ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
INVATAMANT ECONOMIC DESCHIS LA DISTANTA BUZAU
FACULTATEA DE FINANTE,ASIGURARI,BANCI SI BURSE DE VALORI
PROIECT LA PRACTICA DE SPECIALITATE
STUDENT:VIRVAROI MIHAELA PROFESOR COORDONATOR:
FABBV ANUL III
GRUPA:633
1
ACTIVITATEA DE CREDITARE IN CADRUL CASEI DE ECONOMII SI
CONSEMNATIUNI
2
CUPRINS
LEGEA PRIVIND ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CASEI DE ECONOMII
SI CONSEMNATIUNI
ISTORICUL CASEI DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI
SISTEM INFORMATIC PENTRU CEC
BAZA LEGALA A ACTIVITATII DE CREDITARE
DEFINITII SI TERMENI DE REFERINTA IN ACTIVITATEA DE CREDITARE
PRINCIPII SI CONDITII GENERALE DE CREDITARE
CATEGORII DE CREDITE,DURATA DE CREDITARE SI NIVELUL
CREDITULUI.DOCUMENTATIA NECESARA APROBARII CREDITELOR
NIVELUL CREDITULUI
GARANTIILE CREDITELOR
ANALIZA CERERII DE CREDIT
COMPETENTELE DE APROBARE A CREDITELOR
CREDITAREA PERSOANELOR FIZICE IN RELATII SPECIALE CU
BANCA,PERSONALULUI PROPRIU SI FAMILIILOR ACESTUIA
ASIGURAREA BUNURILOR ADMISE IN GARANTIE
UTILIZAREA SI CONTROLUL UTILIZARII APORTULUI PROPRIU SI A
CREDITULUI APROBAT
ACORDAREA CREDITELOR PE BAZA DE PROTOCOL DE COLABORARE
RAMBURSAREA CREDITELOR SI PLATA DOBANZILOR
TAXE,COMISIOANE SI PENALITATI
3
LEGE
LEGE nr.66 din 3 iulie 1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni
din România în societate bancară pe acţiuni
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1. - Casa de Economii şi Consemnaţiuni din România, denumită
prescurtat C.E.C., se reorganizează în societate bancară pe acţiuni,
cu acţionar unic statul român. Casa de Economii şi Consemnaţiuni va
funcţiona ca bancă de economii, având ca principal obiect de
activitate atragerea, păstrarea şi fructificarea economiilor băneşti în
lei şi în valută ale populaţiei, a disponibilităţilor băneşti ale
persoanelor juridice, precum şi primirea de sume spre consemnare.
Capitalul social iniţial al Casei de Economii şi Consemnaţiuni este de
220.000 milioane lei.
Art. 2. - Disponibilităţile Casei de Economii şi Consemnaţiuni se
fructifică prin:
a) acordarea de credite populaţiei pentru cumpărarea, construirea,
modernizarea, consolidarea sau repararea locuinţelor proprietate
personală, precum şi pentru cumpărarea de bunuri de consum;
b) acordarea de credite agenţilor economici mici şi mijlocii;
c) cumpărarea de titluri de stat, bonuri de tezaur sau alte titluri de
valoare;
d) constituirea de depozite şi acordarea de credite societăţilor
financiare şi bancare;
4
e) alte plasamente stabilite de Consiliul de administraţie al Casei de
Economii şi Consemnaţiuni.
Art. 3. - Sumele depuse de populaţie la Casa de Economii şi
Consemnaţiuni pe instrumente de economisire, precum şi dobânzile
şi câştigurile cuvenite pentru acestea sunt garantate de stat. Acestea
se restituie oricând la cererea titularilor sau a reprezentanţilor legali
ai acestora. Drepturile de creanţă asupra sumelor depuse, dobânzilor
şi câştigurilor sunt imprescriptibile.
Art. 4. - Operaţiunile efectuate de Casa de Economii şi
Consemnaţiuni, numele depunătorilor şi ale titularilor depunerilor,
sumele depuse şi orice alte date în legătură cu operaţiunile efectuate
pe numele acestora sunt confidenţiale.
Date informative privind depunătorii titulari şi operaţiunile efectuate
se dau numai în cauzele penale în care s-a pus în mişcare acţiunea
penală împotriva titularului, la cererea procurorului sau a instanţei
judecătoreşti. Măsurile de indisponibilizare a sumelor depuse, a
dobânzilor şi a câştigurilor pot fi luate numai în cauzele penale, după
punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva titularului, prin
ordonanţa procurorului sau prin încheiere a instanţei judecătoreşti,
iar măsurile de executare silită pot fi luate numai în cauzele penale,
prin hotărâre judecătorească.
Art. 5. - Sunt scutite de impozite, taxe de timbru şi orice alte taxe:
a) depunerile de economii, precum şi dobânzile şi câştigurile
acordate populaţiei de către Casa de Economii şi Consemnaţiuni;
b) sumele reprezentând depunerile trecute pe numele moştenitorilor; 5
c) acţiunile judiciare sau arbitrale, precum şi orice alte acte în
legătură cu activitatea Casei de Economii şi Consemnaţiuni în relaţiile
sale cu populaţia.
Art. 6. - Denumirile "Casa de Economii şi Consemnaţiuni", "C.E.C.",
"libret de economii" şi "obligaţiuni C.E.C. cu câştiguri" se folosesc
exclusiv de către Casa de Economii şi Consemnaţiuni.
Art. 7. - Casa de Economii şi Consemnaţiuni este condusă de un
consiliu de administraţie. Consiliul de administraţie al Casei de
Economii şi Consemnaţiuni este compus din: preşedinte, 3
vicepreşedinţi şi 7 membri. Preşedintele şi vicepreşedinţii Casei de
Economii şi Consemnaţiuni se numesc de primul-ministru.
Preşedintele Casei de Economii şi Consemnaţiuni îndeplineşte funcţia
de preşedinte al consiliului de administraţie. Ceilalţi membri ai
consiliului de administraţie sunt numiţi de ministrul finanţelor.
Consiliul de administraţie este numit pe o perioadă de 4 ani.
Art. 8. - Modul de organizare şi de funcţionare a Casei de Economii şi
Consemnaţiuni se stabileşte prin statutul propriu elaborat de consiliul
de administraţie şi aprobat de Guvern.
Art. 9. - Decretul nr.371 din 16 august 1958 privind organizarea şi
funcţionarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni a Republicii
Populare Române, publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 19 august
1958, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 11
iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din
Constituţia României.
6
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ADRIAN NĂSTASE
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 20 iunie 1996,
cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI
VALER SUIAN
Bucureşti, 3 iulie 1996.
Nr. 66.
DECRET NUMAR: 371 DIN 16/08/58 privind organizarea si
functionarea Casei de Economii si Consemnatiuni a
Republicii Populare Romane
EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA
APARUT IN BULETINUL OFICIAL Nr. 32 DIN 19/08/58
ART.1
Casa de Economii si Consemnatiuni a Republicii Populare Romane,
denumita prescurtat "C.E.C." are ca scop dezvoltarea in rindurile
populatiei a spiritului de economisire si de buna gospodarire a
banilor, pastrarea disponibilitatilor banesti ale populatiei si
efectuarea decontarilor in legatura cu aceste disponibilitati.
ART.2
Sumele de bani depuse de C.E.C. pe libretele de economii, pe
consemnatiuni C.E.C. cu cistiguri sau sub alte forme de economisire
sint garantate de stat.
ART.3
Casa de Economii si Consemnatiuni a Republicii Populare Romane 7
este unica institutie autorizata sa primeasca sume spre
consemnare.
Institutiile, intreprinderile si organizatiile economice de stat si
cooperatiste, organizatiile obstesti precum si cetatenii Republicii
Populare Romane sint obligati sa depuna exclusiv la C.E.C. a
Republicii Populare Romane spre consemnare oricare ar fi temeiul
legal al consemnarii, scopul sau destinatia sumelor consemnate.
ART.4
Casa de Economii si Consemnatiuni a Republicii Populare Romane
se organizeaza si functioneaza in conformitate cu prevederile
statutului alaturat, care face parte integranta din prezentul decret.
ART.5
Casa de Economii si Consemnatiuni a Republicii Populare Romane
functioneaza sub conducerea generala a Ministerului Finantelor.
ART.6
Comitetele executive ale sfaturilor populare vor sprijini activitatea
Casei de Economii si Consemnatiuni a Republicii Populare Romane.
In acest scop, vor atribui localuri necesare unitatilor CEC a
Republicii Populare Romane pentru asigurarea bunei deserviri a
depunatorilor asimilindu-le cu unitatile comertului de stat. De
asemenea, vor organiza comisii locale pentru sprijinirea actiunii de
economisire.
ART.7
Indrumarea generala a activitatii comisiilor locale pentru sprijinirea
actiunii de economisire in Republica Populara Romana, se exercita
de catre Comisia Centrala pentru sprijinirea actiunii de
economisire, in compunerea si cu atributiile prevazute in Statutul
Casei de Economii si Consemnatiuni a Republicii Populare Romane.
8
ART.8
Sint scutite de impozite, taxe de timbru si de orice alte taxe:
a)depunerile la C.E.C. a R.P.R.;
b)veniturile cetatenilor provenite din dobinzile sau cistigurile
acordate de C.E.C. pentru sumele depuse;
c)operatiunile precum si actiunile judiciare ale C.E.C. a R.P.R.
ART.9
Decretul nr.387 din 6 octombrie 1949, publicat in Buletinul Oficial al
Republicii Populare Romane nr. 64 din 7 octombrie 1949, pentru
organizarea, functionarea si administrarea Casei de Economii si
Consemnatiuni a R.P.R.(C.E.C.), precum si orice alte dispozitii
contrare prezentului decret, se abroga.
ISTORICUL CASEI DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI
Originile Casei de Economii si Consemnatiuni se regasesc in eforturile elitelor
politice si economice din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de a pune ordine in
finantele publice ale tanarului stat roman, rezultat in urma Unirii din 1859.
Casa de Economii si Consemnatiuni este continuatoarea activitatilor initiate si
desfasurate de prima institutie de credit public din Romania – Cassa de Depuneri si
Consemnatiuni-, si a celor intreprinse, incepand cu anul 1881, de cea mai importanta casa
de economie care a activat in civilizatia bancara romaneasca – Casa de Economie -,
transformata in anul 1932 in Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale.
Fondarea Cassei de Depuneri si Consemnatiuni se subscrie unor ample masuri de
reforma si modernizare aplicate structurilor economice, initiate de domnitorul Alexandru
Ioan Cuza si sprijinite de toate fortele progresiste ale natiunii romane din epoca aceea.
Eforturile de innoire, dezvoltare si schimbare a vietii politice, sociale si economice
trebuiau sa conduca, mai devreme sau mai tarziu, la intrarea poporului roman in marea
familie europeana a natiunilor civilizate si dezvoltate economic. Unirea tuturor romanilor
9
intr-un singur stat a fost un alt deziderat major, urmarit cu perseverenta si daruire de catre
reprezentantii de frunte ai societatii romanesti, pe toata durata secolului al XIX-lea.
Efervescenta reformatoare a epocii lui Cuza isi trage radacinile din initiativele si luptele
duse, pe parcursul a peste jumatate de secol, de catre cele mai de seama personalitatii
romanesti care au marcat acele timpuri. Regasim aici, deopotriva, domnitori, boieri,
carturari si ierarhi ai bisericii, negustori, bancheri si tarani.
