Download - Bolos Irigatii Ro
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
161
UNIVERSITATEA DE ŞTIIN ŢE AGRICOLE ŞI MEDICIN Ă VETERINAR Ă CLUJ–NAPOCA
ŞCOALA DOCTORAL Ă
FACULTATEA DE AGRICULTUR Ă
Ing. PETRU BOLOŞ
TEZĂ DE DOCTORAT PhD Thesis
INFLUEN ŢA REGIMULUI DE IRIGARE ŞI A UNOR ELEMENTE
TEHNOLOGICE ASUPRA PRODUCŢIEI LA VI ŢA DE VIE ÎN
CONDŢIILE DE LA MURFATLAR
(Rezumat al tezei de doctorat)
INFLUENCE OF IRRIGATION REGIME AND THE PRODUCTION O F
THE TECHNOLOGICAL ELEMENTS AT GRAPEVINE
IN CONDITIONS FROM MURFATLAR
(Summary of PhD Thesis)
CONDUCĂTOR ŞTIIN ŢIFIC:
SCIENTIFIC COORDINATOR
Prof. univ. dr. EMIL LUCA
CLUJ – NAPOCA 2011
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
2
MINISTERUL EDUCA ŢIEI, CERCET ĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA DE ŞTIIN ŢE AGRICOLE ŞI MEDICIN ă VETERINAR ă
CLUJ-NAPOCA Str. Mănăştur Nr.3-5, 400372 Cluj-Napoca, România
tel.+ 40-264-596.384; fax + 40-264-593.792 www.usamvcluj.ro
ŞCOALA DOCTORALĂ
INVITAŢIE
Cu respect Vă invităm în ziua de 07. 12. 2011, ora 09, la Universitatea de Științe
Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, str. Mănăştur nr. 3-5, să participaţi la
şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat intitulată “Influen ţa regimului de
irigare şi a unor elemente tehnologice asupra producţiei la viţa de vie în condiţiile de
la Murfatlar” , elaborată de ing. Petru BOLOŞ, în vederea obţinerii titlului ştiinţific de
DOCTOR ÎN AGRONOMIE.
Vă rugăm, de asemenea, ca până la data susţinerii publice a tezei să depuneţi la
secretariatul Şcolii Doctorale aprecierea Dvs. asupra tezei.
Comisia de analiză şi susţinere a tezei de doctorat a fost numită prin
Decizia Rectorului USAMV Cluj-Napoca
Doctorand, Conducător de doctorat,
Ing. Petru BOLOŞ Prof. univ. dr. Emil LUCA
Cluj-Napoca
2011
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
3
CUPRINS
CAPITOLUL I
IMPORTAN ŢA ŞI RĂSPÂNDIREA VIŢEI DE VIE ……………………………………………….. 7
1.1. IMPORTANŢA CULTURII VIŢEI DE VIE ŞI A VINULUI ……………………………. .7
1.2. RĂSPÂNDIREA VIŢEI DE VIE PE PLAN MONDIAL………………………..……… .. 8
1.3. CULTURA VIŢEI DE VIE ÎN ROMÂNIA ………………………………………………. 9
CAPITOLUL II
CULTURA VI ŢEI DE VIE ÎN PODGORIA MURFATLAR. STADIUL ACTUAL AL
CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA IRIGAT Ă A VIŢEI DE VIE …………………………10
2.1. SCURT ISTORIC AL PODGORIEI MURFATLAR……………………..........................10
2.2. CARACTERIZAREA CENTRELOR VITICOLE DIN PODGORIA MURFATLAR…...11
C A P I T O L U L I I I
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCET ĂRILOR, MATERIALUL BIOLOGIC FOLOSIT ŞI
CONDIŢIILE DE EXPERIMENTARE …………………………………...................……………..12
3.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR…………………………………..……12
3.2. MATERIALUL BIOLOGIC FOLOSIT ÎN CERCETĂRI………………………………13
3.3. METODA DE CERCETARE…………………………………………………………....13
CAPITOLUL IV
CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL A ZONEI IN CARE S-A U DESFĂŞURAT
CERCETĂRILE, CENTRUL VITICOL MURFATLAR …………………………………………16
4.1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ………………………………………………………..….. 16
4.2. CONDIŢIILE CLIMATICE………………………………………...............…................17
4.3. FACTORII EDAFICI…………..................................................……………………… 17
4.4. FACTORII OROGRAFICI…….............................................………………………… 17
4.5. ALŢI FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ CULTURA VIŢEI DE VIE ÎN STAŢIUNEA
MURFATLAR……………………..............................................................................………… ……17
4.6. CARACTERIZAREA CLIMATICĂ A PERIOADEI ANTERIOARE ORGANIZĂRII ŞI
REALIZĂRII CERCETĂRILOR (2001-2005) ……………...........................................…………… 18
CAPITOLUL V
REZULTATELE CERCET ĂRILOR PRIVIND INFLUEN ŢA UNOR ELEMENTE DE
TEHNOLOGIE - IRIGAREA, FERTILIZAREA ŞI DIFERITE ÎNC ĂRCĂTURI DE ROD,
ASUPRA PRODUCŢIEI, LA SOIURILE COLUMNA ŞI CABERNET SAUVIGNON, IN
CONDIŢIILE DE LA MURFATLAR ……………………………….……………………………..18
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
4
5.1. EVOLUŢIA MATERIALULUI BIOLOGIC STUDIAT ÎN PERIOADA DE VEGETAŢIE
ACTIVĂ…………………………………………………………………………………………………18
5.2. INFLUENŢA IRIGĂRII ȘI FERTILIZĂRII ASUPRA VIGORII DE CREŞTERE LA
SOIURILE DE VIŢĂ DE VIE COLUMNA ȘI CABERNET SAUVIGNON…………………………19
5.3. INFLUENŢA IRIGĂRII ȘI FERTILIZĂRII ASUPRA GRADULUI DE FERTILITATE ȘI A
PRODUCTIVITĂŢII LA SOIURILE COLUMNA ȘI CABERNET SAUVIGNON, IN CONDIŢIILE DE LA
MURFATLAR, 2007 - 2009…………………………………………………………………………20
5.4. INFLUENŢA IRIGĂRII, FERTILIZĂRII ȘI A ÎNCĂRCĂTURII DE ROD ASUPRA
COACERII STRUGURILOR, A MATURITĂŢII DEPLINE ŞI RECOLTĂRII LA SOIURILE
COLUMNA ŞI CABERNET SAUVIGNON……………………………………………………..……21
5.5. INFLUENŢA IRIGĂRII, FERTILIZĂRII ȘI A ÎNCĂRCĂTURII DE ROD ASUPRA
PRODUCŢIEI DE STRUGURI ŞI A CALITĂŢII ACESTEIA LA SOIURILE COLUMNA ŞI
CABERNET SAUVIGNON IN CONDIŢIILE DE LA MURFATLAR………………………………23
5.6. REZISTENŢA SOIURILOR COLUMNA ŞI CABERNET SAUVIGNON LA
TEMPERATURI SCĂZUTE, SECETĂ ŞI BOLI…………………………..…………………………30
CAPITOLUL VI
EFICIEN ŢA APLIC ĂRII IRIG ĂRII ÎN OB ŢINEREA PRODUCŢIEI DE STRUGURI CA
MATERIE PRIM Ă PENTRU VINIFICARE LA SOIURILE COLUMNA ŞI CABERNET
SAUVIGNON…………………………………………………………………………………………31
6. 1. DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ, A NORMEI DE IRIGARE, A NORMELOR
DE UDARE ŞI STABILIREA SCHEMEI DE UDARE LA SOIURILE COLUMNA ŞI CABERNET
SAUVIGNON, MURFATLAR, 2007 – 2009………………………………….………………………31
6.2. EFICIENŢA IRIGĂRII LA SOIURILE DE VIŢĂ DE VIE COLUMNA ŞI CABERNET
SAUVIGNON, MURFATLAR, 2007 – 2009………………………………….………………..…….32
C A P I T O L U L V I I
CARACTERIZAREA ŞI ANALIZA SENZORIAL Ă A VINURILOR OB ŢINUTE LA SOIURILE
COLUMNA ŞI CABERNET SAUVIGNON IN FUNC ŢIE DE REGIMUL DE IRIGARE,
FERTILIZARE ŞI ÎNCĂRCĂTURA DE ROD ÎN CONDI ŢIILE DE LA MURFATLAR …….35
7.1. CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA CALITATEA VINURILOR OBŢINUTE LA
MURFATLAR, 2007 – 2009…………………………………………………………………..………35
CAPITOLUL VIII
CONCLUZII ……………………………………………………………..………………………..…37
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………..…….………………….43
.
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
5
CONTENTS
CHAPTER I
IMPORTANCE AND SPREAD OF VINES ……………………………………………………….…48
1.1. IMPORTANCE OF CULTURE OF VINES AND WINE…………………………………48
1.2. GROWTH OF VINES ON THE WORLD…………………………………………..……..49
1.3. VINES IN ROMANIA……………………………………………………………………..50
CHAPTER II
CULTIVATING GRAPEVINE IN MURFATLAR WINEYARD CURENT STATUS OF
RESEARCHES REGARDING IRRIGATE GRAPEVINE CROP …………………..……………51
2.1. BRIEF HISTORY OF MURFATLAR VINEYARDS……………………..………………51
2.2. CHARACTERIZATION OF MURFATLAR VINEYARD VINE CENTRES……………52
2.3. CURRENT STATUS OF RESEARCH ON IRRIGATION VINES AT
MURFATLAR …………………………………………………………………………………...53
C H A P T E R I I I
PURPOSE AND OBJECTIVES OF RESEARCH, BIOLOGICAL MATE RIAL USED AND
CONDITIONS FOR EXPERIENCE ………………………………………………….……………..53
3.1. RESEARCH OBJECTIVES…………………………………………………..…………..53
3.2. THE BIOLOGICAL MATERIAL USED IN RESEARCH………………………………53
3.3. RESEARCH METHOD…………………………………………………………………..54
C H A P T E R I V
C H A R A C T E R I Z A T I O N O F T H E N A T U R A L H A B I T A T O F
T H E A R E A W H E R E T H E R E S E A R C H W A S M A D E ,
M U R F A T L A R V I N E C E N T E R ………………………………………………....56
4.1. GEOGRAPHICAL………………………………………………………………………..56
4.2. THE CLIMATE…………………………………………………………………….……..57
4.3. EDAPHIC FACTORS……………………………………………………………..……..57
4.4. OROGRAPHIC FACTORS……………………………………………………..………..57
4.5. OTHER FACTORS AFFECTING THE VINES AT MURFATLAR……………………57
4.6. CHARACTERIZATION OF THE CLIMATE OF THE PERIOD BEFORE ORGANIZING
AND REALISING THE RESEARCH (2001-2005) …………………………………………………..58
C H A P T E R V
RESEARCHES RESULTS REGARDING THE INFLUENCE OF TEHNO LOGICAL
ELEMENTS – IRRIGATION, FERTILIZATION AND BUD LOAD, UPON YIELDS, AT
COLUMNA AND CABERNET SAUVIGNON, IN MURFATLAR CONDIT IONS………….…58
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
6
5.1. THE EVOLUTION OF BIOLOGICAL MATERIAL STUDIED DURING THE ACTIVE
VEGETATION SEASON……………………………………………………………………………..58
5.2. IRRIGATION AND FERTILIZATION INFLUENCE ON GROWTH VIGOR AT
COLUMNA AND CABERNET SAUVIGNON VARIETIES…………………………….…………59
5.3. INFLUENCE OF IRRIGATION AND FERTILIZATION ON THE GROWTH VIGOR AT
CABERNET SAUVIGNON AND COLUMNA VARIETIES UNDER THE CONDITIONS OF
MURFATLAR, 2007 – 2009…………………………………………………………………………..59
5.4. INFLUENCE OF IRRIGATION, FERTILIZATION AND THE FRUIT LOAD ON
GRAPES RIPENING, FULL MATURITY AND HARVESTING AT CABERNET SAUVIGNON AND
COLUMNA VARIETIES……………………………………………………………………………..60
5.5. INFLUENCE OF IRRIGATION, FERTILIZATION AND THE FRUIT LOAD ON THE
PRODUCTION OF GRAPES AND ITS QUALITY FOR CABERNET SAUVIGNON AND
COLUMNA VARIETIES UNDER THE CONDITIONS OF MURFATLAR………………………62
C H A P T E R V I
THE EFFICIENCY OF APPLYING THE IRRIGATION IN ORDER TO OBTAIN THE GRAPE
PRODUCTION AS RAW MATERIAL FOR WINE AT COLUMNA AND CABERNET
SAUVIGNON VARIETIES ………………………………………………………………..………..69
6. 1. DETERMINATION OF WATER, IRRIGATION RULES, AND ESTABLISHING A
SCHEME RULES WATERING WATERING VARIETIES THE COLUMNA AND CABERNET
SAUVIGNON, MURFATLAR, 2007 – 2009…………………………………………………….…..69
6.2. THE EFFICIENCY OF IRRIGATION AT THE COLUMNA AND CABERNET
SAUVIGNON VARIETIES, MURFATLAR, 2007 – 2009…………………………………………..69
C H A P T E R V I I
CHARACTERIZATION AND SENSORY ANALYSIS OF WINES OBTA INED AT COLUMNA
AND CABERNET SAUVIGNON VARIETIES ACCORDING TO THE R EGIME OF
IRRIGATION, FERTILIZATION AND FRUIT LOAD IN THE MUR FATLAR
CONDITIONS ………………………………………………………………………………………..71
7.1. CONSIDERATIONS ON THE QUALITY OF MURFATLAR WINE, 2007 – 2009…..71
CHAPTER VIII
CONCLUSIONS…………………………………………………………………………….……....72
SELECTED BIBLIOGRAPHY………………………………………………………………………77
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
7
CAPITOLUL I
IMPORTAN ŢA ŞI RĂSPÂNDIREA VIŢEI DE VIE
1.1. IMPORTANŢA CULTURII VIŢEI DE VIE ŞI A VINULUI
Încă din antichitate, viţa de vie era apreciată ca simbol al fecundităţii şi al sănătăţii,
(TEODORESCU şi colab.,1966). Dovezi în acest sens sunt nenumărate descoperiri arheologice şi
paleontologice, inscripţii şi scrieri vechi ale lui PLINIUS CEL BĂTRÂN, HERODOT,
STRABON etc. şi nu în ultimul rând, recomandări ale medicilor greci şi romani
DIOSCORIDE, CELSO, GALENUS ş.a., care au furnizat mărturii din timpurile cele mai
îndepărtate cu privire la valoarea şi binefacerile produselor viţei de vie (OPREA şi MOLDOVAN,
2007).
În mod semnificativ, WILLIAMS 1951, (citat de OPREA şi MOLDOVAN, 2007)
menţiona că agricultura cu multiplele ei ramuri de producţie, între care şi viticultura, au menirea
de a produce substanţă organică ce încorporează energia dătătoare de viaţă, atât omului cât şi
societăţii în ansamblu. Imaginaţia amplificată de misticismul oamenilor din timpuri îndepărtate
au dus şi la crearea de zeităţi ale vinului, Osiris la egipteni, Dionisos la greci şi Bachus la
romani.
