Download - Biologia Si Cresterea Sturionilor
Cristina MUSCALURadu MUSCALU
BIOLOGIA ŞI CREŞTEREA STURIONILOR
Copyright © 2009Toate drepturile rezervate. Nici o parte din această lucrare nu poate fi reprodusă sub nici o formă, prin nici un mijloc mecanic sau electronic, sau stocată într-o bază de date, fără acordul prealabil scris al autorilor
II
Dr. ing. CRISTINA MUSCALUSC STERLET SRL, TimişoaraE-mail: [email protected]
Dr. ing. RADU MUSCALUConsultant de specialitate, SC STERLET SRL, TimişoaraE-mail: [email protected]
Referenţi ştiinţifici:
Prof. Univ. dr. Ştefan DIACONESCUUniversitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti
Prof. Univ. dr. Marian BURAUniversitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, Timişoara
Coperta: pictor Flora RĂDUCAN Tehnoredactare şi ilustraţii: Radu Muscalu, Cristina Muscalu
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
III
MUSCALU, CRISTINA Biologia şi creşterea sturionilor / Cristina Muscalu, RaduMuscalu. - Cluj-Napoca : Bioflux, 2009 Bibliogr. Index ISBN 978-606-92028-6-9
I. Muscalu, Radu
639.311
IV
Cristina MUSCALURadu MUSCALU
B I O L O G I A Ş I
C R E Ş T E R E A S T U R I O N I L O
R
V
Editura BIOFLUX Cluj-Napoca2009
VI
Prefaţă
Este binecunoscut faptul că produsele valoroase ale sturionilor au dus spre situaţia de a situa aceste specii piscicole pe lista roşie a animalelor ameninţate cu dispariţia. În prezent se fac eforturi pentru conservarea tuturor specilor sturionicole, iar principala metodă de salvare a acestora este acvacultura. Pe de o parte prin creşterea în ferme a sturionilor se produce puiet pentru popularea apelor naturale, iar pe de altă parte prin creşterea până la atingerea maturităţii şi recoltarea icrelor (caviarului) se reduce presiunea asupra populaţiilor sălbatice.
Prim autorul Dr. Cristina Muscalu şi-a prezentat în 2008 teza de doctorat intitulată „Cercetări privind creşterea şi dezvoltarea cegăi (Acipenser ruthenus) în sistem cu apă recirculată”, teză ce stă la baza compunerii prezentei cărţi. Am avut plăcerea să îi fiu referent ştiinţific în Comisia de Doctorat, drept pentru care îi cunosc foarte bine munca şi eforturile depuse pentru studierea şi înţelegerea acestor peşti cu totul deosebiţi.
De asemenea, coautorul Dr. Radu Muscalu, căruia la fel am avut plăcerea de a-i fi referent în Comisa de Doctorat, îmi este cunoscut ca un perseverent promotor al sistemelor recirculate, fiind implicat în diferite activităţi de promovare a acvaculturii moderne prin activitatea sa publicistică şi de consultanţă.
Deoarece, literatura de specialitate din prezent, are nevoie de mai multe informaţii cu privire la creşterea sturionilor, autorii, făcând dovadă de simţ practic au descris foarte amănunţit metodele de cultură a acestor peşti. Mai mult, se fac descrieri exacte ale metodelor de reproducere, anesteziere şi hrănire a sturionilor.
De asemenea, se aduc informaţii noi în ceea ce priveşte biologia sturionilor prin studiile histologice executate cu mare profesionalism dar şi pentru observaţiile asupra dezvoltării embrionare a cegăi. Informaţiile oferite vor fi cu siguranţă considerate de acum de referinţă pentru histologia sturionilor, mai ales că autoarea a descoperit funcţii noi la unele organe precum valvula spirală, căreia i-a atribuit şi un rol de organ limfoid. În plus, acest studiu, are şi o parte aplicativă, şi anume aceea de a demonstra că sistemele recirculate de acvacultură nu aduc nici un prejudiciu dezvoltării normale şi armonioase a populaţiilor de sturioni.
Prezenta lucrare are o certă valoare ştiinţifică, autorii făcând dovadă de un profesionalism desăvârşit. Cel mai important lucru este faptul că cercetările efectuate au un mare grad de originalitate, fiind în premieră naţională, până în prezent, cega ne-fiind studiată sub aspectul creşterii în sistem cu apă recirculată. Se deschid astfel porţile continuării cercetărilor în sturionicultură.
Cartea prezintă o ilustraţie bogată prin numeroasele fotografii originale, sugestive, grupate pe anexe la finele unor capitole.
USAMV BucureştiProf. univ. dr. ŞTEFAN DIACONESCU
VII
B I O L O G I A Ş I C R E Ş T E R E A S T U R I O N I L O R
CUPRINS
Capitolul 1. MORFOFIZIOLOGIA STURIONILOR------------------------1
1.1. Tegumentul----------------------------------------------------------11.1.1. Formaţiuni tegumentare epidermice--------------------------------2
1.1.1.1. Formaţiuni dermice-------------------------------------------3
1.2. Sistemul muscular--------------------------------------------------5
1.3. Scheletul intern-----------------------------------------------------61.3.1. Scheletul craniului-----------------------------------------------------61.3.2. Coloana vertebrală şi coastele---------------------------------------91.3.3. Scheletul înotătoarelor şi centurilor-------------------------------11
1.4. Sistemul nervos----------------------------------------------------14
1.5. Sistemul digestiv--------------------------------------------------151.5.1. Tubul digestiv--------------------------------------------------------15
1.5.1.1. Faringele------------------------------------------------------171.5.1.2. Esofagul-------------------------------------------------------171.5.1.3. Stomacul------------------------------------------------------181.5.1.4. Cecumurile pilorice------------------------------------------191.5.1.5. Intestinul anterior (subţire)---------------------------------211.5.1.6. Intestinul posterior-------------------------------------------21
1.5.2. Glandele digestive anexe--------------------------------------------231.5.2.1. Ficatul---------------------------------------------------------231.5.2.2. Pancreasul-----------------------------------------------------24
1.6. Glande cu secreţie internă--------------------------------------251.6.1. Splina------------------------------------------------------------------271.6.2. Pancreasul-------------------------------------------------------------271.6.3. Timusul şi tiroida----------------------------------------------------271.6.4. Glandele suprarenale (inter-renale)--------------------------------281.6.5. Hipofiza---------------------------------------------------------------281.6.6. Epifiza-----------------------------------------------------------------291.6.7. Glandele genitale-----------------------------------------------------29
1.7. Sistemul circulator------------------------------------------------29
1.8. Sistemul respirator-----------------------------------------------30
VIII
B I O L O G I A Ş I C R E Ş T E R E A S T U R I O N I L O R
1.9. Vezica înotătoare--------------------------------------------------31
1.10. Sistemul excretor--------------------------------------------------32
1.11. Sistemul genital----------------------------------------------------331.11.1. Biologia gameţilor---------------------------------------------------341.11.2. Gametogeneza--------------------------------------------------------35
1.11.2.1. Ovogeneza----------------------------------------------------371.11.3. Icrele-------------------------------------------------------------------41
Capitolul 2. SISTEMATICA STURIONILOR-------------------------------51
2.1. Originea şi evoluţia sturionilor---------------------------------52
2.2. Taxonomia sturionilor-------------------------------------------532.2.1. Supraordinul Chondrostei, Ordinul Acipenseriformes----------54
2.2.1.1. Familia Polyodontidae--------------------------------------552.2.1.2. Familia Acipenseridae--------------------------------------56
Genul Huso (Brandt)-----------------------------------------------------62Genul Acipenser----------------------------------------------------------67
2.3. Hibrizii--------------------------------------------------------------822.3.1. Hibridarea artificială-------------------------------------------------832.3.2. Hibrizi interspecifici de Acipenser--------------------------------842.3.3. Hibrizii intergenerici de Huso cu Acipenser---------------------85
Capitolul 3. ECOLOGIA STURIONILOR-----------------------------------87
3.1. Migraţia sturionilor----------------------------------------------873.1.1. Factori externi ai declanşării migraţiei----------------------------883.1.2. Factori interni ai declanşării migraţiei----------------------------903.1.3. Migraţia principalelor specii de sturioni din România----------92
3.1.3.1. Migraţia morunului------------------------------------------923.1.3.2. Migraţia nisetrului-------------------------------------------943.1.3.3. Migraţia păstrugii--------------------------------------------95
3.2. Răspândirea geografică------------------------------------------963.2.1. Principalele bazine hidrografice în care se întâlnesc sturioni--963.2.2. Distribuţia principalelor specii de sturioni-----------------------97
3.2.2.1. Distribuţia morunului---------------------------------------973.2.2.2. Distribuţia nisetrului-----------------------------------------983.2.2.3. Distribuţia păstrugii-----------------------------------------983.2.2.4. Distribuţia cegăi----------------------------------------------99
