CUPRINS:
INTRODUCERE………………………………………………………………………….2
CAP. I – TURISMUL BALNEAR – REFERINŢE TEORETICE ŞI
DEZVOLTAREA ACESTUIA..........................................................................................7
1.1.Consideraţii generale despre turismul balnear………………………………….7
1.2.Tendinţe în evoluţia turismului balnear……………………………...………..11
1.3. Relaţia turism balnear – turism de sănătate…………………………………..20
CAP. II - POTENŢIALUL TURISTIC AL STAŢIUNII CĂLIMĂNEŞTI-
CĂCIULATA……………………………………………………………………………26
2.1. Scurt istoric al zonei…………………………………………………………..26
2.2. Cadrul natural ……...…………………………………………………………29
2.3. Oferta turistică ………………………………………………………………..32
2.4. Baza tehnico-materială………………………………………………………..45
CAP.III - CIRCULAŢIA TURISTICĂ………………………………………………..60
3.1. Forme de turism………………………………………………………………60
3.2. Indicatori de cuantificare a circulaţiei turistice…………………….…………66
3.3. Profilul turiştilor din staţiunea Călimăneşti-Căciulata......................................68
3.4.Programe turistice……………………………………………………………..78
CAP. IV – DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN STAŢIUNE PRIN PRISMA S.C.
SIND. ROMÂNIA S.R.L.SUCURSALA CĂCIULATA …………………………….82
4.1. Prezentarea a S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. SUCURSALA CACIULATA..82
4.2. Echipamentul turistic…………………………………………………………85
4.3. Oferta de servicii turistice…………………………………………………….86
4.4. Strategii de dezvoltare a turismului în staţiune ................................................88
CONCLUZII.....................................................................................................................93
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................95
INTRODUCERE
Turismul reprezintă, prin conţinutul şi rolul său, un fenomen caracteristic al
civilizaţiei actuale, intercorelat cu celelalte componente ale vieţii economice şi sociale,
tinzând să ocupe o pondere tot mai mare în ansamblul economiei.
Se poate sublinia faptul că dezvoltarea turismului, cu o remarcabilă rapiditate şi
continuitate, constituie unul din principalele evenimente socio-economice ale secolului
XX.
Volumul în continuă creştere şi importanţa tot mai mare acordată pe plan
mondial activităţile de prestări servicii (în general) şi de prestări servicii turistice (în
particular), justifică încadrarea acestora într-un sector distinct al economiei naţionale,
cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea generală de „sector terţiar”.1
Esenţa sectorului terţiar rezidă în principal în prestarea unei game diverse de
servicii, îndeplinind astfel o funcţie social-economică importantă: funcţia de verigă de
legătură între ramurile economiei naţionale.
Includerea turismului în sectorul terţiar se justifică şi prin aceea că toate
activităţile turistice sunt activităţi de prestaţii, atât în cazul serviciilor specifice, cât şi în
cazul serviciilor conexe de care beneficiază direct sau indirect, industria turistică.
Datorită caracterului eterogen al acestor activităţi şi datorită interferenţelor
serviciilor turistice cu alte activităţi ale sectorului terţiar, indicatorii economici
folosiţi pentru măsurarea volumului activităţii turistice nu sunt în toate cazurile
suficient de reprezentativi pentru a permite determinarea cu precizie a ponderii
turismului în totalul efectelor economice ale sectorului terţiar.
1 Pentru prima dată împărţirea economiei în trei mari sectoare ale activităţii – primar, secundar şi terţiar – a fost realizată de Collin Clark în lucrarea „Les conditions du progres economiques”, Paris PUF, 1960.
2
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Rolul turismului în economia unei ţări a crescut tot mai mult, impactul său
asupra altor ramuri şi sectoare ale economiei, contribuţia sa la creearea PNB devenind
tot mai evidentă. Turismul este şi un factor de diversificare a structurii sistemului
economiei naţionale prin apariţia unor ramuri a căror activitate e legată de cea turistică
prin lărgirea şi reorientarea producţiei unor ramuri consacrate.
Turismul contribuie de asemenea la utilizarea mai bună a forţei de muncă. La
100 de noi locuri de muncă în turism se creează între 60-80 locuri de muncă în
construcţii şi agricultură. Importanţa turismului decurge şi din faptul că, aceasta
contribuie la atenuarea unor dezechilibre teritoriale, permiţând integrarea în circuitul
mondial a unor zone mai sărace din punctul de vedere al resurselor pentru industrie, al
resurselor umane, etc. În ce priveşte contribuţia turismului la protejarea mediului,
specialiştii sunt unanimi în a aprecia că, prin amenajarea turistică se încearcă punerea
în valoare a resurselor concomitent cu protejarea lor. Problemele se rezolvă prin
amenajare turistică.
Turismul contribuie la ridicarea calităţii vieţii, permiţând o utilizare eficientă şi
raţională a timpului liber, în acelaşi timp un mijloc de recreere, instruire, contribuind la
refacerea capacităţii de muncă.
Turismului contribuie şi la ridicarea nivelului de instruire şi civilizaţie a omului,
asigură un plus de informare prin contracte cu alte civilizaţii, intensifică legăturile
dintre populaţii.
Nivelul de dezvoltare al turismul reprezintă un indice de calitate al progreselor
înregistrate în comerţul mondial al progresului comerţului mondial. Rolul turismului
se manifestă pe mai multe planuri şi anume: creşterea schimburilor internaţionale,
diversificarea acestora, echilibrarea balanţei de plăţi.
Turismul contribuie şi la diversificarea exporturilor. Pentru ţările receptoare de
turişti, cheltuielile făcute cu nonrezidenţii echivalează cu un export de marfă: „export
intern de marfă”. Pentru ţările emiţătoare de turişti, cheltuielile făcute în străinătate de
3
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
turişti, echivalează cu un export de mărfuri care, în alte condiţii, nu se pot exporta sau
se pot exporta dar cu riscuri mari. Pornind de la această contribuţie reflectată şi printr-o
reducere a cheltuielilor comparativ cu exportul, rezultă că turismul reprezintă o sursă
de economie a valutei.
Toate cele menţionate mai sus reprezintă tot atâtea argumente în favoarea
dezvoltării turismului. Analizând dinamica dezvoltării turismului pe plan mondial în
ultima perioadă, rezultă că, circulaţia internă şi internaţională se dezvoltă ascendent, în
ritmuri care depăşesc ritmurile înregistrate în multe alte sectoare ale economiilor ţărilor
care îşi dezvoltă industria turismului.
