la cunoştinţă ofiţerului de stare civilă existenţa unei împrejurări de fapt
sau de drept care să facă imposibilă încheierea căsătoriei.
Ca urmare a încheierii căsătoriei, efectele acestui act juridic presupun, în principal
drepturile şi obligaţiile personale ale soţilor, reglementate de art.25-28 din Codul familiei,
drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale acestora, prevăzute de art. 29-36 din Codul familiei şi
alte drepturi şi obligaţii reciproce prevăzute pentru soţi, ce rezultă din principiile care
reglementează modalităţile prin care sunt ocrotite familia şi căsătoria.
Documente necesare eliberării livretului de familie :
Buletinele de identitate ale soţilor în original şi copie;
Certificatul de căsătorie în original şi copie;
Certificatele de naştere ale copiilor care fac parte din familie, în original şi copie şi
buletinul de identitate pentru copii peste 14 ani;
În cazul în care există copii din altă căsătorie, sentinţa judecătorească pentru
încredinţarea copiilor;
Nulitatea căsătoriei este sancţiunea care se aplică acestui act, în situaţia în care el a fost
încheiat cu nerespectarea condiţiilor de fond şi de formă reglementate de lege. Există două
tipuri de nulitate, absolută şi relativă.
Nulitatea absolută sancţionează căsătoria încheiată cu nerespectarea condiţiilor legii, în
care art. 19 din Codul familiei prevede că „este nulă căsătoria încheiată cu încălcarea
dispoziţiilor prevăzute în art. 4-7 lit.A, art. 9, 13 şi 16”, acestea fiind următoarele:
neîndeplinirea condiţiei de vârstă, bigamia, rudenia, adopţia, alienaţia sau debilitatea mintală,
lipsa publicării extrasului din declaraţia de căsătorie, lipsa consimţământului soţilor,
incompetenţa ofiţerului de stare civilă, căsătoria fictivă şi căsătoria între persoane de acelaşi
sex.
Nulitatea relativă intervine în cazul viciilor de consimţământ. Art. 21 alin. 1 din Codul
familiei prevede: „căsătoria poate fi anulată la cererea soţului al cărui consimţământ a fost
viciat prin eroare cu privire la identificarea fizică a celuilalt, prin viclenie sau prin violenţă”.
În concluzie căsătoria poate fi anulată numai în situaţia existenţei viciilor de
consimţământ, eroare, dol şi violenţă. Acţiunea în declararea nulităţii relative a căsătoriei este
o acţiune cu caracter personal şi poate fi introdusă numai de către soţul al cărui consimţământ
a fost viciat.
Atât nulitatea absolută cât şi cea relativă produc aceleaşi efecte, atât pentru viitor, cât şi
pentru trecut, în sensul că se consideră că respectiva căsătorie nu a fost încheiată. Încetarea
căsătoriei are loc atunci când a avut loc moartea unuia dintre soţi, iar în ceea ce priveşte
desfacerea căsătoriei aceasta are loc conform prevederilor art. 37 alin. 2 din Codul familiei
prin divorţ.
Înregistrarea decesului
Înregistrarea decesului se face în termen de 3 zile de la data producerii decesului, iar
pentru decesele produse prin violenţă sau în cazul găsirii unui cadavru, înregistrarea se va face
în termen de 48 ore, socotit din momentul decesului sau al găsirii cadavrului, în aceste cazuri
fiind necesară şi dovada eliberată de Poliţie sau de Parchet, din care să rezulte că una dintre
aceste autorităţi a fost sesizată în privinţa decesului.
În cazul în care decesul nu a fost declarat în termenul prevăzut de lege, pentru
înregistrarea acestuia, este necesară aprobarea Parchetului. Nedeclararea decesului în termenul
prevăzut de lege, se va sancţiona în conformitate cu dispoziţiile art. 62 din legea 119/1996, cu
amendă de la 50 lei la 150 lei.
Actele necesare în vederea înregistrării decesului sunt:
certificatul medical constatator al decesului întocmit pe formular tip, care va trebui să
poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul unităţii sanitare, semnătura şi parafa
medicului;
actul de identitate al persoanei decedate şi certificatul de naştere şi căsătorie al acesteia;
livretul militar al persoanei decedate, supusă obligaţiilor militare, pentru bărbaţii între
18-50 ani;
carnetul de alegător aldecedatului;
actul de identitate al declarantului decesului.
Certificatele de stare civilă se elibereaza numai cetăţenilor care posedă act de identitate.
Cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate şi cetăţenilor străini ale căror acte de stare
civilă sunt înregistrate în ţară li se vor elibera certificate pe baza paşaportului, sau prin
împuternicit cu procură specială. Persoanele care au domiciliul în alte localităţi decât cele în
care sunt păstrate registrele de stare civilă şi nu se pot deplasa personal pentru a obţine
certificate de stare civilă pot adresa cererea primăriei în raza căreia au domiciliul iar aceasta
solicită, în termen de 3 zile, primăriei respective să i se expedieze certificatul de stare civilă
solicitat. În caz de pierdere sau distrugere a certificatului de stare civilă, persoanei îndreptăţite
i se eliberează, la cerere, un nou certificat, cu perceperea taxei legale de timbru. Certificatele
de deces se eliberează membrilor familiei sau altor persoane îndreptăţite. Actul de identitate al
celui decedat se reţine cu ocazia declarării decesului.
Pierderea certificatelor
În caz de pierdere, furt sau distrugere a certificatului de stare civilă, celui îndreptăţit i se
eliberează un nou certificat pe bază de cerere tip. Cererea trebuie să cuprindă:
numele, prenumele, domiciliul, ce fel de certificat solicită, şi în mod amănunţit,
împrejurările în care a fost pierdut, furat sau distrus certificatul;
Buletin de identitate a persoanei care solicită certificatul;
Certificatul de naştere se eliberează numai titularului actului;
Pentru copii minori certificatul se eliberează numai părintelui sau reprezentantului
legal;
Certificatul de căsătorie se eliberează unuia din soţi şi pentru motive întemeiate,
ambilor soţi;
Certificatul de deces se eliberează numai persoanelor îndreptăţite şi celor care justifică
sumele cheltuite cu înmormântarea;
Chitanţă amendă (100 - 200 lei);
Transcrierea actelor străine de stare civilă
Actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite de autorităţile străine, au putere
doveditoare în ţară numai dacă au fost transcrise/înscrise în registrele de stare civilă române.
Actele de stare civilă ale cetăţenilor români întocmite în străinătate, la autorităţile locale
competente, se TRANSCRIU, obligatoriu, în registrele de stare civilă române, în termen de 6
luni de la întoarcerea în ţară sau de la primirea din străinătate a certificatului ori extrasului de
stare civilă.
Transcrierea certificatelor ori extraselor de stare civilă procurate din strainătate, pentru
cetăţenii români, se face cu aprobarea Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor,
scop în care, prin verificări, se stabileşte dacă titularul certificatului ori extrasului de naştere,
căsătorie sau deces este cetăţean român şi nu mai există un alt act transcris sau reconstituit.
Cererea de transcriere se adresează primăriei localităţii pe raza căreia are
domiciliul titularul documentului (în cazul certificatelor de deces, cererea se adresează
primăriei pe raza căreia are domiciliul solicitantul), însoţită de:
a) - certificatul original supralegalizat;
b) - fotocopie legalizată a certificatului;
c) - traducerea legalizată în limba română a certificatului.
În cazul persoanelor cu domiciliul în străinătate care împuternicesc un alt cetăţean
român să le reprezinte interesele, în vederea transcrierii certificatelor ori extraselor de stare
civilă emise de autorităţile străine, cererea se va depune la primăria ultimului domiciliu
avut în ţara de solicitant, iar în cazul în care acesta nu a avut vreodată domiciliul în ţară, la
Primăria Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti.
Înscrierea actelor străine de stare civilă
În conformitate cu prevederile art.42 alin.(2) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele
de stare civilă, introdus prin Legea nr. 94/2004, "Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot
solicita ÎNSCRIEREA în registrele de stare civilă române, de la misiunile diplomatice sau
oficiile consulare de carieră ale României, a certificatelor de stare civilă eliberate de
autorităţile străine, care îi privesc, în cazul în care înregistrarea actului sau faptului de
stare civilă a fost facută în prealabil la autoritatea din statul în care aceştia se află”.
ÎNSCRIEREA este echivalentul TRANSCRIERII din ţară. Începând cu data de
01.01.2004, misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră ale României le-au fost
repartizate liste cu coduri numerice personale (C.N.P.) precalculate, în vederea înscrierii lor în
actele de naştere întocmite şi în certificatele eliberate în baza acestora. Prin urmare, pentru
persoanele ale căror naşteri vor fi înregistrate/înscrise la misiunile diplomatice sau oficiile
consulare de carieră ale României, în certificatele de naştere ce se vor elibera vor fi atribuite şi
înscrise coduri numerice personale.
Cererea de înscriere în registrele de stare civilă române se depune la misiunea
diplomatică sau la oficiul consular de carieră al României din ţara unde a fost făcuta
înregistrarea în prealabil.
În toate cazurile, în baza documentelor prezentate, dacă se va stabili că solicitantul este
cetăţean român şi nu a mai solicitat transcrierea sau reconstituirea documentului în registrele
de stare civilă române (conform declaraţiei pe proprie răspundere), după verificarea şi
înregistrarea cererii, se va întocmi actul de stare civilă, iar originalul certificatului de stare
civilă, pe care se va efectua menţiunea că a fost ÎNSCRIS în registrele de stare civilă
române, se va restitui solicitantului.