Strugurii, mustul, vinul şi alte produse derivate constituie pentru om o sursă importantă de
hrană bogată în zaharuri, acizi organici, săruri minerale, aminoacizi, microelemente, alcool,
vitamine etc., care promovate în procesele metabolice exercită un efect energetic reconfortant,
reactivant şi mineralizant deosebit de important, mai ales pentru refacerea şi ridicarea capacităţii
de muncă a celor ce le consumă (OPREA şi MOLDOVAN, 2007). În conţinutul relativ bogat în
zaharuri (între 15 şi 25%), strugurii şi mustul pot contribui la satisfacerea nevoilor pentru glucide
şi la asigurarea unei părţi importante din energia necesară organismului uman (MONZO şi
colab., 1967).
Fructul viţei de vie poate reprezenta pentru organismul uman o sursă importantă de acoperire
a unei părţi din necesarul de vitamine, ştiut fiind că strugurii conţin între 0,43-12,3 mg vitamina
C la 100 g pulpă proaspătă; 0,25-1,25 mg vitamina B2 şi 0,02-0,12 mg vitamina A la un kg de
struguri, (ENĂCHESCU GEORGETA, 1962).
Prin conţinutul lor bogat şi complex strugurii şi mustul pot contribui direct sau indirect la
prevenirea şi vindecarea unor boli, în rândul cărora se înscriu afecţiuni ale ficatului,
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
8
gastrointestinale, cardiovasculare, în maladii de nutriţie prin sporirea diurezei şi eliminarea
excesului de săruri din organism, în ftizia incipientă, în traumatisme, afecţiuni ale căilor
respiratorii şi în diabetul zaharat (ALEXAN şi colab. 1983, VALNET, 1987, citaţi de OPREA şi
MOLDOVAN, 2007).
Valoarea terapeutică a vinului a fost descoperită încă din antichitate. Pe o tăbliţă din
vechiul oraş sumerian Nippur, aproape de Babilon, datând din aceeaşi perioadă, s-au găsit
indicaţii precise cu privire la utilizarea vinului; astfel, sunt prezentate în detaliu peste 800 de
prescripţii medicale (POPA, 2009).
Vinul este singura băutură obţinută prin fermentare care conţine din abundenţă derivaţi ai
catehinelor, cunoscuţi sub numele de procianidine sau taninuri condensate, cu rol benefic asupra
staţii de sănătate a omului (OPREA şi MOLDOVAN, 2007).
Din tescovina rămasă de la prepararea vinului pichet sau de la distilare, în amestec cu
îngrăşăminte minerale se poate obţine un îngrăşământ organomineral apropiat de valoarea
gunoiului de grajd (MERJANIAN,1951 citat de OPREA şi MOLDOVAN, 2007).
1.2. RĂSPÂNDIREA VIŢEI DE VIE PE PLAN MONDIAL
Luarea în cultură a viţei de vie îşi are originea în ţinuturile din sudul Mării Caspice, în urmă
cu 7.000 - 9.000 de ani. Omul preistoric a folosit-o mai mult ca ornament, apoi pentru hrană.
Date certe cu privire la luarea în cultură sunt încă din antichitate - orânduirea sclavagistă
(OPREA, 1995; POP NASTASIA, 2001).
În Mesopotamia (actualul Irak), via datează din mileniul al IV-lea î.e.n., respectiv din epoca
sumeriană. Strabo (63 î.e.n. - 19 e.n.) consemnează aici butuci de viţă de vie atât de mari, încât
abia puteau doi oameni să-i înconjoare cu braţele lor întinse. De la sumerieni s-a păstrat prima
denumire de origine (OPREA, 1995).
În ebraica veche se menţionează despre existenţa faimosului "strugure de Chanaan", care de
fapt este soiul de viţă de vie Raisin de Palestina din zilele noastre.
Babilonienii o folosesc ca hrană şi ca peisaj. Egiptenii au creat zeităţi -Osiris -, şi s-au păstrat
de la ei date despre vinuri de mare marcă - vinul de "Margatis" pe care însăşi Cleopatra i-1
servea lui Marcus Antonius. în Africa pe primul loc erau podgoriile din Egipt (Delta Nilului).
Un rol foarte important în răspândirea culturii viţei de vie 1-au avut fenicienii (vechii
locuitori ai Siriei). Aceştia cultivau viţa de vie şi măslinul. Ei au fost cei care au introdus cultura
viţei de vie în ţările din nordul Africii, Algeria, Maroc, Tunisia (OPREA, 1995; POP
NASTASIA, 2001).
Romanii, ca şi grecii, au perfecţionat tehnologiile, practicând: organizarea terenului (cu
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
9
drumuri principale şi secundare), măsuri de îmbunătăţiri funciare (irigare, drenaj); desfundat la
70 - 120 cm fără răsturnarea brazdei, distanţe de plantare diferite (pentru cultura obişnuită şi cu
susţinere pe arbori); fertilizare (cu îngrăşăminte organice, verzi, lichide) etc (OPREA, 1995).
În secolele XVIII - XIX s-a format şi consolidat viticultura ca ştiinţă. Evenimentul major a
fost apariţia filoxerei în Europa (1863, Franţa).
Apariţia filoxerei a marcat cele trei etape distincte în evoluţia viticulturii europene: etapa
prefiloxerică, filoxerică şi postfiloxerică (OPREA, 1995; POP NASTASIA, 2001; OPREA şi
MOLDOVAN, 2007).
Secolul XX a adus viticultura la nivelul cel mai înalt de dezvoltare. In majoritatea ţărilor
cultivatoare s-a renunţat la sistemul de cultură clasic jos, în favoarea celui înalt sau semiînalt.
Plantaţiile sunt specializate pe direcţii de producţie (soiuri pentru struguri de masă, pentru vin,
stafide etc.). S-a îmbunătăţit nivelul agrotehnic prin: folosirea erbicidelor, îngrăşămintelor verzi,
înierbarea alternativă a rândurilor, simplificarea tăierilor (practicându-se la majoritatea soiurilor
de vin sistemul de tăiere scurt în cepi roditori - speronaţi) etc. S-au făcut progrese în combaterea
bolilor şi dăunătorilor prin introducerea insecto-fungicidelor organice de sinteză. S-a modernizat
sectorul pepinieristic prin promovarea tehnicilor intensive de producere a materialului săditor,
liber de viroze şi de micoplasme. prin metode ale ingineriei genetice (OPREA, 1995; POP
NASTASIA, 2001; OPREA şi MOLDOVAN, 2007).
1.3. CULTURA VIŢEI DE VIE ÎN ROMÂNIA
Cultura viţei de vie este menţionată între primele culturi agricole pe teritoriul vechii Dacii.
Există dovezi că cele dintâi urme de activitate viticolă pe teritoriul actual al României datează
din neolitic, când triburile de culegători şi de vânători devin stabile, practicând agricultura şi
creşterea animalelor (TUDOR, 1979).
Unii cercetători consideră că în unele părţi ale Transilvaniei şi în cele din Oltenia şi
Muntenia aceasta datează din epoca bronzului (BULENCEA, 1975).
In epoca modernă şi în perioada de după unire, proprietăţile viticole s-au extins
considerabil, ajungând în 1884 la 300.000 pogoane.
După întregirea ţării, se înţelege că numărul pepinierelor viticole de stat a crescut şi mai
mult. Astfel, în anul 1925, pe lângă cele menţionate până aici, mai existau pepiniere şi vii
experimentale la Seini-Maramureş; Tăşnad-Satu-Mare, Drăgăneşti-Olt, Bârlad, iar în Basarabia
la Bucovăţ-Orhei, Dealul Codrului şi Costugeni-Lăpuşna, Ismail şi Noul Caragagi-Cetatea Albă.
La nivelul anului 1927 erau circa 30 de pepiniere viticole de stat şi încă alte 400 particulare de
dimensiuni mai mici (COTEA şi GRIGORESCU, 2002).
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
10
Patrimoniul viticol al României în secolul XX a oscilat ca suprafaţă, în limite destul de
largi de la 82 960 ha, cât exista în 1907 în Vechiul Regat, la 325 000 ha, suprafaţă maximă atinsă
în 1968. Până la primul război mondial, suprafaţa viticolă a fost influenţată şi de trecerea de la
plantaţiile de vii nobile pe rădăcini proprii la cele altoite. În perioada interbelică, suprafaţa
viticolă a ţării a variat între 210 034 ha (1927) şi 277 100 ha (1938). După 1950, suprafaţa
viticolă a ţării a crescut atingând maximum de 325 000 ha în 1968. Producţia medie de struguri
la unitatea de suprafaţă a variat în limite largi de la 2120 kg/ha în 1948 la 4240 kg/ha în 1990
(COTEA şi GRIGORESCU, 2002).
Performanţele obţinute în activitatea vitivinicolă au fost atât de mari încât, în a doua
jumătate a secolului XX, România figura printre marile ţări viticole ale lumii, situându-se în
permanenţă, între primele zece. Vinurile româneşti, apreciate în concursurile internaţionale şi
solicitate pe piaţa externă, au mărit aureola activităţii vitivinicole, aşezând-o pe un loc de primă
mărime în ierarhia mondială (OPREA, 1995; COTEA şi GRIGORESCU, 2002) .
CAPITOLUL II
CULTURA VI ŢEI DE VIE ÎN PODGORIA MURFATLAR. STADIUL
ACTUAL AL CERCET ĂRILOR PRIVIND CULTURA IRIGAT Ă
A VIŢEI DE VIE
2.1. SCURT ISTORIC AL PODGORIEI MURFATLAR
Tradiţia ancestrală a viţei de vie pe meleagurile Murfatlarului este evidenţiată de
numeroase vase de ceramică, amfore, unelte rudimentare de vinărit (teascuri, linuri, etc.),
basoreliefuri, monede, cosoare, seminţe de struguri, etc., descoperite în localităţile învecinate
(Valul lui Traian, Castelu) cât şi în fortificaţiile de pământ cunoscute sub denumirea Valul lui
Traian sau în carierele de piatră de la Basarabi, şi care pot fi identificate atât la Muzeul Naţional
de Arheologie de la Constanţa cât şi la filiala de la Societatea România Murfatlar - societate pe
acţiuni.
În Analele Academiei Române tom. XXXIV, Vasile Pârvan, afirmă că pe numeroase
monumente laice şi religioase găsite în zonă apar personaje mitice încoronate cu lăstari şi
struguri, cele mai multe demonstrând cultul lui Dionisos (Bacchus).
Pe acest fond de veche şi strălucită tradiţie, se pare că a apărut şi podgoria Murfatlar
(COTEA D.V. şi colaboratorii, 2000).
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
11
Denumirea de Murfatlar, versiunea cea mai plauzibilă, vine de la mürüvetli (om generos),
apoi mürüvet (om curajos, cu inima deschisă, calităţi superioare, adică un om de omenie),
cuvinte din limba vechilor otomani, ce au ocupat şi trăit vremelnic pe aceste meleaguri, cuvinte
care s-au metamorfozat cu timpul în „murfat ", apoi în Murfatlar - adică urmaşii lui Murfat
(MUJDABA F. şi colaboratorii, 1977).
Depăşind epoca stăpânirii otomane (1877) şi pe cea a consecinţelor atacului filoxeric,
podgoria Murfatlar şi-a continuat din 1907 (data naşterii ei) dezvoltarea. Astfel suprafeţele
cultivate cresc continuu de la 10 ha în 1907, la 42 ha în 1939, la 68 ha în 1948 şi la 256 ha în
1950.
Un moment important în dezvoltarea viticulturii în România l-a constituit înfiinţarea începând
cu 1929, a Institutului de Cercetări Agronomice al României şi organizarea ulterior pe ţară, a reţelei
staţiunilor experimentale subordonate acestuia, inclusiv Staţiunea Murfatlar. Cu ajutorul acesteia s-a
intensificat şi materializat ulterior dezvoltarea viticulturii în podgoria Murfatlar şi în Dobrogea.
Un început în acest sens l-au constituit lucrările de raionare şi microraionare a soiurilor în
Dobrogea, finalizate în anii 1954 şi respectiv 1962.
De asemenea un aport important la dezvoltarea viticulturii în podgoria Murfatlar l-a avut şi
activitatea desfăşurată de Şcoala Profesională (inferioară) viticolă de la Basarabi care a format
mulţi viticultori între 1936 şi 1948 şi apoi tehnicieni prin transformarea ei în Liceu Agricol
(1948-1951).
Într-un termen relativ scurt, podgoria Murfatlar, în ansamblul ei a intrat în competiţie cu
cele mai reprezentative podgorii ale ţării şi ale centrului european.
Autenticitatea şi originalitatea vinurilor de Murfatlar s-au evidenţiat mai ales în ultimele
cinci decenii cu prilejul participării anuale la concursurile internaţionale şi obţinerea a peste 500
medalii.
Printre soiurile care şi-au găsit condiţii pentru a-şi exprima potenţialul lor oenologic în
cadrul podgoriei se numără: Chardonnay, Pinot Gris, Muscat Ottonel prezentat singur sau în
amestec tehnologic cu Pinot Gris şi Riesling Italian, precum şi soiurile roşii: Cabernet
Sauvignon, Merlot şi Pinot Noir.
2.2. CARACTERIZAREA CENTRELOR VITICOLE DIN PODGORIA MURFATLAR
Dezvoltarea podgoriei Murfatlar s-a petrecut şi ea într-un ritm foarte dinamic. Plecând de
la nucleul iniţial al viilor de la Basarabi, plantaţiile s-au extins an de an, în lungul văii Carasu
(azi canalul Dunăre-Marea Neagră), până la Cernavodă. Ea cuprindea după evidenţa oficială la
nivel de judeţ a Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi Oficiul de Cadastru
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
12
(O.C.P.I.) Constanţa, 5.471 ha la începutul anului 2005 (7.160 ha în 1990) şi include trei mari şi
importante centre viticole: Murfatlar, Medgidia şi Cernavodă, oarecum asemănătoare sub
aspectul condiţiilor naturale, al sortimentelor de soiuri şi al calităţii vinurilor, a căror calitate,
incontestabil este asigurată în primul rând de clima şi solul arealului.
De menţionat este faptul că din cele 11.065 ha total plantaţii cu viţă de vie cât deţinea la
sfârşitul anului 2005, judeţul Constanţa, 5.471 ha (49,1 %) aparţineau podgoriei Murfatlar, din
acestea 2.785 ha (50,9%) centrului viticol Murfatlar, 1.705 ha (31,2%) centrului viticol Medgidia
şi 981 ha (17,9 %) centrului viticol Cernavodă.
Primele studii şi cercetări privind comportarea soiurilor de vin în cadrul podgoriei au fost
iniţiate încă din anul 1937, după cum se relatează în lucrarea Viile experimentale din România,
autori prof. I. C. TEODORESCU, acad. prof. univ. dr. GH. CONSTANTINESCU, dr. S.
