Alexe Mihaela
Ban Andreea
Grupa 141 IE
Analiza economico-financiara a SC Antibiotice SA Iasi
1. PROFILUL COMPANIEIÎn cei peste 48 ani de activitate, Antibiotice SA a devenit o companie
puternica, cu o cifra de afaceri consolidată, bucurându-se de recunoaştere internă şi internaţională.
Începând cu decembrie 1955, când s-a produs prin biosinteză prima şarjă de penicilină românească şi până în prezent, Antibiotice SA s-a identificat ca fiind un reper important în industria farmaceutică autohtonă, cu un vast portofoliu de produse de uz uman şi veterinar, adaptat permanent la cerinţele pieţei farmaceutice.
Această realitate situează Antibiotice SA pe locul al doilea între companiile româneşti producătoare de medicamente, cu o cota de piaţă de 12% exprimată în unităţi fizice.
Antibiotice SA reprezintă compania farmaceutică cu cea mai complexă structură de fabricaţie, având fluxuri separate dedicate pentru obţinerea prin biosinteză şi semisinteză a substanţelor active vrac şi pentru obţinerea următoarelor forme farmaceutice: pulberi sterile pentru soluţii injectabile, capsule, comprimate, unguente şi supozitoare.
Investiţiile în calitate au avut drept rezultat obţinerea certificării GMP (Good Manufacturing Practice) pentru toate fluxurile de producţie precum şi avizarea FDA (Food & Drug Administration - organismul american regulator în domeniul medicamentului) pentru produsele Nistatina si Vitamina B12.
Aceste certificări internaţionale a calităţii produselor marca Antibiotice SA, au creat premizele creşterii exportului (25% din cifra de afaceri), ajungându-se la o dublare a acestuia în anul 2002 faţă de 2001. Compania dezvoltă contracte cu parteneri din 30 ţări de pe toate continentele: Europa, America de Nord, America de Sud, Asia, Africa, Australia (Germania, SUA, Canada, Anglia, Rusia, Belgia, Marea Britanie, Elveţia, China, Vietman etc.).Din anul 2002 Antibiotice SA a devenit singura companie românească ce asigură întreaga gamă de antituberculoase esenţiale în cadrul Programului Naţional de Combatere a Tuberculozei şi partener al Ministerului Sănătăţii pe o componentă a Programului Naţional de Supraveghere şi Control a Infecţiei HIV/SIDA.
Menţinerea şi perfecţionarea unor standarde ridicate de calitate reprezintă cel mai sigur mod de a crea valoare pentru acţionarii şi partenerii noştri, Antibiotice SA propunându-şi să servească interesele acestora dar totodată să fie permanent ancorată la realităţile societăţii româneşti.
3. OBIECTIVE PROPUSE DE DEZVOLTARE ULTERIOARĂ
ANTIBIOTICE SA Iaşi este cunoscută pe piaţa mondială în special datorită substanţelor farmaceutice active produse prin biosinteză (Nistatina, Vitamina B12).
Creşterea exportului cu peste doua milioane USD. Implicarea activă în programele naţionale de control al tuberculozei, de
tratament al persoanelor infectate cu HIV/SIDA. Asimilarea a 15 noi medicamente din diverse clase terapeutice
(cefalosporine, antibiotice beta lactamice, terapia cordului, terapia sistemului nervos central, produse de uz dermatologic etc.), care să permită optimizarea gradului de acoperire a capacităţilor de producţie.
O politică agresivă de marketing şi promovare pe piaţa internă prin echipa de reprezentanţi medicali (20 medici).
Identificarea de noi pieţe externe prin definitivarea procesului de înregistrare a unor medicamente condiţionate în diverse forme farmaceutice, pe pieţele din Kenia, Filipine, Tunisia, Armenia si Republica Moldova.
4. PREZENTAREA PIEŢELOR DE DESFACERE
4.1. PIATA INTERNAAntibiotice se situează pe primul loc pe piaţa internă de unguente şi
supozitoare, unde deţine o cotă de piaţă de 90%. Produsele realizate pe aceste fluxuri se adresează afecţiunilor dermatologice, reumatismale, oftalmologice şi vasculare în concentraţii şi doze variate, supozitoare pentru sugari, copii şi adulţi: Nidoflor, Fluocinolon, Clotrimazol, Neopreol, Diclofenac, Indometacin, Hemorzon etc. Capacitatea de producţie anuală este de 18 de milioane tuburi de unguente şi creme, respective 15 milioane de cutii de supozitoare.
Antibiotice este lider pe piaţa internă, 75%, pentru produsele parenterale din grupa antibioticelor beta-lactamice: Ampilcilina, Oxacilina, Benzatin, Benzil, Penicilina, Benzilpenicilina, cefalosporine de generaţia a 3-a (Cefotaxim şi Ceftriaxon) şi combinaţii (Ampicilina Plus - ampicilină cu sulbactama).