A) Pentru înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor de naştere ,
cererea va fi facută de părintele român, de minor (în cazul în care acesta a împlinit vârsta 14
ani) sau prin împuternicit cu procură specială supralegalizată. Lista actelor necesare:
1. Cererea de înscriere
2. Fotocopia certificatului de naştere străin, supralegalizată;
3. Traducerea certificatului de naştere emis de autorităţile străine.
4. Paşapoartele româneşti valide ale părinţilor (părintelui) (originale şi fotocopii) ;
5. Certificatul românesc de căsătorie al părinţilor, dacă sunt căsătoriţi (original şi
fotocopie);
6. Declaraţie din care rezultă că nu s-a mai solicitat înscrierea/transcrierea certificatului în
registrele române de stare civilă.
B) Pentru înscrierea certificatelor de căsătorie:
- cererea va fi făcută de soţul cetăţean român, sau prin împuternicit cu procură specială
supralegalizată. Întocmirea actului se va face numai în condiţiile în care s-a stabilit că soţul
cetăţean român, în cazul în care a avut una sau mai multe căsătorii încheiate în străinătate, a
solicitat înscrierea menţiunilor de căsătorie şi de divorţ pe marginea actului de naştere din
ţară. Dovada o poate face prezentând certificatul de naştere eliberat de autorităţile din ţară, cu
toate menţiunile înscrise (referitoare la căsătorie sau divorţ).
Lista actelor necesare:
1. Cererea de înscriere;
2. Fotocopia certificatului de căsătorie străin emis de Registrar General, supralegalizată;
3. Traducerea certificatului de căsătorie emis de Registrar General.;
4. Actele de identitate româneşti valide (paşaport sau carte de identitate) ale soţilor/soţului
român (originale şi fotocopii); în cazul în care unul dintre soţi este străin, va prezenta
paşaportul sau cartea de identitate naţională;
5. Certificatele de naştere ale soţilor (originale şi fotocopii). În cazul în care unul dintre soţi
este cetăţean străin, se va anexa traducerea certificatului de naştere, care se va legaliza la
Consulat;
6. Declaraţie privind statutul civil anterior;
7. Declaraţie din care rezultă că nu s-a mai solicitat înscrierea/transcrierea certificatului în
registrele române de stare civilă;
8. Declaraţie autentificată la Consulat privind numele purtat după căsătorie - identic cu cel
purtat în străinătate.
C) Pentru înscrierea certificatelor de deces:
- cererea va fi facută de unul dintre membrii familiei sau de către o altă persoana îndreptăţită.
Lista actelor necesare:
1. Cererea de înscriere;
2. Actul de identitate valid al persoanei care solicită înscrierea (original si fotocopie);
3. Fotocopia certificatului de deces emis de Registrar General, supralegalizată;
4. Traducerea certificatului de deces emis de autorităţile străine.
5. Declaraţie din care rezultă că nu s-a mai solicitat înscrierea/transcrierea certificatului în
registrele române de stare civilă.
Publicarea cererii de schimbare de nume pe cale administrativă
Documente necesare :
Cerere de publicare în Monitorul Oficial;
Buletin de identitate al solicitantului;
Copie de pe certificatul de naştere;
Taxa de publicare care se achită la poştă;
După primirea Monitorului Oficial în care este publicată cererea, în termen de 6 luni,
solicitantul trebuie să se prezinte cu:
-Monitorul Oficial
-Buletinul de identitate
-Copia legalizată după certificatul de stare civilă;
-Declaraţie de consimţământ autentificat la notar din partea soţului sau soţiei care este de
acord cu schimbarea numelui sau prenumelui celuilalt soţ sau al copilului minor.
Deschiderea succesiunii la cerere
Documente necesare:
Certificat de deces al celui pentru care se solicită succesiunea;
Extras CF;
Titlu de proprietate pentru pamânt în baza Legii fondului funciar-original si copie;
Certificat de acţionar;
Acte de proprietate pentru orice fel de bunuri după care se deschide succesiunea.
Solicitantul trebuie să cunoască numele şi adresa moştenitorilor legali şi testamentari
(dacă este cazul).
Recrutarea, încadrarea şi promovarea personalului
În activitatea autorităţilor administraţiei publice, de organizare a executării legii şi de
executarea în concret a acesteia se impune cu necesitate reaşezarea relaţiilor de muncă pe
principiul calităţii, integrităţii şi competenţei profesionale.
Încadrarea pe o funcţie publică de execuţie sau de conducere se face potrivit
prevederilor Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi
completările ulterioare.
