Download - Analiza Portofoliului de Actiuni
Universitatea Transilvania din Brasov
Facultatea de Stiinte Economice si Administrarea Afacerilor
Politici contabile, Audit și Control de Gestiune
Analiza portofoliului de actiuni
Studiu de caz: Antibiotice Iasi SA, Banca Comerciala Carpatica Sibiu, Transgaz SA, Turism Baile Felix SA
Autori:
Brasov, 2013
1
Capitolul 1. Contextul macroeconomic actualCriza economico - financiară cu influențe la nivel global a fost factorul care a declanșat procesul
de ajustare a unor dezechilibre macroeconomice și asupra României, resimțind consecințele
acesteia prin scăderea activității economice.
Însă, în ceea ce privește contextul macroeconomic actual al României este foarte important
să precizăm faptul că în primul semestru al anului 2012, comparativ cu aceeași perioadă a anului
precedent investițiile realizate în economia națională au înregistrat creșteri pe segmentele de
lucrări de construcții, utilaje și mijloace de transport, industrie, comerț/servicii.
Deficitul bugetar a devenit un factor de risc. Este de aşteptat ca, odată cu reluarea creşterii
economice, sectorul privat să înregistreze din nou deficite.
Declinul bursei din această perioadă este cauzat de mai mulți factori, printre care putem
menționa: evoluția de pe Wall - Street unde indicii se depreciază pe fondul rezultatelor
dezamăgitoare ale unor companii, deprecierea pe piețele valutare externe a monedei euro în
raport cu majoritatea valutelor de referință. Deasemenea trebuie să ținem cont și de existența
unui număr mult mai mic a cumpărătorilor prezenți, ceea ce implică efectuarea unor tranzacții tot
mai puține.
2
Alte aspecte importante sunt: lipsa lichidităților de pe piață, perioada de așteptare a persoanelor
care tranzacționează pe bursă, pentru a urmări tendințele de apreciere și depreciere a indicilor,
evoluția piețelor de acțiuni, raportul euro/ dolar, precum și speculațiile unor acționari și a unor
brokeri.
Încheierea unui acord financiar extern multilateral cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea
Europeană, Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale a avut loc pe fondul:
Unei volatilităţi ridicate a pieţelor financiare, caracterizată de un risc crescut de
abandonare a investiţiilor şi retragere a capitalurilor investitorilor străini în special din
economiile emergente;
Combinării efectului crizei financiare internaţionale cu următoarele dezechilibre
macroeconomice specifice economiei româneşti:
- Ponderea ridicată a deficitului de cont curent în PIB (12,3% în 2008) şi
finanţarea într-o proporţie crescândă a acestuia prin acumularea de datorie
externă pe termen scurt.
- Acumularea de datorie pe termen scurt, preponderent privată, care a
alimentat ritmuri nesustenabile de creştere a creditului neguvernamental şi
a crescut riscul de imposibilitate a rostogolirii respectivei datorii în
momentul amplificării crizei internaţionale şi al reducerii lichidităţii pe
plan internaţional.
Încheierea acordului cu instituţiile financiare internaţionale a indus ca şi efect pozitiv
imediat: asigurarea resurselor privind finanţarea externă atât prin atragerea treptată a resurselor
împrumutate, precum şi prin intermediul „Iniţiativei de coordonare în domeniul bancar pentru
România", prin care băncile-mamă ale principalelor instituţii de credit cu capital străin din
România s-au angajat în a menţine expunerea respectivelor grupuri faţă de România şi să
majoreze capitalul acestor instituţii, pentru a face faţă eventualelor efecte negative ale crizei
economice.
La nivel internaţional, o serie de indicatori economici tind să sugereze o stabilizare a
activităţii. Există totuşi o serie de riscuri potenţiale care pot încetini tendinţa curentă a evolutiei
bursei romanesti prin faptul ca investitorii pot sa nu isi mai indrepte atentia spre bursa
3
romaneasca in detrimentul altor tari, in cazul in care la nivel macroeconomic nu se iau masuri de
revigorare a economiei.
Relansarea economiei SUA şi a unor economii din zona euro a fost generată în principal
de măsuri cu un caracter temporar. Perspectiva datoriei publice foarte ridicate în multe
ţări dezvoltate va pune o presiune crescândă pe rata dobânzii. Astfel, viteza de revenire a
economiilor ar putea fi încetinită.
Efectele stimulului fiscal din aceste ţări, precum şi ale ajutoarelor financiare acordate
sectorului financiar se vor diminua.
Creditarea va continua să fie limitată pe un orizont de timp mediu. Este de aşteptat ca
economiile din Europa să fie mai puternic afectate deoarece creditarea prin intermediul
sistemului bancar este predominantă.
Absorbţia lentă a şomerilor poate genera tensiuni sociale.
Contextul regional este incert. Posibilitatea unei contagiuni datorate devalorizării
monedelor unor ţări baltice este încă destul de ridicată.
Capitolul 2. Analiza sectoriala
Sectorul farmaceutic
Sectorul farmaceutic reprezintă un punct de atracţie pentru mulţi investitori din România
datorită rentabilitătii mari a titlurilor societăţilor de profil cotate şi a reprezentativităţii acestui
sector pe piaţa de capital din ţara noastră si in general pe plan mondial.
Industria farmaceutică din România a cunoscut în ultimii ani transformări semnificative, unele
dintre ele impuse de standardele de calitate si conformitate ce erau necesare pentru menţinerea şi
chiar creşterea exporturilor.
De altfel, acesta este unul din sectoarele economice cu cele mai bune rezultate, având
parteneri externi stabili, cu care desfăşoară relaţii economice de o lungă perioadă, dar şi ca
urmare a caracterului special al produselor realizate, unele dintre ele fiind aproape
4
indispensabile. Acest sector este considerat printre cele mai puţin afectate sectoare de criza
financiară internaţională.
Piaţa din România are în continuare potenţial de creştere. Un argument în acest sens este
procesul de îmbătrânire al populaţiei ce va conduce cel mai probabil la o majorare a cererii de
medicamente, deoarece indiferent de recesiune, oamenii le cumpara, acestea fiind singurele
produse cu cerere inelastică.
Garantarea unui mediu competitiv, pe baze reale, în acest sector se realizează prin
utilizarea unor instrumente ce vizează, pe de o parte, supravegherea respectării normelor ce
reglementează şi garantează libera concurenţă între agenţii economici activi pe pieţele din acest
sector, iar pe de altă parte, acolo unde s-au constatat încălcări ale regulilor de concurenţă, prin
intervenţia directă, neechivocă a autorităţii de concurenţă şi sancţionarea celor responsabili de
aceste încălcări, în scopul restabilirii unei stări de normalitate a pieţei, sub aspect concurenţial.
Una dintre cele mai importante companii din România, Antibiotice S.A. transformă
tratamentele valoroase într-un mijloc mai accesibil de îmbunătăţire a calităţii vieţii oamenilor.
Antibiotice Iaşi (ATB)
Compania se bazează pe o strategie de dezvoltare foarte importantă pentru piaţa pe care
actionează. Această strategie se axează pe medicamentele din clasele cardiovascular,
antiinfecţioase, sistem nervos central şi tract digestiv.
Aceasta îşi desfăşoară activitatea atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă, prima
oferindu-i o poziţie superioară faţă de alte companii din aceeaşi piaţă, fiind singurul producător
de substanţe active obţinute prin biosinteză (Nistatina).
Cu un număr de aproximativ 45 de parteneri pe piaţa externă, compania este unul dintre
cei mai importanţi exportatori români de medicamente.
Pe segmentul medicamentelor piaţa este inelastică datorită unei cereri de aceeasi natura.
Aceasta se realizează datorită unui ciclu lung de conversie al numerarului, ceea ce duce la o
întârziere prezentă la nivelul pieţei. De asemenea, piaţa medicamentelor mai depinde de foarte
multe legi acordate de către Ministerul Sănătăţii.
5
Ca şi principali concurenţi pentru compania aleasa avem: Biofarm, Farmaceutica
Remedia SA, Zentiva, Eurofarm, Catena.
În prezent, compania are ca principali clienţi un numar mare de farmacii de la nivelul
pieţei româneşti, ca de exemplu: Sensiblu, Dona, Helpfarm, City Pharma.
Antibiotice Iaşi este unul dintre cei mai importanţi exportatori români de medicamente,
produsele sale fiind distribuite în numeroase ţări ale lumii. Compania are numeroase de
parteneriate externe, fiind în continuare preocupată de extinderea pe noi pieţe de desfacere din
Europa, Statele Unite ale Americii, Africa, Asia şi Statele CSI (Comunitatea Statelor
Independente).