Produsele parenterale reprezintă peste 40% din producţia companiei. Capacitatea de producţie anuală este de 60 milioane de flacoane cu pulberi sterile injectabile, realizată în spaţii aseptice clase A pe linii de fabricaţie moderne complet automatizate.
Antibiotice este singura companie românească care realizează întreaga gamă de antituberculoase esenţiale de primă linie (Rifampicina, Rifampicina cu Izoniazida, Izoniazida, Etanbutol, Pirazinamida, Streptomicina). Compania se identifică ca fiind principalul partener al Ministerului Sănătăţii şi Familiei în cadrul Programului Naţional de Combatere a Tuberculozei.
4.2. PIAŢA EXTERNĂOptimizarea proceselor tehnologice şi îmbunătăţirea calităţii produselor
a făcut din ANTIBIOTICE unul din principalii jucători pe piaţa mondială pentru produsele de biosinteză, astfel că începând cu anii 1997-1998, firma şi-a reorientat activitatea de biosinteza pe obţinerea a doua noi produse Nistatina şi Vitamina B12, produse care asigură în prezent 25% din cifra de afaceri a firmei şi 80% din valoarea exportului.
Pentru ambele fluxuri tehnologice s-au făcut investiţii semnificative în implementarea standardelor internaţionale de calitate ceea ce a condus la
obţinerea certificatului GMP şi a aprobării FDA pentru Nistatina si Vitamina B12.
Aceste investiţii vor conduce la creşterea cifrei de afaceri la export şi consolidarea poziţiei pe piaţa internaţională; în prezent pentru Nistatina deţinem o cotă de piaţă de 25% din piaţa mondială, fiind al doilea mare producător european, iar pentru Vitamina B12 10% din piaţa mondială.
Exportul de produse farmaceutice finite este dominat de produsele injectabile, Antibiotice fiind furnizor acreditat de UNICEF ca subcontractant pentru distribuirea de medicamente în cadrul programelor derulate de acest organism pe diverse pieţe.
Prezenţa activă a societăţii pe plan extern s-a concretizat în identificarea şi dezvoltarea de parteneriate strategice, pe termen lung, cu firme reprezentative de pe toate continentele lumii: Europa, America de Nord şi Sud, Asia, Africa, Australia, în peste 30 ţări: Germania, Olanda, Anglia, Belgia, Elveţia, Austria, Rusia, Australia, SUA, Canada, Taiwan, Vietnam, India etc. Totodată compania Antibiotice îşi exprimă disponibilitatea pentru noi oportunităţi de afaceri cu parteneri din întreaga lume, pentru substanţele active vrac: Nistatina şi Vitamina B12.
Pentru medicamentele produse în conformitate cu standardele internaţionale vom continua şi în viitor să implementăm cerinţele regulatorii ale celor mai solicitante pieţe. Managementul calităţii totale din cadrul companiei garantează crearea de oportunităţi pentru îmbunătăţirea tuturor proceselor şi a rezultatelor, ceea ce ne va permite să atingem cel mai înalt nivel de calitate şi o eficienţă economică mărită.
Prin prezenţa la târguri şi expoziţii interne şi internaţionale de specialitate, compania Antibiotice şi-a câştigat un renume şi o recunoaştere internaţională, identificându-se ca o firmă dinamică, receptivă la nou, flexibilă la schimbare, bine ancorată în tradiţie şi experienţă.
5. PREZENTAREA SITUAŢIEI ECONOMICO-FINANCIARĂ A FIRMEI
În anul 2002
Situaţiile financiare sunt elaborate conform contabilităţii de angajamente, respectiv efectele tranzacţiilor şi a altor evenimente sunt recunoscute atunci când acestea se produc şi sunt înregistrate în evidenţele contabile aferente perioadelor respective.
Principalele direcţii de acţiune ale echipei manageriale au fost:- Gestionarea cu atenţie a bunurilor materiale şi băneşti;
- Stabilirea celor mai bune soluţii în domeniul achiziţiilor;- Îmbunătăţirea randamentelor de prelucrare în cadrul proceselor de
producţie;- Asigurarea unui grad de folosire optimă a personalului;- Abordarea unui program investiţional cu efecte imediate;- Adoptarea celor mai bune soluţii de valorificare a produselor finite.
Cifra de afaceri a fost influenţată cu 7% de ajustarea preţurilor şi în cea mai mare măsură de structura vânzărilor cantitative, care au înregistrat o creştere semnificativă. Aceasta sa realizat în proporţie de 75% pe piaţa internă şi de 25% pe cea externă.