GOGALNICEANU şi dr. C. V. OPREA apărută sub egida Institutului de Cercetări Agronomice
al României în 1943.
Cercetări mai ample cu rezultate deosebit de valoroase privind comportarea soiurilor din
sortimentul de bază al podgoriei Murfatlar în legătură cu anumite aspecte tehnologice le-au
abordat în ultimele patru decenii tezele de doctorat ale unor cercetători de vază şi renume din
Dobrogea, respectiv de la Staţiunea Viticolă Murfatlar.
2.4. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND IRIGAREA VIŢEI DE VIE
LA MURFATLAR ŞI ÎN DIFERITE ECOSISTEME VITICOLE DIN ROMÂNIA
Ridicarea continuă a producţiei de struguri se realizează prin aplicarea în complex a tuturor
măsurilor agrotehnice raţionale, dintre care un rol important revine irigării vi ţei de vie.
Cercetările întreprinse privind irigarea viţei de vie în ţara noastră s-au organizat pe baze ştiinţifice
exclusiv în reţeaua staţiunilor experimentale viticole începând cu anul 1959 coordonate până la nivelul
ASAS respectiv de către ICHV Băneasa-Bucureşti, mai întâi şi apoi de ICVV Valea Călugărească.
C A P I T O L U L I I I
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCET ĂRILOR, MATERIALUL
BIOLOGIC FOLOSIT ŞI CONDIŢIILE DE EXPERIMENTARE
3.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR
Faţă de trecut constatăm că în ultimele decenii frecvenţa anilor secetoşi este
apreciabil mai mare, aceasta atât datorită creşterii intensităţii activităţii solare cât şi
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
13
datorită conjugării acesteia cu amplificarea tot mai mare a gradului de poluare a mediului
(a atmosferei şi solului).
Rarefierea stratului protector de ozon cât şi efectul de seră tot mai prezent an de an se
resimte deja prin creşterea deficitului de apă, element indispensabil vieţii animale şi
vegetale.
Dacă s-a ajuns la stadiul în care şi vi ţa de vie - o consumatoare mai moderată de apă faţă
de multe alte specii de plante agricole (îndeosebi anuale) să resimtă lipsa de apă trebuie categoric
tras un urgent semnal de alarmă atât pentru gestionarea raţională a resurselor cât şi pentru
elaborarea şi aplicarea unor noi tehnologii de cultură pe conceptul de luptă contra secetei, care să
restrângă la minimum evapotranspiraţia şi consumul neproductiv al apei şi să mărească
consumul productiv şi specific al acesteia pentru sintetizarea substanţei uscate a recoltelor.
Ca urmare, s-a considerat oportun, actual şi deosebit de stringent realizarea studiului de
faţă pentru precizarea în condiţii de neirigare şi irigare folosind încărcături de rod diferite şi
variante de fertilizare pentru stabilirea comportării a două soiuri de vin important directoare cu
mare perspectivă din sortimentul podgoriei, respectiv Columna creat la staţiune şi Cabernet
Sauvignon. Acest deziderat constituie de fapt scopul cercetărilor întreprinse la Murfatlar şi care
stau la la baza prezentei teze de doctorat.
3.2. MATERIALUL BIOLOGIC FOLOSIT ÎN CERCETĂRI
Prezentarea principalelor caractere şi însuşiri agrobiologice şi tehnologice ale celor două
valoroase soiuri de vin cu denumire de origine controlată perfect adaptate condiţiilor
ecopedoclimatice de la Murfatlar, respectiv Columna pentru vinuri albe şi Cabernet Sauvignon clona
4 Is pentru vinuri roşii s-au bazat pe datele existente rezultate din cercetările ampelografice ale
laboratoarelor de „Biologie - selecţie şi ameliorarea viţei de vie” ale staţiunilor de cercetare de-a
lungul anilor.
3.3. METODA DE CERCETARE
Pentru realizarea studiului, în baza normelor de tehnică experimentală şi a condiţiilor reale
din teren, s-au ales şi materializat următoarele dispozitive – amplasament de cercetare ce include
(cuprinde) câte 18 variante pentru fiecare soi dispuse în 2 blocuri şi 6 parcele experimentale
(tabelul 3.1.).
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
14
Tabelul 3.1 Dispozitivul de amplasare a experienţelor, Murfatlar, 2007 – 2009
Dispozitiv experimental Columna Cabernet Sauvignon - nr. parcele experimentale:
3 3
- nr. variante: 18 18 - nr. repetiţii (pe variantă): 5 5 Nr. but. experimentali: - pe repetiţie: - pe variantă: - pe experienţă:
5 25 450
5 25 450
- experienţa este polifactorială dispusă în 2 parcele distincte cu 3 factori respectiv: met. irigare x fertiliz. x încărcătură de rod - suprafaţa efectivă mp: 1125 1080
Factorul A - Metoda de irigare cu 3 graduări:
a1. neirigat
a2. irigat prin aspersiune asigurând între 50-75% din I.U.A. aplicându-se în ultimul
deceniu, pentru soiurile de vin 800-1200 mc apă la ha (în funcţie de condiţiile climatice);
a3. irigat prin picurare (localizat) cu norma de irigare păstrând IUA la nivelul minim de
50% şi CC la nivel optim)
Factorul B - Metoda de fertilizare cu 2 graduări:
b1. nefertilizat
b2. fertilizat mineral cu N50,P50, K50 la ha odată cu arăturile anuale de toamnă.
Factorul C - Încărcătura de rod cu 3 graduări:
Tabelul 3.2
Graduările factorului C în experienţele de la Murfatlar, 2007 - 2009
Graduări Columna Cabernet
Sauvignon
- C1 – sarcină redusă (75%) 27 ochi/ butuc 24 ochi/ butuc
- C2 – sarcină normală (100%) 36 ochi/ butuc 32 ochi/ butuc
- C3 – sarcină amplificată (125%) 45 ochi/ butuc 40 ochi/ butuc
Ambele soiuri au fost amplasate şi studiate în blocuri experimentale de tip dreptunghi latin
cu dispunerea lineară a celor 18 variante fiecare cu câte 5 repetiţii.
Numărul butucilor studiaţi (analizaţi) anual efectiv pe variante prin observaţii, determinări şi
analize au vizat 25 butuci respectiv câte 5 din fiecare repetiţie în cadrul dispunerii lineare a acestora.
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
15
Stabilirea consumului de apă s-a făcut direct în câmp prin luarea de probe şi analiza lor
folosind atât metoda gravimetrică cât şi în mod indirect, cu ajutorul evaporimetrului BAC clasa
A (în colaborare cu SCDI Valul Traian).
Pentru stabilirea raţională a normelor anuale de irigaţie în mc/ha s-au luat în consideraţie
caracteristicile pluviometrice multianuale cât şi anuale din perioada studiată pe blocuri şi parcele
experimentale valorile medii obţinute pentru ambele soiuri în perioada de studiu (cercetare) fiind
următoarele (tabelul 3.4.)
Tabelul 3.4.
Caracteristicile pluviometrice de la Murfatlar, din perioada 2007 – 2009 şi norma de irigare calculată, în mc/ha
Anul Precipitaţii Norma de irigare
calculată mc/ha Totale În perioada de vegetaţie Multianuale* Anuale % Multianuale* Anuale % Aspersiune Localizată
2006/ 2007
464,0 98,2 356,0 114,5 1200 800
2007/ 2008
373,0 789 275,0 88,5 1200 800
2008/ 2009
565,0 119,4 373,0 120,0 900 600
MEDIA
472,5 467,3 98,9 310,8 334,7 107,7 1100 750
* În perioada 1986-2005 (20 ani) *Between 1986-2005 (20 years)
Norma de irigare anuală administrată în intervalul 2006-2009 a fost cuprinsă la
irigarea prin aspersiune între 900-1200 mc iar la localizată între 600-800 mc/ha
administrată în 3-4 udări (norme de udare) aplicate de regulă în intervalul de vegetaţie al
lunilor mai-august (15.VI – 25.VIII) atât în cadrul metodei de irigare prin aspersiune cât şi
a celei localizate prin picurare, normele anuale de irigare în cazul celei localizate fiind mai
mici (mai economice) situându-se între 600 şi 800 mc/ha. Referindu-ne la metodele de irigare
folosite pentru a realiza studiul „privind efectul combinat al irigaţiei, fertilizării şi încărcăturii de
rod asupra soiurilor Columna şi Cabernet Sauvignon pentru vinuri de calitate superioară în
podgoria Murfatlar” am ales două din cele mai frecvent folosite în zonă respectiv – udarea prin
aspersiune şi cea localizată prin picurare.
În cazul udării prin aspersiune s-a folosit echipamentul mobil cu conducte şi aspersoare de
tip cu jet mijlociu din dotarea staţiunii, montat alternativ de-a lungul rândurilor cu viţă-de-vie la
aliniamentul de hidranţi amplasaţi în cadrul sistemului de irigare sub presiune din Valea Carasu.
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
16
La udarea localizată distribuirea apei s-a făcut în mod lent sub formă de picături de-a
lungul rândurilor de viţă-de-vie în zona rădăcinilor plantelor folosind instalaţia de tip PEHD 80D
50 mm ca aducţiune pe distanţa de 230 m, alimentată dintr-un hidrant de 110 mm la maxim 3
atm. prevăzut cu robinet de separare şi dop de golire a coloanei de apă în timpul sezonului rece.
Pentru caracterizarea comportării agrobiologice, tehnologice şi oenologice a soiurilor
Columna şi Cabernet Sauvignon 4 Is în cadrul studiului combinat al încărcăturii de rod,
fertilizării şi irigării folosind diferite metode, am organizat şi executat în plantaţii şi laborator
următoarele observaţii şi determinări care au fost executate conform metodologiei unitare a
ICVV Valea Călugărească prezentată în Buletinul nr. 7(2) din 1988 stabilită prin punerea de
acord cu normele IBPGR, OIV şi UPOV pe plan internaţional.
Aprecierile anuale definitive asupra calităţii vinurilor obţinute la cele două soiuri studiate
au fost făcute în baza aprecierii organoleptice prin degustarea acestora, respectiv a notelor medii
obţinute acordate de către 5 degustători (persoane autorizate sau cercetători oenologi) în lunile
ianuarie şi iunie ale anului următor, un real suport în aprecierile organoleptice şi olfactive
consituindu-l şi caracteristicile fizico-chimice ale vinurilor determinate anual.
Precizăm că în cadrul cercetărilor întreprinse s-a folosit tehnologia de vinificare clasică, cu
sulfitarea mustuielii pe boştină între 4- 5 zile, reglând temperatura de fermentare între 17-28ºC şi
aplicarea răcirii vinului la tragerea de pe boştină. Operaţia de macerare-fermentare a fost
efectuată în căzi mici de lemn, iar separarea ravacului şi presarea boştinei scurse cu ajutorul
presei manuale în cadrul microcramei sectorului de cercetare. Finalizarea fermentaţiei,
condiţionarea şi stabilizarea vinului efectuându-se în damigene de 25, 30 şi 50 litri, iar
îmbutelierea în sticle de 0,75 litri.
CAPITOLUL IV
CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL A ZONEI IN CARE S-A U
DESFĂŞURAT CERCETĂRILE, CENTRUL VITICOL MURFATLAR
4.1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ
Centrul viticol Murfatlar se află amplasat în partea centrală a platformei Dobrogei, de-a lungul
pantelor line ce străjuiesc Canalul Dunăre Marea-Neagră. Faţă de Ecuator şi meridianul
Greenwich, podgoria este aşezată între 44 grade 11 minute latitudine nordică şi 20 grade 23
minute longitudine estică, pe valea Carasu. Altitudinea variază între 48 şi 66 m.
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
17
4.2. CONDIŢIILE CLIMATICE
Energia termică anuală este, ca bilanţ, în medie de 3710 grade Celsius temperatura activă
şi de 1613 grade Celsius temperatura eficace, în raport cu cerinţele minime de cultură ale viţei de
vie stabilite la 2100-2500 grade Celsius (ca sumă activă) de Marin T., în 1968 şi permite cultura
economică a unui sortiment ce poate avea în structura sa atât soiuri semitimpurii cât şi mijlocii şi
chiar unele soiuri târzii ea corespunzând acestor cerinţe.
4.3. FACTORII EDAFICI
În cadrul podgoriei, tipurile de sol fac parte, cele mai multe, din clasa molisolurilor şi sunt
formate practic în aceleaşi condiţii ecopedogenetice.
Tipul de sol prezent în perimetrul câmpului experimental este un Kastaniozom (bălan
tipic).
Volumul edafic întruneşte valori destul de ridicate în sensul că arhitectonica sistemului
radicular exploatează un mare volum de sol pătrunzând până la 100 cm. Circa 58,8% din masa
sistemului radicular determinat se află pe profil în intervalul 10-70 cm adâncime, iar 74,4% din
total este prezentat de cele active – fasciculate cu dimensiuni între 1-5 mm.
4.4. FACTORII OROGRAFICI
Plantaţiile viticole ale Centrului Viticol Murfatlar sunt situate, în majoritate, pe
aliniamentul Văii Carasu, cu dealurile şi platourile ei ce separă şi desparte podişul Cobadin şi
Tortoman, fiind considerată, geologic, o depresiune sinclinală, al cărui fund s-a format ca urmare
a drenării unui fost râu pierdut într-o zonă mlăştinoasă.
Caracteristic pentru această zonă este însă lipsa totală a alunecărilor, care nu se pot forma
din cauza substratului litologic (loess şi calcar).
Apele freatice au o mică influenţă datorită faptului că se află situate la mare adâncime
(Oancea C. ş.a., 1978). Plantaţiile amplasate pe unitatea geomorfologică a platformei dobrogene
au malul de obicei teşit pe partea dreaptă a Văii Carasu.
4.4. ALŢI FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ CULTURA VIŢEI DE VIE ÎN
STAŢIUNEA MURFATLAR
Canalul Dunăre-Marea Neagră exercită o influenţă favorabilă în ultimele două decenii
de la darea lui în exploatare asupra viţei de vie, concretizată printr-o higroscopicitate mai
ridicată a aerului şi diminuarea variaţiei anuale şi zilnice a temperaturii şi printr-o atenuare atât
a temperaturilor scăzute cât şi ridicate.
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
18
Marea Neagră, la o distanţă medie de cca. 20-25 km, exercită pentru o mare parte din
teritoriul centrului viticol Murfatlar, rolul de regulator termic, care se manifestă prin primăveri
şi toamne mai întârziate, precum şi veri mai puţin caniculare.
Fluviul Dunărea, în partea de vest la cca. 40-45 km distanţă, exercită o influenţă
benefică numai asupra climatului din centrul viticol Cernavodă, în zona Cochirleni, Rasova,
Cernavodă-Seimeni, favorabilă culturii soiurilor de masă.