Impactul pe care îl are dezvoltarea turismului asupra economiei ţărilor, toate
aceste argumente în favoarea dezvoltării turismului prezentate mai sus, fac necesară o
reconsiderare a locului pe car îl ocupă turismul în economia ţării noastre, o
restructurare a concepţiei de dezvoltare a turismului în România. Argumentul
dezvoltării turismului în România îl constituie potenţialul său turistic valoros.
Carpatica prin geneza reliefului său şi carpato-danubiana prin reţeaua sa
hidrografică, România mai are şi o a treia trăsătură, aceea de ţară pontică datorită
litoralului Mării Negre.
Alături de litoral, Delta Dunării constituie un original şi interesant punct de
atracţie pentru turişti. Resursele balneare prezente reprezintă o bogată sursă de venituri
în turism prin modernizarea bazei tehnico-materiale existent prin creşterea nivelului
calitativ şi diversificarea serviciilor puse la dispoziţia turiştilor. Eforturile sunt însă
modeste în comparaţie cu resursele tehnice. Este necesară o politică stimulatoare
pentru turism. Concomitent cu acţiunea de privatizare în domeniul turismului o
strategie de amenajare a zonelor turistice ar putea avea ca obiective valorificarea
superioară a potenţialului turistic, diminuarea sezonalităţii, atragerea unui număr
sportivi, de turişti străini, creşterea eficientă precum şi păstrarea şi conservarea
obiectivelor turistice.
4
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Turismul are şanse de dezvoltare în ţara noastră în condiţiile în care şi
organizarea, elementele, agrementul nivelul calitativ al serviciilor se vor apropia de
cele existente pe plan mondial. La acestea trebuie să se adauge o politică promoţională
susţinută care să facă cunoscută România pe plan internaţional ca o ţară cu produse
turistice originale cu un mare grad de activitate. Începutul privatizării turismului
românesc trebuie făcut cu promovarea imaginii ţării noastre pentru că nu se poate face
turism internaţional într-o ţară care nu este cunoscută turiştilor străini.
Sunt necesare programe concrete de amenajare a zonei montane care care a fost
neglijată din punct de vedere a bazei tehnico-materiale, o modernizare a staţiunilor
balneo-climaterice, o dezvoltare a arealelor destinate turismului de week-end.
România are de asemenea resurse pentru dezvoltarea turismului de vânătoare precum
şi a turismului în parcuri şi rezervaţii naturale.
În cadrul turismului României, judeţul Vâlcea dispune de un potenţial valoros,
având o funcţie turistică bine individualizată, fapt ilustrat şi de baza tehnico-materială
existentă precum şi de circulaţia turistică ce ocupă printre primele locuri din ţară.
Valoarea peisagistică ridicată, prezenţa unor staţiuni balneo-climaterice ale
căror ape minerale folosite din cele mai vechi timpuri, au fost deseori medaliate pe
plan internaţional, poziţionarea geografică favorabilă la răscrucea unor vechi drumuri
comerciale, varietatea şi frumuseţea formelor de relief ca şi bogăţia culturală,
folclorică şi arhitectonică. Toate acestea fac oportună valorificarea potenţialului
turismului al judeţului Vâlcea. La toate acestea se adaugă gradul relativ uşor de
accesibilitate către acest judeţ, înlesnit de deasa reţea de drumuri publice, precum şi de
poziţionarea sa în partea central-sudică a ţării la 170 km de capitală. Actuala baza
tehnico-materială pentru turismul balnear, forma de turism cu cea mai mare pondere în
turismul zonei, deşi dezvoltată din punct de vedere cantitativ, are în cea mai mare parte
un grad de uzură avansat. Turismul de tranzit ar putea avea şanse mai bune de
dezvoltare, beneficiind de o arteră de circulaţie cu un trafic mare şi de valori
5
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
peisagistice deosebite; turismul de week-end se află încă la începutul dezvoltării sale
datorită ineficienţei dotărilor pentru agrement; toate acestea fac necesară o mai bună
valorificare a resurselor turistice bogate şi variate ale judeţului Vâlcea.
O valorificare superioară a potenţialului judeţului Vâlcea va avea ca scop
promovarea staţiunilor balneo-climaterice pe piaţa internaţională, creşterea nivelului
calitativ al serviciilor de cazare şi a celorlalte servicii, diversificarea formelor de turism
şi a dotărilor pentru agrement, includerea în circuitul turistic şi al altor zone cu
potenţial turistic ineficient valorificat.
Am încercat, în această lucrare, să pun în evidenţă bogăţiile acestei zone,
valorificate exclusiv prin turism. Astfel, mă refer la peisajele deosebit de pitoreşti, cu
munţi, ape, păduri şi izvoare de o neasemuită frumuseţe, izvoarele minerale cu o
valoare terapeutică recunoscută atât în ţară, cât şi în străinătate, comparabile cu cele
din renumitele staţiuni Wiesbaden, Bad-Nauheim, Evian, Aix-la-Chapelle, Baden-
Baden, Aix-les-Bains, dar nu în ultimul rând la vechile mănăstiri Cozia, Turnu,
Stânişoara, Ostrov, importante monumente de arhitectură, precum şi noile realizări ce
au fost efectuate, în ultimii ani, în ceea ce priveşte baza materială a staţiunii.
Staţiunea Călimăneşti-Căciulata este singura staţiune balneară din România care
are cinci profiluri de cură şi anume : 1). afecţiuni ale rinichilor şi căilor urinare; 2).
afecţiuni ale aparatului locomotor şi ale sistemului nervos periferic ; 3). afecţiuni ale
tubului digestiv şi ale glandelor anexe; 4). boli profesionale (intoxicaţii cu metale
grele, plumb, mercur); 5). silicoză. Acest fapt explică de ce numeroşi bolnavi, atât din
ţară cât şi din străinătate, vin ani de-a rândul şi chiar de două ori pe an (bolnavii
suferind de litiază renală) la Călimăneşti.
6
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
CAPITOLUL I
TURISMUL BALNEAR - REFERINŢE TEORETICE ŞI DEZVOLTAREA
ACESTUIA
1.1. Consideraţii generale despre turismul balnear
Existenţa factorilor naturali de cură balneară (izvoare minerale sau lacuri
terapeutice) a generat încă din cele mai vechi timpuri motivaţie de deplasare în scop
curativ a călătorilor spre acele destinaţii deţinătoare de astfel de elemente de
potenţial natural.