Sectorul utilităţi: energetic
Sectorul energetic reprezintă infrastructura strategică de bază a economiei naționale, pe care
se bazează întreaga dezvoltare a țării. În același timp, energia reprezintă o utilitate publică cu un
puternic impact social.
Sectorul utilităţilor prezintă o caracteristică aparte, fiind deosebit de atractiv pentru
dezvoltatorii de soluţii informatice: presupune o reţea de clienţi de mari dimensiuni şi o
complexitate a operaţiunilor curente care justifică, pe deplin, investiţia în sisteme software
integrate.
În prezent, sectorul românesc al utilităţilor publice şi autorităţilor locale cunoaşte un proces
de modernizare şi dezvoltare fără precedent. Scopul urmărit este alinierea la standardele UE şi
răspunsul la nevoile sistemului, cât şi la asteptările clienţilor. Pe lângă extinderea infrastructurii
de sistem, organizaţiile trebuie să se adapteze noului mediu prin reconsiderarea strategiilor
operaţionale, structurilor, resurselor şi instrumentelor de management.
România poate şi trebuie să dezvolte sectorul de energie durabil, pentru că procedând astfel,
beneficiile unui sector energetic funcțional și sustenabil ar determina dezvoltarea la nivelul
întregii economii. Știm însă că, oricât de încurajator ar suna, eficientizarea sectorului nu este o
sarcină uşoară. În primul rând, factorii de decizie şi părţile interesate trebuie să se adapteze la
ceea ce se întâmplă dincolo de graniţele României, să urmărească cele mai recente evoluţii şi să
aibă o viziune clară asupra viitorului.
6
În al doilea rând, vechile problemele locale trebuie să fie rezolvate o dată pentru totdeauna.
Sectorul energetic din România are nevoie de mecanisme adecvate de stabilire a preţurilor de
piaţă, economice, de liberalizare şi de reguli previzibile de atragere a investiţiilor şi îmbunătăţire
a eficienţei energetice.
România şi-a asumat decizia de a liberaliza piaţă de energie electrică considerând ca
important a crea o piaţă concurenţială, coerentă, în care participanţii să poată beneficia de
avantajele mediului concurenţial, asigurând în mod hotărât cadrul şi măsurile necesare atingerii
acestui obiectiv.
Industria energetică din România are un potenţial deosebit, nu numai de a asigură resursele
necesare României, dar are şi potenţialul de a fi un factor de creştere economică.
În principal pentru că avem un mix de resurse primare potenţiale foarte ridicat, de la petrol, gaze,
suntem singurul producător în sud – estul Europei, la hidro, la nucleară, la partea de cărbune.
SNTGN Transgaz SA (TGN)
Pe piaţa bursieră, compania face parte din sectorul de activitate „resurse energetice”,
activitatea sa fiind determinată de evoluţia industriei gaziere din România.
Înfiinţată pe baza hotărârii Guvernului, fiind deci o persoană română având forma juridică
de societate comercială pe acţiuni, Transgaz SA are ca scop îndeplinirea strategiei naţionale
stabilită pentru tranportul, tranzitul international, dispecerizarea gazelor naturale si cercetarea –
proiectarea in domeniul transportului de gaze naturale. Principalele activităţi generatoare de venit
pentru companie sunt reprezentate de transportul şi tranzitul gazelor naturale, tariful pentru
prestarea serviciului de transport fiind reglementat de ANRE datorită faptului că societatea se
afla în poziţia de monopol natural.
Cunoscând un trend ascendent, credibilitatea investitorilor se datorează în primul rând unui
profil de activitate şi unui satut de monopol natural în domeniu. Pozitia deţinută pe piaţa
energetică şi cea a gazelor naturale în special şi un profil financiar robust au fost câteva din
atuurile pentru care compania a prezentat atractivitate.
7
Aceasta face legătura între producătorii de gaze (S.N. Romgaz S.A., SNP Petrom, alţi
producători de gaze independenţi) şi consumatorii casnici şi rezidenţiali şi consumatorii
industriali prin intermediul distribuitorilor de gaze licenţiaţi şi autorizaţi.
Transgaz face parte din proiectul Nabucco alături de alte cinci companii de profil, respectiv:
BOTAS din Turcia, Bulgargaz din Bulgaria, MOL din Ungaria, OMV Erdgas din Austria şi
RWE – Germania, proiectul având scopul de a conecta şi valorifica rezervele promiţătoare de
gaze naturale din Zona Marii Caspice şi Orientul Mijlociu, cu pieţele europene.
Transgaz a dovedit un înalt grad de stabilitate a rezultatelor şi, ramanae în continuare o
companie solidă, capabilă să ofere investitorilor un refugiu, în condiţiile fluctuaţiilor economice.
Perspectivele macroeconomice pentru economia internă exprimă premise de cvasistagnare a
consumului intern de gaze naturale în trimestrele următoare.
Pe de altă parte, deschiderea centralei electrice de la Brazi va determina o majorare a
consumului de gaze. Nu în ultimul rând, din perspectiva termenului lung, posibilitatea exportului
de gaze naturale şi dezvoltarea proiectului Nabucco vor determina o majorare a cererii de servicii
de transport gaze naturale, cu impact pozitiv pentru rezultatele TGN.
Cu toate acestea, atragem atenţia cu privire la factorii de risc, atât din plan macroeconomic,
dar şi referitori la reglementarea activităţilor (în special a tranzitului, care generează cea mai
mare parte a profitului TGN). Facem referire la scăderea în volum a business-ului de transport
din tranzitul internaţional (evoluţia cursului de schimb USD, EUR ) , acordarea unui potenţial
discount pe care preţul de ofertă l-ar oferi faţa de preţul de piaţă de la momentul respectiv,
probabil că va există un discount care să ofere o motivaţie strictă învestitorilor, pe termen scurt,
temperaturile foarte scăzute. Deasemenea un factor determinat al scăderii activităţii companiei
poate fi şi majorarea cheltuielilor pt amortizarea mijloacelor fixe, deprecierea de curs
semnifivativa, dezordine socială sau derapaje fiscal mojore. Inflaţia îndeamnă pe oameni să
reducă consumul de energie, acest lucru determină energia să tindă să prospere în medii
inflaţioniste.
Cererea internă de servicii de transport de gaze naturale este dependentă în primul rând de
climatul macroeconomic. Totodată, procesul de restructurare şi tehnologizare a economiei are
8
impact important, contribuind la o eficientizare a consumului de gaze naturale. Nu în ultimul
rând, factori precum deschiderea centralei electrice (pe gaze) de la Brazi sau posibilitatea
exportului de gaze naturale (începând cu trimestrele următoare) vor influenţa cererea de servicii
de transport gaze naturale.
România se înscrie în categoria economiilor mici (ca dimensiune), cu grad ridicat de
deschidere, principalul partener economic (comercial şi financiar) fiind Zona Euro. Prin urmare,
climatul macroeconomic intern este dependent de climatul macro-financiar internaţional în
general şi de cel european, în special.
Valurile celei mai severe crize economicofinanciare mondiale din ultimele decenii au
determinat un proces prelungit de ajustare a economiei interne. Totodată, valurile Marii
Recesiuni au contribuit la deteriorarea potenţialului economiei interne pana în prezent. Din
perspectiva termenului mediu, principala provocare pentru economia internă o constituie
continuarea procesului de consolidare bugetară şi implementarea reformelor structurale.
Pe termen scurt, după ieşirea din cea de a doua recesiune din ultimii 4 ani, climatul
macroeconomic intern se menţine dificil, fiind ridicată probabilitatea reintrării în contracţie în a
doua jumătate a anului curent. Perspectivele macroeconomice pentru economia internă (termen
scurt şi mediu) exprimă premise de cvasistagnare a consumului intern de gaze naturale în
trimestrele următoare.
Pe de altă parte, subliniem faptul că deschiderea centralei electrice de la Brazi va determina
o majorare a consumului intern de gaze naturale (dacă afacerea se va dovedi un succes, cererea
de servicii de transport de gaze naturale va creşte cu 1 mld. m.c.).
Nu în ultimul rând, din perspectiva termenului lung, posibilitatea exportului de gaze naturale
şi dezvoltarea proiectului Nabucco vor determina o majorare a cererii de servicii de transport
gaze naturale, cu impact pozitiv pentru rezultatele TGN.
Sectorul financiar-bancar
Pentru început, trebuie menţionat faptul că sectorul bancar joacă un rol fundamental în
economia contemporană, mai ales în economiile europene a căror evoluţie este dependentă într-o
9
măsură mai ridicată (decât economia americană, spre exemplu) de creditarea bancară, acesta fiin
cel mai elastic la ciclicitate.