4.5. CARACTERIZAREA CLIMATICĂ A PERIOADEI ANTERIOARE
ORGANIZĂRII ŞI REALIZĂRII CERCETĂRILOR (2001-2005)
Sub raport termic global pe ansamblul anilor viticoli din intervalul 2001-2005, interval
premergător celui în care s-au organizat cercetările care stau la baza prezentei
lucrări, principalii indicatori ecoclimatici din Centrul Viticol Murfatlar, au fost relativ
asemănători, dar cu unele particularităţi evidente pe intervalele de vegetaţie.
CAPITOLUL V
REZULTATELE CERCET ĂRILOR PRIVIND INFLUEN ŢA UNOR
ELEMENTE DE TEHNOLOGIE - IRIGAREA, FERTILIZAREA ŞI
DIFERITE ÎNC ĂRCĂTURI DE ROD, ASUPRA PRODUCŢIEI, LA
SOIURILE COLUMNA ŞI CABERNET SAUVIGNON, IN CONDI ŢIILE DE
LA MURFATLAR
5.1. EVOLUŢIA MATERIALULUI BIOLOGIC STUDIAT ÎN PERIOADA DE
VEGETAŢIE ACTIVĂ
Dezmuguritul. La nivelul soiurilor, mai timpuriu dezmuguritul a fost declanşat la soiul
Cabernet Sauvignon cu 5 zile (la 19.IV.) în medie faţă de soiul Columna (24.IV.). În cei trei ani
studiaţi cel mai timpuriu dezmuguritul s-a realizat în anul 2008 la 17.IV. la soiul Cabernet
Sauvignon şi la 22.IV. la soiul Columna.
Înfloritul. Fenofaza s-a declanşat în medie anual pe total variante experimentale la soiul
Columna la 9.VI., iar la soiul Cabernet Sauvignon la 8.VI. Pe blocuri, în condiţii de neirigare, la
8.VI. (la Columna) şi 5.VI. (Cabernet Sauvignon), la cele irigate prin aspersiune la 10.VI.
(Columna) şi 9.VI. (Cabernet Sauvignon), iar la cele irigate localizat la 9.VI. (Columna) şi
10.VI. (la Cabernet Sauvignon).
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
19
Coacerea în pârgă. Din datele prezentate reiese că această fenofază de vegetaţie se
realizează pe ansamble la aceeaşi dată calendaristică respectiv la 15.VIII., de către ambele soiuri,
situaţie ce este întâlnită şi pe grupe de variante atât în cadrul blocurilor experimentale în condiţii
de neirigare, irigare prin aspersiune cât şi la cel cu irigare localizată, respectiv datele
calendaristice de 15.VIII. (neirigate), 16.VIII. (aspersiune) şi 14.VIII. fiind aceleaşi pentru
ambele soiuri.
Maturarea deplină a boabelor. Sub acest aspect, maturitatea deplină a boabelor la cele
două soiuri în perioada studiată a fost realizată diferit. Pe ansamblul dispozitivului experimental
ea a fost realizate la 12.IX. de către soiul Columna şi la 14.IX. de soiul Cabernet Sauvignon, mai
timpuriu cu 7 zile de către acesta, situaţia menţionându-se atât la analiza şi interpretarea
calendaristică pe blocuri cât şi pe parcele experimentale. Ca diferenţe în exprimarea timpurietăţii
realizată în atingerea acestei fenofaze de către soiul Cabernet Sauvignon faţă de soiul Columna
acestea descresc în cazul blocurilor experimentale de la 10 zile în cazul irigării prin aspersiune la
6 zile la cel irigat localizat şi respectiv la 4 zile în cazul blocului cu variantele neirigate.
Căderea frunzelor. Căderea frunzelor mai poate avea loc şi în mod forţat datorită
îngheţurilor (brumelor) timpurii de toamnă, situaţii ce pot interveni în unii ani şi care determină
o derulare (restrângere) şi înregistrare fortuită a duratei acesteia. În mod biologic normal căderea
frunzelor în ecosistemul viticol Murfatlar are loc anual, de regulă, după data de 30 octombrie,
situaţie în care se putea mai bine aprecia realizarea acestei fenofaze pe soiuri şi pe variante
experimentale.
5.2. INFLUENŢA IRIGĂRII ȘI FERTILIZĂRII ASUPRA VIGORII DE CREŞTERE LA
SOIURILE DE VIŢĂ DE VIE COLUMNA ȘI CABERNET SAUVIGNON
Interpretând datele prezentate în lucrare, acestea confirmă, pe ansamblul experimental, o
vigoare mijlocie-mare la soiul Columna şi o vigoare mijlocie la soiul Cabernet Sauvignon care,
de fapt, sunt caracteristice din punct de vedere biologic soiurilor.
Pe blocuri şi parcele experimentale cea mai mare vigoare de creştere o realizează butucii
de viţă situaţi în blocuri irigate prin aspersiune şi cu parcelă fertilizată atât la soiul Columna cât
şi la Cabernet Sauvignon (V7-13), cea mai mică vigoare înregistrându-se la blocurile neirigate şi
cu parcelele nefertilizate (V16).
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
20
5.3. INFLUENŢA IRIGĂRII ȘI FERTILIZĂRII ASUPRA GRADULUI DE FERTILITATE
ȘI A PRODUCTIVITĂŢII LA SOIURILE COLUMNA ȘI CABERNET SAUVIGNON, IN
CONDIŢIILE DE LA MURFATLAR, 2007 - 2009
La soiul Columna
- cei mai mari coeficienţi de fertilitate absoluţi şi relativi sunt înregistraţi de către
variantele din blocul experimental la care irigarea s-a făcut localizat, în descreştere cu valori
medii (intermediare), urmează cele cu irigarea prin aspersiune, iar valorile cele mai mici la
variantele din blocul neirigat;
- în cadrul parcelelor experimentale coeficientul de fertilitate absolut cel mai mare a fost
înregistrat de variantele care nu au fost fertilizate, iar în ce priveşte coeficientul de fertilitate
relativ invers, respectiv variantele ce au fost fertilizate;
- pe variante experimentale cele mai bune rezultate sunt evidenţiate la variantele la care
încărcătura de rod pe butuc atribuită a fost redusă (CFA - 1,29, CFR - 0,93) comparativ cu
cea normală (100% = 1,14 şi 0,82) şi cu cea amplificată (125% = 0,95 CFA respectiv 0,77
CFR). Este necesar de subliniat faptul că cele mai bune rezultate sunt obţinute de către
variantele V1, V4, V7, V10, V13 şi V16 toate la care încărcătura de rod a fost redusă
indiferent că au fost sau nu fertilizate şi irigate. Dintre toate cele 18 variante sub aspectul
fertilităţii se detaşează ca valoroasă V16 fertilizată, irigată localizat prin picurare şi cu
încărcătura de rod redusă.
La soiul Cabernet Sauvignon
Din analizarea şi interpretarea datelor prezentate pe blocuri experimentale rezultatele cele
mai bune (chiar apropiate) sunt evidenţiate în cazul celor irigate localizat prin aspersiune, iar în
cadrul parcelelor experimentale la cele fertilizate, deci invers ca la soiul Columna, iar pe
variantele experimentale de cele la care încărcătura de rod a fost redusă (75%) ca şi în cazul
soiului Columna.
Pe ansamblu la soiul Cabernet Sauvignon dintre cele 18 variante experimentale cea mai
valoroasă se detaşează a fi varianta V16, aceeaşi ca şi în cazul soiului Columna din blocul irigat
localizat, parcela fertilizată şi cu încărcătură redusă de rod.
O fertilitate scăzută este considerată atunci când coeficienţii au o valoare sub 0,5 la cel
relativ şi sub 0,8 la cel absolut (limitele minime fiind 0,3 şi respectiv 0,6). O fertilitate bună se
consideră atunci când valorile acestor coeficienţi (mărimi cu valori constante, caracteristice
soiurilor de viţă-de-vie) sunt de peste 0,7 la cel relativ şi de peste 1,0 la cel absolut, maximele
putând depăşi la unele soiuri valorile de 1,0 la coeficientul relativ şi 2 la cel absolut.
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
21
Ca urmare, valorile obţinute experimental în cei trei ani studiaţi la ambele soiuri sunt
relativ bune, caracteristica însuşirilor lor biologice particulare în cadrul descrierii şi prezentării
lor ampelografice.
Fertilitatea ca însuşire genetică ce marchează (defineşte) potenţialul de fructificare al
fiecărui soi este, în succesiune biologic normală, un element de bază, respectiv primordial, în
anticiparea productivităţii ini ţiale, deci a producţiei soiurilor.
Cele mai multe variante cu rezultate valoroase sub aspectul productivităţii sunt cele la care
s-a folosit irigarea localizată cu picătura. Astfel din 25 variante evidenţiate cu rezultate valoroase
17 sunt cele la care s-a folosit irigarea localizată, 7 la care s-a folosit irigarea prin aspersiune şi
numai o singură variantă care s-a realizat în condiţii de neirigare (V1 la soiul Columna în
condiţiile determinării I.P.R.). De asemenea cele mai multe variante valoroase se situează în
parcelele la care s-a folosit fertilizarea şi încărcătura de rod redusă (75% din cea normală).
Cele mai slabe rezultate s-au remarcat la soiul Columna în cazul V6 (77 la I.P.A.) în
condiţii de neirigare, cu fertilizare şi încărcătură de rod amplificată la 125% şi la V3 (72 la IPR)
în condiţii de neirigare, nefertilizare şi încărcătură de rod amplificată la 125%, iar la soiul
Cabernet Sauvignon la V3 (81 la IPA şi 59 la IPR) în condiţii de neirigare, nefertilizare şi
încărcătură de rod amplificată (125%) respectiv normală (100%).
5.4. INFLUENŢA IRIGĂRII, FERTILIZĂRII ȘI A ÎNCĂRCĂTURII DE ROD
ASUPRA COACERII STRUGURILOR, A MATURITĂŢII DEPLINE ŞI RECOLTĂRII
LA SOIURILE COLUMNA ŞI CABERNET SAUVIGNON
Realizarea maturităţii depline a strugurilor la soiurile Columna şi Cabernet
Sauvignon
La soiul Columna. La nivelul soiului maturitatea deplină medie a fost realizată între 17-
26.IX, iar recoltarea s-a efectuat între 24.IX. şi 3.X. mai timpuriu, aceasta având loc la blocul
neirigat (19.IX.), iar cel mai târziu la blocul irigat (24.IX.) prin aspersie. Pe parcele mai timpuriu
la cele nefertilizate (20.IX.) faţă de cele fertilizate (23.IX.), pe variantele experimentale mai
timpurii la V3 (neirigat + nefertilizat şi încărcătura de rod amplificată) la data de 16.IX., iar cel
mai târziu la V11 la 26.IX. (irigat prin aspersie, fertilizat şi încărcătura de rod normală).
La soiul Cabernet Sauvignon. Maturitatea deplină a fost atinsă între 14-16 IX., iar
recoltarea s-a realizat între 20-23.IX., mai timpurie la blocul experimental irigat prin aspersie
(14.IX.), iar cel mai târziu la blocul neirigat (16.IX.), pe parcele la aceiaşi dată (14.IX.),
indiferent dacă au fost sau nu fertilizate, iar pe variante mai timpuriu la V12 (irigat prin aspersie
+ fertilizat şi cu încărcătura de rod amplificată) şi mai târziu la 3 variante V2 (neirigat +
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
22
nefertilizat şi încărcătura de rod normală), V5 (neirigat + fertilizat şi încărcătura de rod normală)
şi V17 (irigat localizat + fertilizat şi încărcătura de rod normală).
Conţinutul în zahăr şi aciditatea totală a mustului (boabelor) la maturitatea deplină
şi recoltare
La soiul Columna. Pe blocuri, parcele şi variante experimentale cele mai mari acumulări
de zahăr sunt realizate la irigarea localizată parcela fertilizată (V16-V18) ca medie, respectiv
189,5 g/l la maturitatea deplină şi 203,8 g/l la recoltare. S-au evidenţiat variantele: V16 cu
încărcătura de rod redusă, şi un conţinut de 184,0 g la maturitatea deplină, respectiv 208,5 g/l la
recoltare, urmată de V18 cu încărcătura amplificată de 203,4 şi 205,9 g/l şi V17 cu încărcătura
normală cu 181,1 g/l la maturitatea deplină respectiv 200,1 g/l la recoltare.
Cele mai mari acumulări de zahăr în intervalul celor 7 zile de la maturarea deplină la
recoltare, respectiv cel mai bun ritm diurn de creştere şi depoziţie a zahărului în boabe s-a
înregistrat la V16=3,5 g/l, urmând V17 cu 2,71 g/l, V5 cu 2,34 g/l, V10 cu 2,30 g/l şi V11 cu
2,27, celelalte 13 variante neînregistrând valori ale ritmului sub 1,90 g/l. Ritmul mediu de
acumulare la nivelul soiului Columna pe toate cele 18 variante experimentale studiate fiind de
1,40 g/l.
În ceea ce priveşte conţinutul în aciditate totală al mustului boabelor la recoltare acesta, ca
medie, s-a situat la nivelul mediu de 5,01 g/l H2SO4 cu amplitudinea de 4,53 g/l minim la V5 şi
5,23 g/l H2SO4 maxim, acidităţile fiind totdeauna ceva mai mari la variantele irigate. Pe
ansamblu ele se pot cataloga normale, respectiv în concordanţă cu conţinutul în zahăr şi
caracteristice soiului şi ecosistemului Murfatlar.
La soiul Cabernet Sauvignon. Cele mai bune rezultate privind acumulările de zahăr în
cadrul cercetărilor polifactoriale la cele 18 variante studiate, cu încărcături de rod diferite,
organizate în 3 blocuri şi 6 parcele experimentale (3 cu fertilizare şi 3 fără fertilizare) au fost
obţinute de către variantele din blocul experimental neirigat şi nefertilizat (V1-V3) ca medie,
respectiv 200,2 g/l la maturitatea deplină şi 210,2 g/l la recoltare. S-au evidenţiat variantele: V2
cu încărcătura de rod normală şi un conţinut de 201,1 g/l la maturitatea deplină şi 212,1 g/l la
recoltare, urmată de V1 cu încărcătura redusă şi cu un conţinut de 196,2 g/l la maturitatea
deplină şi 211,6 g/l la recoltare şi V3 cu încărcătura de rod amplificată cu 203,2 g/l la maturitatea
deplină şi 206,9 g/l la recoltare. Rezultatele apropiate (aproape identice) au obţinut şi variantele
V4-6 din parcela fertilizată precum şi variantele V13-V18 din blocul irigat localizat şi cele 2
parcele (fertilizată şi nefertilizată), rezultatele din blocul irigat prin aspersie fiind şi ele de
asemenea bune, în apropierea celor menţionate mai sus.
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
23
Cele mai mari acumulări de zahăr în boabe la maturitatea deplină până la recoltare
exprimate sintetizat prin ritmul diurn de creştere şi acumulare al acestuia s-a realizat la V7=2,47
g/l, urmând V1 cu 2,20 g/l, V13 şi V16 cu 1,95 g/l şi V10 cu 1,91 g/l, celelalte 13 variante
realizând valori situate sub 1,75 g/l.