Astfel, încă din antichitate, cultul băilor era dezvoltat în Roma antică, numai
în oraş existau 854 de băi populare şi 14 băi de lux, alte băi renumite prin
proprietatea lor curativă se aflau în Baiac, Puteoli, Cantibus, iar între graniţele
imperiului roman au fost amenajate numeroase staţiuni balneare în jurul izvoarelor
termale (Aachen în Germania, Baden în Elveţia, Vichy, Aix-les-Bains în Franţa,
Herculane în România, Aquincum în Ungaria etc.), staţiuni ale căror renume
dăinuie până în prezent.
În Evul mediu, după căderea Imperiului roman de apus a decăzut şi cultul
băilor, fiind în mare parte abandonate pe de o parte datorită nesiguranţei călătorilor,
iar pe de altă parte datorită spiritului ascetic al creştinismului din Evul mediu
timpuriu.
În timpul cruciadelor, activitatea balneară a renăscut, dar la scară mai
redusă, datorită insecurităţii curanţilor atât în timpul călătoriei cât şi în timpul curei
propriu-zise (în anul 1292 lângă Plombieres a fost ridicată o cetate, pentru protecţia
bolnavilor curanţi).
7
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
În perioada medievală, cele mai multe băi terapeutice erau administrate de
călugări, precum băile Bath (Anglia) sau Spaa (Belgia) Aix-la-Chapelle şi Forges
(Franţa) care se găseau în posesia Ordinului Capucinilor.
În secolul XIX, când se transformă circulaţia de călători în turism
propriu-zis, existau în Europa 160 staţiuni balneare, unele foarte căutate, precum
Wiesbaden şi Baden-Baden (Germania) cu 30.000 şi respectiv 25.000 turişti anual,
iar altele vizitate de un număr mai mic de curanţi – Aachen şi Kissingen
(Germania), Cassiano şi Ischia (Italia), Ichlus-Tarasp (Elveţia), Spaa (Belgia) etc.
Unele dintre aceste oraşe au devenit adevărate staţiuni de lux la modă, pentru
uzul păturilor sociale înstărite (aristocraţi şi mari burghezi) îmbinând tratamentul cu
divertismentul (cazinouri), precum – Karlsbad şi Marienbad (Boemia), Plombieres
şi Vichy (Franţa) Baden-Baden (Germania) etc.
În prezent, turismul balnear a dobândit un pronunţat caracter de masă,
apreciindu-se că aprox. 20 milioane de persoane din Europa se deplasează anual
către ţări deţinătoare de factori naturali de cură balneară şi de dotări aferente
(staţiuni balneare), devenind o adevărată industrie, generatoare de efecte pozitive la
nivelul economiilor naţionale.
În cadrul turismului de sănătate, cu precădere în cadrul turismului balneo-
termal, motivaţia achiziţionării produsului turistic, respectiv este certă şi anume,
dorinţa de „repunere în formă”, de ameliorare a sănătăţii, de însănătoşire, precum şi
de prevenire a îmbolnăvirilor, studiul motivaţional independent nefiind
indispensabil, deci pricina caracterului obiectiv al motivaţiei turistice. Cererea
turistică, chiar şi în cadrul acestei forme de turism este legată ceva mai slab însă de
existenţa timpului liber şi de nivelul veniturilor, reprezentând împreună, elementele
permisive ale manifestării cererii turistice.
Conform reglementărilor în vigoare, durata minimă a concediului anual de
bază în ţările dezvoltate din Europa variază între 16 zile lucrătoare ca Austria, Italia
8
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
şi Regatul Unit şi 24 zile în Franţa şi Suedia. În plus, în cazul turismului termal, în
anumite ţări din Europa, sistemul de asigurări sociale acoperă într-o proporţie foarte
mare cheltuielile efectuate de cura termală cu condiţia ca durata acesteia să fie de
minim două săptămâni, ceea ce înseamnă că asigurările sociale oferă şi concedii
medicale plătite, în cazul în care durata concediilor legale nu acoperă durata curei
termale, care conform prescripţiilor medicilor de specialitate – balneologi, trebuie
să fie repetate la 6 luni. Astfel, numărul celor care pleacă în vacanţe la nivelul
Europei, este destul de ridicat, ei reprezentând 60% din populaţia totală în Italia şi
Franţa, între 40-50% în Grecia şi Spania, peste 65% în Austria şi Belgia, peste 70%
în Ţările Nordice şi peste 80% în Germania şi Regatul Unit.
După 1990, pe plan macro-economic, se observă pe de o parte creşterea
deplasărilor turistice de scurtă durată şi creşterea voiajelor pe distanţe lungi, iar pe
de altă parte se observă menţinerea fluxurilor turistice intraregionale, anul 1990
înregistrând 290 milioane de sosiri turistice în Europa, sosiri care au avut un sejur
mai mare de 24 ore şi în mod corespunzător cheltuindu-se 140 de miliarde dolari.
Vârsta înaintată, constituie cel mai important determinant al motivaţiei
turistice termale, având în vedere faptul că solicită cu precădere tratamentul
balneo-termal vârsta a III-a.
În anul 1990, populaţia europeană de peste 55 de ani reprezenta 30% din
populaţia adultă (de la 15 ani în sus), adică 94 milioane de persoane de vârsta a III-
a, estimându-se pentru anul 2000 că numărul acestora să ajungă la 105 milioane.
La sfârşitul anului 1990, piaţa turismului vârstei a III-a era estimată la 20%, din
piaţa europeană totală, care cuprindea 155 de milioane deplasări în interiorul ţărilor
de reşedinţă şi 120 milioane deplasări în exterior, adică un total de 275 de milioane
de turişti. În 1992, această piaţă a cunoscut o creştere de cca. 280 milioane de
turişti, în frunte aflându-se două ţări, Germania şi Regatul Unit, în ceea ce
9
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
priveşte deplasările externe ale rezidenţilor, constatându-se totodată o creştere a
deplasărilor interne în cadrul vârstei a III-a în Ţările Scandinave şi în Spania.
Dacă Franţa şi Germania sunt destinaţiile cele mai căutate pentru sejururile
de scurtă durată, Spania şi Italia primesc cea mai mare parte a vacanţierilor
vârstei a III-a cu voiaje de lungă durată, 42% din persoanele în vârstă cumpără un
voiaj forfetar, în mod special britanicii, cu avionul şi nemţii cu autocarul. Aceşti
turişti sunt cu siguranţă mai puţin sezonieri ca restul turiştilor, voiajând practic în
toate sezoanele. Ei sunt de două ori mai numeroşi, în voiaje externe în
septembrie şi în octombrie, ca în alte luni ale anului. Ei preferă vacanţele la malul
mării – 31% din toate tipurile de vacanţă, circuitele 29%, scurtele sejururi în oraşe,
11%.