Inca de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, incet, dar sigur, procesele de modernizare
incep sa modeleze societatea romaneasca. Franate, dar nu oprite, de situatia politica
externa in care se gaseau Principatele Romane si tinuturile romanesti aflate sub stapanire
straina, schimbarille novatoare patrund in societatea romaneasca si provoaca ruptura
iremediabila cu trecutul. Rapirile teritoriale, desele ocupatii militare straine – rusesti,
turcesti si austriece-, suzeranitatea otomana si ingerintele politice directe ale apasatorului
protectorat rusesc nu au reusit sa opreasca dezvoltarea economica, sociala si politica a
civilizatiei romanesti.
La inceputul secolului al XIX-lea, in ciuda greutatilor intampinate, economia
provinciilor romanesti, inapoiata si dominata de structuri arhaice, da semne vizibile de
schimbare. O adevarata revolutie economica se produce dupa Tratatul de la Adrianopole,
incheiat intre Turcia si Rusia in anul 1829, document international care stipula inlaturarea
monopolului otoman asupra comertului exterior al Principatelor Romane. Transformari
importante au loc in sfera schimbului si a productiei, in special a celei agricole. Dupa acest
eveniment incep sa vina, din ce in ce mai mult, oameni de afaceri, negustori ,
comercianti si bancheri apuseni. Ei vin insotiti nu numai de capitaluri dar si de ideile
reformatoare si revolutionare, idei ce vor rodi si pe pamanturile romanesti.
Cu toata dorinta de transformare si schimbare a economiei, lipsea elementul cel mai
pretios – capitalul. Fara credit, fara capitaluri si banci, eforturile erau sortite esecului.
Lipsa acuta a banilor, deficitele bugetare, cheltuielile din ce in ce mai mari reclamate de
noile necesitati administrative, dobanzile camataresti ruinatoare cereau infiintarea
institutiilor de credit, ca singurul mijloc de rezolvare a acestor probleme.
10
De la Regulamentele Organice si pana la documentele programatice ale Revolutiei
de la 1848, de la memorii ale carturarilor si pana la documentele oficiale prezentate
marilor puteri europene, regasim dorinte si solicitari referitoare la fondarea bancilor,
institutului de emisiune sau a caselor de economii. In valtoarea luptelor si actiunilor duse
pentru implinirea acestor deziderate se remarca, la loc de cinste, o seama de economisti
romani, ce au sustinut cu ardoare si perseverenta infiintarea institutelor de credit romanesc,
dintre care putem aminti pe: Nicolae Sutu, Costache Balcescu, Enric Winterhalder, Ion
Ghica, Dionisie Pop Martian, Ion Ionescu de la Brad, etc.
In domeniul caselor de economii, primul proiect apartine lui Costache Balcescu, fratele
fruntasului revolutionar Nicolae Balcescu, proiect publicat in 1845. Acesta cuprindea
“statutele cassei de pastrare si imprumutare” care urma sa se fondeze prin “sloboda
subscriptie particulara in orasul Bucuresti”, fiind insotit si de o expunere de motive.
Trebuie mentionat faptul ca, proiectul a fost inspirat dupa statutele caselor de economie
din Franta si a celei din Brasov, infiintata in 1835.
Alte proiecte care au urmat dupa Unirea din 1859 se refereau la organizarea
institutiilor bancare, realizate fie cu capital autohton, fie prin imprumuturi externe. Cassa
de Depuneri si Consemnatiuni a fost conceputa, inca din anul 1859, ca o anexa a Bancii de
Scont si Circulatiune. Ea era inclusa intr-un plan de ansamblu pentru organizarea
creditului in Romania. Mai tarziu, in anul 1864, in expunerea de buget al statului, semnata
de Nicolae Rosetti-Balanescu, ministru ad-interim de Finante, Cassa de Depuneri si
Consemnatiuni figureaza ca o institutie distincta de celelalte.
Evaluandu-se cauzele crizei economice din acel timp se preconizeaza adaptarea
economica la cerintele noului stat. Solutiile propuse se refereau la crearea institutiunilor de
credit, avand ca scop “dezvoltarea comertului si industriei nationale, care contin elemente
contributive foarte producatoare”.
In planul de organizare al creditului, publicat in anul 1864, ca anexa la bugetul
statului, sunt mentionate institutiile financiare, intr-o ordine ce sugera urgenta infiintarii
lor. Astfel, prima apare “Banca Fonciara”, urmata de “Banca de Scont si Circulatiune”
folositoare tuturor categoriilor de producatori si avand ca scop desfiintarea cametei.11
Sunt mentionate apoi “Casa de Economie”, “Cassa pentru inlesnirea micilor
agricultori si meseriasi”, “Muntele de Pietate” si “Cassa de Depozite si Consignatii”.
Acest plan riguros al unui sistem bancar unitar in stare sa transforme economia noastra de
schimb in economie de credit s-a finalizat, in mod original, prin infiintarea, in primul rand,
a Cassei de Depuneri si Consemnatiuni, desi ea figura in amintitul plan ca fiind ultima.
Astfel, Cassa de Depuneri si Consemnatiuni a luat fiinta cea dintai, cu 9 ani inaintea
Creditului Funciar Rural, creat in 1873 si cu 16 ani inaintea Bancii Nationale si a Casei de
Economie, create in 1880. Explicatia, asa cum apare in expunerea de motive a proiectului
de lege din iulie din 1864, sta in legatura ei cu tezaurul public si neconditionarea la
constituire a existentei unui capital social. Dimpotriva, strangand fondurile risipite la
instantele judecatoresti si administrative din toata tara, noua institutie putea sa serveasca
cu succes tezaurul public.
In acest sens, ministrul ad-interim de Finante, Nicolae Rosetti-Balanescu, realizeaza
un proiect de lege pentru constituirea unei Casse de Depozite si Consignatii, pe care-l
supune aprobarii Domnitorului, la 28 iulie 1864. Dupa indeplinirea tuturor procedurilor,
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza sanctioneaza, la 24 noiembrie 1864, legea de infiintare a
Cassei de Depuneri si Consemnatiuni.
Legea pentru infiintarea Cassei de Depuneri si Consemnatiuni prevedea la art.1:
“Se instituie o Cassa de Depuneri si Consemnatiuni, care, sub autoritatea Ministerului
Finantelor si sub privegherea unei comisiuni sa stranga si sa administreze fondurile
provenite din:
1) depuneri voluntare, judiciare si administrative;
2) consignatii ordonate sau autorizate prin articole speciale din condica civila, criminala
sau comerciala sau de vreo alta lege speciala si care se vor preciza prin reglementul legii;
3) succesiunile vacante;
4) fondurile ce vor proveni din bunurile sechestrate;
5) fondurile comunale ce vor prisosi peste cheltuielile lor;
6) cautiunile agentilor contabili, intreprinzatorilor de lucrari publice, cumparatorilor si
arendasilor, intrucat acestea nu se vor face ipoteci de imobile; 12
7) cautiunile ce contribuabilii vor fi datori a da in cazurile prevazute de lege.
Dobanda care urma sa fie platita depunatorilor a fost stabilitata la 5%, ea
calculandu-se incepand din a 61-a zi de la data depunerii. Restituirile trebuiau efectuate in
cel mult 30 de zile de la data cererii, fie ca era vorba de depuneri voluntare, fie ca era
vorba de depuneri cu caracter obligatoriu.
Prevederile legii mentionau, printre altele, ca organizarea institutiei era autonoma, iar
bugetul acesteia era distinct, figurand numai ca un cont de ordine pentru evidenta in
bugetul statului.
Daca, sub forma in care a fost infiintata, Cassa de Depuneri si Consemnatiuni, si-a
indeplinit sarcina de a centraliza si a pune la dispozitia statului mijloacele financiare
provenite din depuneri judiciare si administrative, din consemnari ordonate prin legi, din
bunuri sechestrate, succesiuni vacante, cautiuni, etc., nu acelasi lucru se poate spune
despre depunerile voluntare ale populatiei. Pentru atragerea micilor depuneri ale populatiei
din mediu urban si rural a fost infiintata Casa de Economie, ca o anexa a C.D.C.
Scopul Casei de Economie era, potrivit legii, acela “de a provoca, a pastra, a face
producatoare si a strange economiile cele mai insemnate ale claselor muncitoare”.
Aparatul central al Casei de Economie facea parte din aparatul Cassei de Depuneri,
Consemnatiuni si Economie (operatiunile Casei de Economie se inregistrau separat, in
registre speciale).
Depunerile se primeau la ghiseele Casei de Economie din Bucuresti, precum si la
orice agent al institutiei. Erau agenti ai Casei de Economii toti casierii statului, sefii
oficiilor postale, directorii de scoli, precum si invatatorii de la sate.
Fiecare depunator primea un libret, in care se inscriau toate operatiunile. Fiecare depunere
nu putea fi mai mica de 1 leu sau mai mare de 300 lei. doua depuneri succesive nu puteau
fi facute la un interval mai mare de 8 zile. Indata ce sumele depuse pe un libret atingeau
3.000 lei, Casa de Economie cumpara, in contul depunatorului respectiv, efecte de stat, pe
care le pastra si administra separat. Dobanda nu putea fi mai mare de 4 1/2 % sau mai
mica de 3%.
Intre cele doua institutii – Cassa de Depuneri si Consemnatiuni si Casa de Economie
-, s-a stabilit o delimitare a sferei de actiune: Casa de Economie si-a concentrat atentia 13
asupra atragerii micilor economii incepand de la un leu pana la 300 de lei, in vreme ce
Cassa de Depuneri si Consemnatiuni a ramas sa se ocupe cu pastrarea depunerilor cu
caracter obligatoriu, precum si cu atragerea depunerilor voluntare de capitaluri mai
insemnate.
In ceea ce priveste politica plasamentelor, statul a fost beneficiarul principal al
fondurilor financiare acumulate de cele doua institutii. Din 1872, o mare dezvoltare au
luat-o imprumuturile acordate judetelor si comunelor, fapt consacrat si juridic in legea din
1876. Tot din 1876, Cassa de Depuneri si Consemnatiuni, incepe sa acorde imprumuturi
garantate cu efecte publice particularilor.
Pana la primul razboi mondial cele doua institutii se dezvolta armonios, in ciuda
dificultatilor create de crizele economice ce au afectat economia romaneasca in aceasta
perioada (1876-1877, 1899-1903, 1907-1908, 1913). In timpul acestor crize economice si
financiare, de intensitate mai mica sau mai mare, restituirile au fost mai mari decat
depunerile la cele doua institutii. S-a reusit insa, sa se depaseasca consecintele acestor
crize fara sa fie afectat prestigiul si bunul renume, dobandite inca de la infiintare.
Intrarea Romaniei in primul razboi mondial, la 14 august 1916, a influentat puternic
intreaga viata sociala si economica a tarii. Activitatea Cassei de Depuneri, Consemnatiuni
si Economie a fost, la randul ei, puternic marcata de evenimente. Inca din primele zile ale
razboiului, institutia a trebuit sa faca fata unor cereri masive de restituiri. Dupa ocuparea
capitalei de catre armata germana, activitatea CDCE s-a scindat: o parte si-a continuat
activitatea la Bucuresti, alta a plecat la Iasi. La Bucuresti, trupele de ocupatie au confiscat
cea mai mare parte a numerarului disponibil al C.D.C.E. iar palatul
institutiei a fost rechizitionat pentru serviciile administratiei militare germane. Cu toate
greutatile inerente conditiilor de razboi activitatea C.D.C.E. a continuat.