Promovarea, în condiţiile legii, a persoanelor încadrate în funcţia de debutant, precum şi
a celor care au absolvit studii la nivel superior în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea
se face prin transformarea postului pe care acestea sunt încadrate într-un post de nivel
superior.
Condiţiile privind angajarea, promovarea, eliberarea din funcţie, precum şi drepturile şi
obligaţiile funcţionarilor publici sunt cele stabilite prin lege şi regulamente.
Persoanele alese în funcţii de demnitate publică, primarul şi viceprimarul, secretarul
municipiului, precum şi personalul de conducere numit, sunt obligaţi să asigure organizarea
muncii şi crearea condiţiilor necesare desfăşurării normale a activităţii fiecărui funcţionar
public.
Cariera în funcţia publică cuprinde ansamblul situaţiilor juridice şi efectele produse,
care intervin de la data naşterii raportului de serviciu până în momentul încetării acestui
raport, în condiţiile legii.
Modalităţile de dezvoltare a carierei în funcţia publică sunt promovarea într-o funcţie
publică superioară şi avansarea în gradele de salarizare corespunzătoare funcţiei publice
deţinute.
Organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru recrutarea funcţionarilor publici,
evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, precum şi
evaluarea funcţionarilor publici debutanţi, se desfăşoară în conformitate cu actele normative în
vigoare.
În vederea dezvoltării carierei funcţionarilor publici, instituţiile publice au obligaţia să
identifice şi să aplice, împreună cu reprezentanţii funcţionarilor publici, în condiţiile legii,
instrumente de motivare morală şi materială a funcţionarilor publici, şi să sprijine iniţiativele
privind dezvoltarea profesională individuală a acestora.
Conducerea Primăriei comunei Bunesti recunoaşte libera exercitare a dreptului sindical
conform Constituţiei, Codului muncii, Convenţiilor internaţionale pe care România le-a
ratificat şi a altor reglementări interne, şi garantează independenţa şi libertatea de exprimare a
opiniei cu respectarea demnităţii şi conştiinţei fiecărui funcţionar public.
Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică decât cea
în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică. Funcţionarii publici nu pot
deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate.
Funcţionarul public poate candida pentru o funcţie eligibilă sau poate fi numit într-o funcţie de
demnitate publică.
Raportul de serviciu al funcţionarului public se suspendă pe durata campaniei
electorale, până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales şi până la încetarea funcţiei
eligibile sau a funcţiei de demnitate publică, în cazul în care funcţionarul public a fost ales sau
numit.
Persoanele care exercită demnităţi publice şi funcţii publice vor depune o declaraţie de
interese, conform legii, pe propria răspundere, cu privire la funcţiile şi activităţile pe care le
desfăşoară, cu excepţia celor legate de mandatul sau funcţia publică pe care o exercită.
Potivit Hotărârii nr. 1209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor
publici cariera în funcţia publică cuprinde ansamblul situaţiilor juridice şi efectele produse,
care intervin de la data naşterii raportului de serviciu până în momentul încetării acestui
raport, în condiţiile legii.
Principiile care stau la baza organizarii si dezvoltării carierei in funcţia publică sunt
următoarele:
a) competenţa, principiu potrivit căruia persoanele care doresc să acceadă sau să promoveze
într-o funcţie publică trebuie să deţină şi să confirme cunoştinţele şi aptitudinile necesare
exercitării funcţiei publice respective;
b) competiţia, principiu potrivit căruia confirmarea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare
exercitării unei funcţii publice se face prin concurs sau examen;
c) egalitatea de şanse, prin recunoaşterea vocaţiei la cariera in funcţia publică a oricărei
persoane care îndeplineşte condiţiile stabilite potrivit legii;
d) profesionalismul, principiu potrivit căruia exercitarea funcţiei publice se face cu
respectarea principiilor prevăzute de lege;
e) motivarea, principiu potrivit căruia, în vederea dezvoltării carierei, autorităţile şi instituţiile
publice au obligaţia să identifice şi să aplice, în condiţiile legii, instrumente de motivare
morală şi materială a funcţionarilor publici, precum şi să sprijine iniţiativele privind
dezvoltarea profesională individuală a acestora;
f) transparenţa, principiu potrivit căruia autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a pune
la dispoziţie tuturor celor interesaţi informaţiile de interes public referitoare la cariera in
funcţia publică.
Stabilirea posibilităţilor de carieră în funcţia publică se realizează anual prin planul de
ocupare a funcţiilor publice.
Planul de ocupare a funcţiilor publice se elaborează de către Agenţia Naţională a
Funcţionarilor Publici, pe baza propunerilor autorităţilor şi instituţiilor publice cu privire la
numărul funcţiilor publice vacante şi modalitatea de ocupare a acestora, cu consultarea
organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional, şi se supune spre aprobare Guvernului.