Modul de viaţă – urbanizarea excesivă, sedentarismul, ritmul trepidant al
vieţii actuale şi nu în ultimul rând poluarea deosebit de agresivă a mediului
ambiant, sunt tot atât de puternici factori de influenţă negativă asupra organismului
uman, în sensul suprasolicitării şi degradării implicând în consecinţă motivaţii acute
de consum turistic de sănătate, lărgind astfel considerabil rândul consumatorilor de
turism balneo-termal.
Îngemănarea turismului balneo-termal cu alte forme ale turismului de
sănătate, precum şi talasoterapia, în cadrul unor structuri şi infrastructuri turistice
specifice, performante şi ultrasofisticate, va avea drept consecinţă mai mult sau mai
puţin apropiată lărgirea considerabilă a pieţii, captându-se astfel segmente diverse
de vacanţieri de vârste diferite, în contextul petrecerii vacanţelor cât mai util pentru
organism. De asemenea, întrepătrunderea formei de turism de sănătate cu alte
forme de turism, cultural, exotic, agrement va contribui şi mai pregnant la
creşterea dimensiunilor pieţei turismului balneo-termal. Prin urmare, turismul
balneo-termal trebuie să se adapteze cerinţelor pieţei, chiar să anticipeze aceste
10
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
nevoi, sau să le generalizeze, trebuind să fie mult mai receptiv la transformările
generale la scara macro şi totodată mult mai flexibil acestor transformări.
1.2. Tendinţe în evoluţia turismului balnear
Paralel cu dezvoltarea balneologiei naţionale, în epoca noastră se semnalează
şi amploarea deosebită luată de balneologia internaţională, care antrenează
deplasarea a milioane de oameni spre staţiunile balneoclimaterice din alte ţări.
Acest fapt a reţinut atenţia O.M.S., care într-un raport aprecia că anual 20 milioane
de oameni din Europa se deplasează dintr-o ţară în alta, la cura balneară.
La prima vedere, sfera de cuprindere a turismului balnear tradiţional pare să
fie constituită dintr-un segment de clientelă potenţială efectiv strict delimitat şi
chiar limitat – populaţia cu afecţiuni cronice. Într-o abordare sistematică, însă, prin
coroborarea diferitelor tipuri de factori, sfera de cuprindere a turismului balnear se
lărgeşte considerabil.
Un prim factor care lărgeşte piaţa turismului balnear, îl constituie sporirea
ponderii populaţiei vârstnice din totalul populaţiei din ţările dezvoltate economic,
astfel în Austria – 14,2% din populaţie are peste 65 de ani, în Suedia – 13,9%,
Germania – 13,4%, Marea Britanie – 13,4%, iar în Ţările Scandinave, grupa de
vârstă de peste 65 de ani deţine 36,5% din totalul populaţiei.1
Datele cu privire la cauzele deceselor de pe Terra, publicate de organismele
mondiale, menţionează un grad ridicat de răspândire a unor boli degenerative,
reumatice, cardiovasculare, metabolice, dezvăluind astfel existenţa unei cereri
potenţiale de mari dimensiuni pentru cura balneo-termală.
După datele O.M.S., bolile cardio-vasculare constituie prima cauză de deces
pentru populaţia din grupa de vârstă de 45 – 64 de ani şi care înregistrează ponderi
1 Dr. Ioan State, Nicolae Neacşu „Turismul balnear – Economia şi organizarea activităţii de turism în România”, Petre Baron – Academia de studii social politice – uz intern, 1999.
11
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
ridicate ale mortalităţii – 53,6% în S.U.A., 50,9% în Israel, 49,8% în Canada,
48,2% în Austria, 46,1% în Italia, 45,6% în Germania, 44,6% în Elveţia etc.
Afecţiunile reumatismale se manifestă frecvent în Ţările Nordice, astfel aici
35% din populaţia adultă suferă de dureri reumatismale, din care 10% sunt cu
incapacitate temporară de muncă din această cauză. În Franţa 400.000 de femei
suferă de artrită reumatoidă, în fiecare an acordându-se peste 20.000 de concedii
medicale de lungă durată şi 11.000 de pensii de invaliditate, cauza fiind bolile
reumatismale.
Peste 20 de milioane de americani suferă din cauza reumatismului, iar în
Germania medicii consultă într-o singură lună aproximativ 580.000 bolnavi de
reumatism.
În afara creşterii populaţiei vârstnice, atât absolut (prin creşterea duratei de
viaţă) cât şi relativ (diminuarea natalităţii) şi implicit a numărului de potenţiali
consumatori de turism balnear, lărgirea pieţei balneo-termale se mai datorează şi
influenţei recomandărilor medicilor balneologi, neîncrederii suferinzilor în
tratamentul medicamentos ca şi necesităţii efectuării tratamentelor balneare în urma
intervenţiilor chirurgicale.
Dacă se ţine cont că factorilor naturali curativi li se adaugă agenţi fizici
artificiali şi kimioterapie analitică şi globală, se poate spune că procedurile
terapeutice incluse în noţiunile de balneologie sau fizioterapie îşi găsesc
aplicabilitatea într-o serie de afecţiuni şi pot avea funcţii distincte – profiolactică,
curativă sau de recuperare medicală, ceea ce duce de asemenea la lărgirea
segmentului clientelei balneare.1
Admiţând ideea că în viitor vacanţa va fi concepută ca o perioadă de aplicare
a unei terapii generale, ajungem să delimităm un alt factor cu o deosebită influenţă
asupra sferei turismului balnear. După părerea lui Joseph Charvat – viitorul
1 Josef – Charvat „Prezentul şi viitorul balneologiei”, Editura Lang & Co, Berna, 2000, p.119
12
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
balneologiei este conceput ca o terapie a omului în general, într-o „funcţiune
globală a vacanţei”, în care medicul să introducă pe lângă terapeutica balneo-
climatică sportul, agrementul, odihna. Staţiunile vor deveni centre calificate pentru
odihna turistică, fapt pentru care sunt necesare mari investiţii.
Caracterul de cură al staţiunilor devine mai puţin pregnant, putându-se astfel
atrage pături de vacanţieri cu venituri mai substanţiale, cât şi generaţii mai tinere.
Astfel, politica franceză, consideră staţiunile balneare un loc de petrecere a vacanţei
în general, efectuând dotări pentru sporturi şi jocuri de societate.
Preferinţele turiştilor sosiţi la cura balneară se îndreaptă spre o gamă largă de
activităţi de agrement.