În contextul crizei mondiale, toate băncile din România au fost puternic afectate, profitul lor
diminuându-se considerabil, multe bănci ajungand să închidă agenţii, să facă restructurări, ba
chiar cele mai mici să dea faliment.
Continuarea declinului economiei interne, excesele din anii premergători crizei sau procesul de
consolidare bugetară sunt principalii factori care au influenţat nefavorabil evoluţia acestui sector
in anii trecuti.
Riscul de credit, reprezentat de capacitatea din ce în ce mai redusă a debitorilor de a
rambursă finanţările primite, este cea mai severă ameninţare la adresa sistemului bancar din
România, potrivit bancherilor şi analiştilor intervievaţi de Business Standard. Imediat dupa riscul
de credit, aceştia au identificat evoluţia economiei că fiind cel de-al doilea mare risc, în condiţiile
în care semnalele pozitive se lasă aşteptate, în pofida programelor economice promise.
Capacitatea persoanelor juridice şi fizice de a-şi rambursă creditele este din ce în ce mai redusă,
din numeroase motive.
Companiile se confruntă cu dificultăţi din cauza scăderii vânzărilor, a
datoriilor către alte firme şi a marjelor mai mari de credit. În această situatie, ar fi
nevoie de mai multe programe iniţiate sau sprijinite de Guvern pentru a ajuta IMM-
urile din România. Pe de altă parte, persoanele fizice sunt afectate de stagnarea sau
scăderea salariilor, anularea bonusurilor şi de creşterea preţurilor .
În contextul creşterii incertitudinilor legate de durata şi efectele crizei economice globale,
sectorul financiar din România s-a caracterizat în ultimii ani printr-o cerere scăzută de produse şi
servicii bancare, consecinţă în principal a reducerii consumului, prin restrângerea activităţii de
creditare la nivelul sectorului privat, creşterea comisioanelor şi a operaţiunilor financiare,
scăderii drastice a veniturilor din imobilizările financiare, a veniturilor din învestiţii financiare
cedate, dar şi datorită creşterii depozitelor atrase de la clientela nebancară.
Banca Comercială Carpatica Sibiu (BCC)
10
Banca Comercială Carpatica esteo instituţie financiară cu capital social majoritar românesc,
ale cărei acţiuni sunt listate la categoria I a Bursei de Valori Bucureşti.
Segmentul de piaţă vizat de Banca Comercială Carpatica îl constituie întreprinderile mici şi
mijlocii, precum şi persoanele fizice.Banca pune la dispoziţia firmelor împrumuturi provenite
atât din surse proprii, cât şi din finanţări externe. Banca Carpatica este parte a unui grup financiar
din care mai fac parte SSIF Carpatica Invest SA, societate de servicii de investiţii financiare, SC
Carpatica Asig SA, societate care dispune de un portofoliu complex de asigurări generale, SC
RomTicket SA, furnizor de servicii în domeniul tichetelor de masa, Carpatica Life, broker de
pensii private şi SAI Carpatica Asset Management SA, societate de administrare investiţii.
Perspectivele privind băncile româneşti rămân stabile, reflectând potenţialul de
creştere al sistemului bancar, dar şi riscurile generate de creşterea creditării, potrivit unui raport
elaborat de agentia de evaluare financiara Moody's Investors Service:
ratingurile băncilor din România reflectă îmbunătăţirea mediului operaţional, odată
cu alinierea mediilor politice şi economice la UE, precum şi performanţa economică bună, toţi
aceşti factori sprijinind dezvoltarea sectorului bancar. Imp l i ca rea ac t ivă a bănc i lo r
s t r ăine pe p ia ţ a r omănească a ma jora t ş i n ive lu l
e x p e r t i z e i î n s i s t e m , c o n t r i b u i n d l a d e z v o l t a r e a r e ţ e l e l o r
t e r i t o r i a l e , c o n s o l i d ân d cunoştinţele tehnice şi transferul de know-how şi furnizând
capitalul şi fondurile necesare.
Ratingurile actuale includ şi temerile Moody's referitoare la riscurile legate de
creditare, în special având în vedere creşterea rapidă din ultimii
ani a împrumuturilor, în cad ru l c ă ro ra c r ed i t e l e î n va lu t ă de ţ in o ponde re
impor t an t ă . La aces t ea se adaugă ş i r i s cu r i l e gene ra t e de ope ra rea î n cadru l
unor s i s t eme ne t e s t a t e de r i sc management .
În concluzie, bancile romanesti analizate de agenţia de rating dispun de active de bună calitate,
profitabilitate adecvată, o rată relativ înaltă de adecvare a capitalului şi de o bună lichiditate.
Totuşi, sustenabilitatea acestor factori se află sub presiune pe fondul
r educe r i i ma r j e lo r de dobândă , p r ecum ş i , c a u rmare a c re ş t e r i i co s tu r i l o r
oda tă cu dezo l t a r ea r e ţe l e lo r t e r i t o r i a l e a l e bănc i lo r , î n t imp ce ca l i t a t ea
ac t i ve lo r se poa t e de te r io ra pe masură de portofoliile se maturizează sau condiţiile în care
11
băncile operează se slăbesc. Diferenţele între maturităţile activelor şi pasivelor arată că băncile
trebuie să îşidiversifice şi să îşi majoreze bazele de finanţare.
Premisele pe termen scurt (3-6 luni) pentru evoluţia sectorului financiar-bancar intern se
menţin predominant nefavorabile. Ne referim atât la cererea reală de creditare, dar şi la condiţiile
existente la nivelul ofertei de creditare;( problemele cu care se confruntă băncile, atât cele de
dimensiune importantă : unul din cinci credite este neperformant la prima bancă din sistem, dar
şi la nivelul celor mici şi mijlocii).
În ceea ce priveşte cererea reală de credite, aceasta va fi nefavorabil influenţată de
perspectivele macroeconomice nefavorabile: climatul macroeconomic advers din Zona Euro (cu
impact asupra cererii externe); totodată, procesul de consolidare bugatară, dar şi condiţiile
economice dificile pentru populaţie nu exprimă premise favorabile nici pentru cererea internă.
La nivelul ofertei din sectorul financiar-bancar, din păcate nu vom putea observa o
dinamică pozitivă, atâta vreme cât nu vom asista la eforturi de deblocare financiară, fie prin
fuziuni-achiziţii, preluări ostile, restructurării masive ale portofoliilor de credite, etc. Practic,
capitalul este blocat în diverse proiecte, iar prelungirea contextului macroeconomic dificil
determină managerii din sistemul bancar să evite marcarea de pierderi cat mai mult posibil.
Într-un astfel de context, este în creştere probabilitatea unei redimensionări la nivelul acestui
sector în 2013. O ajustare către noua realitate economică internă este strict necesară în sectorul
bancar. Pentru că acesta reprezintă inima economiei (mai ales pe plan intern, unde nu putem
vorbi despre finanţarea prin piaţa de capital).Iar atâta vreme cât se menţine blocajul din sectorul
financiar-bancar, nu puteam vorbi de perspective mai bune pentru economia internă.
Sectorul turismului
Turismul, cel mai dinamic sector al economiei, a devenit în zilele noastre o activitate la fel de
importantă precum cea desfăşurată în alte sectoare – cheie din economia naţională ( industrie,
agricultură, comerţ). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, că orice
activitate umană, cade sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economişti,
geografi, psihologi şi geologi.
12
România se înscrie printre ţările europene cu un remarcabil potenţial balnear şi de sănătate.
Situate, de regulă, în zone pitoreşti, cu potenţial turistic diversificat, ele oferă posibilitatea
practicării diferitelor tipuri de turism (cultural, istoric, religios, de iarnă, activ, de cunoaştere a
naturii, etc.), ceea ce recomandă staţiunile balneare pentru turism pe durata întregului an.
Principalii factori naturali de cura sunt : apele minerale şi termale, nămolurile, mofetele,
climatul temperat ( aer ionizat şi bioclimat moderat tonifiant sau blând), apă salină a Mării
Negre, plaja şi aeroionizarea specifice litoralului, salinele.
Valoarea factorilor naturali de cura este certificată periodic de către Institutul Naţional de
Recuperare Medicală, Medicină Fizica şi Balneologie, că organism oficial abilitat să acorde
certificări oficial recunoscute
Indicaţiile de cura acoperă un mare număr de afecţiuni, dintre care enumerăm câteva grupe
majore: reumatismale (inflamatorii, articulare degenerative, periarticulare şi musculare),
cardiologice, ortopedico-traumatice, neurologice (centrale şi periferice), respiratorii şi ORL,
digestive, ale rinichilor, hepatobiliare, ginecologice, dermatologice, profesionale, etc
Turism Felix S.A. Băile Felix (TUFE)
TUFE face parte din sectorul de turism, sector ciclic, caracterizat de o elasticitate ridicată a
cererii, învestiţiile în companii din aceste sector fiind recomandate în perioadă de revenire a
economiei. În contextul actual, deşi economia României a ieşit oficial din recesiune, şansele
intrării pe un trend solid de creştere economică par din ce în ce mai mari, în contextul în care
majoritatea ţărilor din UE adoptă măsuri de austeritate care vor încetini ritmul de creştere al
economiilor. Compania nu acoperă dividende.