Cheltuielile de personal s-au situat la nivelul de 23,2% din cheltuielile de exploatare, faţă de 25% în anul 2001.În anul 2003
Poziţia financiară a firmei a fost influenţată de situaţia pieţei farmaceutice, deci:
- de resursele economice pe care le controlează,- de structura financiară, lichiditatea şi solvabilitatea sa,- de capacitatea de adaptare a firmei la schimbările mediului de afaceri
Rentabilitatea economică calculată prin prisma cifrei de afaceri şi a profitului brut este de 13,3%, nivel similar cu cel din exerciţiul financiar precedent.
Cheltuielile financiare au fost influenţate în principal de:- cheltuielile cu diferenţele de curs valutar aferente creanţelor şi datoriilor
în valută înregistrate în exerciţiul financiar respectiv,- cheltuielile cu dobânzile bancare.
a. Numărul mediu de salariaţi- În anul 2003 – 2320- În anul 2002 – 2229
5.1. BILANŢUL CONTABIL (mii ROL)
DENUMIREA INDICATORULUI Nr. Rd.
Valoare31-Dec-2003 31-Dec-2002
A. ACTIVE IMOBILIZATE I. Imobilizări necorporale 01 649.913 924.292 Cheltuieli de constituire 02 Cheltuieli de dezvoltare 03 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare 04 649.913 924.292
Fondul comercial 05 Avansuri si imobilizări necorporale in curs 06 II. Imobilizări corporale 07 690.699.099 615.918.167
Terenuri şi construcţii 08 449.292.156 401.103.820 Instalaţii tehnice şi maşini 09 180.848.851 192.297.778 Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 10 4.540.187 3.997.866 Avansuri şi imobilizări corporale în curs 11 56.017.905 18.518.703 III. Imobilizări financiare 12 71.063 71.063 Titluri de participare deţinute de societăţile din cadrul grupului 13
Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului 14 Titluri sub forma de interese de participare 15 Creanţe din interese de participare 16 Titluri sub formă de interese de participare 17 15.000 15.000 Titluri deţinute ca imobilizări 6.400 6.400 Alte creanţe 18 49.663 49.663 Acţiuni proprii 19 ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 20 691.420.075 616.913.522 B. ACTIVE CIRCULANTE I. Stocuri 21 221.405.267 208.516.444 Materii prime şi mat. Consumabile 22 113.089.528 78.320.414 Producţia în curs de execuţie 23 32.747.458 30.308.004 Produse finite şi mărfuri 24 73.937.552 99.291.988 Avansuri pentru cumpărări de stocuri 25 1.630.729 596.038 II. Creanţe 26 777.747.907 621.048.805 Creanţe comerciale 27 771.032.317 616.046.109 Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului 28
Sume de încasat din interese de participare 29 Alte creanţe 30 6.715.590 5.002.696 Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat 31 III. Investiţii financiare 32 - Titluri de participare deţinute la societăţi în cadrul grupului 33
Acţiuni proprii 34 Alte investiţii financiare 35 IV. Casa şi conturi la bănci 36 47.252.162 2.739.987 ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL 37 1.046.405.336 832.305.236
DENUMIREA INDICATORULUI Nr. Rd.
Valoare31-Dec-2003 31-Dec-2002
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 38 1.113.381 1.918.986 D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE UN AN 39 375.351.636 146.209.068
Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 40 Sume datorate instituţiilor de credit 41 187.206.350 15.302.903 Avansuri încasate în contul comenzilor 42 3.500 2.724.640 Datorii comerciale 43 188.141.786 128.181.525 Efecte de comerţ de plătit 44 Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 45 Sume datorate privind interesele de participare 46 Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii 47 147.445.775 236.942.372
pentru asigurările socialeE. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV OBLIGAŢII CURENTE NETE 48 672.167.081 688.015.154
F. TOTAL ACTIVE MINUS OBLIGAŢII CURENTE 49 691.420.075 616.913.522
G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN 50 - -
Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 51 Sume datorate instituţiilor de credit 52 27.029.041 163.564.252 Avansuri încasate în contul comenzilor 53 Datorii comerciale – furnizori 54 Efecte de comerţ de plătit 55 Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 56 Sume datorate privind interesele de participare 57 Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale 58 118.040.955 20.772.795
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 59
Provizioane pentru pensii 60 Alte provizioane 61 I. VENITURI ÎN AVANS, din care: 62 - 15.447.654 Subvenţii pentru investiţii 35.173.343 15.073.852 Venituri înregistrate în avans 100.922 373.802 J. CAPITAL ŞI REZERVE I. Capital, din care: 63 - - Capital subscris nevărsat 64 Capital subscris vărsat 65 344.181.550 344.181.550 Patrimoniul regiei 66 II. Prime legate de capital 67 - - III. Rezerve din reevaluare Sold creditor 68 231.692.222 170.738.330 Sold debitor 69 - - IV. Rezerve 70 - - Rezerve legale 71 29.471.736 21.678.704 Rezerve pentru acţiuni proprii 72 Rezerve statutare sau contractuale 73 Alte rezerve 74 385.324.355 315.392.613
DENUMIREA INDICATORULUI Nr. Rd.