Potrivit art.6 alin 1 al Hotărârii nr.1209/2003 recrutarea funcţionarilor publici se face
prin concurs organizat în limita funcţiilor publice vacante prevăzute anual în acest scop prin
planul de ocupare a funcţiilor publice. Concursul se organizează după promovarea,
transferarea şi redistribuirea funcţionarilor publici, în condiţiile legii.
Concursurile prevăzute la art. 6 se organizează astfel:
a) de către comisia de concurs constituită pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici în
condiţiile legii;
b) de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pentru ocuparea funcţiilor publice de
conducere vacante, cu excepţia funcţiilor publice de conducere de şef birou şi şef serviciu;
c) de către autorităţi şi instituţii publice din administraţia publică centrală şi locală, pentru
ocuparea funcţiilor publice de execuţie, a funcţiilor publice de conducere de şef serviciu şi şef
birou şi, respectiv, a funcţiilor publice specifice vacante;
d) de către Institutul Naţional de Administraţie, pentru admiterea la programele de formare
specializată în administraţia publică, organizate în scopul numirii într-o funcţie publică.
Condiţiile specifice de participare la concursul pentru ocuparea funcţiilor publice
generale se aprobă de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, la propunerea autorităţilor şi
instituţiilor publice. Condiţiile specifice de participare la concursul pentru ocuparea funcţiilor
publice specifice se stabilesc de autorităţile şi instituţiile publice, cu avizul Agenţiei Naţionale
a Funcţionarilor Publici.
Condiţiile de desfăşurare a concursului se publică, prin grija autorităţii sau instituţiei
publice organizatoare, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, cu cel puţin 30 de zile
înainte de data desfăşurării concursului, cu excepţia concursurilor organizate în condiţiile
prevăzute de art. 7 alin. (1) lit. a) si b), care vor fi publicate de către Agenţia Naţională a
Funcţionarilor Publici din fondurile alocate în acest sens. Condiţiile de participare şi condiţiile
de desfăşurare a concursului, bibliografia şi alte date necesare desfăşurarii concursului se
afişează la sediul autorităţii sau instituţiei publice organizatoare a concursului şi, dacă
autoritatea sau instituţia publică are pagină de Internet, se publică pe această pagină.
Pentru a participa la concursurile organizate pentru recrutarea funcţionarilor publici
debutanţi, candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de art.49 din Legea
188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare.
Concursul constă în 3 etape : selectarea dosarelor de înscriere, proba scrisă şi interviul.
În vederea participării la concurs, candidaţii depun un dosar de înscriere. Pot susţine
probele prevăzute la art. 10 al Hotărârii nr. 1209/2003 la alin. (1) lit. b) si c) candidaţii ale
căror dosare de înscriere au fost selectate de către comisia de concurs, în condiţiile prezentei
hotărâri.
Candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi, în condiţiile legii, pe baza punctajului final
obţinut, în funcţiile publice pentru care au candidat. În vederea numirii în funcţia publică,
candidatul declarat admis trebuie să se prezinte, în termen de 5 zile lucrătoare de la data
expirării termenului prevăzut pentru contestaţii, la autoritatea sau instituţia publică în al cărei
stat de funcţii este prevăzută funcţia publică vacantă. Emiterea actului administrativ de numire
se face în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data la care candidatul a fost declarat
admis.
În vederea organizării şi desfăşurării concursurilor pentru recrutarea funcţionarilor
publici se constituie comisii de concurs, respectiv comisii de soluţionare a contestaţiilor, prin
act administrativ al conducatorului autorităţii sau instituţiei publice organizatoare a
concursului, în condiţiile Hotărârii nr.1209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei
funcţionarilor publici.
După recrutare, funcţionarul public este supus unei perioade de stagiu. Perioada de
stagiu are ca obiect confirmarea aptitudinilor profesionale ale funcţionarilor publici debutanţi
în îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor unei funcţii publice, formarea lor practică,
însuşirea specificului activităţii autorităţii sau instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară
activitatea, precum şi a exigenţelor administraţiei publice.
Pe parcursul perioadei de stagiu, activitatea funcţionarului public debutant se desfăşoară
sub îndrumarea unui funcţionar public definitiv, de regulă din cadrul aceluiaşi compartiment,
denumit în continuare îndrumător.
La terminarea perioadei de stagiu, activitatea funcţionarilor publici debutanţi este
evaluată în conformitate cu Procedura de evaluare a activităţii funcţionarilor publici debutanţi
prevazută în anexa nr. 2 a Hotărârii nr. 1209/2003.
Funcţionarii publici debutanţi care au obţinut la evaluarea activităţii calificativul
"corespunzător" vor fi numiţi, prin transformarea postului, funcţionari publici definitivi într-o
funcţie publică de execuţie din clasa corespunzătoare studiilor absolvite. În situaţia în care
funcţionarii publici au obţinut la evaluarea activităţii calificativul “necorespunzător“,
conducătorul autorităţii sau instituţiei publice va dispune prin act administrativ eliberarea din
funcţie, în condiţiile legii.
Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcţii publice
superioare vacante.
Promovarea poate fi:
a) definitivă, atunci când funcţia publică superioară se ocupă prin concurs sau examen, în
condiţiile prevăzute de prezenta hotărâre;
b) temporară, atunci când funcţia publică de conducere sau, după caz, funcţia publică
corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici se ocupă pe perioada determinată, în
condiţiile legii.
Concursul sau examenul pentru promovare se organizează în limita funcţiilor publice
vacante rezervate în scopul promovării prin planul de ocupare a funcţiilor publice sau pentru
funcţiile publice care devin vacante în cursul anului, astfel:
a) de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pentru promovarea funcţionarilor
publici în funcţii publice, cu excepţia funcţiilor publice de şef seviciu şi şef birou;
b) de către autorităţile şi instituţiile publice, pentru promovarea funcţionarilor publici în
funcţii publice de execuţie sau în funcţii publice de conducere, de şef serviciu ori şef birou.
Concursul sau examenul se organizează de autoritatea sau instituţia publică în cadrul căreia
funcţionarii publici prevăzuţi la alin.1 îşi desfăşoară activitatea, cu respectarea prevederilor
anexei nr.1 al Hotărârii nr. 1209/2003.
Evaluarea activităţii funcţionarului public debutant se face în termen de cinci zile
lucrătoare de la terminarea perioadei de stagiu, de regulă, de către conducatorul
compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea, denumit în continuare evaluator.
Evaluarea activităţii funcţionarului public debutant în aprecierea modului de dobândire a
cunoştinţelor teretice şi a deprinderilor practice necesare îndeplinirii atribuţiilor aferente unei
funcţii publice, a cunoaşterii specificului activităţii autorităţii sau instituţiei publice şi a
exigenţelor administraţiei publice.
Evaluarea activităţii funcţionarilor publici debutanţi se face pe baza:
- referatului întocmit de îndrumător;
- raportul de stagiu întocmit de funcţionarul public debutant;
- raportul de evaluare întocmit de evaluator.
Evaluatorul consemnează în raportul de evaluare a perioadei de stagiu, propunerea
privind numirea funcţionarului public debutant într-o funcţie publică definitivă, în situaţia în
care calificativul de evaluare este „corespunzător” sau propunerea de eliberare din funcţie, în
condiţiile legii, în situaţia în care funcţionarul public debutant a obţinut calificativul
„necorespunzător”.
Drepturile şi obligaţiile funcţionarilor publici din cadrul Aparatului propriu al
Consiliului Local
O perioadă îndelungată, funcţionarii au fost supuşi unor regimuri restrictive, dat fiind
specificul misiunii lor de a servi statului. Actualmente, acest specific este în atenuare
progresivă, remarcându-se o tendinţă evidentă de a şterge diferenţa dintre funcţionari şi restul
cetăţenilor.
După cum funcţionarii publici au obligaţii faţă de serviciul public, la fel ei au şi drepturi
respective.
Drepturile şi obligaţiile funcţionarilor publici se divizează în două mari categorii :
drepturi şi obligaţii cu caracter general pe care le au toţi funcţionarii publici, drepturi şi
obligaţii speciale, pe care le au numai anumite categorii de funcţionari publici;
Funcţionarul public are dreptul:
a) să examineze probleme şi să ia decizii în limitele împuternicirilor sale;
b) să solicite, în limitele competenţei sale, şi să dispună de informaţia necesară de la alte
autorităţi publice, precum şi de la persoane fizice şi juridice, indiferent de forma de proprietate
şi tipul de organizare juridică;
c) să se perfecţioneze profesional;
d) să avanseze la serviciu corespunzător pregătirii lui profesionale, capacităţilor intelectuale,
rezultatelor atestării, conştiinciozităţii în exercitarea atribuţiilor în cazul în care participă la
concursul pentru ocuparea posturilor vacante de un rang superior;
e) să-şi cunoască drepturile şi obligaţiile de serviciu;
f) să fie remunerat conform funcţiei, pregătirii profesionale şi experienţei sale de muncă;
g) să se asocieze la sindicate şi să participe la activitatea lor în afara orelor de program;
h) să beneficieze de protecţie juridică, în corespundere cu statutul său.
Printre drepturile fundamentale ale funcţionarilor publici, evidenţiem:
- dreptul la protecţie juridică;
- drepturi financiare (dreptul la remunerare, la indemnizaţii speciale, la asigurare socială,
la pensie de batrâneţe);
- dreptul la stabilitatea postului (acest drept constituie în acelasi timp şi un avantaj faţă de
salariaţii din sectorul privat. În principiu, funcţionarul este numit pentru toată cariera sa (în
Germania, el este numit “pe viata”), cu excepţia cazurilor de demisie sau destituire, sancţiunea
cea mai grava, care poate fi aplicată doar în urma unei proceduri disciplinare.