Cota de piaţă a SC TURISM FELIX SĂ în activitatea turistică balneară din România
plasează societatea pe poziţia de lider în cadrul turismului internaţional pe sănătate şi pe un loc
fruntaş în cadrul turismului intern.
Dintre toate segmentele de turism din România, turismul balnear este singura
formă de turism care se bazează pe un potenţial permanent, de mare complexitate,
practic inepuizabil şi independent de condiţiile atmosferice.
În ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale şi economice, turismul
ba lnea r a deven i t un segment ma jor a l p ie ţ e i tu r i s t i c e in t e rna ţ iona l e , sp r e
ca r e se cen t r ează impor t an t e mi j l oace mate r i a l e ş i umane , cu imp l ica re t o t
13
mai p ro fundă a ştiinţei şi tehnicii, a prestării unor servicii turistice şi medicale
de o factură complexă şide un îna l t n ive l c a l i t a t i v , chema te să sa t i s facă
ce r in ţ e l e v i t a l e a le omulu i mode rn , determinate de evoluţia condiţiilor de viaţă şi a
stării de sănătate a populaţiei.
Tocmai de aceea, avantajele deosebite oferite României de importantul
potenţial balnear de care d i spune t r ebu ie să se t r ans fo rme în t r -un avan ta j
compe t i t iv , c a re î n cond i ţ i i l e une i strategii adecvate să devină unul dintre elementele
cheie ale turismului românesc.
Prin urmare, turismul balnear este o nişă pe care România nu trebuie să o rateze, este un
produs ce trebuie exploatat, în sensul că investitorii se pot aştepta să vină turiştii străini.
Avantajul acestui tip de turism este că cei care vin să se relaxeze nu vin singuri, ci însoţiţi de
familie. Aceştia au capacitatea, dacă sunt mulţumiţi de servicii, să promoveze turismul balnear în
ţările de provenienţă şi, ca atare acest mecanism de dezvoltare a unui marketing eficient şi a
finanţării infrastructurii în zona balneară arăta că România are potenţial mare ce trebuie
valorificat.
În condiţiile în are turismul balnear este promovat tot mai mult, acesta va fi cu atât mai
cunoscut şi renumit, iar investiile în acest sector vor fi profitabile, deoarece clientela de baza este
reprezentată de cei sosiţi cu bilete de tratatment prin casele de pensii şi asigurări, ceea ce poate fi
considerat firesc. Însă, mai nou, a început să se înregistreze un trend pozitiv în investiţii pentru
segmentele de wellness şi SPA, pe baza unei cereri în creştere pentru astfel de servicii.
14
Capitolul 3. Analiza economico-financiara
Analiza economico - financiară reprezintă un ansamblu de concepte, metode, tehnici,
procedee şi instrumente care asigură tratarea informaţiilor interne şi externe:
- în vederea formulării unor aprecieri pertinente referitoare la situaţia economico-financiare a
unei firme;
- identificarea factorilor, cauzelor şi condiţiilor care au determinat acea situaţie economică a
firmei;
- identificarea rezervelor interne de îmbunătăţire a acesteia, din punct de vedere al utilizării
eficiente a resurselor umane, materiale şi financiare.
3.1 Indicatorii ROA si ROE
Rentabilitatea financiară (Return On Equity)se determină că raport între valoarea profitului
net şi cea a capitalurilor proprii; reprezintă un indicator foarte important pentru învestitori,
exprimând capacitatea unei firme de a genera profit net ca urmare a folosirii capitalurilor proprii
ale firmei, sau mai pe înţelesul tuturor, acest indicator ne spune ce bani va câştiga un învestitor.
Rentabilitatea economică (Return On Assets), rezultantă a raportului dintre profitul brut şi
total active, reflectă performanţele utilizării activului total al unei întreprinderi, respectiv a
capitalului investit pentru obţinerea acestor performante. Este poate cel mai important indicator
al performanţei, deoarece pune faţă în faţă profitul net rămas la dispoziţia societăţii cu valoarea
capitalurilor proprii, adică partea din total capitaluri ce le revine acţionarilor.
• Antibiotice S.A.
31.03.2012 30.06.2012 30.09.2012
ROE 4,33% 8,53% 8,81%
ROA 18,02% 17,32% 12,39%
15
Capitalurile proprii 299.840,30 301.835,97 302.605,31Profit net 12.977,56 25.751,56 26.660,36Profit brut 15.485,31 29.687,27 30.420,00Active totale 468.603.311 467.497.808 453.012.953
Pentru societatea Antibiotice SA, rentabilitatea financiară a capitalurilor proprii a avut o
evoluţie crescătoare în ultimele trei exerciţii financiare înregistrate, ca urmare a unei uşoare
creşteri a capitalurilor proprii şi a profitului net. Se poate observa foarte clar că în acest moment
compania este profitabilă şi acţiunile sale sunt de asemenea pe acelaşi fond de creştere.
În ceea ce priveşte rata rentabilităţii economice se constată o depreciere a acesteia,
datorată unui ritm de creştere superior al activelor faţă de valoarea profitului brut. Totodată se
poate spune că firmă îşi utilizează eficient activele, iar ca şi investitor rezultatele rentabilităţii
economice te determină să investeşti în această companie.
• SNTGN Transgaz S.A.
16
31.03.2012 30.06.2012 30.09.2012
ROE 11,22% 11,63% 6,87%
ROA 30,19% 28,26% 22,76%
Capitalurile proprii 2.531.624,96 3.262.877,96 3.131.293,06
Profit net 283.932,17 379.571,47 215.227,34
Profit brut 339.812,97 462.260,47 270.609,70
Active totale 3.823.344.084 4.206.938.277 4.224.932.774
Rentabilitatea financiara a capitalurilor proprii pentru societatea Transgaz SA
inregistreaza o descrestere in cele trei exercitii financiare ale anului trecut, pe fondul cresterilor
capitalurilor proprii si a unei usoare cresteri a profitului net.
In acest moment compania este mai putin profitabila, iar in ceea ce priveste rentabilitatea
economica observam ca, si aceasta scade, ca urmare a cresterii activelor totale fata de profitul
brut. Se poate observa foarte clar si in acest caz că în acest moment compania este profitabilă şi
acţiunile sale sunt de asemenea pe acelaşi fond de creştere.
17
• Banca Comercială Carpatica Sibiu
31.03.2011 31.12.2011 31.03.2012
ROE -4,93% -14,35% 2,13%
ROA -9,66% -5,30% 5,26%
Capitalurile proprii --- 222.959,27 ---
Profit net -13.506,23 -31.989,28 8.539,52
Profit brut -13.506,23 -31.989,28 8.539,52
Active totale 2.922.831.282 3.787.200.021 4.236.442.317
In cazul Bancii Comerciale Carpatice Sibiu in primele doua exercitii financiare
prezentate in tabelul de mai sus, ambele rentabilitatii au valori negative, pe seama inregistrarii
unui profit brut si profit net negative.
18
In prima perioada a exercitiului financiar inregistrat anul trecut, banca a realizat un profit
brut la aceeasi valoare cu profitul net, crescandu-si astfel rentabilitatile. Cresterea s-a datorat si
valorii activelor totale net superioare in raport cu capitalurile propii, cele din urma fiind zero.
• Turism Felix S.A. Băile Felix
31.03.2012 30.06.2012 30.09.2012
ROE -2,73% -3,12% 1,91%
ROA -105,93% -32,07% 8,52%
Capitalurile proprii 168.453,37 167.821,15 176.968,75
Profit net -4.599,33 -5.231,55 3.382,48
Profit brut -4.599,33 -5.231,55 4.656,70
Active totale 196.496.308 190.757.533 189.424.577
19
Rentabilitatea capitalurilor proprii si cea economica pentru societatea Turism Felix are
valori negative in primele doua exercitii financiare ale anului trecut, datorita unui profit net si
brut negtiv si cu aceeasi valoare. Deprecierile celor doua rentabilitati arata ca firmă îşi utilizează
eficient activele, iar ca şi investitor rezultatele lor te determină să investeşti în această companie.
Totodata, firma cunoaste si o usoara apreciere a rentabilitatilor economice si a capitalurilor
proprii, pe seama cresterii profitului brut si a profitului net, dar si a activelor totale in raport cu
valoarea profitului brut.