Valoare31-Dec-2003 31-Dec-2002
V. Rezultat reportat Sold creditor 75 45.127.257 42.320.605 Sold debitor 76 26.110.199 VI. Rezultat exerciţiului Sold creditor 77 118.638.050 113.278.080 Repartizarea profitului 79 118.638.050 113.278.080 TOTAL CAPITALURI PROPRII 80 45.228.179 16.584.208 Patrimoniul public 81 TOTAL CAPITALURI 82 118.638.050 113.278.080
5.2 SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE
(mii ROL)
DENUMIREA INDICATORULUIValoare
31-Dec-2003 31-Dec-2002 Vânzări de mărfuri 7.775.958 8.917.242 Cheltuieli privind mărfurile (7.658.063) (8.462.594) Marja comercială 117.895 454.647 Producţia vândută 1.207.174.558 1.073.440.179 Producţia stocată (20.885.357) 72.132.048 Producţia imobilizată 551.498 2.119.065 Producţia exerciţiului 1.186.840.699 1.147.691.292 Marja comercială 117.895 454.647 Alte cumpărări şi cheltuieli externe (611.033.099) (641.159.606) Valoarea adăugată 575.925.495 506.986.333 Cheltuieli de personal (275.200.990) (228.255.324) Impozite şi taxe (4.924.317) (8.132.698) Excedentul brut de exploatare 295.800.188 270.598.311 Venituri din provizioane de exploatare 3.452.767 1.291.284 Alte venituri de exploatare 12.056.370 9.505.643 Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele de exploatare (66.852.643) (51.772.007)
Alte cheltuieli de exploatare (61.336.207) (48.592.544) Rezultatul exploatării 183.120.475 181.030.686 Venituri financiare 13.142.043 12.088.659 Cheltuieli financiare (35.487.004) (48.806.698) Rezultatul curent 160.775.514 144.312.648 Rezultatul brut al exerciţiului 160.775.514 144.312.648 Impozit pe profit (42.137.464) (31.034.568)
5.3. CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE PE PERIOADA (mii ROL)
DENUMIREA INDICATORULUI Nr. Rd.
Valoare31-Dec-2003 31-Dec-2002
Cifra de afaceri netă 01 1.214.950.516 1.082.357.420 Producţia vândută 02 1.207.174.558 1.073.440.179 Venituri din vânzarea mărfurilor 03 7.775.958 8.917.242 Variaţia stocurilor Sold creditor 05 48.973.988 128.263.295 Sold debitor 06 (69.859.345) (56.131.247)Producţia imobilizată 07 551.498 2.119.065 Alte venituri de exploatare 08 12.056.370 9.505.643 I. VENITURI DE EXPLOATARE 09 1.206.673.027 1.166.114.176 Cheltuieli cu mat. prime şi mat. Consumabile 10 (485.128.518) (510.220.708)Alte cheltuieli materiale 11 (4.535.183) (6.617.123)Alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa) 12 (66.306.678) (67.724.465)Cheltuieli privind mărfurile 13 (7.658.063) (8.462.594)Cheltuieli cu personalul 14 (275.200.990) (229.094.223) Salarii 15 (203.310.076) (167.682.750)
Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 16 (71.890.914) (61.411.473)Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale 17 (66.038.261) (49.153.081)
Cheltuieli 18 (66.038.261) (49.153.081) Venituri 19 - - Ajustarea valorii activelor circulante 20 2.638.385 (1.327.643) Cheltuieli 21 (814.382) (2.618.927) Venituri 22 3.452.767 1.291.284 Alte cheltuieli de exploatare 23 (121.323.244) (112.483.653) Cheltuieli privind prestaţiile externe 24 (55.062.720) (55.758.412) Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărs. Asimilate 25 (4.924.317) (8.132.697)
Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate 26 (61.336.207) (48.592.544)
Cheltuieli 28 - CHELTUIELI DE EXPLOATARE 30 (1.023.552.552) (985.083.490)REZULTATUL DIN EXPLOATARE 31 183.120.475 181.030.686 Venituri din interese financiare 32 1.462.099 540.000 Venituri din dobânzi 33 239.637 366.146 Alte venituri financiare 34 11.440.307 11.182.514 VENITURI FINANCIARE 35 13.142.043 12.088.660 Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante
36 - -
Cheltuieli 37 - Venituri 38 - Cheltuieli privind dobânzile 39 (8.840.353) (12.000.253)Alte cheltuieli financiare 40 (26.646.651) (36.806.445)CHELTUIELI FINANCIARE 41 (48.806.698)
DENUMIREA INDICATORULUI Nr. Rd.