Dupa razboi, in primii 10 ani, C.D.C.E., se implica tot mai mult in viata economica
a tarii, in special in domeniul industrial si monetar. Se pune in slujba statului in toate
marile acte promovate de acesta pentru rezolvarea problemelor aparute datorita razboiului.
Criza economica declansata in America in toamna anului 1929 molipseste rapid
Europa si se transforma in criza economica mondiala. Romania nu este scutita de efectele
crizei, intra in vartejul ei. Capitalurile straine fug din tara, preturile scad, fabricile si
uzinele isi inchid portile, se ingroasa somajul. Intr-un cuvant, se dezorganizeaza economia. 14
Bancile incep sa aiba porobleme, apar falimentele. Lipsa de lichiditati, de numerar, devine
o constanta. Sistemul bancar este bulverstat, nesiguranta pluteste printre bancheri si
clientii acestora iar viitorul se arata sumbru.
In aceasta atmosfera, are loc loc o profunda reforma a Cassei de Depuneri,
Consemnatiuni si Economie. Casa de Economie se desprinde, devine independenta si isi
schimba denumirea in Casa Generala de Economii. Afluenta mare de capitaluri de la
bancile particulare spre Casa Generala de Economii si introducerea unor noi servicii
bancare determina, la numai doi ani de la reorganizare, o noua transformare, nu numai a
numelui – Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale – dar si in ceea ce priveste
activitatea si rolul sau in economia romaneasca. Criza economica nu afecteaza operatiunile
C.D.C. si C.E.C., din contra, cunosc o si mai mare dezvoltare.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial (1939-1945), cele doua institutii sunt chemate
sa contribuie intr-o masura mult mai larga la mentinerea stabilitatii financiare a statului, in
acest sens, preluand unele atributii ale Bancii Nationale ale Romaniei.
Evenimentele politice si economice interne, produse in anii 1944-1948, determina
schimbari majore ale sistemului si aparatului bancar romanesc. In acest context, Casa de
Economii si Consemnatiuni, institutie formata din contopirea C.D.C. si C.E.C., in anul
1948, ramane, pana in anul 1990, singura banca de economii si unica institutie de credit cu
atributii legate de atragerea disponibilitatilor banesti ale populatiei.
Dupa 1990, prima incercare de extindere a serviciilor bancare si de pregatire a conditiilor
pentru obtinerea statutului de banca universala, a constituit-o adoptarea legii nr.66/1996,
prin care CEC devine societate bancara pe actiuni, cu actionar unic statul roman, avand
capitalul social subscris si varsat integral de 220 miliarde lei.
Urmare a numirii unui nou Consiliu de Administratie, in luna septembrie 2001, in
prezent, Casa de Economii si Consemnatiuni se afla angrenata intr-un vast si amplu proces
reformator.
15
TABEL CRONOLOGIC
1864, 28 iulie – Consiliul de Ministri aproba proiectul de lege referitor la “instituirea unei
casse de depozite si consignatii”, proiect prezentat de Nicolae Rosetti-Balanescu, ministru
de Finante ad-interim in guvernul Mihail Kogalniceanu (11 oct.1863-26 ian.1865);
1864, 14 noiembrie – Consiliul de Ministri aproba modificarile si amendamentele propuse
de Consiliul de Stat proiectului legii de infiintare a Casei de Depuneri si Consemnatiuni;
1864, 24 noiembrie – Domnitorul Alexandru Ioan Cuza sanctioneaza legea de infiintare a
Casei de Depuneri si Consemnatiuni. Decretul domnesc poarta contrasemnaturile lui
Mihail Kogalniceanu, Prim Ministru, Ludovic Steege, ministru de Finante si Nicolae
Cretulescu, ministru de Justitie;
1864, 1/13 decembrie – publicarea legii de infiintare a Casei de Depuneri si
Consemnatiuni in Monitorul Oficial nr.268;
1865, 1 ianuarie – Casa de Depuneri si Consemnatiuni isi incepe activitatea sub
conducerea lui Enric Winterhalder, fost director si secretar general al Ministerului
Finantelor. Comisia de Priveghere, organul de control si conducere, este formata din: Ion
Ghica, presedinte, Constantin Steriadi, Vasile Paapa, Scarlat Cretulescu si George Platon –
membrii;
1865, 9/21 ianuarie – prima sedinta a Comisiei de Priveghere;
1876 – modificarea legii de organizare a Casei de Depuneri si Consemnatiuni, promulgata
prin Inaltul Decret din 3 august 1876 si publicata in Monitorul Oficial nr.174 din 8 august
1876. Comisia de Priveghere se transforma in Consiliul de Administratie, organ de
conducere efectiva, format din 12 membri. Politica de plasamente este extinsa. Se introduc
operatiunile de lombard in locul imprumuturilor ipotecare, precum si dreptul comunelor,
judetelor si asezamintelor de binefacere de a contracta imprumuturi pe termen de 5 ani;
1877, 12 iunie – Este publicata legea de autorizare a emisiunii biletelor ipotecare in
valoare de 30 milioane lei, in vederea sustinerii financiare a razboiului de independenta
16
(1877-1878). Controlul emisiunii biletelor ipotecare si a tuturor operatiunilor au fost
incredintate Consiliului de Administratie al Casei de Depuneri si Consemnatiuni;
1880, 16 ianuarie si 28 octombrie – Publicarea in Monitorul Oficial nr.12 si 242 a
decretelor de infiintare a Casei de Economie, institutie anexa a Casei de Depuneri si
Consemnatiuni. Casa de Depuneri si Consemnatiuni isi schimba denumirea in Cassa de
Depuneri, Consemnatiuni si Economie;
1881, 1 ianuarie – isi incepe activitatea Casa de Economie, institutie autonoma financiara
dar aflata sub administrarea C.D.C.E.;
1895, 30 aprilie – Are loc reorganizarea administrativa a Casei de Depuneri,
Consemnatiuni si Economie ( au fost infiintate serviciile centrale – serviciul
secretariatului, serviciul depunerilor si consemnatiunilor, serviciul economiilor, casieria
centrala si serviciul exterior;
1897, 8 iunie – Se pune piatra fundamentala a Palatului Casei de Depuneri, Consemnatiuni
si Economie, in prezenta Regelui Carol I si a Reginei Elisabeta. Palatul este inaugurat in
anul 1900, prima sedinta a Consiliului de Administratie, in noul local, are loc la 15 iunie;
1899-1903, -se implica direct sau prin Banca Nationala in sprijinirea eforturilor statului de
depasire a crizei economice si a efectelor produse de aceasta;
1900, 27 ianuarie – In Monitorul Oficial nr.241 este publicata modificarea legii din 1876,
prin care este reglementata politica de plasamente si sunt stabilite conditiile la
imprumuturile ce vor fi acordate statului;
1900-1912, - administreaza Creditul Judetean si Comunal, institutie anexa a Casei de
Depuneri, Consemnatiuni si Economie. Incepe sa acorde imprumuturi pe termen lung
administratiilor fiscale, prin emiterea de obligatiuni la purtator, rambursabile prin anuitati
fixe;
1916 - 1918, - Dupa o perioada de neutralitate (1914-1916), Romania intra in primul
razboi mondial (1914-1918), fapt ce provoaca scindarea administratiei institutiei in doua
parti: una in teritoriul ocupat, la Bucuresti si a doua, la Iasi. Guvernul Ion I.C. Bratianu
decide evacuarea tezaurului Casei de Depuneri, Consemnatiuni si Economie, a Bancii
Nationale a Romaniei, precum si a valorilor apartinand celorlalte institutiuni publice si
17
private, la Iasi si, de aici, la Moscova, pe baza garantiilor date de guvernul rus si de marii
aliati ai Romaniei;
1919-1922, - Indeplineste politica monetara a statului roman in teritoriile reunite
(Basarabia, Bucovina si Transilvania) si participa intens la refacerea economica a
intreprinderilor din aceste tinuturi istorice;
1919-1941, - Subscrie la imprumuturi publice: Imprumuturi Unirii-1919, Imprumutul
pentru unificarea monetara-1920, Imprumutul de Inzestrare – 1934, Fondul Apararii
Nationale – 1939, Imprumutul de Reintregire - 1941;
1920-1928, - Finanteaza intens intreprinderile industriale in vederea refacerii utilajului
distrus de razboi, prin intermediul Bancii Nationale a Romaniei si a Societatii Nationale de
Credit Industrial;
1930, – Are loc reorganizarea Casei de Depuneri, Consemnatiuni si Economie prin
desprinderea Casei de Economie, care devine “institutie publica autonoma”, sub
denumirea de Casa Generala de Economii, persoana juridica, aflata sub autoritatea
Ministerului de Finante (Monitorul Oficial, partea a III-a, nr.64 din 6 septembrie 1930);
1932, 21 octombrie – Este publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr.247, modificarea
legii de organizare a Casei Generale de Economii. Se introduc operatiunile de conturi
curente, viramnete si cecuri postale in sfera activitatilor desfasurate. Casa Generala de
Economii isi schimba denumirea in Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale,
prescurtat C.E.C.;
1937, 24 martie – Aparitia Decretului-lege de modificare a legii Casei de Depuneri si
Consemnatiuni, publicat in Monitorul Oficial nr. 69, prin care s-a stipulat ca depunerile si
consemnarile judiciare si administrative vor fi efectuate obligatoriu la C.D.C.;
1938, - Adoptarea unui nou sistem de contabilitate la cele doua institutiii. Se introduce
mecanizarea contabila, unul din cele mai avansate siteme de contabilitate existent in
sistemul bancar romanesc;
1938, 1 noiembrie – prin Decretul-lege publicat in Monitorul Oficial nr.254 sunt aduse
schimbari in conducerea CDC, careia ii urmeaza si alcatuirea unui nou Consiliu de 18
Administratie. Prin aceste masuri se da un impuls tuturor operatiunilor si activitatilor
acesteia;
1942, 1 aprilie – Intra in vigoare legea pentru organizarea Cassei de Depuneri si
Consemnatiuni (Monitorul Oficial nr.78) in baza careia institutia a preluat toate conturile
curente pe care statul si institutiile de stat le aveau deschise la Banca Nationala a
Romaniei;
1942, - Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale preia atributii legate de executia de
casa a bugetului de stat, efectuand incasari si plati in contul acesteia;
1943, - Platile statului care depseau 200.000 lei se vor face obligatoriu prin virament in
contul de C.E.C. al beneficiarilor. Toate marile intreprinderi furnizoare ale statului si-au
deschis conturi curente la Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale;
1944, primavara – Pentru evitarea bombardamentelor, administratiile celor doua institutii
si structura operativa din Bucuresti se retrag in Oltenia. Activitatea si operatiunile nu sunt
intrerupte nici un moment din cauza acestui eveniment;
1947, 15 august – Este infaptuita reforma monetara. Depunerile la CEC au fost recalculate
la raportul 1:20.000 lei, sumele astfel recalculate fiind initial blocate, fara dobanda;
1948, 1 septembrie – Publicarea in Monitorul Oficial, partea I, nr.202, a Decretului nr.224
pentru infiintarea si organizarea Casei de Economii, Cecuri si Consemnatiuni, prescurtat
C.E.C. Patrimoniul noii institutii s-a format prin contopirea patrimoniilor Cassei de
Depuneri si Consemnatiuni si Casei Nationale de Economii si Cecuri Postale.