Ritmul mediu de acumulare a zahărului la nivelul soiului Cabernet Sauvignon pe toate cele
18 variante experimentale studiate fiind de 1,42 g/l, aproape identic cu cel realizat la soiul
Columna (1,40 g/l).
Conţinutul în aciditate totală a mustului boabelor la recoltare s-a situat la nivelul mediu de
4,71 g/l H2SO4 cu amplitudinea la minim de 4,24 g/l la V2 şi la maxim de 4,68 g/l H2SO4 la V9,
ca şi în cazul soiului Columna valorile fiind ceva mai mari la variantele irigate şi categoric ceva
mai mici (inferioare) soiului Columna, dar însă caracteristice soiului Cabernet Sauvignon şi
condiţiilor de ecosistem în care este cultivat.
Din datele prezentate, prelucrarea şi interpretarea lor se pot sintetiza unele concluzii
parţiale:
- calendaristic, realizările maturităţii depline ca fenofază este mai timpurie la soiul
Cabernet Sauvignon, comparativ cu soiul Columna care, genetic, are o pornire în vegetaţie şi
maturitate deplină inclusiv recoltare, mai târzie;
- de asemenea, maturitatea deplină şi implicit recoltarea este mai târzie la ambele soiuri la
variantele irigate îndeosebi la cea prin aspersie şi nefertilizate şi cu încărcătură de rod normală şi
chiar amplificată în condiţiile experimentale de faţă, în concordanţă cu potenţialul biologic al
soiurilor şi comportarea lor anterioară în ecosistem;
- cel mai ridicat ritm diurn de acumulare al zahărului în supramaturare a fost evidenţiat
preponderent la variantele irigate, la cele fertilizate şi cu încărcătura de rod redusă;
- în ceea ce priveşte aciditatea totală a mustului boabelor, aceasta a fost mai mare la soiul
Columna comparativ cu soiul Cabernet Sauvignon şi la variantele irigate şi nefertilizate şi cu
încărcătura de rod normale şi amplificate.
5.5. INFLUENŢA IRIGĂRII, FERTILIZĂRII ȘI A ÎNCĂRCĂTURII DE ROD ASUPRA
PRODUCŢIEI DE STRUGURI ŞI A CALITĂŢII ACESTEIA LA SOIURILE COLUMNA ŞI
CABERNET SAUVIGNON IN CONDIŢIILE DE LA MURFATLAR
Influen ţa irigării, fertiliz ării şi a încărcăturii de rod asupra producţiei de struguri,
2007 – 2009
Producţia, respectiv recolta finală, adică reală, realizată pe baza proceselor de fertilitate şi
productivitate de către soiurile Columna şi Cabernet Sauvignon, prezentate şi analizate anterior
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
24
au fost determinate iniţial ca medie în kg/ butuc la maturitatea deplină a boabelor strugurilor prin
cântărire, pentru fiecare din cele 18 variante, în baza statisticii elementelor de rod şi urmăririi
mersului coacerii, conform metodologiei de tehnică experimentală.
Pentru o bună şi edificatoare analiză comparativă între soiuri, blocuri, parcele şi variante
experimentale, producţia medie de struguri pe butuc a fost extrapolată prin calcul la hectar pentru
fiecare din cele două soiuri, în funcţie de distanţele de plantare, respectiv numărul de butuci la
hectar, pentru soiul Columna la 4000 but./ha iar pentru soiul Cabernet Sauvignon la 4630
but./ha.
Datele obţinute sunt distinct prezentate pe blocuri /neirigate, irigate prin aspersie, şi irigate localizat
prin picurare), pe parcele (nefertilizate şi fertilizate) şi pe variante prin combinarea celor 5 factori
menţionaţi cu 3 încărcături de rod diferite (normale, reduse şi amplificate). Datele prezentate pot
fi analizate comparativ (ca medii multianuale, pe perioada cercetată) atât între blocuri, parcele şi
îndeosebi între variante.
Din datele prezentate pentru cele două soiuri cea mai mare producţie de struguri ca medie pe
perioada anilor cercetaţi (2007-2009) este realizată de variantele blocului irigat localizat prin picurare
(9388 kg/ha la Columna şi 6939 kg/ha la Cabernet Sauvignon), urmează cele din blocul irigat prin
aspersie (8100 kg/ha la Columna şi 6212 kg/ha la Cabernet Sauvignon), iar pe ultimul loc cel
neirigat, respectiv 7056 kg/ha la Columna şi 5534 kg/ha la Cabernet Sauvignon.
Pe parcele producţiile cele mai ridicate sunt realizate de cele fertilizate (8518 kg/ha la soiul
Columna şi 6626 kg/ha la Cabernet Sauvignon) faţă de cele nefertilizate (7818 kg/ha la soiul
Columna şi 5831 kg/ha la soiul Cabernet Sauvignon). Pe variante experimentale producţia de
struguri ca amplitudine este cuprinsă între 6420 şi 10700 kg/ha la soiul Columna şi între 4537 şi
7852 kg/ha la soiul Cabernet Sauvignon.
Dintre cele 18 variante experimentale, în ceea ce priveşte producţia de struguri realizată, cea
mai mare a fost la primele 5 variante (în ordine crescândă), astfel: la soiul Columna de către V18
(10700 kg/ha), V17 (10212 kg/ha), V15 (9660 kg/ha), V14 (9592 kg/ha) şi V11 (9120 kg/ha), iar la
soiul Cabernet Sauvignon de variantele V18 (7852 g/ha), V17 (7584 kg/ha), V14 (6741 kg/ha), V15
(6676kg/ ha) şi V11 (6667 kg/ha).
Sub aspectul combinării factorilor cercetaţi variantele susmenţionate ca valoroase evidenţiază,
la ambele soiuri, influenţa decisivă la nivelul producţiei obţinute a folosirii irigaţiei, fertilizării şi a
repartizării unei încărcături de rod raţionale (normale), aspect ce este subliniat în mărimea acestuia,
inclusiv de numărul strugurilor pe butuc şi greutatea medie a acestora. Pentru a atesta
autenticitatea şi siguranţa datelor obţinute din punct de vedere statistico-matematic am procedat,
pentru fiecare an în parte şi în medie pe cei trei ani de experimentare, 2007 – 2009, la
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
25
valorificarea rezultatelor, efectuând testarea ipotezelor privind diferenţele de producţie între
variante şi obţinerea semnificaţiei prin estimarea generală a erorii, potrivit analizei varianţei, şi
cu calcularea diferenţelor limită de 5%, 1% şi respectiv 0,1%.
Tabel 5.21.
Determinarea analizei varianţei pentru producţia medie de struguri la soiul Columna (t/ha)
(Murfatlar, date medii 2007-2009)
Cauza
variabilităţii SP GL SP/GL Proba F
0 1 2 3 4 TOTAL 7,08 17 0,39 Variante 5,84 8 0,73 6,71 (4,17) Repetiţii 0,44 4 0,11 Eroare 0,80 5 0,16
Varianta
Producţia
obţinută
(calculată) la
hectar/ tone
Producţia
relativă %
Diferenţe + (-
) t/ha Semnificaţia
0 1 2 3 4 V18 10,70 139,10 3,01 xxx V17 10,21 132,76 2,52 xxx V15 9,66 125,58 1,97 xx V14 9,59 124,70 1,90 xx V11 9,12 118,55 1,43 xx V16 8,82 114,66 1,13 - V12 8,50 110,50 0,81 - V8 8,06 104,8 0,37 - V10 7,93 100,07 0,24 - V9 7,82 101,66 0,13 -
MEDIA 7,69 100,00 - mt V5 7,60 98,83 -0,09 - V13 7,34 95,47 -0,35 - V2 7,20 93,60 -0,49 - V7 7,17 93,24 -0,52 - V6 7,14 92,87 -0,55 - V3 7,06 91,73 -0,63 - V4 0,66 86,58 -1,03 - V1 6,46 83,98 -1,23 -
DL 5% = 0,82 DL 1% =
1,40 DL 0,1% =
2,51
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
26
Tabel 5.25.
Determinarea analizei varianţei pentru producţia medie de struguri la soiul Cabernet Sauvignon
(t/ha) (Murfatlar, date medii 2007-2009)
Cauza
variabilităţii SP GL SP/GL Proba F
0 1 2 3 4 TOTAL 6,45 17 0,28 Variante 4,72 8 0,59 5,67 (3,97) Repetiţii 0,68 4 0,17 Eroare 1,05 5 0,21
Varianta
Producţia
obţinută
(calculată) la
hectar/ tone
Producţia
relativă %
Diferenţe +
(-) t/ha Semnificaţia
0 1 2 3 4 V18 7,85 126,07 1,62 xxx V17 7,58 121,77 1,35 xx V14 6,74 108,24 0,51 - V16 6,72 108,00 0,49 - V15 6,68 107,19 0,45 - V11 6,67 107,05 0,44 - V12 6,56 105,26 0,33 - V6 6,55 105,12 0,32 - V5 6,50 104,36 0,27 - V8 6,28 100,80 0,05 - MEDIA 6,23 100,00 - Mt
V9 6,11 98,14 -0,12 - V13 6,06 97,24 -0,17 - V10 6,01 96,48 -0,22 - V7 5,65 90,76 -0,58 - V2 5,33 85,64 -0,90 - V4 5,19 83,41 -1,04 - V3 5,09 81,77 -1,14 - V1 4,54 72,85 -1,69 -
DL 5% = 0,53 DL 1% =
1,32 DL 0,1% =
1,60
Din datele prezentate rezultă că numai producţiile obţinute la următoarele variante sunt în
mod cert asigurate statistic, astfel: pentru soiul Columna, variantele V18 şi V17 şi pentru soiul
Cabernet Sauvignon, varianta V18 au realizat sporuri foarte semnificative faţă de variantele martor;
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
27
pentru soiul Columna, variantele V15 şi V14 şi V11 şi pentru soiul Cabernet Sauvignon, varianta
V17 au realizat sporuri distinct semnificative faţă de variantele martor.
Toate celelalte 13 variante la soiul Columna şi 16 la soiul Cabernet Sauvignon nu au fost
asigurate din punct de vedere statistico-matematic, diferenţa limită (DL) fiind sub 5%.
Calitatea producţiei. Din punct de vedere al calităţii materiei prime struguri exprimată în
primul rând prin conţinutul în zahăr şi a acidităţii totale a mustului boabelor la fenofaza maturităţii
depline, analiza varianţei, atestă, în ce priveşte rezultatele medii, pe perioada 2007 – 2009, o
asigurare statistică doar parţială, după cum urmează: pentru soiul Columna, varianta V18 şi pentru
soiul Cabernet Sauvignon, varianta V3 au realizat sporuri distinct semnificative faţă de variantele
martor; pentru soiul Columna, variantele V12 şi V15 şi pentru soiul Cabernet Sauvignon, varianta
V2 au realizat sporuri semnificative faţă de variantele martor. Restul variantelor nu au avut
asigurare statistică.
Întrucât calitatea producţiei de struguri ca materie primă pentru vinificare se evaluează
şi din punct de vedere al însuşirilor tehnologice, am executat, în acest scop, determinări
anuale.
Acestea au constat din analiza fizică a 1 kg struguri la care s-a determinat greutatea
ciorchinilor, numărul şi greutatea boabelor, cantitatea mustului exprimată în greutate şi
volum, de asemenea greutatea tescovinei, a seminţelor şi a restului de pieliţă şi miez (din
tescovină).
Concomitent s-a efectuat de asemenea şi analiza la 100 boabe la care s-au determinat
greutatea totală, greutatea pieliţei, a pulpei (miezului), a seminţelor şi numărului acestora
precum şi greutatea a 100 seminţe.
Cunoaşterea parametrilor acestor elemente tehnologice ce aprofundează calitatea
strugurilor pentru vinificare s-au folosit la calcularea principalilor indici tehnologici,
respectiv: Indice de alcătuire a strugurelui = masa boabelor /masa ciorchinilor; Indice de
alcătuire (compoziţie) a bobului = masa miezului / masa pieliţei; Indicele bobului = nr. boabe la
100 g struguri; Indice de randament al strugurelui = greutatea mustului / greutatea tescovinei
(pieliţă + seminţe + ciorchine).
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
28
Tabel 5.29.
Determinarea analizei varianţei pentru concentraţia în zaharuri a strugurilor la soiul Columna
(g/l) (Murfatlar, date medii 2007-2009)
Cauza
variabilităţii SP GL SP/GL Proba F
0 1 2 3 4 TOTAL 5,98 17 0,35 Variante 5,11 8 0,64 5,74 (4,87) Repetiţii 0,32 4 0,08 Eroare 0,55 5 0,11
Varianta
Producţia
obţinută
(calculată) la
hectar/ tone
Producţia
relativă %
Diferenţe + (-)
t/ha Semnificaţia
0 1 2 3 4 V18 203,4 108,65 16,2 xx V12 194,6 103,95 7,4 x V15 193,9 103,58 6,7 x V9 191,7 102,40 4,5 - V6 191,5 102,29 4,3 - V8 188,7 100,80 1,5 - V4 188,3 100,58 1,1 - V3 187,6 100,21 0,4 - MEDIA 187,2 100,00 - Mt
V11 186,7 99,73 -0,5 - V1 184,8 98,72 -2,4 - V5 184,7 98,66 -2,5 - V16 184,0 98,29 -3,2 - V10 183,5 98,02 -3,7 - V14 183,5 98,02 -3,7 - V2 182,0 97,22 -5,2 - V17 181,1 96,74 -6,1 - V13 180,9 96,63 -6,3 - V7 179,0 95,62 -8,2 -
DL 5% = 5,2 g/l DL 1% = 10,7 g/l
DL 0,1% = 16,8 g/l
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
29
Tabel 5.33.
Determinarea analizei varianţei pentru concentraţia în zaharuri a strugurilor la soiul Cabernet
Sauvignon (g/l) (Murfatlar, date medii 2007-2009)
Cauza
variabilităţii SP GL SP/GL Proba F
0 1 2 3 4 TOTAL 5,44 17 0,32 Variante 4,20 8 0,52 4,48 /3,78) Repetiţii 0,49 4 0,12 Eroare 0,75 5 0,15
Varianta
Producţia
obţinută
(calculată) la
hectar tone
Producţia
relativă %
Diferenţe + (-
) t/ha Semnificaţia
0 1 2 3 4 V3 203,2 103,09 6,1 xx V2 201,1 102,03 4,0 x V15 199,8 101,36 2,7 - V8 199,3 101,12 2,2 - V6 199,1 101,01 2,0 - V14 198,6 100,76 1,5 - V4 198,3 100,60 1,2 - V5 197,5 100,20 0,4 - MEDIA 197,1 100,00 - Mt V17 196,9 99,89 -0,2 - V12 196,8 99,85 -0,3 - V1 196,2 99,54 -0,9 - V18 196,0 99,44 -1,1 - V16 195,6 99,24 -1,5 - V11 195,5 99,19 -1,6 - V13 195,1 98,98 -2,0 - V10 194,5 98,68 -2,6 - V9 194,2 98,53 -2,9 - V7 190,6 96,70 -6,5 0
DL 5% = 3,2 g/l DL 1% = 4,5
g/l DL 0,1% =
8,3 g/l
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
30
5.6. REZISTENŢA SOIURILOR COLUMNA ŞI CABERNET SAUVIGNON LA
TEMPERATURI SCĂZUTE, SECETĂ ŞI BOLI
Rezistenţa în general la viţa de vie este considerată o însuşire fiziologică complexă,
manifestată prin capacitatea de a asigura o desfăşurare normală a proceselor de creştere şi rodire
faţă de influenţele dăunătoare din mediul înconjurător, temperaturi scăzute, secetă, umiditate în
exces, conţinutul solului în calcar, boli, dăunători etc.