Valoare31-Dec-2003 31-Dec-2002
REZULTATUL FINANCIAR 42 (22.344.961) (36.718.038)REZULTATUL CURENT 43 160.775.513 144.312.647 VENITURI TOTALE 47 1.219.815.070 1.178.202.836 CHELTUIELI TOTALE 48 (1.059.039.556) (1.033.890.188)REZULTATUL BRUT 49 160.775.514 144.312.648 Impozit pe profit 50 (42.137.464) (31.034.568)REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 51 118.638.050 113.278.080
6. ANALIZA ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE
6.1. ANALIZA SITUAŢIEI GENERALE A ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE PE BAZA INDICATORILOR VALORICI
Măsurarea activităţii de producţie şi comercializare a unei societăţi comerciale se face pe baza unui sistem de indicatori valorici. Indicatori care prin conţinut şi mod de determinare are o anumită putere de sinteză şi informare.
Principalii indicatori folosiţi sunt:a) Cifra de afaceri (CA) reprezintă suma totală a veniturilor obţinute din
vânzarea mărfurilor şi produselor într-o anumită perioadă determinată. b) Cifra de afaceri din activitatea de bază sau valoarea producţiei marfă
vândute, reprezintă veniturile din vânzarea de bunuri, prestarea de lucrări şi servicii care face obiectul de activitate de bază a firmei.
c) Pentru nevoile interne de informare, se poate determina şi indicatorul producţia marfă vândută şi încasată, care reflectă cu o acurateţe mai mare finalitatea activităţii de producţie şi comercializare.
d) Producţia marfă fabricată (Qf) reflectă valoarea bunurilor realizate destinate livrării. Este compusă din:
- valoarea produselor finite şi a semifabricatelor destinate vânzării,- valoarea lucrărilor executate şi a serviciilor prestate.
e) Valoarea adăugată (Qa) indicatorul valoric, care exprimă măsura bogăţiei realizate de activitatea unei firme, ea dimensionând capacitatea întreprinderii de a produce avere. Se determină ca diferenţa dintre valoarea producţiei exerciţiului (Qe) şi consumurile intermediare (totalul consumurilor de bunuri şi servicii furnizate de terţi). Dacă se realizează şi activitate comercială se adaugă suma adausului comercial.
f) Producţia execiţiului (Qe) indicatorul care dimensionează întreaga activitate a firmei, care cuprinde:
- valoarea producţiei vândute;- creşterea sau descreşterea producţiei stocate, în care se includ
stocurile de produse finite, semifabricate;- producţia imobilizată, respectiv, imobilizările corporale şi
necorporale realizate în regie proprie.Pe baza acestor indicatori se pot determina indicii de evoluţie ai acestora,
care reflectă mai sintetic tendinţele avute de aceştia între două perioade, cea curentă şi cea de bază. Principalii indici valorici sunt: ICA, IQf, IQa, IQe.
Pe baza datelor din bilanţul contabil şi a contului de profit şi pierdere vom determina evoluţie principalilor indicatori în exerciţiile financiare 2002 şi 2003 la SC Antibiotice SA.
(mii lei)
Denumirea indicatorului VALOAREA Indice2002 2003
Cifra de afaceri (CA) 1.082.357.420 1.214.950.516 112,25Producţia marfă fabricată (Qf) 1.073.440.179 1.207.174.558 112,46
Producţia exerciţiului (Qe) 1.147.691.292 1.186.840.699 103,41Marja comercială (MC) 8.917.242 7.775.958Consumurile intermediare (C) 640.320.708 611.033.099Valoarea adăugată (Qa) 506.986.333 575.925.495 113,60DETERMINAREA PRINCIPALILOR RAPORTURI STATICE
1,0083 1,0064
0,9353 1,0171
0,4417 0,4853
INTERPRETAREA REZULTATELOR OBŢINUTE:a) ICA = IQf (112,25 ≈ 112,46) – arată că stocurile finale ale producţiei
finite au crescut în acelaşi ritm cu cel al producţiei obţinute.b) IQf > IQe (112,46 > 103,41) – inegalitatea arată reducerea stocurilor de
producţie în curs de execuţie şi a consumurilor interne, dar până la limita care să asigure o desfăşurare normală a procesului de producţie.
c) IQa > IQe (113,60 >103,41) – inegalitatea arătă reducerea ponderi cheltuielilor cu materiile prime, materialele şi serviciile prestate de terţi în cadrul activităţii firmei.
d) > 1 (1,0083 şi respectiv 1,0064) – arată că, atât în anul 2002 cât şi în
2003, ponderea stocurilor de produse finite în cadrul celorlalte venituri de exploatare s-au situat la un nivel redus.
e) <1 în 2002 şi >1 în 2003 (0,9353 şi respectiv 1,0171) – arată că în anul
2002 ponderea stocurilor de producţie neterminată şi a consumurilor interne au fost la un nivel ridicat în cadrul producţiei exerciţiului. În anul 2003 situaţia s-a modificat simţitor favorabil, cea ce a făcut ca rezultatul lui să fie supra unitar.
f) = 0,4417 şi respectiv 0,4853 – arată că, datorită specificului tipului de
produse fabricate, produse farmaceutice pentru uz uman şi a faptului că nu se pot admite rabaturi de la calitate, atât în anul 2002 cât şi în 2003, ponderea consumurilor de la terţi în cadrul producţiei exerciţiului s-a menţinut la un nivel ridicat, de aproape 50%, uşor mai mul în 2003.