Institutiei i se incredinteaza primirea si pastrarea economiilor banesti ale populatiei din
intreaga tara;
1949, 7 octombrie – Prin Decretul nr.387 pentru organizarea, functionarea si administrarea
Casei de Economii si Consemnatiuni din Republica Populara Romana
(C.E.C.), publicat in Buletinul Oficial, nr.64, institutia isi schimba denumirea si i se
consacra organizarea pe baze socialiste a functionarii si administrarii sale;
1949-1989, - Este singura institutie bancara care a desfasurat actiuni de propaganda in
favoarea economisirii, ocupandu-se, in acelasi timp, si de educatia economica a populatiei
Romaniei;
1950-1970, - Dezvoltare fara precedent a serviciilor si produselor bancare oferite
populatiei (libretul de economii cu castiguri – 1953, obligatiunile CEC cu castiguri – 1954, 19
operatiile de acreditiv – 1954, libretul de economii cu dobanda si castiguri – 1961, libretul
de economii cu dobanda si castiguri in autoturisme – 1962, extinderea conturilor curente
personale din 1961, operatiuni de comision si mandat, etc.) dublate de o extindere la nivel
national a unitatilor operative;
1957, - Organizeaza “Saptamana Economiei”, actiune propagandistica de mare amploare,
desfasurata in fiecare an intre 24-30 noiembrie, menita sa popularizeze ideea economiei in
randurile populatiei;
1958, 19 august – Aparitia Decretului nr.371 privind organizarea si functionarea Casei de
Economii si Consemnatiuni a Republicii Populare Romane, publicat in Buletinul Oficial,
nr.32, prin care sunt aplicate noi masuri organizatorice pe linia consolidarii si dezvoltarii
institutiei;
1970-1985, - Acorda credite populatiei pentru cumpararea si construirea de locuinte
proprietate personala;
1990, - Dupa 1990 CEC isi extinde activitatea, intervenind activ pe piata financiar-bancara
atat prin acordarea de credite pe termen scurt, mediu si lung societatilor bancare, cat si
prin efectuarea de operatiuni cu titluri de stat, participand astfel la formarea si dezvoltarea
capitalului autohton;
1996, - Incepe procesul de reformare si modernizare a CEC, din punct de vedere juridic,
institutional si al serviciilor si produselor bancare. Apare legea nr.66 privind reorganizarea
CEC in societate bancara pe actiuni cu actionar unic statul roman, reprezentat de
Ministerul Finantelor.
2001, septembrie – Numirea unui nou Consiliu de Administratie – Constantin Teculescu,
presedinte, Vasile Soare, Petre Terzi, Ilie Ion – vicepresedinti, si ulterior Gheorghe Oana
- vicepresedinte, in anul 2003. Principala misiune a conducerii nou instalate - reluarea
procesului de modernizare, intrerupt in anul 1997, si revenirea la traditiile ce i-a permis
bancii sa castige, de-a lungul existentei sale, o excelenta reputatie in civilizatia
romaneasca.
20
2002, 21 noiembrie - In respectul fata de valorile istorice si culturale ale CEC, conducerea
bancii initiaza actiunii stiintifice si culturale al caror scop principal il reprezinta
promovarea traditiei istorice a Casei de Economii si Consemnatiuni. Lansarea lucrarii
academicianului Victor Slavescu, presedinte al Casei de Depuneri si Consemnatiuni intre
1942-1947, intitulata “Viata si opera economistului Enric Winterhalder”, lucrare dedicata
primului conducator al institutiei ce reprezinta debutul politicii cultural-istorice a
conducerii CEC. In paralel, este vernisata o expozitie aniversara cu obiecte de patrimoniu
CEC si lansata medalia aniversara “CEC 1864-2002”;
2003, 12 iunie - Deschiderea oficiala a Expozitiei Permanente cu obiecte de Patrimoniu
CEC (Muzeul CEC) si lansarea plicului postal CEC cu timbru imprimat Alexandru Ioan
Cuza, actiuni realizate cu ocazia implinirii a 130 de ani de la disparitia fondatorului CEC –
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza;
2003, 24 noiembrie - Este lansata, la Palatul CEC, una dintre cele mai mari si inedite
lucrari ale academicianului Victor Slavescu – “Finantele Romaniei sub Cuza-Voda”;
2004, 25 martie – Are loc deschiderea festivitatilor anului aniversar “140”, prin lansarea
oficiala a cartii postale aniversare “CEC 1864-2004, 140 de ani de existenta” si montarea
placii comemorative purtand mesajul domnului Presedinte Constantin Teculescu – “Casa
de Economii si Consemnatiuni este mai mult decit o banca este un simbol national”
2004, 16 august - Domnul Enache Jiru este numit presedinte al bancii, in vederea
accelerarii proceselor de modernizare si privatizare ale Casei de Economii si
Consemnatiuni.
SISTEM INFORMATIC PENTRU C.E.C.
Funcţionarea oricărui mecanism economico-financiar este condiţionată de existenţa
unui sistem bancar care să susţină, prin ansamblul fluxurilor financiare, dinamica
activităţilor dintr-un anumit spaţiu economic. Casa de Economii şi Consemnaţiuni, prin
întreaga activitate pe care o desfăşoară, deţine încă o poziţie bine conturată în cadrul
sistemului financiar-bancar românesc. Astfel, Casa de Economii şi Consemnaţiuni deţine
un rol esenţial în raporturile financiare cu populaţia, fiind principala instituţie care acordă
credite populaţiei şi lacare aceasta îşi păstrează economiile băneşti. C.E.C. este de fapt o 21
“bancă populară”. De asemenea, C.E.C. desfăşoară o activitate bancară şi pentru unele
organizaţii economice şi sociale care nu au conturi deschise la alte bănci, ca efect al
legislaţiei în vigoare.
Activitatea de creditare desfăşurată de către unităţile C.E.C. constă în acordarea şi
urmărirea rambursării creditelor pentru construirea şi cumpărarea de locuinţe proprietate
personală sau bunuri de folosinţă îndelungată.
C.E.C. a acordat populaţiei în principal două categorii de credite, în funcţie de
fondurile utilizate:
- din fondurile atrase de C.E.C. s-au acordat credite pentru construirea sau completarea
avansului minim necesar contractării sau cumpărării de locuinţă proprietate personală;
- din fondurile puse la dispoziţie de către stat se acordă credite pentru aceeaşi destinaţie,
dar cu dobândă foarte mică, acoperirea procentului până la valoarea normală
realizându-se compensat de către C.E.C.
Această activitate se desfăşoară numai în cadrul sucursalelor şi filialelor C.E.C.
Sistemul informatic al C.E.C. este conceput astfel încât să urmărească fidel, sub
toate aspectele evoluţia sistemului obiect – Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pe de o
parte, şi propriei dezvoltări în cadrul sistemului informaţional al C.E.C., pe de altă parte.
Datorită modificărilor ce au loc în dimensiunile şi natura subsistemelor sale fizice, precum
şi în cadrul activităţilor sale, sistemul informatic al C.E.C. este, prin definiţie, un sistem
evolutiv. Deci acest sistem nu este proiectat în mod rigid, o dată pentru totdeauna.
În acelaşi timp, pornind de la situaţia existentă, SICEC este conceput astfel încât să
cuprindă o arie cât mai largă din sistemul informaţional al C.E.C. Altfel spus, el este
realizat în ideea acoperirii nivelului maxim posibil de informatizare.
Caracterul distribuit al SICEC rezultă şi din faptul că este alcătuit din următoarele
elemente structurale:
- Sistemul informatic central al C.E.C., aferent Centralei C.E.C. ca nivel superior de
conducere;
- Sisteme informatice ale sucursalelor şi filialelor C.E.C.;
- Sisteme informatice aferente agenţiilor C.E.C.22
Sistemul informatic central are ca problematică domeniile fizice proprii (materiale
şi activităţi) ale Centralei C.E.C., precum şi sarcinile ce îi revin acesteia, în calitate de
organ central coordonator.
În ceea ce priveşte sistemele informatice ale sucursalelor şi filialelor C.E.C., acestea
sunt concepute astfel încât fiecare în parte să asigure cerinţele informaţionale ale Centralei
C.E.C., în paralel cu satisfacerea propriei necesităţi de informaţii.
În aceeaşi ipostază se situează şi sistemele informatice ale agenşiilor C.E.C. faţă de
sucursalele sau filialele C.E.C. de care aparţin.
Flexibilitatea SICEC rezultă implicit şi din concepţia de structurare şi perfecţionare
a acestuia.
Întrucât din punct de vedere conceptual şi funcţional SICEC reprezintă un sistem
modularizat, există posibilitatea reală de a se implementa noi funcţii noi ale acestuia care,
cu un efort minim, să permită satisfacerea unor viitoare cerinţe informaţionale.
În continuare se prezintă modelarea sistemului informatic al C.E.C. folosind
instrumente şi tehnici ale metodei de proiectare UML.
BAZA LEGALA A ACTIVITATII DE CREDITARE
Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A., societate bancara pe actiuni, isi
organizeaza intreaga activitate de creditare a persoanelor fizice in conformitate cu regulile
unei practici bancare prudentiale si cu reglementarile legale in vigoare.
Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. vine in sprijinul persoanelor fizice
prin acordarea de credite pentru cumpararea, construirea, modernizarea locuintelor, pentru
cumpararea de bunuri de folosinta indelungata, etc.
23
In activitatea de creditare a persoanelor fizice, se vor respecta intocmai prevederile
prezentei norme de creditare, ale reglementarilor emise de Banca Nationala a Romaniei in
domeniu, precum si din alte reglementari legale in vigoare din care enumeram:
- Legea nr.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni din
Romania in societate bancara pe actiuni, republicata in M.O. nr.28 din 26 ianuarie
1999, cu modificarile ulterioare;
- H.G.R. nr.888/1996 pentru aprobarea statutului Casei de Economii si
Consemnatiuni, publicata in M.O. nr.255 din 22 octombrie 1996;
- Legea bancara nr.58/1998, publicata in M.O. nr.121 din 23 martie 1998, cu
modificarile si completarile ulterioare;
- Normele B.N.R. nr.8/1999 privind limitarea riscului de credit al bancilor, publicate
in M.O. nr.245 din 1 iunie 1999, cu modificarile ulterioare;
- Regulamentul B.N.R. nr.1/1999 privind organizarea si functionarea la Banca
Nationala a Romaniei a Centralei Riscurilor Bancare, publicat in M.O. nr.614 din 16
decembrie 1999;
- Normele B.N.R. nr.7/1998 privind evidentierea in contabilitatea bancilor a
creditelor si dobanzilor aferente contractelor de credit investite cu formula
executorie, precum si a bunurilor mobile si imobile, dobandite ca urmare a
executarii silite a creantelor, publicate in M.O. nr.425 din 11 noiembrie 1998;
- Regulamentul B.N.R. nr.2/2000 privind clasificarea creditelor si plasamentelor,
precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de
credit, publicat in M.O. nr.316 din 7 iulie 2000.
- Norme metedelogice nr.2/2000 pentru aplicarea regulamentului B.N.R. nr.2/2000
privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea
si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, publicate in M.O. nr.316 din 7
iulie 2000.