3.2 Indicele de lichiditate
Indicele de lichiditate, calculat ca raport dintre activele curente şi pasivele curente
reflectă posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma în termen scurt în
lichidităţi pentru a satisface obligaţiile de plată exigibile.
Antibiotice S.A.
31.03.2012 30.06.2012 30.09.2012
Indice de lichiditate 2,10 2,03 2,01
20
În cazul firmei analizate, indicele de lichiditate ia valori supraunitare, şi într-o infimă
scădere, ceea ce acordă posibililor investitori, încrederea necesară pentru a investi în această
companie şi evidenţiază că societate este capabilă să facă faţa cheltuielilor şi să – şi onoreze
obligaţiile pe termen scurt, pe măsură ce ele devin exigibile.
• SNTGN Transgaz S.A.
31.03.2012 30.06.2012 30.09.2012
Indice de lichiditate 2,60 1,32 1,84
Indicele de lichiditate al companiei SNTGN Transgaz S.A. înregistrează fluctuaţii în
ultimul exerciţiu financiar înregistrat, pe seama scăderii activelor circulante şi implicit pe seama
creşterii datoriilor curente.
Sectorul energetic a fost cel mai performant în ultimii ani , ajutat de poziţiile de monopol ale
companiilor de utilităţi şi de creşterea masivă a preţului petrolului. În mod normal, investitorii pe
perioade mai lungi de timp au început să se îndrepte către emitenţii cu activităţi stabile, cu poziţii
dominante în piaţă şi perspective mai puţin negative pe termen lung. Adică societăţi precum cele
din acest sector Transgaz, Petrom, Transelectrica.
• Banca Comercială Carpatica Sibiu
Indicatorul lichidităţii curente dă investitorilor informaţii despre lichiditatea imediată a
companiei. Acesta este egal cu activele curente raportate la datoriile curente ale firmei şi indică
în ce măsură este compania să îşi acopere necesarul de lichidităţi. Un răspuns mai exact îl oferă
aşa-zisul test acid. Din activele curente se scad stocurile şi valoarea producţiei neterminate (care
pot fi transformate mai greu în lichidităţi) rezultatul raportandu-se la datoriile curente ale
companiei. Valorile acceptabile variază de la industrie la industrie dar ca o regulă generală ar fi
bine ca testul acid să aibă valori supraunitare.
Lichiditatea acţiunilor BCC, văzută că şi număr de tranzacţii a înregistrat cea mai grea
scădere, principalele influenţe fiind date de veniturile nete din dobânzi, din comisioane şi din
operaţiuni financiare, şi, mai ales din creşterea depozitelor atrase de la clientela nebancară,
potrivit datelor preliminare prezentate recent de bancă.
21
• Turism Felix S.A. Băile Felix
31.03.2012 30.06.2012 30.09.2012
Indice de lichiditate 2,41 1,67 3,05
În perioadă analizată, indicele de lichiditate înregistrează o creştere accentuată. Ultima
valoare, cea de la finele TIII a anului trecut se poate explica prin faptul că lichiditatea este foarte
mare, datorită eficienţei în activitatea emitenţilor, vizibilă în rezultatele financiare foarte bune.
Totodată, putem afirma că societatea nu prezintă probleme în a – şi onoră datoriile scadente
în perioadă următoare.Un indice al lichidităţii mare determină investitorii să fie atraşi şi să
achiziţioneze astfel de titluri din domeniul turismului.
3.3 Indicatorii PER si P/BV
Indicatorul PER (Price-Earning Ratio), unul din cei mai utilizaţi indicatori în analiza
bursieră, se determină că raport între cursul bursier al acţiunii şi profitul net pe acţiune. În mod
simplist acest raport arăta cât trebuie să plătească investitorul pentru a obţine o unitate monetară
din profiturile firmei. Ca regulă empirică, un PER relativ mare este caracteristic unei acţiuni
scumpe şi posibil supraevaluată. În caz contrar, când PER este relativ scăzut, acţiunea este ieftină
şi în consecinţă se recomandă cumpărarea ei. Totuşi, în analiză PER se va ţine seamă şi de
creşterea sau diminuarea veniturilor aferente acţiunii în viitor
• Antibiotice S.A.
22
La nivel de simbol = 9, 76
La nivel de piaţă = 7, 91
La nivel de sector = 10, 68
În ceea ce priveşte evoluţia acestui indicator se constată faptul că la nivel de simbol şi de
piaţă, acţiunea este subevaluată, iar la nivel de sector, acţiunea tinde uşor spre supraevaluare,
deci este o acţiune ieftină. Acesta este un moment oportun de a investi în acţiunile acestei
companii, urmând a fi vândute la un preţ mai mare pentru a obţine profit. Ţinând cont de faptul
că, compania aşteaptă o creştere a profiturilor viitoare se consideră că investiţia în acţiunile ATB
este oportună, firma fiind atractivă pentru investitori.
• SNTGN Transgaz S.A.
La nivel de simbol = 8, 45
La nivel de piaţă = 7, 91
La nivel de sector = -
Acţiunile Transgaz sunt subevaluate, atât la nivel de simbol, cât şi la nivel de piaţă, ceea ce ar
putea preconiza odată cu o creştere continuă a PER, o scădere şi mai mult a preţului acţiunii.
Aceste valori ne arăta că prezentele acţiuni sunt de cumpărat.
23
• Banca Comercială Carpatica Sibiu
Indicatorul P/BV reprezintă preţul unei acţiuni împărţit la valoarea capitalurilor proprii pe
acţiune (sau valoarea activului neţ unitar) şi arăta câţi lei sunt dispuşi investitorii să plătească
pentru un leu de activ net. Este mult mai relevant la evaluarea companiilor cu o pondere mare a
activelor lichide, gen fonduri de investiţii sau bănci. Astfel, un P/BV inferior mediei sectorului
sau pieţei de capital este interpretat că un semnal de subevaluare şi implicit de cumpărare a
acţiunilor, iar un nivel ridicat al acestui indicator comparativ cu media sectorială sau a pieţei
poate indica o supraevaluare a titlului.
La nivel de simbol = 0, 59
La nivel de piaţă = 0, 97
La nivel de sector = 1, 11
Pentru BCC, P/BV la nivel de simbol este inferior, comparativ cu nivelul de piaţă şi cel al
sectorului, ceea ce se recomandă investitorilor să investească, să cumpere în acest moment în
actiunile companiei.
• Turism Felix S.A. Băile Felix
La nivel de simbol = 29, 65
La nivel de piaţă = 7, 91
La nivel de sector = 30, 19
24
La nivel de simbol şi de sector, PER – ul este supraevaluat comparativ cu nivelul de piaţă. Se
previzionează o creştere a PER – ului, fapt ce indică o creştere a riscului de cumpărare al
acţiunilor. Creşterile pe această companie au fost generate de contextual general pozitiv,
favorabil investiţiilor în acţiuni, cât şi de premisele turistice la nivel global şi local.
3.4 Indicatorul free-float
Importanţa acestui indicator în studiul unei companii rezidă în aceea că dacă acesta este ridicat
înseamnă că acţiunea respectivă este una cu o lichiditate potenţială ridicată. Aceasta înseamnă ca
putem găsi cu uşurinţa vânzători în piaţă în cazul în care vrem să achiziţionăm sau cumpărători
în cazul în care deţinem deja acţiuni şi intenţionăm să le vindem. În schimb, dacă indicatorul este
scăzut, lichiditatea este şi ea redusă.
Companii Free FloatAntibiotice Iaşi 36,88 %
Banca Comerciala Carpatica Sibiu
47, 49 %
Turism Felix SA Baile Felix 19,93 %Transgaz SA 11,50 %
Free – float – ul BCC ne indică faptul că acţiunile sunt atractive pentru acţionari si
ca ele au o lichiditate ridicata ceea ce permite atât vânzarea, cât şi cumpărarea cu uşurinţă a
acestora.
Free – float – ul ATB ne indică faptul că acţiunile sunt atractive pentru acţionari,
dar cu o lichiditate mai mică. Free – float – ul pentru TUFE si TGN, ne arata ca aceste companii
nu sunt prea atractive pentru investitori, însă ţinând cont de valorile lor şi de profitul pe care
acestea se aşteaptă să le realizeze în viitor, se întăreşte ideea de a investi în aceste companii.
25
3.5 Indicatorul DIVYDividendul reprezintă partea din profitul net al unei societăţi pe acţiuni, care se
repartizează anual actionarilor, în funcţie de deciziile Adunării Generale a Acţionarilor, care
analizează mărimea profitului realizat.