O anchetă în rândul turiştilor germani a evidenţiat următoarele preferinţe:
înotul 69%, plimbările 67%, odihna 65%, vizitarea obiectivelor turistice din staţiuni
şi împrejurimi 63%, practicarea sportului în aer liber 61%, lectura 56%, dansul –
diverse alte jocuri de societate – 47%.
În Austria, aproape că nu se mai poate vorbi de staţiuni cu activitate
sezonieră neexistând contradicţie între sejur de cură şi sport de iarnă.
Cura balneară este componenta logică a metodelor de însănătoşire operative
şi farmacologice, având ca scop atât ajutarea bolnavilor suferinzi de maladii
cronice, reabilitarea psihică a convalescentului încă neadaptat, cât şi prevenirea
efectelor nocive ale civilizaţiei. Din argumentele enumerate reiese valoarea socială
deosebită a acestor „oraşe de abilitare” deosebita importanţă a mediului ambiant
ce le caracterizează, care în nici un caz nu trebuie să fie spitalicesc.
O atenţie deosebită se acordă oferirii unor condiţii optime de efectuare a
tratamentului, majoritatea construcţiilor noi fiind concepute conform principiului
„totul sub acelaşi acoperiş”, grupând astfel toate utilităţile şi implicit baza de
tratament sub acelaşi acoperiş.
13
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
O tendinţă actuală a turismului balnear este constituită de preferinţele
clientelei pentru staţiunile ce oferă posibilităţi pentru tratarea mai multor
afecţiuni simultan, de unde şi amploarea luată de tratamentul asociat celui de
bază.
O altă tendinţă ar fi creşterea ponderii tratamentului profilactic, medicina
viitorului devenind într-un timp mai scurt sau mai lung, cu precădere profilactică. O
importanţă deosebită se acordă creării unui cadru natural adecvat, cât mai puţin
poluat, majoritatea staţiunilor balneare fiind situate în apropierea unor vaste
parcuri naturale sau amenajate, cu numeroase alei, practicându-se cura de teren.
Un alt element de natură să ducă la sporirea renumelui unor staţiuni balneare
pe piaţă îl constituie amplasarea în perimetrul acestora a unor centre sau instituţii
specializate care desfăşoară o intensă activitate ştiinţifică în domeniul balnear:
astfel, în staţiunea Kudova – Polonia, funcţionează SUCURSALA clinicii de
cardiologie a Facultăţii de Medicină din Cracovia, o filială a clinicii de nevroze a
Facultăţii de Medicină din Lotz şi cea a clinicii de pediatrie din Wraclaw; la
Frantiskoviy – Cehia, există de asemenea secţii ale clinicii universitare, la
Călimăneşti există o secţie clinică a Institutului de Medicină Fizică,
Balneoclimatologie şi Recuperare Medicală – baza clinică a catedrei de specialitate
a Institutului de Medicină din Bucureşti, iar la Eforie Nord se află Clinica Balneară
care aparţine de Institutul de Medicină şi Farmacie Bucureşti.
De o mare însemnătate pentru staţiunile balneare este şi asigurarea de resurse
umane, cadre medicale de o înaltă specializare dar şi cadre cu pregătire medie şi de
specialitate, resurse de muncă de calitate superioară capabile să contribuie la
eficientizarea tratamentelor balneare.
Staţiunile fiind deschise tuturor straturilor populaţiei, se detaşează de departe
ponderea pacienţilor sociali în continuă creştere în totalul consumatorilor de turism
balnear. Pacientul social este trimis de casele de asigurări sau alte instituţii sociale,
14
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
care suportă o mare parte din cheltuielile sejurului balnear şi constituie tipul
reprezentativ al consumatorului de turism balnear, chiar raţiunea de existenţă a unor
staţiuni.
Din punct de vedere sociologic se remarcă necesitatea armonizării vieţii în
comun a clientului social şi a celui particular, se vorbeşte chiar de o simbioză
perfectă cu beneficii substanţiale pentru organizatori.
Din observaţiile Institutului de Cercetare pentru Turism din Munchen,
rezultă importanţa deosebită a turismului social atât pentru creşterea gradului de
ocuparea a capacităţilor staţiunilor, aceasta având sejur mai lung şi eşalonat de-a
lungul anului, cât şi pentru sporirea încasărilor, deoarece cheltuielile acestuia sunt
mult mai mari decât ale pacientului pe cont propriu, cura balneară fiindu-i gratuită.
Pentru staţiunile cu pronunţat caracter social, în literatura de specialitate se
recomandă:
- transformarea tratamentului obişnuit în tratament de lux,
- acordarea unei importanţe deosebite mediului ambiant, datorită funcţiei de
reabilitare a staţiunii,
- necesitatea reformei tratamentului, prin combinarea balneoterapiei cu
principii active ale medicinii fizice şi cu forme specifice psihoterapiei.
În privinţa comercializării produselor turistice se recomandă îmbinarea
activităţilor agenţiilor specializate cu activitatea agenţiilor mixte, care pe lângă
oferte balneare comercializează şi alte produse turistice. Legat de comercializarea
produselor balneare pe diferite pieţe se observă, de asemenea, tendinţa ofertanţilor
de a înfiinţa agenţii proprii în ţările cu ponderile cele mai mari în totalitatea
sosirilor, în staţiunile respective.
În privinţa tarifelor, se observă tendinţa lărgirii serviciilor incluse în preţul
forfetar al aranjamentelor, ceea ce duce la creşterea competitivităţii serviciilor
acestor staţiuni pe piaţa specifică. Astfel, în staţiunea Altrafen, preţul global
15
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
include cinci zile de tratament pe săptămână, două proceduri pe zi şi o consultaţie
medicală săptămânală.
Staţiunea Monte-Catini – Italia include în preţul aranjamentului şi un
abonament la concertele din staţiune, precum şi dreptul de a frecventa clubul
staţiunii. O atenţie deosebită se acordă promovării produselor turistice balneare
printr-o propagandă susţinută în rândurile cadrelor medicale universitare, ai
medicilor caselor de asigurări şi a celorlalţi medici specialişti. Astfel, în Germania a
apărut ca supliment al unui ziar de mare tiraj, sub denumirea „Profilaxie şi terapie”,
supliment care este expediat medicilor practicieni, pentru a fi pus la dispoziţia
pacienţilor în sălile de aşteptare.