24
- Ordinul M.F.P. si B.N.R. nr.1418/344/1997 privind aprobarea Planului de conturi
pentru societatile bancare si a normelor metodologice de utilizare a acestuia,
publicat in M.O. nr.212 bis din 27 august 1997, cu modificarile si completarile
ulterioare;
- Circulara B.N.R. nr.2/2001 privind reflectarea unor operatiuni in contabilitate si
intocmirea unor situatii financiar-contabile de catre banci, publicata in M.O. nr.95
bis din 23 februarie 2001;
- Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr.7/1996, publicata in M.O. nr.61 din
26 martie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Ordinul M.J. nr.2371/C/1997 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si
functionare a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor, publicat in M.O. nr.84
din 23 februarie 1998;
- Legea nr.99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice,
publicata in M.O. nr.236 din 27 mai 1996;
- H.G.R. nr.802 privind adoptarea Regulamentului pentru organizarea si functionarea
Arhivei Electronice de Garantii Reale Mobiliare, publicata in M.O. nr.499 din 15
octombrie 1999;
- O.G.R. nr.89/2000 privind unele masuri pentru autorizarea operatorilor si efectuarea
inscrierilor in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, publicata in M.O.
nr.423 din 1 septembrie 2000;
- Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata in M.O. nr.20 din 20 ianuarie 2000, cu
modificarile si completarile ulterioare;
- Legea nr.50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele
masuri pentru realizarea locuintelor, republicata in M.O. nr.3 din 13 ianuarie 1997,
cu modificarile si completarile ulterioare;
- Alte prevederi stipulate de reglementarile in vigoare in materie de credite.
-25
DEFINITII SI TERMENI DE REFERINTA IN ACTIVITATEA DE
CREDITARE
Termenii si expresiile de mai jos au semnificatiile reglementate prin Legea bancara
nr.58/1998, cu modificarile si completarile ulterioare si prin Normele B.N.R. nr.8/1999
privind limitarea riscului de credit al bancilor, cu modificarile ulterioare, dupa cum
urmeaza:
a) banca – persoana juridical autorizata sa desfasoare, in principal, activitati de
atragere de depozite si de acordare de credite in nume si cont propriu;
b) credit – orice angajament de plata a unei sume de bani in schimbul dreptului la
rambursarea sumei platite, precum si la plata unei dobanzi sau a altor cheltuieli
legate de aceasta suma sau orice prelungire a scadentei unei datorii si orice
angajament de achizitionare a unui titlu care incorporeaza o creanta sau a altui drept
la plata unei sume de bani;
c) documentatie de credit – documentatia care sta la baza unei conventii intervenite
intre o banca si o alta persoana pentru acordarea unei credit si cuprinde cel putin:
- situatii financiare curente ale solicitantului de credit si ale oricarui garant al
acestuia, inclusive proiectia fluxurilor financiare pentru perioada de rambursare a
creditului si de plata a dobanzilor;
- o descriere a modalitatilor de garantare pentru plata integrala a datoriei si, dupa caz,
o evaluare a bunurilor care fac obiectul garantie;
- o descriere a conditiilor creditului, cuprinzand valoarea creditului, rata dobanzii,
schema de rambursare si obiectivul debitorului sau scopul pentru care a solicitat
creditul;
- semnatura fiecarei personae care a autorizat creditul in numele bancii;
26
d) actionar semnificativ – persoana fizica sau juridical ori grupul de personae fizice
sau juridice care actioneaza impreuna si care detin direct sau indirect o participatie
de cel putin 5% din capitalul social al unei societati sau din drepturile de vot ori o
participatie care permite exercitarea unei influente semnificative asupra gestiunii si
politicii de afaceri a acesteia;
e) grup de personae care actioneaza impreuna – doua sau mai multe personae care
au incheiat un accord, in cederea obtinerii sau exercitarii drepturilor de vot, pentru a
infaptui o politica comuna fata de societate. Se considera existenta unui acord:
- intre soti, rude si afini pana la gradul al doilea inclusive, precum si intre acestia si
societatile aflate sub controlul efectiv al acestora;
- intre o societate, presedintele consiliului de administratie si administratorii acesteia;
- intre o societate si societatile asupra carora ea detime direct sau indirect putere
efectiva de control;
- intre societati aflate sub controlul efectiv al aceleiasi sau acelorasi persoane’
f) control efectiv al unei personae asupra unei societati – situatiile in care persoana
fizica sau juridical:
- detine cel putin 50% din drepturile de vot intr-o societate;
- are dreptul de a numi sau de a inlocui majoritatea membrilor consiliului de
administratie al unei societati;
- poate decide sau influenta asupra gestiunii si politicii de afaceri a unei societati;
g) familie – sotii, rudele si afinii de gradul intai;
h) personal propriu – salariatii angajati cu contract individual de munca, cu exceptia
conducatorilor bancii;
i) conducatorii bancii – persoanele, cel putin doua, care, potrivit actelor constitutive
si/sau hotararii organelor statutare ale bancii, sunt imputernicite sa conducta sis a
coordoneze activitatea zilnica a acesteia si sunt investite cu competenta de a angaja
raspunderea bancii. Acestia sunt presedintele si vicepresedintele/vicepresedintii
consiliului de administratie, in cazul bancilor, personae juridice romane, si directorii 27
imputerniciti sa angajeze legal in Romania banca straina autorizata sa functioneze
pe teritoriul Romaniei, printr-o sucursala;
j) expunere – orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor, indiferent
daca este efectiv sau potential, evidentiat in bilantul contabil sau in afara bilantului,
incluzand, fara a se limita la acestea:
- credite;
- efecte de comert scontate;
- investitii in actiuni si alte valori mobiliare;
- efecte de comert avalizate;
- garantii emise;
- acreditive deschise sau confirmate;
k) expunere mare – expunerea neta fata de un singur debitor, a carei valoare reprezinta
cel putin 10% din fondurile proprii ale bancii;
l) expunere neta – expunerea neta din active bilantiere si din elemente in afara
bilantului;
m) un singur debitor – orice persoana sau grup de persoane fizice si/sau juridice fata de
care banca are o expunere si care sunt legate economic intre ele in sensul ca:
- una dintre persoane exercita asupra celorlalte, direct sau indirect, putere de control;
- nivelul cumulat al imprumuturilor acordate reprezinta un singur risc de credit pentru
banca, intrucat persoanele sunt legate intr-o asemenea masura incat, daca unele dintre
ele vor intampina dificultati de rambursare, alta sau celelalte vor intampina dificultati
similare. In cazul acestor persoane se vor lua in considerare, fara a fi limitative,
urmatoarele situatii:
- sunt filialele aceleiasi persoane;
- au aceeasi conducere;28
- garantii incrucisate;
- interdependenta comerciala directa, care nu poate fi substituita intr-un termen
scurt;
- sunt membrii aceleiasi familii.
PRINCIPII SI CONDITII GENERALE DE CREDITARE
In conditiile prevazute de prezenta norma de creditare, Casa de Economii si
Consemnatiuni C.E.C. S.A. poate acorda credite persoanelor fizice majore, de cetatenie
romana, cu domiciliul in Romania, denumite in continuare “clienti”.
Clientii pot fi reprezentati in relatia cu Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C.
S.A. si de persoane mandatare in acest scop prin procura autentificata de notarul public.
Creditele se acorda prin unitatile teritoriale ale Casei de Economii si Consemnatiuni
C.E.C. S.A., denumite in continuare “C.E.C.”
Decizia de acordare a creditelor va fi luata de catre C.E.C. numai daca potentialii
clienti prezinta credibilitate pentru rambursarea acestora si plata dobanzilor aferente. In
acest scop, la analiza, aprobarea si acordarea creditelor se va avea in vedere influenta
factorilor externi si se va urmari ca toate operatiunile de credit si de garantie sa fie
consemnate in documente contractuale din care sa rezulte cu claritate toate conditiile
respectivelor tranzactii, dupa cum urmeaza:
a) destinatia creditului
b) durata de creditare
c) garantiile creditului
d) rata dobanzii si nivelul comisioanelor’
e) conditiile de rambursare a creditului si de plata a dobanzilor;
29
f) clauze privind asigurarea bunurilor mobile si imobile admise in garantie/dobandite cu
credit;
g) conditii de exigibilitate anticipata a creditului;
h) orice alte clauze de natura sa asigure o derulare corespunzatoare a raportului de
creditare.
C.E.C. are obligatia sa analizeze si sa verifice, iar clientul sa puna la dispozitie,
toate documentele din care sa rezulte indeplinirea conditiilor de acordare a creditelor.
Activitatea de creditare a clientilor de catre C.E.C. se bazeaza, in primul rand, pe
identificarea si evaluarea cat mai exacta a veniturilor nete realizate, ca sursa de rambursare
a creditului si de plata a dobanzilor.
Indiferent de suma sau durata de creditare, creditele se acorda pentru destinatia
stabilita prin contractele de credit. Utilizarea creditului aprobat pentru o alta destinatie
decat cea prevazuta in contractul de credit da dreptul C.E.C. sa rezilieze unilateral
contractul de credit.
In derularea procesului de creditare a clientilor, C.E.C. percepe dobanzi, taxe,
comisioane si penalitati.
Creditele trebuie sa fie garantate cu garantii reale si/sau cu garantii personale.
C.E.C. are dreptul sa verifice la clientii sai existenta permanenta si integritatea garantiilor
asiguratorii, pe intreaga durata de creditare prevazuta in contractele de credit, pana la
achitarea integrala a obligatiilor ce decurg din contractul de credite.
Contractele de credit, precum si garantiile reale si/sau personale constituite in
scopul garantarii creditelor constituie titluri executorii.
Creditele nerambursate si dobanzile neplatite la scadentele prevazute in contractele
de credit se inregistreaza in conturi bilantiere, fiind considerate credite restante si,
respectiv, dobanzi restante.
Creditele si dobanzile pentru care s-a solicitat investirea cu formula executorie a
contractelor de credit, a contractelor de garantie sau a hotararilor judecatoresti definitive 30
ce dispun asupra contractelor de credit, precum si asupra contractelor de garantie, daca
este cazul, se inregistreaza in conturi bilantiere separate de credite indoielnice si, repectiv,
dobanzi indoilnice.
Creditele si dobanzile aferente se urmaresc in continuare si se inregistreaza in
conturi in afara bilantului, in urmatoarele situatii:
a) cel putin una dintre sumele respective inregistreaza un serviciu al datoriei mai mare
de 360 de zile;
b) s-a investit cu formula executorie:
- contractul de credit, precum si contractele de garantie, daca este cazul;
- hotararea judecatoareasca definitiva ce dispune asupra contractului de credit,
precum si asupra contractelor de garantie, daca este cazul;
c) s-a declansat procedura de executare silita a patrimoniului in cazul persoanelor
fizice.
C.E.C.are dreptul sa realizeze unilateral contractul de credit, sa intrerupa creditarea,
sa retraga creditul acordat si sa procedeze la executarea silita a bunului creditat si a
garantiei constituite, in situatia nerespectarii de catre client a oricarei obligatii asumate
prin contractul de credit.
Intre incasarea ratelor de credit si a dobanzilor, prioritate are incasarea dobanzilor.
Creditele se acorda la cererea clientilor, daca indeplinesc cel putin urmatoarele
conditii:
a) sa aiba cont curent deschis la C.E.C. din care sa se efectueze tragerile din credit si
rambursarea acestuia, precum si achitarea dobanzilor si a altor datorii legate de creditul
respectiv;
b) sa aiba domiciliul in judetul in care functioneaza unitatea C.E.C. care acorda creditul.