Fiecare acţionar va beneficia de dividende, într-o anumită sumă, în funcţie de numărul
de acţiuni deţinute şi de mărimea profitului înregistrat de societate, acesta din urmă, în mărime
netă, reprezentând sursa de constituire a dividendelor.
Valoarea dividendului se determină în funcţie de valoarea nominală a acţiunii şi rata
dividendului, aceasta din urmă stabilită în funcţie de evoluţia profitului (un profit mic va
determina o scădere a ratei dividendului şi invers).
Companii Indicele DIV Y
Nivel
simbol
Nivel
piaţă
Nivel sector
Banca Comerciala Carpatica Sibiu (BCC) 0, 00 6, 60 5, 21
Turism Felix S.A. Baile Felix (TUFE) 0, 00 6, 60 0, 88
Antibiotice Iaşi (ATB) 3, 92 6, 60 6, 97
SNTGN Transgaz SA (TGN) 13, 34 6, 60 7, 88
Comparand cu rata dobanzii (5,62%), dividendul acordat de societatea Transgaz,
inregistreaza cea mai mare valoare. Astfel este mult mai rentabil sa se investeasca in actiunile
acestei companii, decat sa faci un plasament bancar.
Capitolul 4. Stiri si zvonuri
• Antibiotice Iaşi
Institutul Cantacuzino va fi reorganizat printr-un proces în urma căruia activitatea de cercetare-
dezvoltare va rămâne autonomă şi susţinută de minister, iar producţia ( departamentul de
vaccinuri ) va fi manageriată de către compania de stat Antibiotice Iaşi.
26
Antibiotice Iaşi abordează în forţă piaţa SUA:Compania Antibiotice SA Iaşi a dezvoltat, încă de
acum trei ani, un proiect destinat pieţei Statelor Unite şi Canadei, ce constă în exportul de
medicamente injectabile.
Produs al Antibiotice Iasi, contrafacut si vandut pe piata:reprezentantii companiei farmaceuticeAntibiotice
SA au sesizat Inspectoratul de Politie Judetean Iasi dupa ce o persoana necunoscuta a comis mai
multe infractiuni privind contrafacerea unei marci aflate in portofoliul companiei.
Este vorba despre produsul Cicatrol care pana acum nu a fost comercializat pe piata. "Precizam
ca sub aceasta marca, compania noastra a dezvoltat un produs destinat terapiei cutanate care se
afla in proceduri de autorizare specifice, urmand a fi introdus pe piata farmaceutica, pentru prima
data, cel mai probabil, in cursul anului viitor. Formula dezvoltata este rezultatul a 3 ani de studii
de cercetare proprii si nu are nimic comun din punct de vedere al compozitiei cu oricare alte
produse comercializate", sustin reprezentantii companiei.
Medicamentul este util in profilaxia infectiilor cutanate asociate arsurilor si ingrijirilor pentru
cicatrizare.
“Profit in crestere pentru Antibiotice Iasi - analiza Tradeville” – 17 sept 2012
Producatorul de medicamente Antibiotice Iasi a inregistrat o crestere a profitului net de
24 la suta, in primele sase luni din anul 2012, comparativ cu perioada similara din anul 2011,
pana la 25,8 milioane de lei, potrivit unei analize a firmei de brokeraj Tradeville.
In aceeasi perioada, cifra de afaceri a companiei s-a majorat cu 10 procente, pana la nivelul de
148,6 milioane de lei.
"Veniturile din activitatea de baza reflecta cresterea cererii pentru produsele companiei pe plan
intern, dar mai ales a exporturilor atat pe piete deja existente cat si pe piete nou abordate. Profitul
net a fost o rezultanta a imbunatatirii marjei operationale si a continuarii investitiilor", se arata in
analiza Tradeville.
Producatorul de medicamente Antibiotice Iasi (ATB) a contractat doua linii de credit de la ING
Bank si Alpha Bank, in valoare de 9,5 milioane euro si, respectiv, de 8 milioane lei (1,8 milioane
euro).
27
Linia de credit de la ING a fost contractata in baza unei decizii a Consiliului de
Administratie luata la finele lunii aprilie, potrivit unui raport transmis, joi, de companie Bursei
de Valori Bucuresti (BVB), citat de Mediafax.
Fondurile nu au fost inca utilizate si sunt destinate finantarii capitalului circulant.
Decizia Consiliului de Administratie va fi supusa ratificarii de catre actionari, intr-o AGA
programata pentru 9 august.
In aceeasi AGA, actionarii vor discuta si despre aprobarea unei facilitati de credit multioptionala
de la Alpha Bank, de 8 milioane lei.
Turism Felix S.A. Băile Felix (TUFE)
Turism Felix (TUFE), unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa turismului balnear din
România controlat de SIF Transilvania, şi-a majorat anul trecut profitul net cu 34%, la 6,7 mil.
lei (1,6 mil. euro), în condiţiile menţinerii unor venituri aproximativ egale cu cele realizate în
2010.
Creşterea profitului a survenit în principal ca urmare a economiilor salariale, cu circa 0,9
mil. lei, a celor cu prestaţiile externe şi a cheltuielilor cu dobânzile la împrumururi, care au fost
mai mici cu 0,8 mil. lei.
"Creşterea duratei sejurului turiştilor a permis pentru anul 2011 realizarea unui grad
mediu de ocupare a locurilor în funcţiune la un nivel mult mai bun decât cel înregistrat în anul
2010. În analiza rezultatelor principalilor indicatori ai activităţii turistice pentru anul 2011,
primul indicator analizat este gradul de ocupare a locurilor, care la nivelul anului 2011 a fost de
55,9%, fiind cu 7,2 puncte procentuale mai mare decât cel din anul 2010 (când a fost 48,73%).
Aceste cifre plasează Turism Felix pe o poziţie importantă în cadrul turismului pentru sănătate
din România", spun reprezentanţii Turism Felix.
Compania de turism deţinea la data de 31 decembrie 2011 lichidităţi importante, în
valoare de 13,2 milioane de lei (3,1 milioane de euro), însă conducerea societăţii a propus şi
pentru acest an ca profitul de anul trecut să nu fie distribuit ca dividende, ci păstrat în societate
pentru a susţine programul de investiţii.
28
Pentru 2012 Turism Felix a alocat investiţii o sumă de trei ori mai mare decât cea
realizată pe parcursul anului 2011, valoarea programului din acest an ridicându-se la aproape 7,8
mil. lei (1,8 mil. euro).
Cea mai mare parte a investiţiilor este destinată complexurilor Termal, Internaţional şi
Poieniţa din cadrul Turism Felix şi vizează modernizarea a 20 de camere de cazare, includerea
unor automatizări pentru reducerea consumului de utilităţi, precum şi reabilitarea, mondernizarea
şi extinderea piscinelor exterioare precum şi a instalaţiilor de apă. "Cea mai mare parte din aceste
lucrări urmează a fi finalizate până la deschiderea sezonului de vară", se arată în bugetul
societăţii.
Compania a realizat o reevaluare a activelor in anul 2010, în urma căreia valoarea
terenurilor a fost redusă cu circa 22,4 mil. lei (5,2 mil. euro), fapt pentru care activele nete ale
Turism Felix au scăzut anul trecut şi erau de 173 mil. lei (40 mil. euro) la 31 decembrie 2011.
Conducerea Turism Felix spune că anul trecut şi-a consolidat poziţia de lider pe piaţa
turismului balnear din România, deţinând o cotă de circa 7,7% luând în calcul numărul de turişti
şi de aproape 8% după numărul de înnoptări.
Cea mai mare contribuţie la afacerile Turism Felix o au Transilvania Travel (cu o
pondere de 31,21% în cifra de afaceri), respectiv Casa Naţională de Pensii Publice (cu o pondere
de 23,27% în cifra de afaceri) prin programele realizate în colaborare cu aceasta.
"În condiţiile crizei economice, a creşterii numărului de zile-turist ale anului 2011
rezultatele sunt totuşi notabile datorită măsurilor luate prin politicile de vânzare privind formarea
tarifelor şi a managementului costurilor", spun reprezentanţii Turism Felix.
SNTGN Transgaz SA (TGN)
Profitul Transgaz, in scadere in primele noua luni - 12 nov. 2012
Profitul operatorului sistemului national de transport al gazelor naturale Transgaz Medias
(TGN) a scazut cu 24,19 la suta in primele noua luni din anul 2012, fata de perioada similara din
2011, ajungand la 215,22 milioane de lei.
29
In acelasi interval, cifra de afaceri a companiei s-a majorat nesemnificativ, cu 0,5
procente, pana la un nivel de 945,58 de milioane de lei.