6.2. ANALIZA CIFREI DE AFACERI
Cifra de afaceri este reprezentată de veniturile totale obţinute din operaţiuni comerciale, respectiv:
- vânzări de mărfuri şi produse,- efectuarea de lucrări şi prestări de servicii,
executate într-o anumită perioadă de timp.Veniturile financiare şi cele extraordinare nu se includ în cifra de afaceri.Potrivit reglementărilor contabile în vigoare, cifra de afaceri se
determină prin însumarea valorilor următorilor indicatori:- producţia vândută,- venituri din vânzarea mărfurilor,- venituri din execuţia de lucrări,- venituri din prestările de servicii.Analiza factorială a cifrei de afaceriScopul analizei factoriale a cifrei de afaceri este acela de a determina
corelaţiile dintre diferiţii factori de influenţă (interni sau externi, direcţi sau indirecţi, etc.) şi aceasta, precum şi găsirea de soluţii optime pentru redresarea sau îmbunătăţirea activităţii viitoare.
Ca modele de analiză pentru activitatea de producţie se utilizează următoarele egalităţi:
a)
b)
c)
d) în care:Np = numărul mediu scriptic de personal;Qf = producţia fabricată;MF = valoarea medie anuală a mijloacelor fixe;MF’ = valoarea medie anuală a mijloacelor fixe productive; T = fondul total de timp de muncă;CAh = cifra de afaceri mediu orară;t = timpul mediu de lucru pe salariat;q = volumul fizic al producţiei vândute;p = preţul mediu de vânzare pe produs (fără TVA).Pe baza datelor din bilanţul contabil şi a contului de profit şi pierdere de
la SC Antibiotice SA, precum şi a altor date extrase din rapoartele anuale, s-au determinat următorii indicatori în exerciţiile financiare 2002 şi 2003
(mii lei)
Denumirea indicatorului SimbolVALOAREA Valoarea
modificări2002 2003Cifra de afaceri CA 1.082.357.420 1.214.950.516 132.593.096Producţia marfă fabricată Qf 1.073.440.179 1.207.174.558 133.734.379Numărul mediu de personal Ns 1.997 2.002 5Timpul total de muncă (om x ore) T 3.634.540 3.683.680 49.140
Timpul mediu pe salariat (ore) t 1.820 1.840 20Cifra de afaceri medie orară CAh 298 330 32Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe MF 196.295.644 185.389.038 -10.906.606
Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe direct productive
MF' 192.297.778 180.848.851 -11.448.927
Productivitatea muncii calculată în funcţie de Qf
Qf Ns 537.526 602.984 65.458
Gradul de valorificare al producţiei fabricate
CA Qf 1,0083 1,0064 -0,0019
Gradul de înzestrare tehnică al muncii
MF Ns 98.295 92.602 -5.693
Ponderea mijloacelor fixe direct productive (%)
MF' MF 0,9796 0,9755 -0,0041
Randamentul mijloacelor fixe direct productive (lei)
Qf MF' 6 7 1
I. Influenţarea cifrei de afaceri de către modificarea numărului de salariaţi, productivitatea muncii şi gradul de valorificare a producţiei fabricate:
A. Modificarea cifrei de afaceri în 2003 faţă de 2002Δ CA = CA1 – CA0 Δ CA = 1.214.950.516 – 1.082.357.420 = 132.593.096 mii leiB. Influenţarea factorilor
1) Influenţa modificării numărului de personal
Δ Ns = 5 x 537.526 x 1,0083 = 2.709.958 mii lei 2) Influenţa modificării productivităţii muncii
= 2.002 x 65.458 x 1,0083 = 132.135.374 mii lei
din care datorită: a) Modificării gradului de înzestrare tehnică a muncii
= 2.002 x (-5.693) x 0,9796 x 6 x 1,0083 = - 62.848.053
b) Modificării structurii mijloacelor fixe
= 2.002 x 92.602 x (- 0,0041) x 6 x 1,0083 = - 4.302.750
c) Modificării randamentului activelor fixe direct productive
= 2.002 x 92.602 x 0,9755 x 1 x 1,0083 = 199.286.176
Δ Ns
NsQf
QfCA
Δ Ns
NsQf
QfCA
Δ CA
3) Influenţa gradului de valorificare a producţiei fabricate
= 2.002 x 602.984 x (- 0,0019) = - 2.252.236
CONCLUZII:1. Factorul cantitativ, numărul mediu de salariaţi s-a mărit cu 5 salariaţi cea ce a
făcut ca şi cifra de afaceri să crească cu 2.709 milioane lei, situaţie normală din punct de vedere economic.