În cadrul cercetărilor întreprinse am considerat necesar şi am efectuat, ca urmare
observaţii respectiv şi determinări pentru a aprecia rezistenţa soiurilor în perioada de vegetaţie la
temperaturi scăzute, secetă şi faţă de principalele boli criptogamice.
Rezistenţa la temperaturi scăzute. Aceasta s-a determinat având în vedere faptul că
gerurile din timpul iernii afectează, deopotrivă, ochii şi lemnul corzilor, iar primăvara mugurii,
lăstarii şi inflorescenţele, iar valorile de frig sub 14ºC din timpul înfloritului, procesul
fecundaţiei.
Interpretând notările potrivit scării metodologice de bonitare folosite rezultă că ambele
soiuri au demonstrat o rezistenţă bună (4) şi foarte bună (5) la toate variantele cercetate la soiul
Columna şi foarte bună (5) la toate variantele soiului Cabernet Sauvignon.
Rezistenţa la secetă. Seceta se referă în general la un interval de timp, în special din
prima perioadă de vegetaţie a viţei de vie (mai-iulie inclusiv) când precipitaţiile sunt foarte
puţine sau care lipsesc total.
Perioadele de secetă pot fi scurte (când timp de 20-30 zile nu cad ploi peste 2 mm la mp)
sau lungi (mai mult de 30 de zile fără precipitaţii), perioade în general caracteristice podgoriei
Murfatlar. Asemenea intervale s-au înregistrat în perioada de cercetare şi au fost concludente
pentru a analiza această însuşire.
Din datele prezentate rezultă că la toate variantele neirigate (V1-V6) rezistenţa la secetă a
fost bună spre foarte bună la soiul Columna (nota 8) şi bună (nota 7) la soiul Cabernet
Sauvignon.
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
31
CAPITOLUL VI
EFICIEN ŢA APLIC ĂRII IRIG ĂRII ÎN OB ŢINEREA PRODUCŢIEI DE
STRUGURI CA MATERIE PRIM Ă PENTRU VINIFICARE LA SOIURILE
COLUMNA ŞI CABERNET SAUVIGNON
6. 1. DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ, A NORMEI DE IRIGARE, A
NORMELOR DE UDARE ŞI STABILIREA SCHEMEI DE UDARE LA SOIURILE
COLUMNA ŞI CABERNET SAUVIGNON, MURFATLAR, 2007 - 2009
În cadrul cercetărilor întreprinse în condiţii de irigare folosind metodele de irigare prin
aspersie şi localizată prin picurare ne-au interesat: regimul de irigare, influenţa acestuia în
ecosistemul viticol şi particularităţile de cultură a soiurilor Columna şi Cabernet Sauvignon în
condiţii de irigare.
Consumul mediu zilnic de apă, pe faze de vegetaţie, la soiurile de viţă de vie Columna şi
Cabernet Sauvignon, Murfatlar, 2007 – 2009, este prezentat în tabelul 6.1.
Tabelul 6.1.
Consumul mediu zilnic de apă, pe faze de vegetaţie, la soiurile de viţă de vie Columna şi
Cabernet Sauvignon, Murfatlar, 2007 – 2009
Fazele de vegetaţie Columna Cabernet Sauvignon
- de la plâns până la dezmugurire 1,71 1,82
- de la dezmugurire până la terminarea înfloritului 2,45 2,54
- creşterea boabelor până la pârga strugurilor 3,26 3,27
- de la intrarea în pârgă până la recoltarea strugurilor 1,46 1,38
TOTAL 8,88 9,01
Durata medie a perioadei de vegetaţie active (dezmugurit – maturitatea deplină a
strugurilor) a celor două soiuri, conform cercetărilor întreprinse în intervalul de studiu 2007-
2009, a fost de 163 zile la soiul Columna şi de 159 zile la soiul Cabernet Sauvignon inclusiv
intervalele de plâns la dezmugurit şi de la maturitatea deplină până la recoltare, respectiv 10 zile
(3+7 zile).
În această situaţie consumul mediu total în perioada de vegetaţie la cele două soiuri studiate a
fost:
- Soiul COLUMNA 8,88 mm x 163 zile = 1447,44 mm, iar la
- Soiul CABERNET SAUVIGNON 9,01 x 159 zile = 1432,59 mm, deci
consumuri apropiate, aproximativ egale.
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
32
Rezerva apei în sol din perioada de repaus a viţei şi precipitaţiile căzute în timpul vegetaţiei, în
baza cercetărilor întreprinse în intervalul de studiu 2007-2009 este următoarea:
Tabelul 6.2.
Rezerva apei în sol din perioada de repaus a viţei şi precipitaţiile căzute în timpul vegetaţiei
(mm/ha), Murfatlar, 2007 – 2009
Anul
Rezerva de apă în intervalul XI-III
Precipitaţii utile (>10 mm) căzute în intervalul lunilor IV-IX, de la:
Dezmugurit – înflorit
Creşterea boabelor – pârgă
Pârgă – maturitate
deplină 2007 107,8 61,3 135,8 76,2 2008 98,3 98,3 36,7 30,6 2009 192,0 192,0 181,2 59,8
MEDIA 2007-2009
132,7 117,2 117,9 52,9
288,0
În funcţie de aceste date şi cunoaşterea ETP şi ETR şi a raportului ETR/ETP la cele două
soiuri s-a determinat norma medie de irigare anuală pe intervalul celor trei ani inclusiv mărimea
şi numărul normelor de udare în corelaţie cu precipitaţiile utile lunare înregistrate.
Drept urmare schema regimului de irigare stabilit pentru cele două soiuri în intervalul
cercetat a fost următoarea:
Tabelul 6.3. Schema regimului de irigare stabilit pentru soiurile de viţă de vie Columna şi Cabernet
Sauvignon, Murfatlar, 2007 – 2009
Elementele regimului de irigare Media
2007-2009 Din care:
2007 2008 2009 Adâncimea de umezire a solului (m) 0,50 Udări în timpul vegetaţiei (mc/ha) 1. Norma de udare - aspersie 300 300 300 300 - localizată 200 200 200 200 2. Schema udărilor
- aprilie 1 1 1 - - mai 1 1 1 - - iunie 1 1 1 2 - iulie 1 1 1 1
3. Norma de irigare – aspersie 1100 1200 1200 900 - localizată 750 800 800 600
6.2. EFICIENŢA IRIGĂRII LA SOIURILE DE VIŢĂ DE VIE COLUMNA ŞI
CABERNET SAUVIGNON, MURFATLAR, 2007 – 2009
Pentru a aprecia modul de folosire a apei de irigare de către soiurile Columna şi Cabernet
Sauvignon în realizarea producţiei şi calităţii acesteia a fost necesară calcularea „coeficientului de
valorificare a apei de irigare”, respectiv a indicelui de productivitate al acesteia. Raportând producţia
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
33
obţinută la norma de irigare folosită am stabilit productivitatea apei de irigare sau „randamentul unitar”
respectiv „indicele de eficienţă a valorificării apei de irigare” sau pe scurt „eficienţa apei”.
Din datele prezentate rezultă o valorificare şi productivitate net superioară a apei de irigare
la ambele soiuri în cazul variantelor experimentale V11 la irigarea prin aspersie şi V18 la
irigarea localizată, variante la care consumul de apă ce revine pe kg de struguri este cel mai
redus, iar cel de struguri ce revine pe mc de apă cel mai mare. Între cele două metode de irigare
rezultatele cele mai valoroase sunt obţinute la variantele irigate localizat prin picurare, indiferent
de faptul dacă parcela a fost sau nu fertilizată, dar totdeauna rezultatele fiind mai bune la
variantele din parcela fertilizată.
În ceea ce priveşte sarcina de rod (încărcătura) atribuită butucilor rezultatele cele mai bune
sunt obţinute de variantele cu încărcătura normală (100%) şi amplificată (125%). Pe soiuri
rezultatele sunt mai bune la soiul Columna comparativ cu cele obţinute la soiul Cabernet
Sauvignon. Privind efectul combinat al irigării, fertilizării şi încărcăturii de rod pe primele patru
locuri, în ordinea descrescândă a rezultatelor celor mai bune la cele două soiuri studiate se pot
evidenţia următoarele variante:
Tabelul 6.6. Valorile coeficienţilor de valorificare a apei şi productivitatea apei de irigare pe variante
experimentale la soiurile Columna şi Cabernet Sauvignon (Murfatlar, date medii 2007-2009)
Soiul Nr. crt.
Varianta Coeficient de valorificare
m3/kg
Productivitate kg/m3
Columna
1 V18 - Irig.localiz. x fertilizat x amplificat. (125%)
0,07 14,27
2 V17 – Irig.localiz. x fertilizat x normală (100%) 0,07 13,62
3 V15 - Irig.localiz. x nefertilizat x amplif. (125%)
0,08 12,88
4 V14 – Irig.localiz. x nefertilizat x normală (100%)
0,08 12,79
Cabernet Sauvignon
1 V18 – Irig.localiz. x fertilizat x amplif. (125%) 0,09 10,47 2 V17 – Irig.localiz. x fertilizat x normală (100%) 0,10 10,11
3 V14 – Irig.localiz. x nefertilizat x normală (100%)
0,11 8,99
4 V15 – Irig.localiz. x nefertilizat x amplific. (125%)
0,11 8,90
Primele două variante clasate la fiecare soi se pot recomanda a fi introduse, verificate şi
ulterior generalizate în marea producţie.
Evaluarea eficacităţii aplicării combinate a irigării, fertilizării şi încărcăturii de rod în
condiţiile tehnologiei stabilite şi aplicate în cei trei ani de cercetare la soiurile Columna şi
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
34
Cabernet Sauvignon se constituie în practica vitivinicolă ca una din verigile de bază în aprecierea
rezultatelor obţinute în ceea ce priveşte calitatea şi cantitatea producţiei de struguri.
Aceasta se referă strict la determinarea, în vederea realizării maturităţii depline a boabelor
strugurilor pe butuc şi la hectar, în mod direct, a producţiei de struguri, a cantităţii de must ce a
rezultat, a randamentului acestuia şi indirect a cantităţii de zahăr (dedusă prin calcul) ce ar
rezulta în mod real.
Cantitatea este exprimată sub forma unui indice ce exprimă sintetic şi unitar, în cazul de
faţă, cele patru elemente sus amintite (struguri/ must, randament şi zahăr) care se înlănţuie într-
un tot unitar prin interdependenţă şi deductibilitatea lor exprimată în cantitatea de zahăr obţinută
la hectar.
Din interpretarea datelor prezentate se evidenţiază, ca valoroase, sub aspectul măririi
acestui indice, în mod deosebit, valoarea celui obţinut de variantele experimentale V18, V15,
V17, V14, V11, V12 şi V16, în cazul soiului Columna şi respectiv de către V18, V17, V14, V16,
V15, V12, V6, V5 şi V8 pentru soiul Cabernet Sauvignon, variante ce depăşesc media valorii
elementului ce exprimă cantitatea de zahăr obţinută la hectar pe întreg corpul experimental de
1107 zile la soiul Columna şi de 903 kg/ha la soiul Cabernet Sauvignon.
Pe primele trei locuri, în ordinea mărimii valorii acestui element foarte important ce
completează şi defineşte eficienţa tehnologiei aplicate privind efectul combinat al irigaţiei,
fertilizării şi încărcăturii de rod, se situează variantele V18, V15 şi V17 la soiul Columna şi V18,
V17 şi V14 la soiul Cabernet Sauvignon. După cum se constată varianta V18, la ambele soiuri,
se situează pe primul loc, ea aparţinând tehnologiei irigării localizate prin picurare, fertilizare şi
cu încărcătură de rod amplificată (125%). Valoarea indicelui privind producţia de zahăr la hectar
realizată este de 1586 kg/ ha la soiul Columna şi de 1139 kg/ha la soiul Cabernet Sauvignon.
Ca urmare, pe ansamblul experimental, sub acest aspect, se evidenţiază pozitiv, din punct
de vedere tehnologic privind efectul combinat al irigării, fertilizării şi încărcăturii de rod
diferenţiate la ambele soiuri, măsurile tehnologice privind aplicarea irigării localizate prin
picurare, a fertilizării şi a repartizării prin tăierea de rod primăvara a unor încărcături de rod
exprimate în ochi (muguri) pe butuc normale sau amplificate. Acest sistem tehnologic aplicat în
cele două plantaţii experimentale a determinat, în final – putem concluziona - , obţinerea celor
mai bune rezultate.
Cantităţile mai mari de zahăr realizate la hectar de către soiul Columna sunt exclusiv
determinate de productivitatea sa biologică mai bună, respectiv de producţiile obţinute la hectar
mai mari (8181 kg/ha) faţă de soiul Cabernet Sauvignon (6228 kg/ha) care însă atenuează, în
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
35
mare parte, această diferenţă prin calitatea sa de a avea un potenţial de acumulare a zahărului mai
mare şi realizarea unui randament struguri/must superior acestuia.
Alături de indicii prezentaţi şi analizaţi anterior, respectiv coeficientul de valorificare a
apei de irigat şi cel de productivitate a apei de irigare, indicele de producţie exprimat de cele
patru elemente respectiv struguri/must/randament/zahăr completează tabloul analitic al
elementelor de sinteză şi apreciere a eficienţei măsurilor tehnologice aplicate în cazul cercetărilor
întreprinse şi dă în acelaşi timp o siguranţă şi certitudine a posibilităţii de extrapolare a
rezultatelor în producţia vitivinicolă.
C A P I T O L U L V I I
CARACTERIZAREA ŞI ANALIZA SENZORIAL Ă A VINURILOR
OBŢINUTE LA SOIURILE COLUMNA ŞI CABERNET SAUVIGNON IN
FUNCŢIE DE REGIMUL DE IRIGARE, FERTILIZARE ŞI
ÎNCĂRCĂTURA DE ROD ÎN CONDI ŢIILE DE LA MURFATLAR
7.1. CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA CALITATEA VINURILOR OBŢINUTE LA
MURFATLAR, 2007 - 2009
În cadrul cercetărilor întreprinse privind „Influenţa regimului de irigare şi a unor elemente
tehnologice asupra producţiei la viţa de vie”, am folosit tehnologia de vinificaţie clasică
prezentată la începutul lucrării, în cadrul subcapitolului 2.3/2.3.2. (pag. 91) intitulat „Observaţii,
determinări şi analize efectuate în cadrul cercetărilor”.