IX
B I O L O G I A Ş I C R E Ş T E R E A S T U R I O N I L O R
3.2.3. Statele în care au fost semnalaţi sturioni--------------------------99
3.3. Antropismul asupra populaţilor de sturioni---------------107
3.4. Măsuri de conservare a populaţiilor de sturioni----------1103.4.1. Ce este şi cum funcţionează CITES?----------------------------1103.4.2. Protecţia sturionilor în ţările semnatare CITES----------------112
Capitolul 4. IMPORTANŢA ECONOMICĂ A STURIONILOR--------113
4.1. Valoarea alimentară a cărnii de sturion--------------------114
4.2. Valoarea alimentară, procesarea şi categorii de caviar- 115
4.3. Comerţul internaţional cu produse sturionicole----------1184.3.1. Comerţul ilegal-----------------------------------------------------120
Capitolul 5. CONDIŢII DE CREŞTERE ALE STURIONILOR--------121
5.1. Principalele însuşiri ale apei în sturionicultură-----------1225.1.1. Temperatura apei---------------------------------------------------1225.1.2. Salinitatea apei------------------------------------------------------1235.1.3. Compoziţia chimică a apei----------------------------------------124
5.2. Tipul substratului, modelul bazinelor-----------------------125
Capitolul 6. TEHNICI DE REPRODUCERE ALE STURIONILOR- -127
6.1. Etapele reproducerii artificiale a sturionilor--------------1276.1.1. Selecţia reproducătorilor. Sexarea sturionilor------------------1286.1.2. Parcarea reproducătorilor------------------------------------------1326.1.3. Anestezierea reproducătorilor------------------------------------1336.1.4. Injectarea cu hormon hipofizar-----------------------------------1346.1.5. Recoltarea produselor sexuale------------------------------------1366.1.6. Fecundaţia-----------------------------------------------------------1376.1.7. Descleierea icrelor--------------------------------------------------1376.1.8. Incubaţia icrelor----------------------------------------------------137
6.2. Protocol de lucru pentru reproducerea cegăi-------------138
6.3. Dezvoltarea embrionară la cegă------------------------------145
Capitolul 7. NUTRIŢIA ŞI ALIMENTAŢIA STURIONILOR----------155
7.1. Componentele din hrana peştilor şi rolul lor--------------1557.1.1. Elemente producătoare de energie-------------------------------156
X
B I O L O G I A Ş I C R E Ş T E R E A S T U R I O N I L O R
Proteinele-----------------------------------------------------------------156Lipidele-------------------------------------------------------------------157Glucidele------------------------------------------------------------------158
7.1.2. Vitamine şi minerale-----------------------------------------------159Vitamine------------------------------------------------------------------159Minerale------------------------------------------------------------------160
7.2. Digestia la sturioni----------------------------------------------161Digestia lipidelor--------------------------------------------------------161Digestia proteinelor-----------------------------------------------------162Digestia carbohidraţilor-------------------------------------------------163
7.3. Consumul de oxigen---------------------------------------------163
7.4. Hrănirea sturionilor în condiţii de cultură-----------------1657.4.1. Pregătirea hranei vii------------------------------------------------166
Artemia salina------------------------------------------------------------166Tubifex--------------------------------------------------------------------167
7.4.2. Protocol de învăţare a sturionilor să consume furaj granulat-1697.4.3. Distribuirea furajelor-----------------------------------------------1747.4.4. Coeficientul de conversie a hranei-------------------------------177
Capitolul 8. SISTEME DE CREŞTERE ALE STURIONILOR---------183
8.1. Sistemele extensive----------------------------------------------184
8.2. Sistemele semiintensive-----------------------------------------1868.2.1. Bazinele folosite în sistem semiintensiv------------------------188
8.2.1.1. Bazinele de predezvoltare---------------------------------1888.2.1.2. Bazinele de creştere de vara I-----------------------------1908.2.1.3. Bazinele de iernare-----------------------------------------1928.2.1.4. Bazinele de îngrăşare--------------------------------------192
8.2.2. Policultura în sistemele semiintensive---------------------------194
8.3. Sistemele intensive----------------------------------------------1958.3.1. Structura fermelor intensive de creştere a sturionilor---------196
8.3.1.1. Staţia de incubaţie şi predezvoltare----------------------1968.3.1.2. Bazinele de creştere de vara I-----------------------------1988.3.1.3. Bazinele de îngrăşare--------------------------------------203
8.4. Sisteme superintensive cu recircularea apei---------------2078.4.1. Procesele de tratare a apei-----------------------------------------208
8.4.1.1. Filtrarea mecanică------------------------------------------208XI
B I O L O G I A Ş I C R E Ş T E R E A S T U R I O N I L O R
8.4.1.2. Eliminarea amoniacului, nitriţilor şi nitraţilor----------2098.4.1.3. Sterilizarea apei---------------------------------------------2118.4.1.4. Spumarea apei----------------------------------------------2128.4.1.5. Pomparea şi transportul apei------------------------------2138.4.1.6. Îmbogăţirea cu oxigen a apei-----------------------------214
Oxigenarea biofiltrului--------------------------------------------------214Oxigenarea bazinelor cu peşti-----------------------------------------215
8.4.2. Managementul de fermă-------------------------------------------2178.4.2.1. Stabilirea necesarului de bazine--------------------------2178.4.2.2. Stabilirea densităţii maxime în bazine-------------------2188.4.2.3. Ajustarea ratelor de recirculare---------------------------2198.4.2.4. Asigurarea climatului necesar dezvoltării sturionilor- 2218.4.2.5. Policultura în sistemele recirculate----------------------222
Bibliografie------------------------------------------------------------------------233
Index de termeni-------------------------------------------------------------------243
XII
M O R F O F I Z I O L O G I A S T U R I O N I L O R
Capitolul 1. MORFOFIZIOLOGIA
STURIONILOR
Cele mai complexe descrieri şi în multe cazuri singurele din literatura românească consultată, în ceea ce priveşte organizarea internă a peştilor le găsim în tratatul de ihtiologie semnat de CĂRĂUŞU (1952), dar şi în tratatele de zoologie ale lui FEIDER (1964) şi CEUCA (1983). Mai recent, au fost publicate studii histologice efectuate asupra organelor interne la nisetru de către DANGUY şi GENTEN (2005) şi descrieri ale unor organe de BURA şi GROZEA (1997).
În ceea ce urmează vom realiza o descriere a organizării interne a peştilor cu particularităţile sturionilor.
1.1. Tegumentul
Tegumentul peştilor este alcătuit dintr-o pătură superioară, de origine ectodermică denumită epidermă şi care este formată din mai multe straturi de celule fără a prezenta un strat cornean; dintr-o pătură profundă, de origine mezodermică, numită dermă sau chorium, care este formată din ţesut conjunctiv.
Epiderma este pluristratificată, acoperită cu o cuticulă subţire. Din punct de vedere structural, epiderma este alcătuită din două zone: o zonă generatoare, formată dintr-un strat generator de celule cilindrice sau
1
S I S T E M A T I C A S T U R I O N I L O R
Capitolul 2. SISTEMATICA STURIONILOR
Sturionii sunt printre cei mai vechi peşti care populează în prezent apele globului pământesc; ariile lor de răspândire sunt apele emisferei nordice. În acelaşi timp, se ştie că dintre toate speciile de peşti, sturionii sunt cei mai valoroşi, renumiţi mai ales prin calităţile nutritive şi gustative ale cărnii şi icrelor, dar şi prin mărimea lor neobişnuită faţă de speciile care trăiesc în apele noastre şi ale întregii lumi (MANEA, 1980).
După BUD (2001), reiese că sturionii sunt peşti cu o mare putere de adaptabilitate la variaţiile de temperatură şi salinitate, cu migraţii pentru reproducere din apele marine în apele dulci ale fluviilor.
Examinând sturionii de pe poziţii ecologice, de exemplu speciile genului Acipenser se constată în primul rând adaptarea lor ecologică multilaterală. Chiar în limitele speciilor înrudite ale acestui gen, se găsesc atât forme amfibionte, cât şi forme holobionte, ca şi forme anadrome care migrează în vederea reproducerii, din mări în fluvii, cât şi formele potamodrome, migratoare în ape dulci. Chiar în cadrul unei singure specii, la sturioni sunt deosebit de pregnante fenomenele de diferenţiere biologică (grupuri biologice, rase sezionere, subpopulaţii). O astfel de adaptabilitate ecologică multilaterală permite speciei şi diferitelor sale populaţii să folosească mai complet posibilităţile oferite de areal atât din punct de vedere al producţiei trofice a bazinului, cât şi din punct de vedere al folosirii locurilor de reproducere (MANEA, 1980).