O intensă activitate de promovare a staţiunilor balneare desfăşoară diferite
birouri şi agenţii de turism, o serie de staţiuni având chiar birouri proprii de
turism în străinătate (Ischia – Reinendienst – promovează staţiunile italiene
din insula Ischia pe piaţa germană)
Pe linia promovării ofertei staţiunilor balneare şi atragerii de noi segmente de
piaţă, se înscriu şi diversele manifestări cu caracter artistic, care se organizează în
aceste staţiuni (Festivalul Naţional al Filmului de la Carlovy-Vary etc.).
Balneologia este una din cele mai vechi forme ale turismului. Reclama
pentru turism balnear ar trebui să fie „concediul cu un gram de sănătate,
pentru ca motorul să alerge mai departe, pentru a vedea cât mai mult şi mai
îndelungat, atât din lumea turismului vestic sau răsăritean”.1
În prezent, se poate totuşi constata îmbătrânirea ofertei clasice balneare
(oferta tradiţională), mai ales prin stagnarea numărului de consumatori de turism
balnear, în contextul creşterii circulaţiei turistice totale, vizitând staţiunile balneare
numai fidelii acesteia, în virtutea obişnuinţei.
1 Josef – Charvat „Prezentul şi viitorul balneologiei”, editura Lang & Co., Berna, 2000.
16
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Concurenţa cea mai directă şi mai puternică a ofertei balneare clasice
(tradiţionale) o fac pe de-o parte talassoterapia, iar pe de altă parte tratamentele
geriatrice, de înfrumuseţare, care se practică tot mai frecvent în structurile de
primire de categorii superioare, din staţiuni de odihnă sau din marile aglomerări
urbane, ca forme mai noi ale turismului de sănătate.
Spre deosebire de celelalte forme ale turismului de sănătate, talassoterapia
poate fi considerată o formă modernă a turismului balnear, deoarece foloseşte de
asemenea factori naturali de cură balneară – compoziţia chimică a apelor marine,
aerosolii marini, efectul motrice al valurilor marine asupra organismului uman,
efectul reconfortant al nisipului plajei asupra omului, efectul benefic al
bioclimatului marin, al algelor marine, fiind astfel legată organic de elementele de
potenţial turistic balnear.
Talassoterapia ca un concept terapeutic, în acelaşi timp preventiv şi curativ,
s-a dezvoltat datorită descoperirii bogăţiilor biologice a compoziţiei apelor marine
(oligoelemente şi minerale) pe de-o parte, demonstrării ştiinţifice a similitudinii
compoziţiei chimice a plasmei sanguine umane cu a apei marine, iar pe de altă
parte, datorită dezvoltării paralele a tehnicilor de utilizare a apei şi a algelor marine
cu efecte salutare supra organismului uman.
Talassoterapia, poate fi completată cu diverse tratamente clasice –
electroterapie, masaj, reeducare în sală sau piscină, aerosoli, cu aer încărcat cu ioni
negativi, algoterapie, peloterapie, presoterapie, duş submarin, jet submarin etc.
Algele marine, în afara efectului terapeutic, acţionează direct asupra pielii,
mărindu-i supleţea şi fineţea, deoarece conţin vitaminele C i E, molecule
antibacteriene şi uleiuri active, fiind astfel folosite în tratamentele geriatrice, de
întinerire şi înfrumuseţare (cure de rehidratare şi de regenerare a ţesuturilor). În
cadrul talassoterapiei, alimentaţia naturistă oferită prin restaurante dietetice,
completează efectul tratamentelor în dobândirea „stării de bine” a turiştilor pacienţi.
17
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Bineînţeles că nu este neglijată latura „loisir-ului” în cadrul unor astfel de produse
turistice, el constând în practicarea diverselor activităţi sportive – golf, tenis,
echitaţie, seri festive, circuite scurte, etc. Produsele turistice balneare tip
„talassoterapie” sunt deosebit de complexe, pentru toate vârstele, tratamentul
balnear fiind de asemenea complex, conţinând în diferite proporţii – balneoterapie,
fangoterapie şi fizioterapie.
Prin urmare, oferta balneară clasică (tradiţională) trebuie revigorată,
ataşându-i-se noi funcţionalităţi – culturale, de loisir (nonlucrativ şi lucrativ) etc. şi
remodelându-i-se cadrul ambiant (exotism, specific-local, zonal, naţional, lux).
În cadrul obiectivului central – dezvoltarea produsului turistic , din Strategia
de dezvoltare a turismului în perioada 1997 – 2005, în privinţa produselor turistice
balneare, se subliniază urgenţa îmbunătăţirii şi consolidării produselor turistice în
staţiunile cele mai cunoscute de turiştii români şi străini, această direcţie
constituind, alături de alte zone ale ţării şi alte staţiuni de odihnă, o primă fază de
prioritate.
În cazul acestei faze de prioritate, de îmbunătăţire şi consolidare a produselor
turistice este cuprinsă şi „Regiunea dealurilor subcarpatice” – care cuprinde şi
judeţul Vâlcea cu salba sa de staţiuni balneare, mânăstiri, conace întărite, alte
atracţii culturale, peşteri şi peisaje inedite, alături de celelalte judeţe, la fel de
bogate în obiective turistice, zona situându-se între Turnu Severin şi Târgovişte.
Regiunea nu este bine organizată turistic şi nici din punct de vedere al
infrastructurii, dar deţine un potenţial de dezvoltare ce nu poate fi neglijat.
Se menţionează acordarea unor stimulente şi facilităţi pentru dezvoltări noi şi
viabile, de calitate superioară în staţiunile care reprezintă priorităţi de dezvoltare
sau pentru redezvoltări şi modernizări în staţiunile existente , care se dovedesc
viabile şi care corespund turismului internaţional sau intern.
18
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Coordonarea generală şi eficientă pentru fiecare staţiune turistică sau zonă
turistică existente, în scopul monitorizării şi sprijinirii iniţiativelor în beneficiul întregii
staţiuni sau zone, prin implicarea A.N.T. – ului în aprobarea planurilor de amenajare
teritorială a staţiunilor, constituie o altă direcţie, din cadrul obiectivului de dezvoltarea
produsului turistic.