Funcţionarilor le sunt garantate libertatea de opinie, libertatea de exprimare (cu condiţia
respectării principiului neutralităţii şi a obligaţiei de rezervă), libertatea de asociere, libertatea
sindicală, dreptul la grevă.
Obligaţiile funcţionarului sunt urmatoarele:
a. să execute la timp şi calitativ deciziile autorităţilor publice în problemele ce ţin de
competenţa lui;
b. să dirijeze, în cunoştinţă de cauză, sectorul de muncă încredinţat, să manifeste iniţiative
şi perseverenţă, să asigure îndeplinirea necondiţionată a sarcinilor ce stau în faţa autorităţii
publice;
c. să respecte cu stricteţe drepturile şi libertăţile cetăţenilor;
d. să se călăuzească în exercitarea atribuţiilor de legislaţia în vigoare, să fie obiectiv şi
imparţial, să nu dea dovadă de tergiversări şi birocratism;
e. să examineze la timp propunerile, cererile şi plângerile cetăţenilor în domeniul
activităţii sale de serviciu, în conformitate cu legislaţia;
f. să studieze opinia publică şi să ţină cont de aceasta în activitatea sa;
g. să păstreze secretele de stat ori un alt secret ocrotit de lege, precum şi informaţiile
despre cetăţeni de care ia cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor, respectând legislaţia.
Nu se permite, conform legii, nici acceptarea de daruri şi alte servicii din partea agenţilor
economici şi cetăţenilor pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu excepţia semnelor de
atenţie simbolice, recunoscute conform normelor de politeţe şi ospitalitate. Funcţionarul
public nu are dreptul să plece în delegaţii peste hotare din contul persoanelor juridice sau al
cetăţenilor, să aibă conturi în banci din străinătate.
Obligaţiile membrilor serviciului public decurg din misiunea lor de a servi interesului
general.
Obligaţii profesionale:
Obligaţia de a servi, adică obligaţia de a executa sarcinile ce îi sunt încredinţate.
Discreţie profesională şi secret profesional. Interdicţia de a divulga secretul
profesional este generală şi absolută, cu o singură excepţie. Este vorba de teoria secretului
profesional destăinuit, care obligă agenţii publici să împărtaşească informaţiile confidenţiale
colegilor sau superiorilor ierarhici atunci când acest lucru este necesar pentru buna funcţionare
a serviciului.
Obligaţia de rezervă. În exerciţiul funcţiei, funcţionarul trebuie să facă abstracţie
de opiniile sale politice sau religioase.
Obligaţia de perfecţionare profesională, care poate fi realizată prin formarea
continuă.
Obligaţii ce afectează comportamentul personal al funcţionarului:
Obligaţii specifice: obligaţia de reşedinţă (pentru ambasadori, militari, de exemplu),
obligaţia de a cere autorizaţie de căsătorie (în Franţa, de exemplu, pentru militarii
jandarmieriei).
Obligaţii generale. Funcţionarul trebuie să aibă, în viaţa sa personală, un comportament
ce nu compromite reputaţia administraţiei. Nerespectarea de către funcţionar a acestor datorii
este sancţionată disciplinar.
Organizarea timpului de lucru
Durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi sau de 40 de ore pe săptămână,
realizată prin săptămâna de lucru de 5 zile, cu 2 zile de repaos. Programul de muncă şi modul
de repartizare a acestuia pe zile tebuie aduse la cunoştinţă publică şi afişate la sediul instituţiei
publice. Toate derogarile de la programul de lucru stabilit prin Regulament intern pentru
Aparatul propriu al Consiliului local al comunei Bunesti se aproba de conducerea Primăriei,
prin dispoziţie motivată, cu avizul reprezentanţilor funcţionarilor publici.
Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul funcţionarului public, cu
excepţia cazului de forţă majoră sau penru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor
accidente ori înlaturării consecinţelor unui accident.
Funcţionarii publici care lucrează peste durata normală a timpului de muncă au dreptul,
potrivit legii, la compensare cu ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea
acesteia. Efectuarea orelor suplimentare de către orice categorie de personal este posibilă, în
cazuri temeinic justificate la solicitarea şefilor de compartimente, cu aprobarea prealabilă a
primarului sau a viceprimarului.