Potrivit unui comunicat al companiei, cheltuielile totale au urcat, la randul lor, cu 9,2 la
suta, pana la 749,45 de milioane de lei.
In perioada ianuarie – septembrie 2012, fata de primele noua luni din 2011, veniturile s-
au majorat cu 0,5 procente, pana la 1,02 miliarde de lei.
Pana la sfarsitul anului 2012, Transgaz estimeaza venituri in valoare de 1,53 de miliarde
de lei, cu 4,8 la suta mai mult decat la sfarsitul anului trecut. Totusi, profitul net estimat sa scada
cu 6,4 procente, se arata in bugetul de venituri si cheltuieli.
Recent, premierul Victor Ponta a declarat ca guvernul si presedintele Traian Basescu au o
opinie comuna in privinta ofertei secundare a unui pachet de 15 la suta din Transgaz, fara sa
spuna daca inclina spre vanzare sau nu.
BCC Banca Comercială Carpatica Sibiu (BCC)
(08 Ian 2013) Banca Carpatica face spectacol pe Bursă, din senin
Banca Comercială Carpatica (BCC) a ajuns azi vedetă la Bursa de Valori Bucureşti (BVB),
acţiunile sale atingând nivelul maxim de creştere (15%) în jurul orei 12:30, moment din care a
rămas fără vânzători. Şi asta în condiţiile în care banca nu a raportat nimic investitorilor.
30
Capitolul 5. Analiza tehnica
Analiza tehnică este un instrument de previzionare a cursului viitor al pieţelor financiare
pe baza examinării mişcărilor de preţ din trecut. Asemenea predicţiilor meteo, analiza tehnică nu
oferă certitudini despre viitor, însă ajută participanţii la piaţă să anticipeze ceea ce este probabil
să se schimbe în dinamică preţului.
Analiza tehnica poate fi definita ca fiind studierea pietei prin intermediul graficelor in
vederea determinarii directiei viitoare a pretului. Piata este dominata de emotii, emotii care se
reflecta in pretul activului respectiv. Un analist tehnic incearca cuantificarea acestor emotii, la
care se mai adauga un set de instrumente specifice analizei tehnice, iar prin acest mix se doreste
previzionarea viitoare a cursului. Acest tip de analiza se bazeaza pe vizualizarea si interpretarea
trecutului in ideea identificarii miscarilor ulterioare. Acolo unde exista grafic si date suficiente se
poate face analiza tehnica. Int-o alta ordine de idei, analiza tehnica se apropie mai mult de o arta
decat de o stiinta exacta. Daca analiza fundamentala ne sugereaza CE sa cumparam, analiza
tehnica ne arata CAND sa cumparam.
Antibiotice Iaşi
31
Analizand graficul de mai sus pe diferite etape, se pot trage concluzii cu privire la
evolutia actiunilor ATB. Mai concret, pentru o anticipare mai buna si cu o probabilitate mai mare
a evolutiei urmatoarelor nivele a pretului, vom lua pentru analiza formatiuni de una sau mai
multe lumanari consecutive.
Pentru o mai buna exemplificare, am luat pentru inceput, formatiunea de lumanari de la
data de 06.11.2012 – 14.11.2012.
Dupa cum se poate observa pe grafic, in aceasta perioada, actiunea ATB a avut o usoara
scadere, apoi a incercat o crestere fortata, insa nu rezista, astfel ca in ziua urmatoare apare o
lumanare de tip ciocan, inchizand pe pierdere. Lumanarea mica de tip ciocan, cu volatilitate mica
si fara umbra inferioara ne spune faptul ca anticipeaza inversarea trendului, deoarece este
precedata de cel putin doua lumanari verzi.
Daca pana in acel moment pretul actiunilor a scazut este posibil ca de la sedinta viitoare
pretul acestora sa creasca. Acest semn il face pe investitor sa vanda actiunea, daca detine aceea
actiune, sau sa mai astepte sa se schimbe trendul din nou, adica sa scada pretul pentru a putea
intra pe piata cu aceasta actiune.
In prima sedinta corpul lumanarii are o volatilitate mica, un pret de deschidere minim si
inchizand la un pret de inchidere mai mic decat pretul maxim al actiunii din aceea zi de
tranzactionare.
Prima lumanare cu corpul verde si umbra inferioara, ne indica faptul ca pretul de
deschidere a fost peste cel de inchidere, si mai ales ne spune ca in timpul sedintei de
tranzactionare cumparatorii au fost mai redusi ca si volum si, ca pretul a crescut dupa cum a fost
previzionat.
Lumanarile verzi, fara umbre, cu volatilitate mare sugereaza un castig, iar lumanarea
verde fara umbre reprezinta castigul maxim, avand un pret de inchidere maxim la sfarsitul
fiecarei zile de tranzactionare.
32
În perioada 18.09.2012 – 01.10.2012, preţul se situează deasupra indicatorilor SMA şi
EMA, ceea ce înseamnă că în aceste zile acţiunea a fost supreaevaluata. De asemenea preţul
înregistrează şi o uşoară ieşire din banda Bollinger, accentuând o supracumparare a acţiunilor,
reflectând astfel o volatilitate mare, dar şi că preţul este cel mai mare atins şi că în perioadă
imediat următoare poate apărea o retragere, ceea ce s-a şi întâmplat.
MACD este deasupra liniei punctuate, acţiunea este supraevaluată, iar în perioadă următoare
va înregistra o scădere.
BCC Sibiu
33
In aceasta perioada de timp lichiditatea actiunilor a fost foarte scazuta, astfel incat in data
de 04.12.2012, lichiditatea a fost zero, nerealizandu-se tranzactii.
Se poate observa ca la inceputul acestei perioade se regaseste un trend de scadere a
actiunilor. Corpul lumanarilor este rosu ceea ce simnifica ca pretul de inchidere a fost mai mic
decat pretul de deschidere, si mai mult prima lumanare de culoare rosie prezinta o umbra
superioara ceea ce ne indica ca in timpul sedintei de tranzactionare a atins minime maxime.
Lumânările de tip ciocan, urmate de lumânări de tip stea reflectă o instabilitate a pieţei,
deci un moment inoportun pentru investiţii.
În perioada 24.09.2012 – 3.10.2012, preţul se situează în partea inferioară a benzii
Bollinger, şi sub indicatorii SMA şi EMA. Putem spune că momentul coincide cu scăderea
accentuată a preţului acţiunilor, fapt ce arăta un moment de supravanzare, acţiuni subevaluate şi
o volatilitate ridicată pentru următoarea perioadă, dar şi o posibilă schimbare a evoluţiei preţului,
o uşoară creştere a acestuia, după scăderea bruscă înregistrată.
34
În urmă interpretării indicatorului MACD, putem observa menţinerea evoluţiei acestuia sub
linia semnal, ceea ce reprezintă un semnal de vânzare, cu urmarea că în perioadă următoare
MACD să crească.
Transgaz
In perioada analizata observam un trend ascendent al actiunilor Transgaz, datorat lumanarii
de tip ciocan dintre cele doua lumanari rosii, care prevede o schimbare de trend, ceea ce se
intampla. Prima lumanare analizata de culoare verde, fara umbra, si cu volatilitate mare confirma
actualul trend pozitiv. Datorita presiunii mari din piata, e foarte probabil ca trendul sa urmeze si
pe urmatoarea perioada. Evolutia pozitiva a trendului este confirmata si de a doua lumanare
verde, cu o volatilitate mai mica decat prima.
Cele trei lumanari cu corpul verde si o umbra superioara, ne indica faptul ca pretul de
inchidere a fost peste cel de deschidere, si mai ales ne spune ca in timpul sedintei de
tranzactionare cumparatorii au fost puternici, ceea ce a facut ca in timpul sedintei actiunea sa
atinga puncte maxime.
35
În perioada 30.10.2012 – 2.11.2012, benzile Bollinger se apropie anunţând posibilitatea
începerii unui nou trend, preţul se situează despura indicatorilor SMA şi EMA, mentinându-se pe
parcursul a 2 zile la acelaşi nivel( aceeaşi valoare), după care intersectează partea superioară a
benzii Bollinger, având un trend ascendent timp de mai multe zile. Acţiunea este supraevaluată şi
duce la o situaţie de supracumparare.
Analizând indicatorul MACD, putem afirma că MACD rapid intersectează dinspre
dedesubt, spre deasupra dreapta lentă, ambele drepte prezentând valori negative şi indicând
acţiuni supraevaluate.
TUFE
36
În perioada 14.11.2012 – 20.11.2012 preţul se situează sub indicatorii SMA şi EMA şi în
partea inferioară a benzii Bollinger, ajungând să o întretăie, fapt ce arăta o volatilitate mică,
acţiuni subevaluate, situaţii de supravanzare şi o posibilă schimbare de trend.