Pentru clientii domiciliati in municipiul Bucuresti si in judetul Ilfov, creditele se vor
acorda de catre unitatile teritoriale ale Sucursalei Municipiului Bucuresti. In cazul in
care un client are domiciliul intr-un judet/Municipiul Bucuresti si locul de munca si 31
resedinta in alt judet/Municipiul Bucuresti, creditul se poate acorda, la cererea
clientului, de catre o unitate teritoriala C.E.C. din judetul pe raza caruia se afla locul de
munca si resedinta/din Municipiul Bucuresti. In situatia in care un client isi schimba
domiciliul, dosarul de credit se poate transfera, la cererea clientului, la o unitate
teritoriala C.E.C. din judetul pe raza caruia se afla noul domiciliu/din Municipiul
Bucuresti, iar transferul dosarului se va comunica Directiei Operatiuni Bancare in lei si
valuta, in scopul modificarii plafoanelor repartizate.
c) creditul solicitat sa se incadreze in categoriile de credite acordate de C.E.C. clientilor
persoane fizice;
d) sa puna la dispozitia C.E.C. toate informatiile si documentele solicitate;
e) sa faca dovada aportului propriu (sa constituie si sa utilizeze surse proprii de finantare),
dupa caz;
f) sa faca dovada ca pot sustine rambursarea creditului si plata dobanzilor din veniturile
realizate, urmarindu-se indeplinirea conditiei conform careia valoarea ratei totale lunare
de achitat sa nu depaseasca ½ din veniturile nete lunare realizate de client si de
sotul/sotia acestuia;
g) sa prezinte garantiile solicitate de C.E.C.;
h) valoarea ratei lunare de achitat sa nu depaseasca ½ din veniturile nete lunare realizate
realizate de giranti (in cazul in care se solicita prezentarea girantilor);
i) clientul, sotul/sotia clientului si girantii acestuia sa nu inregistreze, la data solicitarii
creditului, obligatii neachitate la scadenta fata de Casa de Economii si Consemnatiuni
C.E.C. S.A. si/sau fata de alte banci si nici datorii restante sau debite catre terti.
Persoanele fizice aflate in relatii speciale cu banca, personalul propriu, precum si
familiile acestuia pot beneficia de credite in conditiile Normelor B.N.R. nr.8/1999 privind
limitarea riscului de credit al bancilor, cu modificarile ulterioare si ale prezentei norme de
creditare.
CATEGORII DE CREDITE, DURATA DE CREDITARE32
SI NIVELUL CREDITULUI.
DOCUMENTATIA NECESARA APROBARII CREDITELOR
Conform Legii bancare nr.58/1998, cu modificarile si completarile ulterioare,
C.E.C. acorda clientilor urmatoarele categorii de credite:
a) credite pe termen scurt, a caror durata de rambursare nu depaseste 12 luni;
b) credite pe termen mediu, a caror durata de rambursare este cuprinsa intre 1 si 5 ani;
c) credite pe termen lung, a caror durata de rambursare depaseste 5 ani.
In functie de destinatie, creditele acordate clientilor pot fi:
a) credite pentru cumpararea de locuinte si/sau de terenuri in intravilan – in aceasta
categorie se incadreaza si creditele punte, acordate unui client proprietar al unei
locuinte, care solicita o finantare temporara in scopul achizitionarii altei locuinte,
procedand apoi la vanzarea celei detinute, cu sumele astfel obtinute rambursandu-se
integral creditul. Creditele se pot acorda pe termen scurt, mediu si lung, durata
maxima de creditare fiind de 20 de ani. Pentru creditele punte durata maxima de
creditare este de 6 luni
b) credite pentru construirea de locuinte – in acesta categorie se incadreaza si creditele
pentru terminarea, reconstruirea, modificarea sau extinderea locuintelor aflate in
proprietatea clientilor, precum si credite pentru cumpararea locuintelor neterminate
si a terenului afferent, daca este cazul, si care urmeaza a fi terminate
cu credit. Creditele se pot acorda pe termen scurt, mediu si lung, durata maxima
de creditare fiind de 20 de ani.
c) credite pentru modernizarea, consolidarea sau repararea locuintelor aflate in
proprietatea clientilor, pein antrepenori autorizati sau in regie proprie. Creditele se
pot acorda pe termen scurt si mediu.
d) credite pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata – de la personae
juridice care au ca obiect de activitate comercializarea acestora. In aceasta categorie 33
se include si creditele pentru cumpararea de autoturisme din productia interne si din
import, de la personae fizice si juridice. Creditele se pot acorda pe termen scurt si
mediu, durata maxima de creditare fiind de 5 ani in cazul creditelor pentru
cumpararea de autoturisme si de 3 ani in cazul creditelor pentru cumpararea de alte
bunuri de folosinta indelungata.
e) credite pentru nevoi personale – care se pot acorda pe termen scurt si mediu, durata
maxima de creditare fiind de 3 ani.
Durata de creditare se stabileste prin contractul de credit, in functie de destinatia
creditului solicitat si de posibilitatile financiare ale clientului de rambursare a creditului si
de plata a dobanzilor aferente.
Durata de creditare incepe de la data stabilita prin contract pentru punerea creditului
la dispozitia clientului, pana la data prevazuta prin contract pentru rambursarea ultimei
rate de credit.
In cadrul duratei de creditare se cuprind:
a) perioada de tragere, care incepe de la data stabilita prin contract pentru punerea
creditului la dispozitia clientului, pana la angajarea integrala a creditului;
b) perioada de utilizare integrala, care incepe de la data angajarii integrale a
creditului, pana la data rambursarii primei rate de credit;
c) perioada de rambursare, care incepe de la data stabilita prin contract pentru
rambursarea primei rate de credit, pana la data prevazuta prin contract pentru
rambursarea ultimei rate de credit;
d) perioada de intarziere, care cuprinde intervalul de timp de la scadenta unei rate
de credit, pana la recuperarea integrala a acesteia, inclusive prin executarea silita.
Nivelul creditului ce poate fi acordat se stabileste in functie de necesarul de
creditare si de posibilitatile financiare ale clientului de rambursare a creditului si de plata a
dobanzilor aferente.
34
Necesarul de creditare este determinat ca diferenta intre valoarea evidentiata in
documentele din care rezulta destinatia creditului solocitat (prêt, cheltuieli) si aportul
propriu al clientului.
Aportul propriu al clientului consta fie in lichiditati inregistrate in contul current, fie
in realizarea efectiva a unei parti din investitia respective.
Pentru obtinerea creditului, clientii trebuie sa prezinte, dupa caz urmatoarele
documente:
a) cererea de credit;
b) adeverinte sau alte documente din care rezulta veniturile nete lunare realizate de
client, de sotul/sotia clientului si de giranti;
c) actele de identitate ale clientului, sotului/sotiei clientului si girantilor, in copie
Xerox;
d) actele de proprietate asupra bunurilor propuse a fi aduse in garantia creditului, in
copie Xerox;
e) acordul de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare;
f) documente din care sa rezulte destinatia creditului solicitat, acordul de vointa al
partilor si modul de derulare a operatiunilor economico-financiare;
g) documente din care rezulta aportul propriu;
h) declaratia din care rezulta ca la data solicitarii creditului, clientul, sotul/satia
clientului si girantii acestuia nu inregistreaza obligatii neachitate la scadenta fata de
Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. si/sau fata de alte banci si nici
datorii restante sau debite catre terti, precum si tipurile de instrumente de
economisire emise de Csa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. si/sau
de alte banci pe care le detin;
i) documentatia tehnico-economica necesara pentru construirea, modernizarea,
consolidarea si repararea de locuinte proprietate personala, in copie Xerox;
j) alte documente ce se vor solicita clientilor in masura in care se considera necesare
pentru analiza incadrarii in conditiile de acordare a creditelor si pentru respectarea
reglementarilor legale in vigoare.35
NIVELUL CREDITULUI
Nivelul creditului ce poate fi acordat se stabileste in functie de necesarul de
creditare si de posibilitatile financiare ale clientului privind rambursarea creditului si plata
dobanzilor aferente.
Necesarul de creditare este determinat ca diferenta intre valoarea evidentiata in
documentele din care rezulta destinatia creditului solicitat (prêt, cheltuieli) si aportul
propriu al clientului.
In cazul creditelor punte, nivelul creditului determinat potrivit celor de mai sus nu
va depasi valoarea locuintei care urmeaza a fi vanduta, aflata in proprietatea clientului si a
terenului efferent, daca este cazul. Valoarea repectiva se stabileste prin operatiunea de
eveluare efectuata conform prezentelor proceduri de creditare.
In cazul creditelor pentru nevoi personale nu se constituie aport propriu, iar nivelul
creditului se va determina in functie de veniturile nete lunare ale clientului si sotului/sotiei
clientului.
Valoarea unui credit pentru nevoi personale nu poate depasi echivalentul in lei a
1000 euro, iar in cazul creditelor pentru terenuri, aceasta nu poate depasi echivalentul in
lei a 10.000 euro, la cursul leu-euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei prin lista
cursurilor pietei valutare, valabila in ultima zi a lunii precedente aprobarii creditului.
In cazul creditelor pentru constituirea avansului necesar cumpararii sau construirii de
locuinte prin A.N.L. nu se solicita aport propriu. Nivelul creditului nu va depasi
valoarea avansului evidentiata in documentele din care rezulta destinatia creditului si se va
determina in functie de veniturile nete sot/sotie.
Aportul propriu al clientului consta fie in lichiditati inregistrate in contul current
deschis la C.E.C., fie in realizarea efectiva a unei perti din investitia care urmeaza a fi
creditata.
36
Clientul va depune aportul propriu in contul current deschis la C.E.C. sau va face
dovada existentei acestuia prin prezentarea documentelor din care rezulta suma achitata
(factura proforma, factura fiscala, chitanta, accord/precontract sau contract incheiat intre
comparator si vanzator, deviz achitat al lucrarilor effectuate in valori actualizate, etc, dupa
caz).
In situatia in care aportul propriu consta in disponibilul existent in contul current al
clientului, dosarul de credit se completeaza cu o copie a extrasului de cont. Clientul
depune aportul propriu in contul current, inainte de4 intocmirea contractului de credit de
catre consiliserul de credite.
Valoarea minima a aportului propriu va fi de 10% din valoarea evidentiata in
documentele din care rezulta destinatia creditului solicitat.
GARANTIILE CREDITELOR
In conformitate cu prevederiule Legii bancare nr.58/1998, cu modificarile si
completarile ulterioare, “la acordarea creditelor, bancile urmaresc ca solicitantii sa prezinte
credibilitate pentru rambursdarea acestora la scadenta. In acest scop, bancile cer
solicitantilor garantarea creditelor in conditiile stabilite prin normele lor de creditare.”
Pentru asigurarea executarii obligatiilor contractuale de rambursare a creditelor si de
plata a dobanzilor, C.E.C. va solicita clientilor garantii corespunzatoare.