51
E C O L O G I A S T U R I O N I L O R
Capitolul 3. ECOLOGIA STURIONILOR
3.1. Migraţia sturionilor
Problema migraţiei peştilor a constituit o preocupare a oamenilor încă din cele mai vechi timpuri. O dată cu aprofundarea studiilor asupra migraţiilor în ultimii 50 de ani, cercetările au căutat să dea explicaţiile cele mai judicioase, abordând şi căutând să aducă mai multă lumină şi în discutata problemă a cauzelor lor. Instinctul migrator stabilit în organism este condiţionat de existenţa periodică a unor stări vitale transmise prin ereditate (NICULESCU DUVĂZ, 1959).
Migraţia are un rol primordial în sistemul integrat al interadaptaţilor, sistem ce a determinat succesul vieţuirii în decursul a milioane de ani a acestor peşti. Migraţia sturionilor din apele noastre, ca şi din celelalte bazine ale lumii, se efectuează de unele specii pe distanţe foarte mari, pe fundul bazinului. De exemplu păstruga se deplasează de ordinul zecilor de km, nisetrul de ordinul sutelor de km iar morunul care depăşeşte mia de km de la Marea Neagră urcând pe Dunăre până la zonele de reproducere naturală (REBREANU, 1984). Şi BACALBAŞA – DOBROVICI (1995) este de acord că sturionii efectuează migraţii de lungimi diferite: morunul ajunge în prezent până la barajul Porţile de Fier II, nisetrul ajunge mai rar în această zonă, pe când păstruga migrează, de regulă, până în zona nisipurilor de la Călăraşi.
Majoritatea speciilor se caracterizează prin viaţă migratoare, şi toate migrează în ape curgătoare pentru a se reproduce (AUER NANCY, 1996). S-au realizat numeroase experimente cu privire la migraţai sturionilor, în urma cărora s-a tras concluzia certă că, trei specii de sturioni se reântorc de fiecare
87
I M P O R T A N Ţ A E C O N O M I C Ă A S T U R I O N I L O R
Capitolul 4. IMPORTANŢA ECONOMICĂ A
STURIONILOR
Triburile indienilor din vestul sălbatic venerau aceşti peşti imenşi, admirându-i pentru dimensiunile lor impresionante şi pentru forţa lor. De asemenea se bazau pe carnea şi pe pielea lor în fiecare an.
În schimb în timpul coloniilor mare parte a oamenilor considerau sturionii ca fiind nişte peşti cu valoare economică redusă, o adevărată pacoste. Multe surse ale vremii spun că peştii blocau râurile datorită mişcărilor de migrare efectuate în timpul reproducerii. Exemplarele mari care erau prinse din greşeală, au fost capturate şi folosite ca hrană pentru porci, ca şi combustibil pentru vase de mică dimensiune sau erau folosiţi ca şi fertilizanţi. Sturionul din râul Hudson era aşa de comun încât caviarul era aruncat.
Mult mai târziu americanii au devenit conştienţi de valoarea sturionilor, atunci când europenii considerau caviarul o delicatesă. Astfel că, cererea pentru sturioni a explodat.
Pe lângă caviar sturionii au fost exploataţi pentru diferite scopuri: carnea lor era delicioasă, în special afumată, pielea era argăsită şi folosită apoi în industria pielăriei, iar vezicile înotătoare erau transformate în gelatină apoi în clei de peşte folosit în olărit şi pentru limpezirea vinului şi a berii (WWW.DEC.STATE.NY.US.COM).
Arcaşii popoarelor nomade din evul mediu timpuriu foloseau ca material cleiul obţinut prin dizolvarea în apă fierbinte a vezicii de sturion, cu care asamblau arcurile din plăci de lemn de diferite esenţe. Mai mult, vezica de morun se mai folosea pe atunci, ca termometru: o bucată de vezică aşezată în palma bolnavului se curba în funcţie de temperatură. Acest produs piscicol
113
C O N D I Ţ I I L E D E C R E Ş T E R E A L E S T U R I O N I L O R
Capitolul 5. CONDIŢII DE CREŞTERE ALE
STURIONILOR
Pentru ca dezvoltarea şi creşterea sturionilor să se desfăşoare normal, iar acvacultorul să poată exploata la maxim potenţialul biologic al speciilor cultivate, trebuie îndeplinite anumite condiţii de mediu.
Apa, substratul, bazinul, hrana şi îngrijirea sunt toţi factori care împreună concură la bunăstarea peştilor. Toţi aceşti factori trebuie să aibă proprietăţile optime pentru ca sturionii să poată creşte normal. Optim înseamnă anumite limite preferate şi/sau acceptate de anumite specii.
Se poate evidenţia o limită inferioară şi una superioară, ce delimitează amplitudinea de toleranţă a speciei faţă de un anumit factor. În funcţie de amplitudinea de toleranţă pe care o manifestă speciile faţă de unul sau mai mulţi factori fizico-chimici, putem întâlni:
specii cu toleranţe largi – euribionte (grec. eurys = larg);
specii cu toleranţe reduse – stenobionte (grec. steno = îngust).
În intervalul amplitudinii de toleranţă faţă de un factor fizico-chimic se găseşte valoarea optimă, care este caracteristică pentru fiecare specie şi categorie de vârstă în parte. De multe ori, valoarea optimă a factorului pentru o anumită specie se încadrează într-un interval destul de restrâns, valorile din cadrul intervalului fiind la rândul lor câte un optim pentru o anumită categorie de vârstă.
121
TE H N O L O G I I D E R E P R O D U C E R E A L E S T U R I O N I L O R
Capitolul 6. TEHNICI DE REPRODUCERE ALE
STURIONILOR
Întrucât sturionii nu se pot reproduce natural în captivitate, numeroase au fost încercările prin care s-au elaborat tehnici de reproducere artificială la aceşti peşti. Primul care a realizat fecundarea artificială la cegă a fost Ovseanikov, în anul 1869.
Mai târziu Borodin, în 1889, a trecut la fecundarea artificială a icrelor nisetrului şi păstrugii, iar Petropavlovskaia pune la punct fecundarea artificială a icrelor de morun.
Însă un aport deosebit l-a avut Derjavin prin elaborarea şi experimentarea metodei de descleiere a icrelor (MANEA, 1980).
6.1. Etapele reproducerii artificiale a sturionilor
Pentru a fi considerată o reuşită, reproducerea artificială a sturionilor trebuie să îndeplinească mai multe cerinţe de bază cum ar fi:
Selecţia corectă a reproducătorilor Crearea de condiţii asemănătoare cu cele din mediul natural
pentru reproducători şi icrele fecundate Aplicarea corectă a tehnologiilor de reproducţie
127
N U T R I Ţ I A Ş I A L I M E N T A Ţ I A S T U R I O N I L O R
Capitolul 7. NUTRIŢIA ŞI ALIMENTAŢIA
STURIONILOR
Ca şi în cazul altor vertebrate, substanţele nutritive necesare peştilor rămân aceleaşi. Proporţiile dintre proteine, lipide , glucide, vitamine şi minerale trebuie să fie atent verificate, mai cu seamă în cazul sturionilor.
Dieta sturionilor, fie că provine din mediul natural sau administrată ca furaj, trebuie să fie în aşa fel concepută încât corpul să asimileze cât mai multă hrană iar aceasta să fie cât mai bine prelucrată de către organism.
În sistemul intensiv de creştere a sturionilor, se pot obţine performanţe economice doar atunci când alimentaţia puietului cu hrană vie este urmată de hrănire cu reţete care asigură nutrienţi necesari dezvoltării peştilor, uşor asimilabile şi au o formă accesibilă fiecărei categorii.
Începând din stadiul larvar, alevin şi puiet al sturionilor, se poate administra hrană granulată echilibrată calitativ şi cantitativ, în caz contrar se vor înregistra dereglări metabolice grave cu urmări nefaste asupra stării de sănătate şi implicit asupra nivelului producţiei (BURA şi colab., 2008).
7.1. Componentele din hrana peştilor şi rolul lor
În opinia lui PENZLIN (1989), componentele din hrana peştilor se împart în două mari grupe:
producătorii de energie vitamine şi minerale
155
T E H N O L O G I I D E C R E Ş T E R E A L E S T U R I O N I L O R
Capitolul 8. SISTEME DE CREŞTERE ALE
STURIONILOR
Creşterea sturionilor se poate realiza prin mai multe tehnologii care variază foarte mult de la extensiv până la superintensiv. Sistemele de creştere ale sturionilor sunt: extensiv, semiintensiv, intensiv şi superintensiv.
În mod obişnuit, nivelul intensivităţii unui sistem de creştere se exprimă prin densitatea la populare sau altfel spus, prin cantitatea de biomasă raportată la unitatea de volum (CRISTEA şi colab., 2002).