Caracteristicile vinurilor ob ţinute. Vinul se deosebeşte de must (sucul fermentat al
strugurelui) nu numai prin aromă, gust şi densitate ci şi prin compoziţia lui chimică.
Din cele circa 500 de componente care intră în alcătuirea vinului asociate într-o manieră
extrem de complexă şi inconstantă, unele provin din struguri în stare neschimbată, altele se
formează în timpul fermentaţiei alcoolice, sau a altor procese fermentative, iar o altă parte se
formează pe baza reacţiilor care au loc între substanţele non constituite sau pe baza celor
existente (V.D. Cotea, 1985).
Toate aceste substanţe fiind sub formă solvită fac ca vinul să fie considerat o soluţie
hidroalcolică cu un număr foarte mare de componente ce se găsesc în diferite stări (molecule,
ioni, macromolecule sau particule coloidale).
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
36
Întrucât rezultatele obţinute în urma vinificării variantelor experimentale prezintă diferenţe
mici, foarte apropiate între ele, nesemnificative din punct de vedere al asigurării lor statistice, s-a
considerat mai oportună însumarea şi prezentarea lor ca medie, grupat pe parcele şi blocuri
experimentale
Analizând valorile medii obţinute la cele 11 elemente cercetate putem sintetiza că din
punct de vedere al conţinutului în alcool, al restului de zahăr rămas, extractului nereducător,
precum şi în ceea ce priveşte intensitatea colorantă (Is) la soiul Cabernet Sauvignon, toate
vinurile obţinute în toţi cei trei ani cercetaţi la toate variantele se încadrează normelor de
producţie a vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC).
De asemenea caracteristicile de compoziţie realizate în perioada de cercetare privind
conţinutul în glicerol, în polifenoli totali (PFT), acid tartric, prezintă valori normale categoriilor
vinurilor de calitate superioară, cu denumire de origine, iar valorile conţinutului în bioxid de sulf
liber şi total subliniază corecta lor vinificare.
Analiza senzorială, caracterizarea şi aprecierea organoleptică a vinurilor ob ţinute.
Scopul de control al evoluţiei vinului se materializează prin degustarea acestuia periodic,
precedată de un control prin analize fizico-chimice. În mod normal verificarea se face lunar, dar
în cazul cercetărilor abordate s-a făcut la două luni.
Aprecierea organoleptică a vinurilor obţinute a fost făcută de două ori pe an, la sfârşitul
lunilor ianuarie şi iunie de către un colectiv de cinci degustători, doi autorizaţi şi trei cercetători
cu experienţă din cadrul staţiunii de cercetare.
Dintre sistemele de aprecieri s-a folosit „metoda pozitivă cu scara de notare mai largă de
20 de puncte”, respectiv 0-2 puncte pentru culoare, 0-2 puncte pentru limpiditate (aspect), 0-4
puncte pentru aromă-buchet, 0-10 puncte pentru gust şi 0-2 puncte pentru tipicitate. Potrivit
acestei metode vinurile notate cu mai puţin de 14 puncte sunt considerate respinse, ele fiind
nevaloroase.
Aprecierea vinurilor obţinute în cei trei ani se referă la anii cercetaţi, iar notarea propriu-
zisă s-a efectuat în anul calendaristic următor şi anume, pentru anul 2007 în anul 2008, iar pentru
anul 2008 în 2009, şi pentru anul 2009 în anul 2010.
Rezultatele medii de apreciere a vinurilor obţinute pe perioada de studiu (2007-2009) sunt
menţionate în tabelul 7.2. (coloana 12).
Interpretând datele medii obţinute atât în ceea ce priveşte caracteristicele fizico-chimice cât
şi organoleptice pe perioada de cercetare pe parcele în interiorul blocurilor experimentale cât şi
între blocuri la ambele soiuri, se evidenţiază pozitiv din punct de vedere oenologic variantele
parcelelor fertilizate în condiţii de irigare localizată prin picurare şi cu încărcătura de rod redusă
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
37
(75%), şi normală (100%), rezultatele fiind mai favorabile soiului Cabernet Sauvignon datorită
potenţialului său oenologic mai bun.
Tabelul 7.2.
Analiza senzorială, caracterizarea şi aprecierea organoleptică a vinurilor obţinute din soiurile
Columna şi Cabernet Sauvignon în condiţii tehnologice folosind irigarea, fertilizarea şi diferite
încărcături de rod (Murfatlar, date medii 2007-2009)
Soiul Par-
cela
Blo-
curile
Elemente chimice determinate:
**Not ă
de
aprec.
(puncte)
Alco-
ol
g/l
Rest
za-
hăr
g/l
Aciditate g/l Ex-
tract
nere-
ducă-
tor
g/l
Glice-
rol
g/l
Acid.
tartrică
g/l
Polife-
noli
total
mg/l
Inten-
sitate
color.
IS
S=2 mg/l
To-
ta-
lă
Vola-
tilă
li-
ber
To-
Tal
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
COLUMNA NF* NI* 11,2 2,4 5,0 0,31 22,7 7,2 17,5 298 - 38 80 17,7
IR* 11,4 3,0 5,1 0,31 22,7 7,4 17,5 297 - 44 92 17,2
CABERNET
SAUVIGNON NF
NI 12,3 3,0 4,3 0,37 24,8 8,1 15,1 319 - 33 78 17,8
IR 12,0 3,5 4,5 0,33 24,5 8,5 15,8 325 - 34 83 17,6
COLUMNA F NI 11,6 3,2 4,8 0,40 23,0 7,4 16,8 286 - 41 89 18,3
IR 11,8 3,8 5,0 0,36 22,7 7,6 17,3 300 - 45 93 17,9
CABERNET
SAUVIGNON F
NI 12,4 3,2 4,3 0,34 25,0 8,4 15,1 324 - 36 80 18,6
IR 12,1 3,7 4,5 0,33 24,7 8,8 16,3 329 - 32 83 18,2
*NF – nefertilizat, F – fertilizat; NI – neirigat; IR – irigat prin aspersie, localizat prin picurare;
** - baremul minim al cotei de apreciere – 14 puncte
CAPITOLUL VIII
CONCLUZII
În urma finalizării cercetărilor privind influenţa regimului de irigare şi a unor elemente
tehnologice asupra producţiei la viţa de vie, cercetări efectuate la Murfatlar, în perioada 2007 –
2009, se pot sintetiza următoarele concluzii, în ceea ce priveşte:
8.1. PARCURGEREA ŞI DURATA PERIOADEI DE VEGETAŢIE ACTIVĂ
1. Dezmuguritul la nivelul soiurilor a fost declanşat mai timpuriu la soiul Cabernet
Sauvignon cu 5 zile în medie anual în perioada de cercetare (la 19.IV.) faţă de soiul Columna
(24.IV.); pe blocuri experimentale la cel neirigat la data de 20.IV., la cel irigat prin aspersie la
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
38
24.IV., iar la cel irigat localizat prin picurare la 21.IV., iar pe parcele la 23.IV. la cele
nefertilizate şi la 20.IV. la cele fertilizate, soiul Cabernet Sauvignon dezmugurind în medie pe
cele 18 variante experimentale cu 4 zile mai devreme;
2. Înfloritul s-a realizat în medie anual, la nivel de soiuri, pe total variante experimentale,
la soiul Columna la 9.VI., iar la soiul Cabernet Sauvignon la 8.VI., diferenţa fiind de 3 zile în
cadrul blocului neirigat şi de 1 zi la cel irigat prin aspersie în favoarea soiului Cabernet
Sauvignon, iar la cel irigat localizat tot de 1 zi dar în favoarea soiului Columna. Pe parcele
fertilizate sau nefertilizate diferenţele fiind între 1-3 zile mai timpuriu, dar numai pentru soiul
Cabernet Sauvignon;
3. Coacerea în pârgă a avut loc la ambele soiuri anual între 14 şi 16.VIII., la 14.VIII. la
blocul irigat localizat, la 15.VIII. la cel neirigat şi la 16.VIII. la blocul irigat prin aspersiune, iar
în cadrul parcelelor în medie la 14.VIII. la cele nefertilizate şi la 16.VIII. pentru cele fertilizate.
Putem vorbi, în cazul celor două soiuri, de o egalizare biologic-calendaristică a declanşării şi
parcurgerii vegetaţiei de la dezmugurit la pârgă;
4. Maturitatea deplină a boabelor strugurilor, ca medie pe ansamblul experimental, în
perioada de cercetare la ambele soiuri, a fost realizată diferit, la 21.X. la soiul Columna şi la
14.IX. de Cabernet Sauvignon, mai timpuriu cu 7 zile, situaţia menţinându-se atât pe blocuri
(irigate sau nu) cât şi pe parcele (fertilizate sau nu). Timpurietatea realizării de către soiul
Cabernet Sauvignon descreşte în cazul blocurilor de la 10 zile în cazul irigării prin aspersiune la
6 zile la cel irigat localizat şi respectiv la 4 zile în cazul blocului cu variante neirigate, aceeaşi
situaţie menţinându-se şi în cadrul parcelelor experimentale (fertilizate sau nu);
5. Căderea frunzelor a avut loc mai timpuriu în medie anual pe perioada de cercetare cu 2
zile la soiul Cabernet Sauvignon faţă de soiul Columna pe ansamblul experimental. Pe parcele ea
s-a realizat la aceeaşi dată, 15.X., la cele nefertilizate, la ambele soiuri mai târzie, la 20.X. la
soiul Columna şi 16.X. la soiul Cabernet Sauvignon;
6. Durata vegetaţiei efective (dezmugurit la maturitatea deplină a boabelor strugurilor) a
fost, în medie, pe blocurile experimentale, în perioada de cercetare, de 151 de zile la soiul
Columna şi de 147 de zile la soiul Cabernet Sauvignon, la soiul Columna aceeaşi la toate
blocurile, şi de peste 145 zile la cel irigat prin aspersie, de 148 zile la irigare localizată, şi de 149
de zile la blocul neirigat la soiul Cabernet Sauvignon. Pe cele 18 variante însă, datele obţinute
sunt nesemnificative şi nu pun în evidenţă diferenţe care să exercite vreo influenţă pozitivă sau
negativă în evaluarea efectului combinat al factorilor cercetaţi asupra producţiei şi calităţii
acesteia.
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
39
8.2. VIGOAREA DE CREŞTERE
Pe ansamblul experimental soiul Columna confirmă o vigoare de creştere mijlocie-mare,
iar soiul Cabernet Sauvignon mijlocie în discordanţă cu însuşirile lor biologice şi caracteristicile
lor ampelografice. Pe blocuri şi parcele experimentale cea mai mare vigoare este realizată în
blocurile irigat prin aspersie şi cu parcelă fertilizată (V7-13) la ambele soiuri, iar cea mai mică la
blocul neirigat şi cu parcela nefertilizată (V16). Pe variante vigoarea cea mai mare a fost
realizată în toate blocurile şi parcelele la care încărcătura de rod a fost amplificată, iar cea mai
mică la cele cu încărcătura redusă.
8.3. FERTILITATEA ŞI PRODUCTIVITATEA BUTUCILOR
1. Valorile medii ale fertilităţii butucilor, respectiv coeficientului de fertilitate absolut şi
relativ în intervalul perioadei de cercetare la ambele soiuri au fost relativ bune, caracteristice
însuşirilor lor biologice particulare conform descrierii şi prezentării lor ampelografice;
2. Productivitatea butucilor realizată şi exprimată prin valoarea celor doi indici de
productivitate absolut şi relativ realizaţi pe cele 18 variante experimentale grupate în 3 blocuri şi
6 parcele, în perioada 2007-2009, a fost în general bună, rezultate mai bune fiind obţinute de
variantele la care s-a folosit irigarea localizată cu picătura, care au fost fertilizate şi cărora li s-a
atribuit încărcătura de rod redusă (75%), cele mai slabe rezultate fiind înregistrate la variantele
neirigate, nefertilizate şi cu încărcătura de rod amplificată (125%);
8.4. COACEREA STRUGURILOR, REALIZAREA MATURITĂŢII DEPLINE ŞI
RECOLTAREA PRODUCŢIEI OBŢINUTE
1. Maturitatea deplină a boabelor strugurilor a fost atinsă între 17-26.IX. la soiul Columna
şi între 14-16.IX. la Cabernet Sauvignon. Este deci mai timpurie la soiul Cabernet Sauvignon
comparativ cu soiul Columna. Variantele irigate prin aspersie, nefertilizate, cu încărcătura de rod
normală şi amplificată au determinat o întârziere în atingerea maturităţii depline şi în ce priveşte
recoltarea strugurilor;
2. Cel mai ridicat ritm diurn de acumulare a zahărului în supramaturare s-a înregistrat la
variantele irigate, fertilizate şi cu încărcătura de rod redusă;
3. Aciditatea mustului boabelor a fost mai mare la soiul Columna comparativ cu soiul
Cabernet Sauvignon şi la variantele irigate, nefertilizate şi cu încărcătura de rod normală şi
amplificată.
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
40
8.5. PRODUCŢIA DE STRUGURI ŞI CALITATEA ACESTEIA
1. Producţia de struguri, ca medie, pe perioada anilor cercetaţi, este realizată de variantele
blocului irigat localizat prin picurare, urmează cele din blocul irigat prin aspersie, iar pe ultimul
loc se situează variantele blocului neirigat.
Pe parcele producţiile cele mai ridicate sunt realizate de cele fertilizate, iar pe cele 18
variante experimentale de cele cu încărcătura de rod normală sau amplificată;
2. Testarea statistico-matematică a ipotezelor privind diferenţele de producţie între
variante, din punct de vedere experimental, prin metoda „varianţei” a demonstrat că numai cinci
variante prezintă asigurare statistică respectiv la soiul Columna variantele V18 şi V17 cu notarea
ca „foarte semnificative” şi V15, V14 şi V11 cu notarea„distinct semnificativă”, iar la soiul
Cabernet Sauvignon, V18 ca „foarte semnificativă” şi V17 ca „distinct semnificativă”, toate
aceste variante făcând parte din blocurile irigate, toate celelalte variante nefiind asigurate
statistico-matematic;
3. Analiza mecanică a 1 kg struguri şi a probei de 100 boabe la maturitate deplină cu
determinarea indicilor tehnologici de structură (alcătuire) a strugurelui, al compoziţiei bobului, al
bobului şi a celui de randament al strugurelui, împreună cu conţinutul mustului în zahăr şi
aciditatea totală a evidenţiat ca foarte bună pretabilitatea celor două souri la vinificare pentru
obţinerea vinurilor superioare de calitate cu denumire de origine controlată.