Autoritatea Naţională a Turismului a aprobat o strategie proprie în domeniul
turismului balnear, ca foarte importantă, specifică a politicii generale de dezvoltare şi
restructurare a turismului românesc, strategie ce urmăreşte aplicarea unei politici
coerente în staţiuni.În acest scop este necesară colaborarea cu Ministerul Sănătăţii, ca şi
cu alte foruri interesate în crearea unui cadru legislativ capabil să regenereze eficient
activitatea de turism şi tratament în staţiunile balneare.Această strategie se bazează pe
transpunerea în practică a următoarelor principii:
a) – reintegrarea în activitatea turistică de tip balnear a tuturor activelor care contribuie
la realizarea produsului turistic de profil şi totodată eliminarea din patrimoniul
societăţilor comerciale balneare a activităţilor ce nu-şi justifică prezenţa, în scopul
menţionat;
b) – realizarea unor reglementări de ordin legislativ, care să permită şi să impună
agenţilor economici cu profil balnear, realizarea în condiţii optime a produsului specific;
c) – menţinerea produsului balnear ca un tot unitar, atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa
externă , în scopul unei promovări, comercializări eficiente;
d) – susţinerea promovării de urgenţă a unei legi privind asigurările sociale de sănătate
care să includă explicit acoperirea activităţii de tratament balnear, atât pentru încurajarea
fluxului turistic intern către staţiuni, cât şi pentru protecţie socială;
e) – diversificarea şi îmbunătăţirea serviciilor din domeniul balnear, în primul rând
prin pregătirea managerială corespunzătoare a administratorilor societăţilor
comerciale de tip balnear;
19
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
f) – privatizarea inteligentă în domeniul balnear, în funcţie de direcţiile
restructurării formulate anterior, asigurându-se astfel menţinerea nealterată a
obiectivelor de activitate;
g) – trecerea treptată de la conceptul de structură pentru turism balnear de masă, la
structuri diversificate după posibilităţile economice ale cererii, prin remodelarea
complexelor balneare existente, după nivelul şi calitatea serviciilor, a diversificării
şi specializării lor;
h) – în cadrul restructurării cuprinse în strategia dezvoltării turismului balnear, ca
modalitate de demarare, se evidenţiază crearea unor „obiective pilot”, în fiecare
staţiune de interes naţional, în special prin ridicarea clasei de confort. Vor apare
astfel de unităţi cu servicii complexe (cazare + restaurare + tratament +
divertisment), în general de tip autonom la nivel de 3 şi 4 stele, elemente etalon.
Acest lucru este mai uşor de realizat pentru unităţile mici şi mijlocii, care se pot
remoderniza fie prin leasing beak, fransiză sau cooperare, devenind posibile oferte
pentru investitorii străini.
Recâştigarea şi extinderea pieţelor externe, reprezintă efortul permanent al
segmentului turismului balnear, obiectiv realizabil cu prioritate dacă se îndeplineşte
condiţia schimbării mentalităţii , respectiv a lărgirii orizontului managerial şi
informaţional, al factorilor de decizie din societăţile comerciale balneare.
1. 3. Relaţia turism balnear – turism de sănătate
În cadrul turismului – componenta cu pondere crescută a civilizaţiei
contemporane, se detaşează net, curba continuu ascendentă a turismului de sănătate,
ca un segment major al pieţei turistice interne şi internaţionale.
20
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Termenul de „turism pentru îngrijirea sănătăţii” este relativ nou, dar
fenomenul în sine exista de multă vreme, sănătatea constituind motivaţia de bază a
unui sejur turistic. Într-o definiţie a turismului formulată de Guy Freuler în anul
1880, se evidenţiază chiar numai această motivaţie a călătoriei turistice - nevoia de
sănătate, astfel:
„Turismul în sensul modern al cuvântului este fenomen al timpurilor noastre,
bazat pe creşterea necesităţii de refacere a sănătăţii şi schimbarea mediului
înconjurător… ca rezultat al dezvoltării comerţului, industriei precum şi al
perfecţionării mijloacelor de transport”1
Jonathan N. Goodrich şi Grace E. Goodrich definesc turismul de sănătate ca
fiind încercarea de atragere a turiştilor prin promovarea în mod deliberat a
serviciilor destinate îngrijirii sănătăţii, pe care le oferă anumite amenajări turistice
(de exemplu hotelurile) sau anumite destinaţii (staţiunile balneare consacrate)
alături de înlesnirile turistice clasice. Aceste servicii de sănătate, fără specific
balnear, pot include diverse consultaţii balneare (pentru stabilirea nivelului
colesterolului, al tensiunii, calcemiei etc.) unele tratamente neglijate din lipsa de
timp (cosmetice, stomatologie), acupunctură, tratamente pentru înfrumuseţare
(anticelulite, faciale), masaje corporale, repunere în formă şi întreţinerea formei
fizice prin programe de exerciţii zilnice, tehnici de relaxare, programe speciale
destinate fumătorilor etc. Conceptul de turism pentru îngrijirea sănătăţii s-a extins şi
la liniile de croazieră, fiind cu precădere o formă de turism destinată păturilor
înstărite, o formă de turism de lux, treptat devenind accesibilă şi segmentelor de
piaţă cu venituri medii, în contextul creşterii veniturilor şi a timpului liber (cei doi
determinanţi permisivi ai cererii turistice), ca şi a preocupărilor pentru o viaţă mai
lungă şi un trai mai sănătos (determinanţi motivaţionali de natură obiectivă a cererii
turistice).
1 Cristureanu Cristina „Economia şi politica turismului internaţional” Ed. Abeona, Bucureşti, 1992.
21
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Turismul de sănătate se situează astfel la graniţa dintre tratament şi loisir,
fiind perceput ca un produs turistic integrat, care depăşeşte conceptul de boală şi
urmăreşte realizarea unei „stări de bine” a turiştilor. Evoluţia sa este determinată de
o serie de factori demografici şi socio-economici, precum urbanizarea – consecinţa
directă a industrializării, feminizarea populaţiei active, dezvoltarea sectorului terţiar
şi implicit mutaţiile în repartizarea populaţiei ocupate în cele trei sectoare de
activitate.
Conform altor definiţii recente, turismul de sănătate apare mai degrabă ca un
turism profilactic şi recreativ, de odihnă, ale cărui forme de aplicare polivalentă
sunt oferite într-o staţiune, fără a fi legat în mod obligatoriu de o cură în sensul
clasic1.
De asemenea se accentuează conceptul potrivit căruia turismul de cură nu
trebuie tratat ca un bolnav, legat de tratament şi clinică, acestuia aplicându-i-se un
program normal, mediul ambiant destins, agrementat, confortabil şi schimbarea
modului de viaţă cotidian, contribuind coroborate la realizarea unei stări mai bune a
sănătăţii. Staţiunea turistică devine astfel o sursă de sănătate, un răspuns la politica
de ocrotire a sănătăţii publice cu accent tot mai mare pe medicina omului sănătos2.