Ceea ce deosebeşte un tip de sistem de altul este în primul rând productivitatea, apoi modul în care este amenajată ferma. Producţia anuală în fermele sturionicole, variază între câteva zeci de kilograme la hectar de luciu de apă pe an (sisteme extensive) la peste 100 de kg la metrul cub de apă (sistemele superintensive). Aceste producţii record nu pot fi atinse decât în condiţiile folosirii unor furaje performante şi prin amenajarea de sisteme de cultură complexe, care exploatează la maxim potenţialul biologic al sturionilor.
Un caz particular de sistem de creştere a sturionilor, este cultura în viviere, care deşi se practică în volume mari de apă, peştii sunt crescuţi în ţarcuri mici, densitatea lor fiind apropiată de cea întâlnită în sistemele superintensive.
Pentru a ţine pasul cu noile descoperiri ale ştiinţei, acvacultorul trebuie să se orienteze către unul din sistemele consacrate de acvacultură. Însă, principalii factori ce decid alegerea sistemului de cultură sunt disponibilitatea
183
R E F E RI N Ţ E B I B L I O G R A F I C E
Bibliografie
1. Antipa Gr., 1909, Fauna Ihtiologică a Romîniei, Bucureşti, Acad. Rom. Publ. Fond. Adamachi, 294, p. 31
2. Antoniu-Murgoci, 1942, Contributions a l’etude des Acipenserides de Roumanie, Ann. Sc. Univ Jassy, 26,2, p.1-99
3. Artyukhin E.N., 1995, Contributions on Biogeographyand Relationships within the Genus Acipenser
4. Auer N.A., 1996, Importance of habitat and migration to sturgeons with emphasis on lake sturgeon, Can. J. Fish. Aquat. Sci. 53 (Suppl.1): 152-160
5. Axelrod H.R., Burgess W.E., Pronek N., Axelrod G.S., Boruchowitz D.E., 2004, Aquarium Fishes of The world, TFH Publications
6. Bacalbaşa-Dobrovici N., 1995, Prioritatea cercetărilor pentru salvarea şi / sau păstrarea speciilor de peşti migratori, Simp. Intern. Acvacultura şi Pescuitul, Galaţi p.13-16
7. Bacalbaşa-Dobrovici, 1997, Endangered migratory sturgeons of the lower Danube River and its delta. Environmental Biology of Fishes 48:201 207.
8. Barannikova, I.A., Burtsev, I.A., Vlasenko, A.D. Gershanovich, A.D., Markarov, E.V. Chebanov, M.S., 1995, Sturgeon Fisheries in Russia. Proceedings of the Second International Symposium on Sturgeons, September 6-11, 1993., Kostroma-Moscova. VNIRO Publications. Pp. 124-130.
9. Băcescu M., Dumitrescu H., 1958, Les lagunes en formation aux embouchures du Danube et leur importance pour les poisons migrateurs, Verh . Int. Ver. Limnol., vol.13, p. 699-709
10. Bănărescu P., 1964, Fauna R.P.R.Vol. XIII. Pisces-Osteichthyes Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti
11. Bemis ,W.E., Findeis E.K., Grande L., 1997, An overview of Acipenseriformes. Environ. Biol.Fish. 48:25-71.
12. Bemis W.E., Kynard B., 1997, Sturgeon rivers: an introduction to sturgeon biogeography and life history. Envir Biol. Fish 48: p. 167-183
13. Berg L., 1953, Iarovie i ozimie rasî u prohodnîh râb. Ocrrki po obşcim
233
R E F E RI N Ţ E B I B L I O G R A F I C E
voprosam ihtiologii, Izd A.N. SSSR, p.242-261
14. Berg, L.S., 1962. Freshwater fishes of the U.S.S.R. and adjacent countries. Israel Program for Scientific Translations Ltd, Jerusalem. Volume 1, 4th edition. Russian version published 1948
15. Bergler H., 2005, 2006 – comunicare personală.
16. Billard R., 1995, Elements sur la biologie des esturgeons. La peche maritime, 1/2 33-47
17. Binkovski F.P., Doroshov S.I., 1985, Preface in: Binkovski F.P., Doroshov S.I. (Eds), North American Sturgeons: Biology and Aquaculture Potential. Dr.W. Junk Publishers, pp. 7-8
18. Birstein V.J., Bauer A. Kaiser-Pohlmann A., 1997, Sturgeon Stocks and Caviar Trade Workshop. IUCN, Gland, Switzerland and Cambridge, UK. Pp. 35-43
19. Birstein V.J, Bemis, Waldman W.E., Waldman J.R., 1997, The threatened status of acipenseriform species: a summary. Environm. Biol. Fish. 48:427-435
20. Birstein, V.J., 1993, Sturgon and Paddlefishes: threatened fish in need of conservation. Cons. Biol. 7(4):773-787.
21. Bohl M., 1999, Zucht und produktion von susswasser fischen, Verlags union Agrar Munchen , 720 pag.
22. Bogoescu C., Dabija A., Sanielevici E., 1983, Atlas Zoologic, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
23. Breck James E., Chmielewski Elizabeth Hay, 2004, Pond rearing of juvenile lake sturgeon, Raport la grant F-80-R-5, Study 230682, Michigan
24. Bud I., 2001, Peştii şi tainele umbrelor subacvatice, Ed. Ceres, Bucureşti
25. Buddington R. K., Christofferson J. P.,1985, Digestive and fedding charracteristics of the chondrosteans. In North American sturgeons:biology and aquaculture potential, Drw. Junk Publishers, Dordrecht, Olanda
26. Bura M., Grozea A., 1997, Îndrumător de lucrări practice la Acvacultură, Fac. de Zoot. Şi Biot., Timişoara
27. Bura M., 2006, Zoologia vertebratelor, Partea I, Ed. Agroprint, Timişoara
28. Bura M., 2007, Cega (Acipenser ruthenus, Linne 1758), Revista Somnul, nr.9, p. 14-15
29. Bura M., 2008, Manual de prezentare şi utilizare a tehnologiei de creştere a sturionilor în sistem superintensiv cu apă recirculată, Ed. Eurobit, Timişoara
234
R E F E RI N Ţ E B I B L I O G R A F I C E
30. Burtsev I.A., 1997, Sturgeon stocks and caviar trade Workshop IUCN Gland, Switzerland and Cambridge UK
31. Burtsev I.A., 1999, The history of global sturgeon aquaculture, J. Appl. Ichthyol. 15, 325
32. Cărăuşu S., 1952, Tratat de Ichtiologie, Ed. Acad. R.P.Române, Bucureşti
33. Ceuca T., Valenciuc N., Popescu Alexandrina, 1983, Zoologia vertebratelor, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
34. Chepurnova L.V., 1991, Zakonomernosti Funktsii Gonad, Razmnozhenia I Sostoiania Populiatsii Ryb Basseina Dnestra v Usloviah Gidrostroitel’stva., Shtiintsa Publ. House, Kishinev Pp. 164.
35. Cherr G.N., Wallis H.C.jr, 1982, Fine structure of envelope and micropyles in the eggs of the white sturgeon, Acipenser transmontanus, Development Growth&Differentiation 24 (4), 341-352
36. Ciolac A., Patriche N., 2004, Biological aspects of main marine migratory sturgeons in romanian Danube river. Migration of fishes in romanian danube river, nr.4, Applied ecology and environmental research 3 (2)p 101-106, Budapest
37. CITES, 2000, Implementation of Resolution Conf. 8.9 (Rev.) ACIPENSERIFORMES, TRAFFIC in coop. With IUCN,
38. Coad B., 2005, Freshwater fishes of Iran, Species Accounts – Acipenseridae – Caviar - www.briancoad.com/Species%20Accounts/Acipenseridae-Caviar.htm, accesat mai, 2005
39. Costache Mioara, 2003, Sturionii din România şi CITES, http://rosturgeons.danubedelta.org/importanta%20poliodon%20R.htm, accesat iunie, 2005
40. Craig M. Jaquelin, 2005, Plasma levels of estradiol, testosterone and vitellogenin in lake sturgeon (Acipenser fulvescens) to determine their sex ratio in the St. Claire River, Great Lakes Science center, Alpena
41. Cristea V., Grecu Iulia, Ceapă C., 2002, Ingineria sistemelor recirculante din acvacultură; Ed. Didactică şi Pedagogică R.A, Bucureşti, 343 pag
42. Dadswell M.J., 1979, Biology and population characteristics of the shortnose sturgeon, Acipenser brevirostrum, in the Saint John River estuary, Can. J. Zool. 57: 2186-2210, New Brunswick, Canada
43. De Meulenaer, T. and Raymakers, C., 1996, Sturgeons of the Caspian Sea and the international trade in caviar. TRAFFIC International, iv+71 Pp.