Tipurile de garantii personale si reale admise de C.E.C., pentru creditele pe care le acorda
clientilor sunt:
a) garantii personale:
- cautiunea (fidejusiunea);
- asigurarea de risc financiar (asigurarea impotriva riscului de nerambursare a ratelor
de credit si de neplata dobanzilor)
b) garantii reale:
37
- ipoteca conventionala;
- garantia reala mobiliara sub forma gajului cu sau fara deposedare asupra:
- bunurilor mobile
- titlurilor de valoare
- depozitelor colaterale
- etc
Consilierul de credite va decide modalitatea de garantare a creditelor, in functie de
situatia existenta in fiecare caz in parte.
Garantiile constituite trebuie sa asigure recuperarea integrala a creditului
nerambursat, precum si a dobanzilor neachitate de catre client.
Pentru asigurarea rambursarii creditelor, platii dobanzii aferente si a celorlalte
obligatii rezultate din contractul de credit, C.E.C. poate solicita prezentarea girantilor
(fidejusorilor) care sa garanteze solidar cu clientul.
Consilierul de credite va decide, pentru fiecare caz in parte, aplicand permanent
prudenta bancara ca principiu fundamental ce caracterizeaza activitatea Casei de Economii
si Consemnatiuni C.E.C. S.A., prezentarea sau nu a girantilor.
Solicitarea girantilor nu exclude necesitatea constituirii altor garantii de natura celor
mentionate in prezenta norma de creditare.
Pentru garantarea creditelor, Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. poate
incheia, la nivel central, contracte de asigurare cu societati de asigurare-reasigurare
agreate, avand ca obiect asigurarea de risc financiar (asigurarea impotriva riscului de
nerambursare, a ratelor de credit si de neplata dobanzilor).
In contractul de asigurare se inscriu clause ce se negociaza cu reprezentantii
societatii de asigurare-reasigurare, din care sa rezulte clar toti termenii si toate conditiile
respectivelor tranzactii care sa duca la diminuarea riscului in activitatea de creditare.
Pentru garantarea creditelor, C.E.C. admite urmatoarele garantii reale:
a) ipoteca conventionala de rangul I constituita asupra locuintelor si/sau terenurilor.
C.E.C. poate accepta si ipoteca de rangul II, cu conditia ca ipoteca de rangul I sa fie 38
constituita tot in favoarea Case de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A., iar
valoarea bunui imobil respective sa fie suficienta pentru a acoperi ambele obligatii;
b) garantia reala mobiliara cu deposedare si garantia reala mobiliara fara deposedare,
care au primul rang de prioritate, constituite asupra bunurilor mobile;
c) garantia reala mobiliara cu deposedare asupra depozitelor colaterale, care are primul
rang de prioritate.
Dupa schitarea integrala a creditului, dobanzilor aferente, comisioanelor si celorlalte
obligatii ce decurg din contractul de credit, bunurile afectate garantiei vor fie liberate de
sub garantie, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.
La cererea clientului, garantia initial constituita poate fi stinsa cu conditia ca aceasta
sa fie inlocuita in prealabil cu alta garantie prevazuta de prezenta norma de creditare.
ANALIZA CERERII DE CREDIT
In procesul de analiza a cererilor de credit, consilierul de credite va urmari
respectarea principiilor generale de creditare si indeplinirea conditiilor specifice fiecarei
categorii de credite.
Analiza documentatiei presupune,in principal,parcurgerea de catre cosilierul de
credite a urmatoarelor faze :
a)stabilirea calitatii clientului ,pe baza documentelor depuse:
b)incadrarea solicitarii in criteriile si conditiile specifice categoriei de credit ,in
functie de destinatia ce urmeaza a fi data clientului ;
c)determinarea capacitatii clientului de rambursare a creditului si de plata a
dobanzilor
d)cosultarea bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare ,in cazul clientilor pentru
care se solicita informatii de risc bancar ;
39
e)determinarea si evaluarea garantiilor.
Pe baza documentatiei si a rezultatelor analizei efectuate ,consilierul de credite
intocmeste prin programul informatic si semneaza formularul tip Scoring de stabilire a
bonitatii clientului(Anexa nr.1a) ,prin care se incadreaza clientul intr-una din urmatoarele
categorii de risc:
a) categoria A – risc minim;
b) categoria B – risc redus;
c) categoria C – risc mediu;
d) categoria D – risc mare;
e) categoria E – risc foarte mare.
In scopul diminuarii riscului de credit,persoana desemnata de conducerea C.E.C,de
regula din cadrul biroului(compartimentului)risc de credit si recuperare,verifica
documentatia prezentata de client si incadrarea corecta a acestuia in categoria de risc
corespunzatoare punctajului obtinut,dupa care semneaza formularul tip Scring.
Pentru clientii care realizeaza un punctaj ce ii incadreaza in categoriile D,E nu se
pune problema acordarii de credite.In aceste cazuri,documentele depuse de client vor fi
restituie cu mentiunea ca nu I se poate solutiona favorabil cererea de credit,fara a se
comunica motivul respingerii cererii de credit.O copie xerox a documentelor respective se
va pastra de catre C.E.C.Pentru restul clientilor,respective categoriile A,B,si C,punctajul
obtinut constituie un prim element,darn u singurul,in luarea deciziei de creditare.
Limitele de incadrare a punctajului si criteriile care stau la baza acestuia pot fi
modificate in functie de politica de administrare a riscului adoptata in anumite perioade de
Comitetul de Directie al Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A.
Criteriile care stau la baza punctajului sunt:
a)capacitatea de plata a ratei de credit si a dobanzii lunare;
b)ramura in care isi desfasoara activitatea clientul;
c)ocupatia actuala;
d)stabilitatea actualului loc de munca;
e)varsta clientului;40
f)situatia familiala a clientului;
g)situatia locativa a clientului;
h)garantiile propuse;
i)relatia cu bancile.
Formularul tip Scoring este strict confidential si, in consecinta, nu se transmite
clientului punctajul obtinut si nici faptul ca se intocmeste un astfel de punctaj.
Informatiile inscrise in documentatia prezentata de catre clientii incadrati in
categoriile A,B si C de risc,cu privire la identitatea si caracteristicile bunurilor ce urmeaza
a fi constituite drept garantii,vor fi verificate din punct de vedere faptic de consilierul de
credite si de evaluatorul C.E.C,care vor intocmi un referat ce va cuprinde principalele
aspecte constatate.
Proprietatea asupra bunurilor mobile si imobile va fi verificata de catre consilierul
juridic al C.E.C.
Specialistul C.E.C cu atestat de evaluator va efectua evaluarea bunurilor aduse in
garantie sau va contraexpertiza evaluarea prezentata de client,dupa caz,cu respectarea
reglementarilor in domeniu si va aplica pentru fiecare caz in parte cotele de risc prevazute
in prezentele proceduri de creditare.
In cazul in care in urma punctajului obtinut, a analizei efectuate pe baza discutiilor
purtate cu clientul,a rezultatelor verificarii documentatiei si a referatului de evaluare
rezulta concluzii favorabile aprobarii creditului,consilierul de credite va intocmi si va
semna referatul de credit,avand in vedere modelul din Anexa nr.6 la prezentele proceduri
de creditare.
In referatul de credit consilierul de credite va sistematiza concluziile rezultate din
analiza situatiei familiale si profesionale a clientului si din analiza aspectelor referitoare la
garantii.
Din referatul de credite trebuie sa rezulte:
a)datele de identificare a clientului,sotului/sotiei clientului si,daca este cazul,a
girantilor;
b)volumul creditului solicitat si destinatia acestuia;41
c)volumul creditului propus a fi aprobat;
d)incadrarea in conditiile de creditare;
e)informatii obtinute din analiza documentelor din care rezulta veniturile nete lunare
realizate si a formularului tip Scoring(sursele si capacitatea de plata a ratei totale lunare de
achitat,punctajul obtinut,categoria de risc in care se incadreaza clientul,etc.);
f)garantiile ce se vor constitui(tip garantie,date de identificare a garantiei,rezultatele
verificarii pe teren,valoare admisa in garantie);
g)propunerile consilierului de credite privind conditiile de aprobare,utilizare si
rambursare,stabilite de comun acord cu clientul(termene si modalitati de efectuare a
platilor din credite,scadenta,nivelul ratei dobanzii la data analizei,nivelul ratei totale lunare
de achitat,etc.);
h)daca exista plafon disponibil;
i)competenta de aprobare;
j)alte elemente care se considera necesare pentru justificarea propunerii privind
rambursarea creditului.
COMPETENTELE DE APROBARE A CREDITELOR
In scopul cresterii eficientei si operativitatii procesului de analiza si aprobare a
creditelor,referatul de credit va fi avizat si aprobat la toate nivelele de competenta.Ca
urmare,fiecare referat de credit va cuprinde rubrici special rezervate pentru
42
completare,verificare,avizare si aprobare de catre persoanele cu atributii in domeniul
creditarii clientilor,de la primul nivel pana la cel mai inalt nivel de competenta.
Analiza referatelor de credit la un nivel de competenta superior se va face numai
daca acestea au fost insusite la toate nivelele de competenta inferioare.Rezultatele de
credit neavizate favorabil la un anumit nivel de competenta nu vor mai fi inaintate spre
analiza si aprobare nivelului de competenta superior.
Cererea de credit poate fi respinsa chiar daca sunt indeplinite conditiile formale
pentru aprobare,in situatia in care clientul nu prezinta credibilitate pentru rambursarea la
scadenta a creditului si pentru plata dobanzilor aferente.
Credibilitatea,ca element esential al fundamentarii deciziei de creditare,rezulta din
relatiile anterioare cu Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. si cu alte banci,din
situatia familiala si financiara,din informatiile de risc bancar furnizate de Centrala
Riscurilor Bancare(cand este cazul),din informatiile obtinute prin consultarea bazei de date
a C.E.C. sau din surse exterioare,etc.
La aprobarea creditelor se va aplica in toate cazurile principiul prudentei bancare si
se vor avea in vedere si prevederile Normelor B.N.R. nr.8/1999 privind limitarea riscului
de credit al bancilor,cu modificarile ulterioare si ale Regulamentului de Organizare si
Functionare a Comitetului de Credite si Comitetului de Risc.
Competentele de aprobare a creditelor sunt urmatoarele:
Agentie
-Responsabilul de agentie
Sucursala/Agentie tip A
-Consilierul de credite43
-Seful serviciului(biroului)
clienti personae fizice
-Directorul
-Comitetul de Credite
Sucursala judeteana
-Consilierul de credite
-Seful biroului(compartimentului)
creditare personae fizice
-Seful serviciului clienti
persoane fizice
-Directorul
-Comitetul de credite
-Comitetul de conducere
Sucursala Municipiului Bucuresti
-Comitetul de Credite
-Comitetul de Conducere
Centrala
-Comitetul de Credite
-Comitetul de Directie
-Consiliul de Administratie
Valorile pe fiecare nivel de competenta se stabilesc de catre Comitetul de Directie al
Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A.
Comitetul de Conducere al sucursalei judetene/Municipiului Bucuresti va autoriza
unitatile teritoriale din subordine sa primeasca si sa intocmeasca documentatia necesara
acordarii de credite si/sau sa aprobe credite.
44
Expunerile fata de persoanele fizice aflate in relatii speciale cu banca se aproba de
catre Consiliul de Administratie al Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A.,iar
expunerile fata de personalul propriu de catre Comitetul de Conducere al sucursalei
judetene/Municipiului Bucuresti,cu exceptia celor care sunt in competenta de aprobare a
Centralei.