2. Productivitatea muncii pe un salariat a crescut cu peste 99%, respectiv 132.135 milioane lei. Această creştere s-a bazat numai pe creşterea randamentului mijloacelor direct productive şi pe îmbunătăţirea substanţială a proceselor tehnologice.
3. Gradul de valorificare a producţiei fabricate s-a situat aproximativ la fel ca şi în anul precedent, în principal prin faptul că nu tot ce s-a fabricat şi vândut a şi fost achitat de către beneficiari. Aceasta este şi cauza creşterii creanţelor comerciale până la nivelul de 771.032 milioane lei.
II. Influenţarea cifrei de afaceri de către modificarea productivităţii muncii pe baza acesteia:
A. Modificarea cifrei de afaceri în 2003 faţă de 2002Δ CA = CA1 – CA0 Δ CA = 1.214.950.516 – 1.082.357.420 = 132.593.096 mii leiB. Influenţarea factorilor
1) Influenţa modificării timpului total de muncă
ΔT = 49.170 x 298 = 14.633.776 mii lei a) Modificarea numărului de salariaţi
= 5 x 1.820 x 298 = 2.709.958 mii lei b) Modificarea timpului mediu de muncă pe un salariat
Δ T
Δ CAh
Δ Ns
Δ tΔCA
= 2.002 x 20 x 298 = 11.923.814 mii lei2) Influenţa modificării productivităţii medii orare a muncii
= 3.683.680 x 32 = 117.959.320 mii leiCONCLUZII:
1. Datorită creşterii numărului de salariaţi cu 5 şi a numărului mediu de ore lucrate pe un salariat cu 20, tipul total de muncă s-a majorat cu 49.140 ore cea ce a făcut ca cifra de afaceri să crească cu 11%, respectiv 14.634 milioane lei.
2. Creşterea cea mai substanţială a cifrei de afaceri, 89%, s-a bazat pe mărirea productivităţii medii orare a muncii, materializată printr-un plus de valoare de aproape 118.000 milioane lei.
6.3.ANALIZA VALORII ADĂUGATE
Valoarea adăugată defineşte dimensiunea reală a eficienţei întreprinderii, reprezentând plusul de bogăţie obţinut peste consumurile intermediare provenite de la terţi prin valorificarea tuturor resurselor economice proprii.
Valoarea adăugată permite aprecierea contribuţiei întreprinderii la realizarea PIB şi evidenţiază gradul de integrare pe verticală prin raportarea la producţie
Scopul analizei factoriale este determinarea abaterilor valorii adăugate de la baza de comparaţie, estimarea contribuţie diferiţilor factori de influenţă la formarea şi modificarea indicatorului analizat şi identificarea soluţiilor de redresare a activităţii economice viitoare.
METODE DE DETERMINARE A VALORII ADĂUGATEA. Metoda sustractivă Scăderea din producţia exerciţiului a consumurilor intermediare provenite
de la terţi:Qa = Qe – C sauQa = (Qe + MC) – C’ undeQe – producţia exerciţiului;Qa – valoarea adăugatăC – consumurile intermediare provenite de la terţi;MC – marja comercială;C’ – consumurile intermediare provenite de la terţi pentru activitatea de
producţie şi comerţ
Această relaţie este valabilă pentru întreprinderile care desfăşoară atât activitate productivă cât şi de comercială.
B. Metoda aditivă Presupune însumarea următoarelor elemente bilanţiere:
- Salarii,- Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială,- Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele,- Cheltuielile cu impozitele şi taxele (fără impozitul pe profit),- Rezultatul exploatării,- Cheltuieli financiare.
ANALIZA FACTORIALĂ A VALORII ADĂUGATE Are ca scop determinarea abaterilor valorii adăugate de la baza de
comparaţie, exprimarea contribuţiilor diferiţilor factori de influenţă la formarea şi modificarea acesteia şi identificarea soluţiilor de redresare a activităţii economice viitoare.