44. Dettlaff T.A., Davydova S.I. 1981, Differential sensitivity of the follicular epithelium cells and oocytes of Acipenser stellatus to unfavorable conditions and the correcting effect of triiodothyronine. In: Mitskevich
235
R E F E RI N Ţ E B I B L I O G R A F I C E
MS (ed) Mechanisms of hormonal regulations and the role of feedback in development and homeostasis. Nauka, Moscow.
45. Dettlaff T.A., Ginsburg A.S., Schmalhausen O.I., 1993, Sturgeon Fishes. Developmental Biology and aquaculture. Springer Verlag, Berlin
46. Dimitriu M., 1935, Observaţiuni asupra migraţiei sturionilor. Rev. Zootehnică2, p.11-12
47. Edwards D., Doroshov, S., 1989, Appraisal of the Sturgeon and Seatrout Fisheries and Proposals for a Rehabilitation Programme. FAO Field Document FI.TCP/TUR/8853. Pp. 38;
48. Eukarya – Enciclopedia Faunei şi Florei din România, www.Eukarya.ro, accesat mai 2005
49. Feider Z., Grossu A., Gyurko Şt., Pop V., 1964, Zoologia vertebratelor, Ed. Didacticăşi pedagogică, Bucureşti
50. Feider Z., Gyurko Şt., Grossu A., Pop V., 1976, Zoologia vertebratelor, Ed. Didactică şi Pedagocică. Bucureşti
51. Findeis E.K., 1997, Osteology and phylogenetic interrelationships of sturgeons (Acipenseridae) Envir. Biol. Fish. 48: p. 73-126
52. Forsythe P.S., Scribner K.T., Bott K., Baker E., 2004, Fertilization success, egg predation, deposition and post emergent survival in the lake sturgeon (Acipenser fulvescens): the relative importance of potential barriers to recruitment, CCFFR/SCL : Abstracts of Oral Presentations
53. Gamberini A., 1998, Zootecnia alternativa, Ed. Agricole della Calderini, Bologna
54. Gherbilski N.L., 1962, Elementă teorii i biotehniki upravlenia arealom osetrovîh. Tr. Osetrovîe SSSR i ih vosproizvodstdvo TNIORH, 1 Moskva, p.11-22
55. Godeanu S.P., 2002, Determinatorul ilustrat al florei şi faunei României, Ed. Bucura Mond, Bucureşti
56. Gregory W.K., 1933, Fish Skulls: A Study of the Evoltion of Natural Mechanism, Trans. Amer. Phil. Soc., 23, p.75-481
57. Grozea A., 2002, Acvacultură – curs, Ed. Excelsior Art, Timişoara
58. Hensel K., Holèik J., 1997, Past and current status of sturgeon in the upper and middle Danube. Academic Publications, Dordrecht. Pp. 185-200
59. Hochleithner M., Gessner J, 1999 The Sturgeon and Paddlefishes (Acipenseriformes) of the World:Biology and Aquaculture. AquaTech Publications, Kitzbuhl. Pp. 165
60. Holèik J., 1995, 4.druh Acipenser (Acipenser) gueldenstaedti Brandt, 1833. Academia, Praha. Pp.391-397.
236
R E F E RI N Ţ E B I B L I O G R A F I C E
61. Holmes J. A. S., 2001, Develop artificial propagation tehniques and protocols in preparation for supplementation selected white sturgeon populatons, Annual Progress Report,130-139.
62. Hung S. S. O. şi colab., 1995, Optimum feeding rate of white sturgeon (Acipenser transmontanus) yearlings under commercial production conditions, Journal of Applied Aquaculture 5, 297-303
63. Hung S. S. O. şi colab., 1997, High energy diets for white sturgeon (Acipenser transmontanus) Richardson, AquacultureNutrition 3 , 281-286
64. Hung S. S. O. şi colab., 2002, Nutrient requirements and feeding of finfish for aquaculture, CAB InternationalPublishing , 344-357
65. IUCN., 1996, Red List of Threatened Animals. IUCN, Gland, Switzerland
66. IUCN/SSC, 2000, Red List of Endangered Animals
67. Jankovic D.,1993, Populations of Acipenseridae prior and after the construction of the HEPS Djerdap I and II. Acta Biologica Iugoslavica, Seria E. Ichthyologia 25:29-34
68. Karapetkova M, Zhivkov M., Pchelarov T., 1995, Ribite v B'lgariya. Geya Libris, Sofia. Pp. 247
69. Kaszoni Z.,1981, Pescuitul Sportiv, Ed. Sport-Turism, Bucureşti
70. Kaszoni Z, 1976, Acvariu, Ed. Sport-Turism, Bucureşti
71. Kaushik S. J şi colab., 1991, Requirement for protein and essential amino acids and their utilization by siberian sturgeon (Acipenser baeri), Proceeding of the first International Symposium on the Sturgeon, France, pp 25-39
72. Khodorevskaya R.P., Dovgopol G.F., Zhuraleva O.L., Vlasenko, A.D., 1997, Present status of commercial stocks of sturgeons in the Caspian Sea Basin. Kluwer Academic Publications, Dordrect. Pp. 209-219.
73. Khodorevskaya, R.P. and Novikova, A.S. (1995). Status of Beluga Sturgeon, Huso Huso, in the Caspian Sea. J. Ichthyol. 35 (9):59-68.
74. Kiss J.B., 1997, Cartea Deltei, Ed. Fundaţia Aves, Odorheiul Secuiesc
75. Kouřil J., 2007, coumunicare personală
76. Lagler K., F, Bardach J. E., Miller R. R., Passinno Dora May, 1977, Ichthylogy, second edition, John Wiley and sons International Edition, New York
77. Laluyee F., 1996, Migration studies of sturgeons in Sefidrud, Tajen and Gorganrud River. Iranian Fisheries Research and Training Organisation Publications.
78. Lebreton G.T.O., Beamish F. W. H., 2004, Growth, bioenergetic and age. 237
R E F E RI N Ţ E B I B L I O G R A F I C E
In sturgeon and paddlefish of North America., Kluwer Academic Publishers., Olanda
79. Lelek A., 1987, The freshwater fishes of Europe vol.9, AULA Verlag Wiesbaden: Threatened Fishes of Europe
80. Leonte, V., 1956, Contribuţii la studiul biologiei sturionilor marini din apele Republicii Populare Române, Anal. Inst. de Cercet. Piscicole 1 (s.n.)
81. Leonte, V., 1959, Contribuţii la cunoaşterea răspândirii hranei şi a ritmului de creştere a puietului de sturioni în Dunăre, Bul. ICPP 18, 4, p. 9-18
82. Levin A.V., 1997, The Distribution and Migration of Sturgeon in the Caspian Sea., IUCN, Gland, Switzerland and Cambridge, UK. Pp. 13-19.
83. Liebe R, Rublee B., Sykes G., Manson Rachel, 2004, Adult White Sturgeon Monitoring – Nechako River 2004., Triton Environmental consultants, www.triton-env.com
84. Lyon W.F., 2000, Rearing earthworms, Ohio State University, Fact Sheet
85. Lyons J., Kempinger J.J., 1992, Movements of adult lake sturgeon in the Lake Winnebago system, Wis. Dep. Nat. Res. Res. Publ. No.RS 156-92
86. Manea G.I., 1980, Sturionii, Biologie, Sturionicultură şi Amenajări Sturionicole, Ed. Ceres Bucureşti
87. Manea G. I., 1968, Contribuţii la studiul sturionilor din apele României şi al reproducerii lor în legătură cu construcţiile hidrotehnice pe Dunărea Inferioară, Buletinul Inst. de Cercetări şi proiectări piscicole, anul XXVII, nr. 1
88. Manoleli D., Nalbant T., 1976, Viaţa în Marea Neagră, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti
89. Marti V., 1939, Biologhiia i promîsei Acipenser sturio v Cernom more, Zool. Jurnal, 19, p.6
90. Mason W.T. Jr., Rottman R.W., Dequine J.F., 2000,Culture of earthworms for bait or fish food, University of Florida Extension Institute of Food and Agricultural Sciences
91. Metaxa Elis, 2005, Romania prepares for accesion to the EU, Eurofish Magazine 3/2005, p.54
92. Miller M.J., 2004, Sturgeons and Paddlefish of North America, Kluwer Academic Publishers. Printed in the Netherlands, p. 87-102
93. Mims S.D., Lazur A., Shelton W.L., Gomelsky B., Chapman F., 2002, Species profile Production of sturgeon, SRAC Publication no. 7200
94. Mohler, J. W, 2003, Culture Manual for the atlantic sturgeon, A Region 5 US Fish& Wildlife Service publication, Hadley Massachusetts
95. Moyle P.B., Cech J.J., 2000, Fishes, an Introduction to Ichthyology, 238
R E F E RI N Ţ E B I B L I O G R A F I C E
Prentice Hall, 4th Edition
96. Muscalu-Nagy Cristina, Bura M., Grozea A., Dumitrescu Gabi, Muscalu-Nagy R., Conduraru Carmen, 2004, Study on the biological life cycle od Daphnia magna in laboratory conditions, Lucr. st., Zoot si Bioteh., vol.XXXVII Timisoara
97. Muscalu-Nagy Cristina, Muscalu-Nagy R., 2005, Studiul influenţei temperaturii asupra ciclului biologic al crustaceului Daphnia magna, Simpozion Studentesc Hunedoara
98. Muscalu-Nagy Cristina, Muscalu-Nagy R., Banatean I, Trandafir G., Grozea A., 2005, Contribuţii la cunoaşterea influenţei luminii asupra ciclului de viaţă al speciei de crustaceu Daphnia magna, Lucr. st., Zoot si Bioteh., vol.XXXVIII Timisoara
99. Niculescu-Duvăz M., 1959, Migraţiile peştilor, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti
100. Nikoljukin N. J., 1971, Hybridization of acipenseridae and its practical significance All Union Reseach Institute of Marine Fisheries and Oceanography, Moscova