CREDITAREA PERSOANELOR FIZICE AFLATE IN RELATII SPECIALE
CU BANCA, PERSONALULUI PROPRIU SI FAMILIILOR ACESTUIA
C.E.C poate acorda credite persoanelor fizice cu care se afla in relatii
speciale,personalului propriu si familiilor acestuia in conditiile prevazute de Normele
B.N.R. nr.8/1999 privind limitarea riscului de credit al bancilor,cu modificarile ulterioare
si ale prezentei norme de creditare.
Se considera personae aflate in relatii speciale cu banca,in conformitate cu
prevederile art.1 lit.n) din Normele B.N.R. nr.8/1999 privind limitarea riscului de credit al
bancilor,cu modificarile ulterioare,urmatorii:
a)reprezentantii Autoritatii pentru Privatizarea si Administrarea Participatiilor
Statului in adunarea generala a actionarilor bancii;
b)administratorii bancii(inclusive conducatorii bancii) si cenzorii,resoane fizice,ai
bancii,precum si personae fizice desemnate sa reprezinte societatile de expertiza
contabila,care au calitatea de cenzor sau de auditor independent al bancii;
c)cenzorii,persoane juridice,ai bancii si auditorul independent al bancii;
d)membrii unor comisii special constituite potrivit dispozitiilor legale in
vigoare(comisia de supraveghere speciala a bancii,comisia de privatizare,etc.);
45
e)orice actionar,persoana juridica,ce exercita controlul efectiv asupra
bancii,actionarii unei astfel de persoane juridice,care detin cel putin 10% din capital,si
administratorii acestora;
f)orice actionar semnificativ al bancii;
g)orice actionar care si-a desemnat un reprezentant avand una din calitatile
prevazute la lit.a)-c);
h)orice societate comerciala la al carei capital social banca are o participatie de cel
putin 10%;
i)orice societate comerciala la care una dintre persoanele prevazute la lit.a)-h) detine
controlul efectiv;
j)personalul Bancii Nationale a Romaniei care exercita atributii de control sau de
supraveghere bancara;
k)membrii Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei;
l)familiile persoanelor fizice prevazute la lit.a),b),d)-g).j),k).
C.E.C. va acorda imprumuturi personalului propriu,inclusiv familiilor
acestuia,numai cu aprobarea Comitetului de Conducere al sucursalei
judetene/Municipiului Bucuresti sau a Centralei potrivit competentelor,dupa caz.
C.E.C. va acorda imprumuturi persoanelor fizice cu care se afla in relatii
speciale,prevazute la lit.e)-l) de mai sus,numai pe baza unei decizii adoptate de Consiliul
de Administratie al Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A.Decizia se va baza pe
un raport care va cuprinde descrierea naturii relatiei speciale in cauza,analiza
tranzactiei,a situatiei financiare si a bonitatii persoanelor fizice aflate in relatii speciale cu
banca.
Pentru creditele acordate persoanelor fizice aflate in relatii speciale cu
banca,personalului propriu si familiilor acestuia se va deschide automat,prin programul
informatic,”Registrul creditelor acordate persoanelor fizice aflate in relatii speciale cu
banca,personalului propriu si familiilor acestuia”,impartit in trei categorii:
a)personae fizice aflate in relatii speciale cu banca;46
b)personal propriu;
c)familiile personalului propriu.
Pentru fiecare client se va deschide o pozitie in registru,in care se vor inscrie:
numele clientului,numarul si data contractului de credit,valoarea creditului, destinatia
creditului, durata de creditare, rata anuala a dobanzii, garantiile constituite si rata totala
lunara de achitat.
Registrul se completeaza de catre seful biroului (compartimentului) creditare
persoane fizice/serviciului (boroului) clienti persoane fizice sau de catre o alta persoana
desemnata de conducerea C.E.C.
In cazul acestor credite, la rubrica “Observatii” din registrul contractelor de credit se
va face mentiunea “relatii speciale”, “personal propriu” sau “familie personal propriu”,
dupa caz.
Analiza, aprobarea, garantarea, utilizarea si rambursarea creditelor acordate
persoanelor fizice aflate in relatii speciale cu banca, personalul propriu si familiilor
acestuia se vor face in conditiile prevazute de prezenta norma de creditare.
ASIGURAREA BUNURILOR ADMISE IN GARANTIE
Pentru diminuarea riscurilor in recuperarea creditelor, clientii sunt obligati sa
asigure la o societate de asigurare-reasigurare agreata de Casa de Economii si
Consemnatiuni C.E.C. S.A. bunurile mobile si imobile admise in garantie.
Bunurile admise in garantie vor fi asigurate pe toata durata de creditare pentru riscuri
generale, asigurare care acopera orice dauna partiala sau totala cauzata proprietatilor si
bunurilor, de incendiu, cutremur, inundatie, alte calamitati naturale, etc.
47
Pentru autoturismele luate in garantie se incheie asigurarea facultativa de tip
CASCO, riscurile asigurate in acest caz fiind: furtul, accidentele, avariile cauzate de furt,
de incendii, de inundatii, etc.
Toate drepturile cu titlu de despagubiri rezultate din politele de asigurare incheiate
vor fi cesionate integral in favoarea C.E.C., scop in care societatea de asigurare-
reasigurare va aplica o stampila pe polita de asigurare cu mentiunea “ CESIONAT
INTEGRAL IN FAVOAREA C.E.C.” sau va completa polita de asigurare cu mentiunea
respectiva.
UTILIZAREA SI CONTROLUL UTILIZARII
APORTULUI PROPRIU SI A CREDITULUI APROBAT
Dupa prezentarea de catre client a contractelor de garantii perfectate si a
politelor de asigurare, C.E.C. va pune creditul la dispozitia clientului, de la data prevazuta
in contractul de credit, in scopul angajarii acestuia de catre client.
Platile in aportul propriu si din credit se efectueaza prin virament pe baza de ordin
de plata, care se va intocmi de catre client conform reglementarilor B.N.R. in domeniu,
sub supravegherea consilierului de credite, cu exceptia creditelor pentru nevoi personale
care se vor elibera din contul curent al clientului in numerar, cu respectarea
reglementarilor in vigoare privind operatiunile cu numerar.
Dupa angajarea integrala a creditului, consilierul de credite intocmeste graficul de
rambursare, automat, prin programul informatic, pe care il verifica si il semneaza.
ACORDAREA CREDITELOR PE BAZA DE PROTOCOL DE COLABORARE
48
C.E.C. poate acorda credite pentru cumpararea de bunuri de folosinta
indelungata si credite pentru achizitionarea de materiale de constructii si/sau a altor
produse destinate modernizarii sau repararii de locuinte proprietate personala, pe baza
unor protocoale de colaborare incheiate cu societati autorizate sa produca si/sau sa
comercializeze asemenea produse.
Protocolul de colaborare se poate incheia fie la nivel local, fie la nivel central.
Protocolul la nivel central se incheie de catre Centrala Case de Economii si
Consemnatiuni C.E.C. S.A. cu societatile comerciale care au magazine proprii si/sau
dealeri autorizati in mai multe judete si care solicita o colaborare la nivel central.
In protocolul de colaborare se inscriu clauze ce se negociaza cu societatea
comerciala, din care sa rezulte clar toti termenii si toate conditiile respectivelor tranzactii,
care sa duca la recuperarea integrala a creditelor acordate si a dobanzilor aferente acestor
credite.
RAMBURSAREA CREDITELOR SI PLATA DOBANZILOR
Rambursarea creditelor se face lunar, la scadentele si in cuantumul prevazut
in graficul de rambursare anexat la contractul de credit.
Scadentele din graficul de rambursare se stabilesc de catre consilierul de credite la
date fixe, de comun acord cu clientul, luand in calcul, de regula, data realizarii veniturilor
plus o marja de 5 zile calendaristice.
La solicitarea clientului, care se accepta de C.E.C. fara nici o alta formalitate,
rambursarea creditelor se poate efectua si anticipat.
Pentru creditele acordate clientilor, C.E.C. calculeaza si incaseaza dobanzi.
Rata anuala a dobanzii practicata la creditele acordate clientilor este fluctuanta, fiind
supusa modificarii (majorarii, micsorarii) pe intreaga durata de creditare.
49
Dobanda de achitat la creditele acordate clientilor se calculeaza la soldul creditului,
cu incepere de la data angajarii creditului (prima tragere, dupa caz) pana la rambursarea
integrala a acestuia.
Sold credit X Rata X Numar zile
curent dobanzii
D= ---------------------------------------------------
360 X 100
Plata dobanzilor se face lunar, la scadentele stabilite de catre consilierul de credite
de comun acord cu clientul.
Clientul poate opta pentru una din urmatoarele modalitati de rambursare a creditului
si de plata a dobanzilor:
a) cu rate lunare de credit egale pe toata perioada de rambursare;
b) cu rate lunare totale (rata de credit + dobanda) egala pe toata perioada de
rambursare.
Indiferent de modalitatea pentru care a optat clientul, dobanda se calculeaza la
soldul curent al creditului.
Rambursarea creditului si plata dobanzilor se fac la scadenta, prin debitarea
automata a contului curent al clientului, dechis la C.E.C. In acest scop, clientul va alimenta
contul curent cu sumele necesare, fara o instiintare in acest sens din partea C.E.C., fiind in
responsabilitatea clientului ca, indiferent de modalitatea de alimentare a contului curent
(depuneri in numerar, viramente efectuate de catre angajatori, viramente din conturi
deschise la C.E.C. sau la alte banci, etc), acesta sa asigure existenta in cont, in ziua
scadentei, a sumelor reprezentand datoria catre C.E.C.
Pentru creditele restante, indoielnice, reziliate si inregistrate in conturi in afara
bilantului, C.E.C. calculeaza si incaseaza dobanzi majorate.50
Sold credit X Rata dobanzii X Numar zile
restant majorata
D= ------------------------------------------------------------
360 X 100
Nivelul dobanzilor majorate se actualizeaza periodic si se aproba conform
competentelor, in functie de dobanda curenta practicata la categoria respectiva de credite,
la care se adauga un numar de puncte procentuale.
Ratele de credit si dobanzile, precum si orice alte sume rezultate din calcul se
rotunjesc utilizand metoda matematica, astfel:
a) pentru zecimale cuprinse in intervalul 0,01-0,49 (inclusiv), se aplica rotunjirea in
minus (trunchiere);
b) pentru zecimale cuprinse in intervalul 0,50-0,99 (inclusiv), se aplica rotunjirea in
plus.
Pentru calculul dobanzilor se utilizeaza:
a) numarul efectiv de zile calendaristice la numarator si anul calendaristic
conventional de 360 de zile la numitor, in cazul in care rambursarea se face cu rate
lunare de credit egale;
b) luna conventionala de 30 de zile la numarator si anul calendaristic conventional de
360 de zile la numitor, in cazul in care rambursarea se face cu rate lunare totale
egale, utilizand graficele tip PAYMENT.
Pentru calculul dobanzilor majorate se utilizeaza numarul efectiv de zile
calendaristice la numarator si anul calendaristic conventional de 360 de zile la numitor.
51
Inregistrarea dobanzilor in contabilitate se face pe baza de nota contabila intocmita
de consilierul de credite, editata de calculator.
TAXE, COMISIOANE SI PENALITATI
In cadrul activitatii de creditare a clientilor, C.E.C. practica taxe, comisioane si
penalitati, ce se vor inscrie, dupa caz, in contractele de credit si/sau in actele aditionale
incheiate
52