În ceea ce priveşte MACD, putem spune că MACD rapid se află sub MACD lent,
acţiunile sunt subevaluate, ceea ce indică un semnal de vânzare.
37
Capitolul 6. Analiza teoriei portofoliului
La baza oricarei investitii financiare sta raportul risc-rentabilitate pe care investitorul este
dispus sa si-l asume. Conceptul de risc este legat de incertitudine si rentabilitate. Se cunoaste
faptul ca obiectivul investitorului nu este evitarea riscului, ci obtinerea unei rate de rentabilitate
care sa recompenseze nivelul de risc asumat. Una din cele mai dificile decizii cu care se
confrunta un investitor pe piata o reprezint selectarea investitiei care sa-i asigure cel mai bun
raport risc-rentabilitate.
Teoria portofoliului studiaza riscul si rentabilitatea unui portofoliu de active financiare,
comparativ cu riscul si rentabilitatea fiecarui activ din structura sa. Principiul general al deciziei
de investitii financiare consta in gestionarea relatiei risc-rentabilitate prin fixarea unuia din cei
doi parametri si optimizarea celuilalt. In cele ce urmeaza se va incerca determinarea celor doua
coordonate aferente portofoliului nostru de actiuni si stabilirea combinatiei optime care sa
asigure nivelul de risc si rentabilitate asteptate.
Inainte de a analiza coordonatele raportului risc – rentabilitate la nivelul portofoluilui, s-a
realizat o analiza a acestui raport la nivelul fiecarui titlu inclus in portoliu, precum si studierea
interdependentei dintre aceste titluri utilizand covarianta si coeficientul de corelatie.
Rentabilitatea asteptata a actiunii se bazeaza pe evolutii trecute ale actiunii respective. Actiunea
cu performante mari, adica cresteri bune in trecut, are probabilitatea mare ca sa aiba performante
bune si in viitor.
Formula de determinare a rentabilitatii asteptate a unei actiuni se determina conform relatiei :
Daca firma acorde dividende intr-o luna, aceste dividente se aduca la formula de mai sus,
insa numai in acea luna in care s-au acordat.
38
Ri = (Pret de inchidere - Pret de inchidere) / Pret de inchidere*100
la sfarsitul lunii la inceputul lunii la inceputul lunii
Pentru determinarea Ri si a rentabilitatii medii lunare au fost utilizate preturile de
inchidere aferente inceputului si sfarsitului ultimelor 12 luni (octombrie 2012- noimenbrie 2011).
Insa pentru o apreciere corecta este necesara si determinarea riscului aferent acestor rentabilitati,
fiind cunoscut faptul ca intre cei doi indicatori exista o relatie directa ceea ce inseamna ca o rata
de rentabilitate crescuta va avea asociat un risc mai mare.
Pentru determinarea riscului s-au utilizat indicatorii dispersie (variantei) si abaterea
medie patratica (deviatiei standard).
Unde 2 – dispersia titlului j
i - perioadele luate in calcul
P i – probabilitatea de aparitie a rentabilitatii Ri, in intervalul de valori posibile pentru
titlul j
Abaterea medie patratica se se calculeaza ca radical din dispersie. Astfel :
Rentabilitatea şi riscul acţiunilor
S-au obtinut urmatoarele valori ale rentabilitatilor medii lunare si riscurilor pentru companiile
analizate:
Firma Rentabilitatea Riscul Rentabilitatea % Riscul %ATB -0.004590 0.044648 0% 4%BCC -0.014844 0.056304 -1% 6%TGN -0.008780 0.072397 -1% 7%TUFE 0.013677 0.095118 1% 10%
39
j2 = (Ri – Rj)2pi
= 2
Cea mai avantajoasa investitie din punctul de vedere al riscului ar fi Antibiotice SA, dar
are o rentabilitate negativa. Dupa aceasta, avantajoase pentru investitii tot datorita riscului scazut
ar fi Banca Comerciala Carpatica si Transgaz. Cu toate acestea cele mai rentabile actiuni sunt ale
societatii Turism Baile Felix, deoarece au rentabilitate pozitiva si mai mare decat a celorlalte
companii.
Luand in considerare aceste aspect si pozitionarea pe graficul de mai sus a indicatorilor
calculate am decis sa elininam din portofoliu actiunile firmei Banca Comerciala Carpatica Sibiu.
Covarianţa
Indicatori Atb*Bcc Atb*Tgn Atb*Tufe Bcc*Tgn Bcc*Tufe Tgn*Tufe
Covarianţa 0.000156 0.000231 -0.000664 0.001479 0.003213 0.002302
Coef. de
corelaţie0.044674 0.059457 -0.150769 0.216381 0.415319 0.267762
40
Observam va valorile obtinute pentru covarianta sunt pozitive, cu exceptia Atb*Tufe care
e negativa. Valorile pozitive seminifca legatura directa a actiunilor, ele evoluand in acelasi sens,
pe cand Atb*Tufe, datorita valorii acestora arata o evolutie inversa fata de celelalte actiuni ale
companiilor.
Este de preferat însă ca titlurile financiare să nu fie corelate perfect pozitiv, în sensul că
atunci când preţul unui titlu creşte, preţul altui titlu scade, ceea ce permite diminuarea volatilităţii
şi a riscului global. Astfel, riscul portofoliu nu depinde doar de riscul individual al titlurilor din
componenţa sa, ci şi de gradul de corelaţie a rentabilităţii acestor titluri.
Cu cât coeficientul de corelaţie dintre două active este mai mic, cu atât riscul global al
portofoliului scade. Atb*Tufe arata o legatura negativa si slaba, iar Atb*Tgn si Atb*Bcc o
legatura slab pozitiva .
Din acest motiv alegem companiile Turism Baile Felix, Transgaz şi Antibiotice Iaşi,
deoarece legăturile dintre ele sunt de o intensitate redusă, coeficienţii de corelaţie înregistrând
valori mai apropiate de zero.
Bibliografie
1) Anghelache, G. – Piaţa de capital, Editura Economică, Bucureşti, 2004
2) Seria Reuters pentru educaţie financiară - Introducere în studiul analizei tehnice, Editura
Economică, Bucureşti, 2001
41
3) http://www.bvb.ro/
4) http://www.ktd.ro/ro/
5) http://www.onlinebroker.ro/
6) https://www.tradeville.eu/
7) http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/
8) https://www.interdealer.ro
9) http://www.wall-street.ro
10) http://www.incomemagazine.ro
11) http://www.kmarket.ro/documentare/analiza_actiuni.pdf
12)
13) http://www.constructiibursa.ro/s=stiriHYPERLINK
14) "http://www.constructiibursa.ro/s=stiri&articol=8783&editie_precedenta=2010-05-
06.html"&HYPERLINK
15) http://www.business24.ro/
16) http://www.infobursier.ro/tutoriale/intro_indicatori2.php
17) http://ghid.agf.ro
18) http://www.insse.ro/cms/files%5Cstatistici%5Ccomunicate%5Ccom_trim%5CInvestitii
%5Ca12%5Cinvest_trimIIr12.pdf
19) http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/economie
20) http://www.ziuadecj.ro/opinie/sistemul-bancar-in-2011---perspective-macroeconomice--
58032.html
21) http://www.scritube.com/economie/MODELUL-DE-PIATA-AL-
RENTABILIT1351241616.php
22) http://www.contzilla.ro/2009/10/politica-de-dividende/
CuprinsCapitolul 1. Contextul macroeconomic actual...............................................................................................1
Capitolul 2. Analiza sectoriala.......................................................................................................................3
42
Capitolul 3. Analiza economico-financiara...................................................................................................3
3.1 Indicatorii ROA si ROE...........................................................................................................................3
3.2 Indicele de lichiditate...............................................................................................................................3
3.3 Indicatorii PER si P/BV...........................................................................................................................3
3.4 Indicatorul free-float................................................................................................................................3
3.5 Indicatorul DIVY.....................................................................................................................................3
Capitolul 4. Stiri si zvonuri............................................................................................................................3
“Profit in crestere pentru Antibiotice Iasi - analiza Tradeville” – 17 sept 2012............................................3
Turism Felix S.A. Băile Felix (TUFE)..................................................................................................3
Condmag SA (COMI)..........................................................................Error! Bookmark not defined.
SNTGN Transgaz SA (TGN).................................................................................................................3
Profitul Transgaz, in scadere in primele noua luni - 12 nov. 2012.................................................................................3
BCC Banca Comercială Carpatica Sibiu (BCC)..............................................................................................3
Capitolul 5. Analiza tehnica...........................................................................................................................3
Capitolul 6. Analiza teoriei portofoliului.......................................................................................................3
43