101. Nikolsky G.V., 1963, The ecology of fishes, Academic Press, London
102. Norman jr., 1975, A hystory of fishes, Ernest Benn Limited, London
103. Oprea L., Georgescu R., 2000, Nutriţia şi alimentaţia peştilor, Ed. Tehnică, Bucureşti
104. Parker R, 2002, Aquaculture Science, Thomson Learning, Delmar
105. Patriche N., 2001, Păstruga, Biologie şi Reproducere artificială Ed. Ceres, Bucureşti
106. Pavlov P.I., 1980, Ribi. Fauna Ukrainy. 8/1. Naukova Dumka, Kiiv. Pp 336.
107. Păcală N., Korbuly B., Dumitrescu M., 2006, Biologia reproducerii peştilor., Ed. Pardon, Timişoara
108. Penzlin H., 1989, Lerbuch der Tierphysiologie, Gustav Fischer Verlag, Jena
109. Pintér K., 1991, Sturgeon in Hungary, past and present situation. In: P. Williot (Ed.) Actes du premier colloque international sur l’esturgeon. Bordeaux, 3-6 October 1989. Pp. 173-178.
110. Pojoga I., 1938, Creşterea peştilor, lucrare didactică şi de propagandă, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Centrală, Bucureşti
111. Pourkazemi M.D., Skibinski O.F., Beardmore, J.A., 1995, Population structure of Stellate Sturgeon Acipenser stellatus Pallas, in southern parts of the Caspian sea studied using mtDNA and allozyme analysis. Abstracts, International Conf. Sturgeon Biodiversity and Conservation,
239
R E F E RI N Ţ E B I B L I O G R A F I C E
NY. The Sturgeon Quarterly, 3 (4):10.
112. Povž M., Sket B., 1990, Naše slatkovodne ribe. Založba Mladinska knjiga, Lubljana. Pp. 374.
113. Ramin M. 1998, Migratory studies in sturgeons and their limiting factors in the Sefidrud River. Gilan Fisheries Research Centre Publications.
114. Raymakers Caroline., 1999, Trade in Sturgeons from the Caspian Sea. In: Williamson, D.F., Benz, G.W. and Hoover, C. (eds.) Proceedings of the Symposium on the Harvest, Trade and Conservation of North American Paddlefish and Sturgeon, May 7-8, 1998,
115. Raymakers Caroline, 2002, Study on the social and economic aspects of illegal fishing in the Caspian Sea, Traffic Europe, Brussels
116. Razavi S.B., 1988, Analysis on great sturgeon stocks in the South Caspina Sea, Iranian Fisheries Research and Training Organisation Publications.
117. Rebreanu L., 1984, Curs de Piscicultură, Fac. De Zooteh. Şi Med. Veter., Timişoara
118. Rideg Á., 2007, comunicare personală
119. Rockhoff D., 2004, Icre negre „în eprubetă” – a treia Conferinţă a Caviarului la Bonn, www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ECONOMIE/sturionul.htm
120. Rossi R., Grandi G., Trisolini P., Franzoi P., Carrieri A., Dezfuli B.S., Vecchietti E., 1991, Osservazioni sulla biologica e la pesca dello storione cobice (Acipenser naccarii, Bonaparte) nelle parte terminale de fiume Po. Atti Soc.Ital.Sci.Natur.Mus.Civ.Stor. Natu. Milano, 132:121-142.
121. Salinkov N.I., Maleatzkii, 1934, K sistematike belughii Azovo-Cernomorskogo basseina (Predv. Soobşcenie) Tr. Naucin. i biol. stanţii Gruzii, 1
122. Sârbu Monica, 2005, Caviar and sturgeon from the Danube, Eurofish Magazine 3/2005, p.55
123. Shagaeva V.G., Nikolskaya M.P., Akimova N.V. Markov K.P., Nikolskaya, N.G., 1993, A study of the early ontogeny of Volga sturgeon (Acipenseridae) subjected to human activity. J. Ichthyol. 33(6):23-41.
124. Shubina T.N., Popova A.A. Vasiliev V.V., 1989, Acipenser stellatus Pallas, 1771Proposal to list all Acipenseriformes in Appendix II. Submitted by Germany and The United States of America.
125. Simonovic P.D., Nikolic V.P., 1996, Freshwater fish of Serbia: an annotated
240
R E F E RI N Ţ E B I B L I O G R A F I C E
check list with some faunistic and zoogeographical considerations. Bios (Macedonia, Greece) 4: 137-156.
126. Singer T.D., Ballantyne J. S, 2004, Sturgeon and paddlefish metabolism,. In sturgeon and paddlefish of North America., Kluwer Academic Publishers., Olanda
127. Stanciu M., 1979, Creşterea peştilor de acvariu, Complexul muzeal de Ştiinţe ale Naturii, Constanţa
128. Stăncioiu S., 1976, Curs de ihtiologie generală, Universitatea din Galaţi, Galaţi
129. Suciu R., Bacalbaşa Dobrovici N, Ene C., Ene F., 1995, Plan de redresare a populaţiilor de sturioni marini în Dunăre. Simpozion Internaţional Acvacultura şi pescuitul Galaţi. p.133-137
130. Suciu R. Ene F., Bacalbasa-Dobrovici, N., 1998, New data on the distribution of sturgeon in the Lower Danube River. Aquarium 1998, Galati, Romania. University "Dunarea de Jos".
131. US Department of Homeland Security, 2004, What every member of the trade community should know about: Caviar. US Customs and Border Protection
132. Vasilescu D., David D., 1995, Redresarea populaţiilor de sturioni anadromi în Dunăre prin populări cu puiet produs în amenajări sturionicole, Simpozion Internaţional Acvacultura şi Pescuitul Galaţi, p. 13-16
133. Vedrashko A., Lobchenko V., Pirtsu I., 1998, Problemele Conservării Biodiversitatii din Cursul Medial si Inferior al Fluviului Nistru. Abstr. Int. Conf. Chisinau, 6-7 Nov. 1998. Chisinau, BIOTICA Publ.,1998. Pp. 35-36.]
134. Vlasenko A.D., Pavlov A.V., Sokolov L.I., Vasiliev, V.P., 1989, Acipenser gueldenstaedti Brandt, 1833, Document Doc. 10.89; Prop. 10.65. 1997. Proposal to list all Acipenseriformes in Appendix II. Submitted by Germany and The United States of America. Pp. 295-344.
135. Vlasenko A.D., 1990, Sturgeon Population Size in the Caspian Sea. Rybnoe Khozyaistvo, 7:53-56.
136. Volovik S.P., Dubinina V.A., Semenova, A.D., 1993, Hydrobiology and dynamics of fisheries in the Asov Sea. Studies and reviews. General Fisheries Council for the Mediterranean. No. 64. FAO, Rome. Pp. 1-58.
137. Webster C. D., Lim C, 2002, Nutrient requirements and feeding of finfish for aquaculture, CAB InternationalPublishing ,
138. Wildhaber L. şi colab., 2006, Development of methods to determine the reproductive stathus of Pallid Sturgeon in the Missouri River, Science for a changing world, Missouri
241
R E F E RI N Ţ E B I B L I O G R A F I C E
139. Williot, P., Bourguignon, G., 1991, Sturgeon and caviar production, current status and perspectives. In: Williot, P. (ed.), Acipenser, Cemagref Publications, Pp. 509-513.