Pentru această analiză vom folosii următoarele modele:Qa = Qe x γ Qa = Qe (1+C / Qe)Qe = T x Whγ = 1 + C / Qe
γ’ = unde
γ = valoarea medie adăugată la un leu producţie a exerciţiuluigi = structura producţieiγ’ = valoarea adăugată la un leu producţie, pe tipuri de producţieT = fondul total de timp de muncăWh = productivitatea medie orară
Schema de analizat
DETERMINAREA VALORILOR INDICATORILOR NECESARI
Denumirea indicatorului SimbolVALOAREA Valoarea
modificări2002 2003
Producţia exerciţiului Qe 1.147.691.292 1.186.840.699 39.149.407
Consumuri la terţi C 640.704.959 610.915.204 -29.789.755
Valoarea adăugată Qa 506.986.333 575.925.495 68.939.162Timpul total de muncă (om x ore) T 3.634.540 3.683.680 49.140Timpul mediu pe salariat (ore) T 1.820 1.840 20Numărul mediu de personal Ns 1.997 2.002 5Productivitatea medie orară Wh 316 322 6Valoarea medie adăugată la un leu producţie a exerciţiului Γ 0,4417 0,4853 0,0435
Structura producţiei Gi 85 89 4Valoarea medie adăugată recalculată la un leu producţie a exerciţiului γ' - 0,3932
DETERMINAREA VALORILOR INFLUENŢELOR1. Influenţa valorii producţiei exerciţiului
= 39.149.407 x 0,4417 = 17.294.0361.1. Influenţa modificării fondului de timp de muncă
=49.140 x 316 x 0,4417 = 6.854.5971.1.1. Influenţa numărului mediu de salariaţi
= 5 x 1.820 x 316 x 0,4417 = 1.269.3701.1.2. Influenţa numărului mediu de ore pe salariat
= 2002 x 20 x 316 x 0,4417 = 5.585.2281.2. Influenţa productivităţii medii orare
Qe
γ
WhQa
TNs
t
gi
γ'
= 3.683.680 x 6 x 0,4417 = 10.439.438 2. Influenţa valorii medii adăugate ce revine la un leu producţie a exerciţiului
=1.186.840.699 x 0,0435 = 51.645.1262.1. Influenţa structurii producţiei exerciţiului
= 1.186.840.699 x (0,3932 – 0,4417) = - 57.670.8412.2. Influenţa valorii adăugate ce revine la un leu producţie a exerciţiului pe produse
=1.186.840.699 x (0,4417 – 0,3932) = 109.315.967CONCLUZIE:
1. Valoarea producţiei exerciţiului are o pondere de 25% în creşterea valorii adăugate, respectiv 17.294 milioane lei, dintre care 40% s-au realizat prin creşterea fondului total de timp, 49.140 ore, şi 60% prin creşterea productivităţii medii orare.
2. Ponderea cea mai mare o are creşterea valorii medii adăugate la un leu producţie a exerciţiului de 75%, respectiv 51.645 milioane lei. Principala cauză fiind creşterea valorii adăugate ce revine la un leu producţie a exerciţiului, pe produse, prin creşterea productivităţii medii orare a muncii.
6.4. CONCLUZII REIEŞITE DIN ANALIZA ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE
Analiza situaţiei generale a activităţii de producţie şi comercializare pe baza indicatorilor valorici arată că:
În anul 2003 întreprinderea a avut creşterea stocurilor finale la produsele finite în acelaşi ritm cu cel al producţiei fabricate, fapt datorat în primul rând greutăţilor întâmpinate în achitarea mărfurilor vândute.
Reducerea stocurilor de producţie în curs de execuţie şi a consumurilor interne, dar până la limita care să asigure o desfăşurare normală a procesului de producţie, arată preocuparea conducerii întreprinderii pentru creşterea gradului eficientizare. Această preocupare sa reflectat şi în reducerea ponderi cheltuielilor cu materiile prime, materialele şi serviciile prestate de terţi în cadrul activităţii firmei.
Analiza cifrei de afaceri arată că creşterea manifestată de aceasta s-a datorat în primul rând următorilor factori:
Principala direcţie în care a acţionat firma pentru a creşte cifra de afaceri a fost aceea de a creşte productivitatea muncii, ca factor intensiv de dezvoltare. Acest lucru s-a realizat concomitent cu modernizarea proceselor tehnologice de fabricare a medicamentelor şi de creştere a randamentului mijloacelor fixe direct productive
Ca factor extensiv s-a manifestat creşterea fondului total de timp de muncă şi creşterea gradului de valorificare a producţiei fabricate pin dezvoltarea accelerată a pieţelor de desfacere atât interne cât şi externe.
Analiza valorii adăugate arată că:
Creşterea producţiei exerciţiului are ca pondere 25% în creşterea valorii adăugate, acest lucru fiind posibil prin creşterea fondului total de timp şi a creşterii productivităţii medii orare.
Ponderea cea mai mare o are creşterea valorii medii adăugate la un leu producţie a exerciţiului, 75%, realizată prin creşterea valorii adăugate ce revine la un leu producţie a exerciţiului, pe produse şi prin creşterea productivităţii medii orare a muncii.