Funcţionarii publici beneficiază, în condiţiile legii, şi de următoarele drepturi:
concediu de creştere a copilului de până la doi ani sau, în cazul copilului cu
handicap, până la împlinirea vârstei de trei ani
concediu pentru îngrijirea copilului bolnav de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu
handicap, pentru afecţiuni itercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani
concediu paternal
concediu pentru formare profesională
Funcţionarii publici care urmează cursurile unei unităţi de învăţământ superior, la
distanţă, sub formă de module sau fără frecvenţă, beneficiază de un concediu de studii platit
de până la 60 de zile calendaristice, integral sau eşalonat, pentru fiecare an de studiu dar nu
mai mult decât durata normală a cursurilor facultăţii.
Accesul cetăţenilor municipiului şi a altor persoane interesate în sediul Primăriei
comunei Bunesti se face numai în timpul programului de lucru afişat pentru Ghişeul Unic. Nu
este permisă circulaţia liberă în cadrul instituţiei publice a persoanelor din afara acesteia cu
excepţia celor cărora le-a fost permis accesul în sediu şi numai dacă vor fi însoiţe de către o
persoană din compartimentul la care a venit atât la intrare cât şi la plecare.
Toate derogările de la programul de lucru obişnuit se aduc la cunoştinţă publică prin
afişare la sediul Primăriei comunei Bunesti.
Concluzii
Având în vedere furnizarea de servicii publice, compartimentul Stare civilă al
Aparatului propriu al Consiliului Local al comunei Bunesti, principalul factor în furnizarea
acestor servicii este calitatea.
Asigurând calitatea, instituţia dă încredere cetăţenilor că seviciile prestate sunt conform
aşteptărilor şi , ca atare, demonstrează capacitatea de a le realiza sau presta atâta timp cât este
nevoie de ele.
În aceste condiţii, fiecare instituţie publică, şi anume, compartimentul stare civilă avut
în vedere, este preocupată de elaborarea strategiilor în domeniul calităţii. În cadrul acestor
strategii, se specifică nivelul pe care trebuie să-l atingă componentele calităţii serviciilor, într-
un aumit orizont de timp în concordanţă cu noile dezvoltări, cu necesitatea socială şi cerinţele
cetăţenilor.
Direcţia de evidenţă a persoanelor a Consiliului Local al comunei Bunesti a întocmit
un referat de evaluare a principalelor activităţi desfăşurate în anul 2006.
Începând cu data de 01/04/2006, în baza O.G. nr. 84/2001 privind – Înfiinţarea şi
funcţionarea Serviciilor publice Comunitare de evidenţa Persoanelor, Consiliul Local al
comunei Bunesti a aprobat Hotărârea nr. 12/31.03.2006 pentru înfiinţarea şi funcţionarea
Serviciului Public Comunitar Local de evidenţa Persoanelor sub denumirea de „ Direcţia de
Evidenţa Persoanelor”, prin reorganizarea Biroului de Evidenţă Informatizată a Persoanei şi
compartimentului de Stare Civilă.
Activitatea Direcţiei s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile legale în vigoare care
reglementează specificul muncii de evidenţa persoanelor, stare civilă. Aceasta activitate s-a
analizat pe capitole prezentându-se activitatea preventivă care s-a materializat prin respectarea
normelor legale şi a dispoziţiilor pe linia protecţiei informaţiilor clasificate, a prevederilor
Legii nr. 667/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter
personal şi libera circulaţie a acestor date s-au organizat în număr de 8 şedinţe festive de
înmânare a actului de identitate în cadrul festiv şi s-a participat la un număr de 10 şedinţe cu
cetăţenii, prilej cu care au fost prelucrate acte normative referitoare la activitatea de evidenţa
persoanelor, stare civilă, paşapoarte, evidenţa militară şi de asemenea au fost executate o serie
de controale la unităţile de ocrotire şi protecţie socială, maternitate, ocazie cu care s-a depistat
un număr de 19 copiii pentru care nu s-a întocmit certificatul constatator al naşterii, au fost
identificate prin verificări şi evidenţe un număr de 157 persoane internate pentru naştere care
nu posedau ori nu au prezentat acte de identificare.
Alte tipuri de activităţi analizate au fost activitatea specifică, activitatea informatică şi
activitatea financiară, management şi resurse umane. În ceea ce priveşte activitatea specifică
au fost luate în evidenţa persoanelor un număr de 1476 de persoane ca urmare a naşterii,
dobândirea cetăţeniei române ori stabilirii domiciliului în România, eliberarea unui număr de
11794 acte de identitate, 8235 cărţi de alegător, 7185 paşapoarte, 4613 certificate de stare
civilă, 527 livrete de familie, preschimbarea unui numar de 226 permise de conducere,
soluţionarea unui număr de 292 dosare de schimbare nume, transcriere, rectificare, înregistrare
tardivă, întocmirea unui număr de 2300 buletine statistice şi comunicări privind actele de stare
civilă şi înregistrarea unui număr de 460 căsătorii, 499 decese şi 310 divorţuri.