140. Williot P., Sabeau L., Gessner J., 2001, Sturgeon farming in Western Europe: recent developments and perspectives, Aquat. Living Resour. 14 (2001), 367-374
141. www.agriculturaromaniei.ro
142. www.dec.State.ny.us.com
143. www.fao.org/figis/servlet/species?fid=2072, accesat iulie, 2005
144. www.fao.org/figis/servlet/species?fid=2072, Species Fact Sheet, Huso huso, accesat februarie, 2005
145. www.Fishbase.org, accesat ianuarie-iunie 2005
146. www.fisher.ge
147. www.Hotnews.ro, accesat ianuarie 2005
148. www.kryn.sarov.info/fishing
149. www.maap.ro
150. www.nvogue.com/nVogueFoods/Caviar/caviarguide.html
151. www.sturio.com/cites/FAO
152. www.tuinfo.nl
153. www.ulb.ac.be/sciences/biodic/histofish/, Danguy A., Genten Fr., Histofish, accesat iunie, 2005
154. Zarkua Z., Tsuladze, V., 1999, Initiative needed to boost sturgeon numbers. Eurofish 3/99:40-41
155. ***, 1982, North American Wildlife, an illustrated guide to 2000 plants and animals, Reader’s Digest, Pleasantville
156. ***, 1997, Document Doc. 10.89; Prop. 10.65. Proposal to list all Acipenseriformes in Appendix II. Submitted by Germany and The United States of America.
157. ***, 1998, Sturgeon catch and trade in the Russian part of the Caspian Sea. TRAFFIC Europe-Russia, Field investigations. Unpublished report, pp. 21.
158. ***, 2000, Estimation of the Sturgeon Stocks in the Russian Federation and Monitoring of DomesticTrade in Sturgeon Products. TRAFFIC Europe-Russia, Field investigations. Unpublished report, Pp.23.
159. ***, 2000, http://www.cites.org/eng/dbase/fauna
160. ***, 2000, Sturgeon fisheries management and trade control measures in the Caspian Sea and Black Sea/ Sea of Azov range States. TRAFFIC Europe
242
R E F E RI N Ţ E B I B L I O G R A F I C E
field investigations, December 1999-January 2000.
243
I N D E X D E T E R M E N I
Index de termeni
A
Acipenserid, Acipenseridae – 6, 7, 8, 9, 12, 13, 14, 16, 19, 31, 52, 53, 54, 56, 57, 70, 92, 118, 236
Acipenseriformes – 29, 52, 53, 54, 58, 59, 60, 161
Acvacultură – 100, 112, 118, 122, 123, 168, 170, 193, 186, 187, 195, 210, 211, 212, 213, 222, 223
Acvatic – 16, 122, 125, 135, 184, 185, 186, 192, 194, 222, 223
Aerare – 139, 166, 194, 207, 215
Aerator – 199, 203, 206, 245, 220, 226
Alevin, alevinaj – 17, 40, 66, 124, 150, 155, 163, 166, 167, 168, 169, 170, 172, 173, 174, 176, 178, 179, 180, 181, 187, 188, 189, 190, 191, 196, 197, 198, 217, 219
Alge – 125, 185, 190, 198, 202, 212
Alimentar, alimentaţie – 17, 20, 114, 115, 123, 155, 159, 162, 165, 177, 187, 189, 190, 194, 195
Anadrom – 51, 64, 69, 71, 83, 88, 91, 98
Anestezie – 116, 130, 133, 134, 136, 139, 140, 141, 152
Artemia (salina) – 166, 167, 168, 170, 172, 173, 174, 179, 180, 181, 189, 197, 198
B
Bacterie, bacterian – 162, 208, 210, 211, 214
Baie – 140
Bazin – 51, 61, 67, 70, 74, 77, 81, 87, 91, 92, 94, 96, 97, 98, 100, 103, 104, 109, 118, 119, 121, 125, 126, 128, 130, 132, 133, 134, 136, 139, 140, 147, 161, 167, 168, 175, 179, 184, 185, 187, 188, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 196, 197, 198, 199, 200, 201, 202, 203, 204, 205, 206, 208, 211, 213, 214, 215, 216, 217,
218, 219, 220, 222, 223,224, 226, 227, 228, 232
Beluga – 85, 109, 116, 117
Biofiltru – 210, 212, 214, 220, 229
Biomasă – 97, 103, 104, 210, 219
Braconaj – 110, 112, 120, 184
Branhie, branhial – 17, 26, 27, 29, 30, 31, 50, 56, 62, 67, 70, 77, 80, 85, 160, 162
Bilă, biliar – 23, 24, 161
C
Calitate (apei) – 124, 160, 196, 203, 207, 208, 210
Canal (de apă) – 168, 189, 201, 202, 204, 212, 213, 220
Carbohidraţi – 158, 159, 163
Catadrom - 88
Caviar – 108, 109 110, 111, 113, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 187, 196, 203, 212, 217, 221, 223
Cega – 3, 77, 78, 79, 83, 84, 85, 99, 100, 103, 104, 106, 107, 110, 115, 122, 127, 138, 140, 141, 142, 143, 144, 147, 152, 153, 154, 167, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 180, 181, 191, 203, 221, 232
Cercetare, cercetător – 28, 41, 52, 57, 58, 62, 65, 69, 83, 87, 93, 95, 108, 112, 123, 124, 131, 140, 145, 159, 160, 161, 169, 170, 171
CITES – 97, 98, 110, 111, 112, 118, 119
Conversie – 159, 163, 177, 178
Corion, decorionat – 18, 19, 20, 21, 22, 34, 41, 45, 116, 145, 146, 147, 148, 149, 150
Chondrostei – 53, 54, 56, 58
Chironomus, chironomide – 70, 80, 82, 168
Conducte – 212, 213, 216
Cromozom – 55, 82
243
I N D E X D E T E R M E N I
D
Debit –96, 125, 126, 138, 139, 142, 146, 168, 186, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 197, 198, 200, 201, 206, 209, 211, 213, 214, 219
Densitate – 100, 166, 183, 185, 192, 197, 198, 199, 200, 202, 206, 207, 218, 219, 230
Descleiere – 127, 137, 142, 145, 154, 196, 197
Digestie, digestiv – 6, 15, 16, 17, 18, 21, 22, 23, 24, 27, 31, 57, 147, 156, 158, 159, 161, 162, 163, 165, 167, 168, 169
E
Ecograf – 129, 130
Embrion, embrionar, embriogeneză – 16, 32, 82, 119, 120, 137, 138, 145, 146, 147, 148, 149, 150
Endoscop – 128, 129, 130, 131
Energie – 155, 156, 157, 158, 163, 210, 217, 219
Esofag – 16, 17, 18, 19, 27, 43, 44, 57, 161
Extensiv – 118, 183, 184, 185, 186, 187, 195, 222, 225
F
Faringe – 17, 27, 31
Fecundaţie – 35, 37, 38, 40, 41, 84, 115, 127, 137, 141, 142, 143, 145, 146, 147, 150
Femelă – 29, 33, 34, 35, 37, 38, 40, 41, 65, 66, 69, 72, 74, 75, 77, 78, 79, 82, 93, 103, 105, 116, 128, 129, 132, 134, 135, 136, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 151, 207, 212, 217, 221
Fertilizare – 40, 83, 113, 193
Fermă, fermier – 62, 107, 116, 123, 125, 131, 143, 160, 162, 163, 165, 166, 168, 169, 171, 174, 183, 187, 188, 189, 191, 192, 193, 194, 195, 196, 197, 198, 203, 204, 206, 207, 208, 209, 210, 211, 212, 213, 217, 218, 220, 221, 222, 223, 225, 226, 229, 230, 231, 232
Filtru, filtrare – 196, 207, 208, 213, 214
Furaj, furajare – 118, 125, 126, 155, 158, 159, 160, 163, 165, 168, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 182, 183, 185, 187, 189, 191, 192, 193, 195, 196, 197, 198, 206, 207, 210, 223, 224
G
Ganoizi – 4, 10, 14, 34, 54, 56
Gastric – 18, 19, 45, 167
Glandă, glandular – 2, 3, 14, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 31, 33, 36, 39, 45, 47, 88, 90
H
Hemoglobină – 29, 123, 168
Hipofiză, hipofizar – 28, 29, 90, 91, 133, 134, 135, 139, 141, 144, 153
Histologic – 1, 2, 10, 17, 19, 20, 28, 33, 128, 131
Hrană – 16, 66, 72, 80, 113, 155, 156, 158, 160, 162, 163, 165, 167, 168, 169, 175, 185, 187, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 197, 208, 221, 222