8.6. RELAŢIA PRODUCŢIE, CALITATE ŞI SUPRAFAŢA FOLIARĂ A
BUTUCILOR
1. Datele obţinute privind suprafaţa foliară ce revine în medie pe butuc (mp/butuc) şi cea
necesară ce revine pentru obţinerea unui kilogram struguri atestă dimensiuni şi valori
caracteristice limitei optime determinate experimental pentru soiurile de vin de calitate
superioară;
2. Rapoartele sunt mai bune la soiul Columna datorită însuşirilor sale biologice comparativ
cu soiul Cabernet Sauvignon care prezintă o creştere inutilă mai mare. Cele mai bune rezultate în
cei trei ani cercetaţi au fost obţinute la ambele soiuri în blocul irigat localizat prin picurare de
către variantele 17, 18 şi 16 care se regăsesc în limitele valorilor optime pentru producţia viti-
vinicolă şi condiţiile ecosistemului Murfatlar.
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
41
8.7. REZISTENŢA SOIURILOR LA TEMPERATURI SCĂZUTE, SECETĂ ŞI
PRINCIPALELE BOLI
1. În ce priveşte rezistenţa la temperaturi scăzute atât pe timpul iernii cât şi la
desprimăvărare soiul Columna, în urma cercetărilor, a demonstrat o rezistenţă bună şi foarte
bună, iar soiul Cabernet Sauvignon foarte bună la toate variantele experimentale;
2. Faţă de secetă rezistenţa a fost bună spre foarte bună la toate variantele neirigate la soiul
Columna şi bună la soiul Cabernet Sauvignon;
3. Rezistenţa la mană, făinare şi mucegaiul cenuşiu în aceleaşi condiţii de producţie
fitosanitară a fost bună la variantele blocului neirigat parcela fertilizată şi cele ale blocului irigat
localizat în totalitate, iar notările cele mai mici (mijlocie/bună, mijlocie, satisfăcătoare/ mijlocie
şi chiar satisfăcătoare) la mană la blocul irigat prin aspersie atât datorită normei de irigare mai
mare şi dispersiei apei care creează şi menţine o atmosferă umedă mai persistentă în mediul
ambiant cât şi pe plante.
8.8. EFICIENŢA APLICĂRII IRIGĂRII ÎN OBŢINEREA PRODUCŢIEI DE
STRUGURI
1. Consumul mediu de apă anual în perioada de vegetaţie activă a fost aproximativ egal la
cele două soiuri studiate, respectiv de 1447 mm la soiul Columna şi de 1433 mm la soiul
Cabernet Sauvignon;
2. Norma de irigare anuală calculată şi aplicată pe intervalul celor trei ani, la ambele soiuri,
luând în consideraţie consumul, precipitaţiile căzute şi raportul dintre evapotranspiraţia reală şi
potenţială a fost de 1100 mc/ha la irigarea prin aspersie şi de 750 mc/ha la cea localizată prin
picurare cu unele mici diferenţe pe ani: 1200 mc/ha în anii 2007-2008, respectiv 900 mc/ha în
anul 2009 la irigarea prin aspersie şi 800 mc/ha respectiv 600 mc/ha la irigarea localizată;
3. Schemea de irigare stabilită şi realizată a inclus un număr de 4 udări în anii 2007 şi 2008
în intervalul aprilie-iulie şi 3 udări în anul 2009, 2 udări în luna iunie şi una în luna iulie cu
norme de udare de 200 mc/ha la irigarea prin aspersie şi respectiv 200 mc/ha la irigarea
localizată prin picurare;
4. Eficienţa irigării la ambele soiuri a fost urmată şi exprimată prin analiza modului de
valorificare a apei de irigare şi al productivităţii acesteia. Coeficientul de valorificare al apei de
irigat determinat pe fiecare variantă experimentală în intervalul de ani studiat indică net o mai
eficientă (superioară) valorificare la variantele irigate localizat comparativ cu cele prin aspersie
şi în mod deosebit la cele din parcela fertilizată, rezultaltele cele mai bune evidenţiindu-se la
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
42
variantele V17 şi V18 cu un consum de 0,07 mc/ha struguri la soiul Columna şi de 0,10 respectiv
0,09 mc/ha la soiul Cabernet Sauvignon;
5. Privind eficienţa irigării şi prin indicele productivităţii apei de irigare determinat, acesta
a înregistrat, de asemenea, cele mai mari valori exprimate prin kg struguri ce revin la mc de apă
consumată la aceleaşi blocuri irigat localizat şi variante, la care el se ridică la 14,27 kg/mc la
V18 şi de 13,62 kg struguri/mc de apă consumată la soiul Columna şi respectiv 10,11 kg/mc şi
10,47 kg struguri la mc de apă consumată;
6. În ceea ce priveşte atribuirea încărcăturii de rod pe butuc rezultă că cele mai bune
rezultate sunt obţinute de variantele cu încărcătura normală şi amplificată, iar pe soiuri de către
Columna comparativ cu soiul Cabernet Sauvignon;
7. Pe primele trei locuri, în ordinea mărimii valorii indicelui de producţie determinat ca
expresie cumulată a cantităţii şi calităţii producţiei realizate exprimată sintetic, în final, prin
cantitatea de zahăr posibilă de obţinut la hectar se situează variantele V18, V15 şi V17 la soiul
Columna şi V18, V17 şi V14 la soiul Cabernet Sauvignon, toate aparţinând blocului
experimental cu irigare localizată prin picurare, deopotrivă parcelelor fertilizate (V17, V18) sau
nu (V14-V15) şi în exclusivitate variantelor cu încărcătura de rod normală (V14, V17) şi
amplificată (V15, V18). Alături de ceilalţi indici de valorificare şi productivitate a apei de irigare
indicele de producţie exprimat prin patru elemente respectiv struguri/ must/ randament/ zahăr
completează tabloul analitic al elementelor de sinteză şi apreciere a eficienţei măsurilor
tehnologice aplicate.
8.9. CARACTERIZAREA ŞI ANALIZA SENZORIALĂ A VINURILOR OBŢINUTE
1. Din punct de vedere al calităţii vinurilor obţinute la toate variantele experimentale
potrivit caracteristicilor de compoziţie şi analizelor senzoriale bianuale efectuate prin degustări
asupra partizilor realizate pe intervalul (de obţinere-păstrare-analize) 2007-2009, toate acestea au
fost deopotrivă apreciate întrucât ele s-au încadrat în normele de producere a vinurilor de calitate
superioară cu denumire de origine controlată;
2. Diferenţele privind caracteristicile de compoziţie, fizico-chimice şi organoleptice de
apreciere între variante, blocuri şi parcele experimentale sunt atât de mici încât nu sunt
semnificative ca să putem departaja şi evidenţia unele variante. Singura deosebire dar puţin
evidentă ar fi cea de apreciere organoleptică prin degustare unde, în general, rezultatele obţinute
în condiţii de neirigare au fost notate ca ceva mai mult dar care, note finale, nu au depăşit 0,38
puncte, aspect complet nesemnificativ.
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
43
BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă
1. Alexandrescu I., 1972, Fertilizarea plantaţiilor viticole cu soiuri de struguri pentru vin,
Editura Redacţia Revistelor Agricole, Bucureşti;
2. Antoce Oana Arina, 2007, Oenologie şi analiză senzorială. Asociaţia degustătorilor
autorizaţi din România, Editura Universitaria, Craiova;
3. Ardelean M., 2009, Metodologia elaborării tezelor de doctorat, Ed. Academicpress, Cluj-
Napoca;
4. Balliere J.M., P. Benard, 1986, Exemple d’interpretation des rezultats de degustation.
Conaisance de la vigne edu vin, no. 10, Bordeaux;
5. Bechet Şt., 1972, Influenţa irigaţiei şi îngrăşămintelor asupra soiului Afuz Ali, Revista
„Horticultura şi Viticultura” nr. 5, Bucureşti;
6. Botzan M., 1972, Bilanţul apei în solurile irigate, Editura Academiei RS România,
Bucureşti;
7. Bulencea A., 1953, Raportul între vigoare şi cantitatea-calitatea producţiei în cultura viţei
de vie. Revista „Grădina, via şi livada” nr. 2, Bucureşti;
8. Constantinescu Gh., V. Juncu, 1967, Viticultura şi vinificaţia, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1967;
9. Cotea D.V., V.V. Cotea, M. Macici, R. Macici, 1995, Principaux facteurs naturels et
technologiques pour l’obtention des vins types. Lucrări ştiinţifice, Univ. Agronomică,
Iaşi, vol. 38, Seria Agronomie;
10. Cotea Victoria, V.V. Cotea, 1996, Viticultură, ampelografie şi oenologie, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
11. Cotea D.V., C. Grigorescu, 2002, Performanţe româneşti în viticultură şi enologie în
secolul XX, în Secolul XX – performanţe în agricultură (sub red. Davidescu D. şi
Velicica Davidescu), Editura Ceres, Bucureşti;
12. Grumeza N., O. Drăgănescu, 1983, Irigaţii prin picurare, Editura Ceres, Bucureşti;
13. Hera Cr., Z. Borlan, 1980, Ghid pentru alcătuirea planurilor de fertilizare, Editura Ceres;
14. Ionescu Adolf, 1982, Viticultura Dobrogei şi a judeţului Constanţa în pragul veacului al
XX-lea. Comunicare Simpozionul Naţional de Istorie şi Retrologie Agrară al României,
vol. Lucrări prezentate, Arad;
15. Ionescu Adolf, 1984, Viile experimentale de la Murfatlar, Simpozinul Naţional de Istorie
şi Retrologie Agrară al României, vol. Lucrări prezentate, Constanţa;
16. Ionescu-Siseşti Vl.,1982, Irigarea culturilor, Editura Ceres, Bucureşti;
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
44
17. Luca E., şi colab., 2004, Tehnologii ecologice pentru cultura plantelor, Editura Risoprint,
Cluj-Napoca;
18. Luca E., şi colab., 2008, Exploatarea sistemelor de îmbunătăţiri funciare, Editura
Risoprint, Cluj-Napoca ;
19. Luca E., Z. Nagy, 1999, Irigarea culturilor, Editura Genesis Tipo, Cluj-Napoca;
20. Macici M., şi colab., 1996, Tipuri de vinuri roşii cu denumire de origine şi arealele pentru
producerea acestora în România. Analele ICVV. Lucrări ştiinţifice, vol. V.;
21. Martin T., 1972, Viticultură generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
22. Metaxa Gh., 1974, Unele aspecte ale relaţiei cantitate-calitate sub influenţa factorilor
agrotehnici de micro şi fotoclimat la viţa de vie. Analele ICVV, Lucrări şt., vol. V;
23. Mihalache L., şi colab., 1994, Cercetarea efectului combinat al unor verigi tehnologice
asupra soiurilor Vinifera pentru vinuri de calitate superioară în principalele podgorii şi
centre viticole din România. (Studiu sinteză 1986-1992). Analele ICVV, vol. XIV;
24. Mujdaba F., 1972, Studiu privind comportarea soiurilor negre pentru vinuri roşii în
condiţiile de cultură din podgoria Murfatlar. Teză de doctorat, Biblioteca I.A.N.B.,
Bucureşti;
25. Mureşan D., şi colab., 1992, Irigaţii, desecări şi combaterea eroziunii solului, Ed.
Diactică şi Pedagogică, Bucureşti;
26. Nagy Z., 1982, Curs de irigarea culturilor, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca;
27. Nagy Z., E. Luca, 1994, Irigarea culturilor, curs, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca;
28. Oprea A., Indreas Adriana, 2000, Viticultura, Editura Ceres, Bucureşti;
29. Oprea Ş., S. D. Moldovan, 2007, Ameliorarea viţei de vie în România, Editura Poliam,
Cluj-Napoca;
30. Oslobeanu M., şi colab., 1980, Viticultura generală şi specială, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti;
31. Păltineanu Gr. şi colab., 2000, Dobrogea, condiţiile pedoclimatice, Editura Ex Ponto,
Constanţa;
32. Pintilie C. şi colab., 1980, Agrotehnica şi tehnica experimentală, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti;
33. Pleşa I. şi colab., 1974, Irigarea cuturilor, Editura Ceres, Bucureşti;
34. Pomohaci N. şi colab., 2000, Oenologie, vol. I. Prelucrarea strugurilor şi producerea
vinurilor. Editura Ceres, Bucureşti;
35. Pop Nastasia, 2001, Viticultura, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
45
36. Popa Cr., N. Grumeza, I. Alexandrescu, 1976, Cercetări privind consumul de apă la viţa
de vie prin diferite metode şi aplicarea rezultatelor în prognoza şi avertizarea udărilor.
Analele ICVV, vol. VII;
37. Popescu I.C., 1975, Culturi irigate. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
38. Ranca Aurora, I. Toncea, 2011, Cultura viţei de vie şi vinificaţia în sistem ecologic,
Editura Totol Publishing, Bucureşti;
39. Rădulescu E., A. Săvescu, 1986, Îndrumător de protecţia plantelor, Editura Agrosilvică
Bucureşti;
40. Sălăgeanu N., 1972, Fiziologia plantelor, Editura Agrosilvică;
41. Săulescu N.A., N.N. Săulescu, 1963, Câmpul de experienţă, Ediţia a II-a, Editura
Agrosilvică, Bucureşti;
42. Sipoş Gh. şi colab., 1977, Consumul de apă şi regimul de irigare la principalele culturi
agricole. Revista „Producţia vegetală” nr. 5, Bucureşti;
43. Sonea V. şi colab., 1983, Mică enciclopedie de horticultură, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti;
44. Stoev K., 1979, Fiziologia viţei de vie, Editura Ceres, Bucureşti;
45. Stoian V., 2001, Marea carte a degustării vinurilor – degustarea pe înţelesul tuturor.
Editura Artprint, Bucureşti;
46. Tudosie A., A.L. Tudosie, 1997, Dicţionar vitivinicol, Editura Semne, Bucureşti;
47. Ţâra G., P. Ionescu P., Gh. Metaxa, 1980, Aspecte biochimice în cadrul relaţiei dintre
mărimea suprafeţei foliare a butucului, cantitatea şi calitatea recoltei de struguri. Analele
ICVV, Lucrări ştiinţifice, vol. IX;
48. Ţârdea C., G. Sârbu, Angela Ţârdea, 2001, Tratat de vinificaţie, Editura Ion Ionescu
dela Brad, Iaşi;
49. XXX – Buletinele ICVV nr. 1-3/1986, 4-5/1987, 6-8/1988, Valea Călugărească
50. XXX – Analele ICVI, Valea Călugărească 1980-2001;
51. XXX – Jurnale, fişe centralizate şi registre de observaţii meteorologice de la staţia
SCDVV Murfatlar şi SC Murfatlar – România pe perioada 1950-2009;
52. XXX – 2005 – Strategia dezvoltării şi adaptării viticulturiii din România pentru
perioada 2005-2015 elaborată de O.N.I.V.;
53. XXX – Vinurile cu denumire de origine – Cadrul reglementar de producere, Editura
Ager, Oficiul Naţional al denumirilor de origine – ICDVV Valea Călugărească 2005.
Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT
46