Hrănire – 9, 57, 66, 70, 72, 77, 79, 80, 97, 99, 100, 122, 126, 147, 150, 155, 158, 162, 165, 166, 167, 168, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 177, 179, 181, 184, 185, 186, 187, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 197, 198, 199, 204, 207, 223, 224
Hormon, hormonal – 24, 27, 28, 29, 36, 37, 39, 40, 90, 108, 130, 133, 134, 135, 139, 141, 144, 153, 166
Hipotalamus – 26, 91
Huso – 58, 61, 62, 64, 69, 83, 85, 86, 89, 92, 97, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 107, 109, 111, 112, 122, 169, 185, 221
244
I N D E X D E T E R M E N I
I
Icră – 35, 38, 39, 40, 41, 51, 66, 69, 72, 74, 77, 79, 80, 82, 83, 84, 89, 92, 93, 94, 108, 115, 116, 117, 119, 120, 127, 131, 132, 134, 136, 137, 138, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 147, 153, 154, 159, 160, 196, 197, 212, 223, 224
Iernare – 88, 93, 96, 100, 138, 188, 192, 196, 199, 203, 204, 221
Igienă, igienizare – 125, 189, 197, 202, 203, 217
Incubator, incubaţie – 107, 137, 138, 142, 143, 145, 146, 154, 166, 188, 189, 196, 197, 231
Infecţie – 31, 128, 136, 145, 168
Inimă – 23, 29, 30, 54, 57, 147
Injectare – 133, 134, 135, 136, 139, 141, 144, 153, 214, 216
Intensiv – 107, 125, 155, 183, 187, 189, 192, 195, 196, 200, 206, 222, 227, 228
Intestin – 9, 16, 18, 19, 20, 21 ,22, 23, 24, 27, 29, 31, 32, 38, 46, 47, 48, 54, 57, 70, 80, 161, 162
Î
Îngrăşare – 88, 96, 187, 188, 189, 190, 191, 192, 196, 198, 203, 204, 206, 222
Înot, înotătoare – 5, 6, 11, 12, 13, 29, 31, 38, 54, 55, 56, 57, 66, 78, 99, 113, 125, 126, 138, 140, 141, 147, 160, 204, 223
K
Kiernan - 24
L
Lac – 60, 81, 82, 91, 96, 99, 104, 110, 166, 184, 186
Larvă, larvar – 28, 66, 70, 72, 74, 77, 80, 82, 88, 145, 147, 150, 155, 163, 168, 185, 188, 189, 190, 197
Lipide, lipidic – 25, 155, 156, 157, 158, 161, 162
M
Manipulare – 133, 134, 140, 141
Masă corporală – 13, 37, 71, 74, 76, 134, 144, 164, 170, 171, 174, 175, 176, 183, 193
Mascul – 29, 33, 35, 40, 65, 69, 74, 75, 77, 78, 79, 81, 84, 88, 93, 128, 129, 132, 134, 135, 136, 139, 141, 152
Matur, maturare – 34, 35, 37, 38, 39, 40, 41, 65, 69, 78, 79, 93, 110, 128, 129, 131, 132, 143, 151, 157, 184
Maturitate (sexuală) – 29, 35, 65, 69, 74, 75, 77, 78, 79, 82, 90, 108, 128, 131, 187, 217
McDonald - 197
Migraţiune – 25, 38, 51, 64, 65, 66, 69, 71, 72, 74, 76, 79, 81, 87, 88, 89, 90, 91 92, 93, 94, 95, 97, 101, 108, 113
Minerale – 89, 115, 116, 155, 159, 160, 161, 165
Morun – 35, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 69, 70, 71, 72, 83, 85, 86, 87, 89, 92, 93, 94, 95, 97, 99, 100, 101, 103, 105, 106, 108, 109, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 120, 122, 123, 127, 165, 169, 185, 190, 191, 208, 221
Mucus – 2, 18, 19, 22
Mulgere – 115, 132, 134, 139, 144, 153
N
Natural – 35, 36, 40, 82, 83, 87, 88, 91, 92, 97, 98, 100, 102, 105, 112, 118, 127, 129, 132, 155, 165, 166, 168, 169, 184, 185, 186, 187, 189, 190, 191, 192, 193, 195, 196, 207, 209
Nisetru – 1, 2, 35, 60, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 83, 74, 85, 87, 89, 92, 94, 95, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 105, 106, 109, 112, 114, 115, 116, 117, 119, 122, 123, 127, 146, 174, 185, 221
Nutrienţi – 26, 155
245
I N D E X D E T E R M E N I
Nutritiv – 30, 51, 80, 116, 155, 165, 167, 168, 169, 176, 177, 187
Nutriţie – 155, 156, 187
O
Ornamental – 85, 196
Osetra – 116, 117
Ovar, ovarian – 26, 33, 34, 37, 38, 39, 40, 50, 128, 129, 130, 131, 136, 144, 151
Oviduct – 33, 34, 40, 136
Ovocit – 26, 34, 37, 38, 39, 40, 41, 115, 129, 131, 132, 141, 143, 144, 221
Ovul, ovulaţie – 34, 35, 39, 40, 41, 115, 139, 140, 141, 144
Oxigen – 30, 41, 89, 123, 132, 133, 138, 142, 163, 164, 184, 186, 192, 198, 199, 202, 203, 206, 208, 210, 211, 214, 215, 216, 219, 223, 224
P
Parcare – 128, 132, 133, 134, 136, 139, 140, 152, 188
Păstrugă – 35, 61, 70, 71, 83, 84, 85, 86, 87, 90, 92, 95, 98, 100, 101, 104, 109, 112, 115, 116, 119, 120, 122, 127, 185, 191
Pescuit – 63, 95, 98, 100, 102, 103, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 114, 118, 119, 120, 128, 138, 184, 195, 225
pH – 124, 162
Piscicultor, piscicultură – 160, 190, 192, 195, 224
Plancton, planctonofag – 55, 96, 165
Policultură – 118, 184, 194, 222, 223
Polyodon – 53, 54, 55, 56, 61, 62, 194
Predezvoltare, predezvoltat – 187, 188, 189, 190, 195, 196, 197, 198, 203, 231, 232
Primitiv – 7, 11, 52, 107, 161
Producţie, productivitate – 40, 51, 96, 98, 109, 112, 118, 120, 155, 168, 183, 184, 185, 186, 187, 188, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 201, 212, 213, 217, 221, 222, 223, 224
Proteină, proteic – 22, 26, 114, 115, 116, 118, 155, 157, 158, 159, 162, 165, 171, 175, 187
Protocol – 138, 165, 169, 177
R
Recirculare – 123, 125, 170, 171, 177, 200, 207, 208, 210, 211, 212, 213, 214, 215, 217, 218, 220, 222, 228, 230, 232
Race-way – 199, 200, 201
Râme – 168, 169
Recoltare – 115, 116, 131, 136, 137, 140, 141, 143, 144, 145, 153, 168, 184, 189
Reproducător – 88, 101, 102, 103, 104, 127, 128, 132, 133, 134, 138, 139, 140, 141, 151, 152, 187, 188, 232
Reproducere – 25, 37, 51, 65, 66, 69, 72, 74, 77, 79, 82, 83, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107, 112, 127, 132, 133, 137, 138, 140, 187, 188
S
Salinitate – 51, 89, 96, 123, 166
Semiintensiv – 125, 183, 186, 187, 188, 192, 193, 194, 195, 222, 226
Sevruga – 116, 117, 118
Sex, sexual – 26, 29, 34, 35, 40, 65, 69, 74, 75, 77, 79, 82, 88, 90, 93, 128, 129, 130, 131, 132, 134, 135, 136, 139, 140, 141, 152, 187, 207, 212, 217
Sexare - 128
Superintensiv – 170, 183, 189, 207, 212, 217, 221, 223, 229, 230
Staţie (de incubaţie) – 105, 107, 188, 189, 196, 197, 198, 212
Sterilizare – 196, 211, 212, 215, 220
246
I N D E X D E T E R M E N I
Stimulare – 135, 139, 147, 168, 190
Stomac – 16, 17, 18, 19, 20, 21, 27, 31, 45, 57, 67, 161, 162, 167, 180
Stres – 26, 126, 137, 141, 204, 222, 223
Sturion nord american – 29, 122, 131, 163
Sturion siberian – 80, 81, 82, 84, 115, 116, 122, 123, 159, 174, 207, 217, 218, 221, 224, 230
Ş
Şip – 61, 73, 74, 92
T
Temperatură – 51, 64, 65, 66, 71, 72, 79, 82, 86, 89, 92, 93, 94, 99, 113, 122, 123, 125, 132, 133, 134, 138, 139, 142, 145, 146, 158, 164, 166, 174, 175, 192, 198, 200, 206, 207, 208, 214, 215, 221, 222, 223, 224
Tubifex – 75, 167, 168, 170, 171, 172, 174, 181, 182, 189, 197
Turbiditate - 124
U
Ultraviolet, UV – 125, 138, 196, 211, 212
V
Valvulă spirală – 21, 22, 54, 161, 162, 167, 180
Vitamine – 116, 155, 159, 160, 165
Virus - 211
Viză – 61, 73, 75, 76, 83, 84
Z
Zooplancton – 190, 191, 194
Zoug- Weiss – 138, 154, 197
247
S O L U Ţ I I Î N A C V A C U L T U R Ă
248