Pe plan internaţional, turismul de sănătate este receptat ca o noţiune
superioară pentru o ofertă complexă de servicii, înglobând atât domeniul clasic al
turismului balnear (cu sejururi de tratament în staţiuni balneare de profil – în special
cure recuperatorii), cât şi o serie de produse turistice inedite, extrem de diverse (cu
accent pe recuperarea în formă). Prin urmare, noua viziune asupra acestui segment
de piaţă turistică internaţională, nu neagă balneoturismul în forma sa tradiţională,
unii specialişti considerând chiar că noţiunea de turism de sănătate redefineşte
conţinutul şi aria de cuprindere ale turismului balnear.1 Iordacek S; Gonciulescu T. „Evoluţii şi tendinţe în turismul de sănătate”, colocviul internaţional „Turismul şi drepturile omului” – 1995.2 Consens OMT/OMS în definirea turismului de sănătate, trecerea în plan turistic, de la medicina omului bolnav la
22
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Turismul balnear reprezintă un ansamblu de mijloace şi de dotări cu rolul de
a valorifica, în regim economic, factorii naturali (potenţialul turistic balnear – ape
minerale, gaze şi nămoluri cu proprietăţi terapeutice, clima, etc.) şi resurse
amenajate în cadrul staţiunilor, în scopul refacerii, menţinerii, prevenirii şi
consolidării sănătăţii.
Potrivit aprecierilor unor specialişti (Charvat), turismul balnear nu constituie
o alternativă a medicinii clinice şi nici nu intră în concurenţă cu vreo formă a
terapiei medicale. Mai mult, pe lângă faptul că este o componentă logică a
metodelor de însănătoşire, cura balneară vine în sprijinul specialităţii medicale,
clinice sau chirurgicale cu metodele proprii, mărind arsenalul terapeutic aflat la
îndemâna medicilor.
Turismul balnear clasic (balneo-turismul) după părerea noastră poate fi privit
ca o parte din turismul de sănătate, numai din punct de vedere cantitativ, piaţa
turismului de sănătate fiind mult mai largă decât piaţa turismului balnear, practic
acesta extinzându-se la nesfârşit, fără nici un fel de restricţii: datorită concurenţei
extreme între destinaţiile turistice, între diverse forme de turism, pentru captarea
aceloraşi segmente de consumatori, ofertanţii din turism îşi diversifică intens
ofertele turistice, promovând în cadrul aceleiaşi oferte linii largi de produse turistice
foarte diversificate şi specializate totodată, foarte adesea specializarea şi
diversificarea operându-se în special cu diverse tratamente şi proceduri medicale,
care nu necesită elemente de potenţial turistic balnear. Virtual, orice formă de
turism poate fi asezonată cu proceduri, tehnici, tratamente medicale, cu tratamente
homeopatice (tratamente medicale neconvenţionale), oferind şi alte vocaţii turistice
hotelului sau staţiunii turistice, pe de o parte, atunci când atracţia turistică de bază a
hotelului sau a staţiunii este în declin (extrasezon), iar pe de altă parte pentru
diversificarea serviciilor oferite turiştilor (chiar în plin sezon turistic) – servicii
23
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
suplimentare, existând cerere suficientă din pricina crizei de timp, cu care se
confruntă marea majoritate a turiştilor.
În schimb, piaţa turismului balnear este strict delimitată de restricţiile impuse
de cantitatea elementelor de potenţial turistic balnear (cu mici excepţii –
îmbutelierea apelor minerale, ambalarea nămolurilor) cel puţin în perioadele de
sezon turistic, fără posibilităţi de lărgire a ofertei turistice balneare, cele mai multe
staţiuni balneare de renume fiind deja supraamenajate (degradarea perimetrelor
staţiunilor, a resurselor balneare, restricţionarea fluxurilor turistice).
Din punct de vedere calitativ, turismul balnear clasic este superior turismului
de sănătate, de această dată turismul balnear tradiţional poate cuprinde în sfera sa
turismul de sănătate, ca tratamente asociate tratamentului de bază. Chiar în
staţiunile balneare vâlcene, pe lângă tratamentele balneare tradiţionale se oferă
turiştilor şi tratamente geriatrice, de combatere a obezităţii, tratamente dentare
curente etc., tocmai pentru diversificarea ofertei turistice tradiţionale, tratamentele
oferite adresându-se deopotrivă bolnavilor (scop curativ) dar şi sănătoşilor (scop
profilactic şi de întreţinere). Superioritatea turismului balnear clasic din punct de
vedere calitativ (turism specializat) faţă de turismul de sănătate constă în faptul că
turismul balnear tradiţional îşi poate ataşa foarte simplu proceduri şi tehnici
medicale proprii turismului de sănătate, formând produse turistice deosebit de
complexe şi specializate de sănătate, în timp ce turismul de sănătate nu poate
beneficia de elemente de potenţial turistic balnear, oferind produse turistice de
sănătate simple şi din punct de vedere al specializării medicale, dar inedite şi
deosebit de agrementate. Un alt argument în sprijinul afirmaţiei superiorităţii
calitative a turismului balnear faţă de turismul de sănătate în ceea ce priveşte efectul
de însănătoşire sau al dobândirii „stării de bine” a turiştilor îl poate constitui
calitatea şi diversificarea procedurilor şi tehnicilor balneare şi medicale, net
superioare, oferite de produsele balneare tradiţionale, faţă de produsele turistice de
24
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
sănătate. Fără îndoială că în cazul produselor turistice balneare, serviciile de
tratament balnear şi medical (servicii cu caracter special) vor avea o pondere
majoritară (ca durată şi costuri) în cadrul celorlalte servicii turistice componente ale
produselor turistice (complementare, suplimentare sau cu caracter special)
exceptând serviciile turistice de bază. În cazul produselor turistice de sănătate,
ponderea serviciilor de tratament medical, geriatric etc. poate fi cel mult egală ca
costuri şi durată cu ponderea serviciilro complementară sau şi suplimentare
(agrement, cunoaştere – instruire etc.).În această ordine de idei se poate afirma că
turismul balnear tradiţional se adresează cu precădere turismului de masă şi în mod
special turismului social (cu unele excepţii, bineînţeles), în timp ce turismul de
sănătate, acele produse turistice inedite, costisitoare, răspund necesităţilor, dar mai
ales posibilităţilor de consum turistic, ale acelor segmente de piaţă cu venituri medii
şi ridicate, ale turismului de lux. Acest segment al turismului de lux poate fi destul
de lărgit, el cuprinzând atât persoanele bolnave cât şi persoanele sănătoase, tineri şi
vârstnici, cu toţi în criză de timp, care vor să valorifice la maximum vacanţele, atât
pentru divertisment cât şi pentru recuperarea şi întreţinerea sănătăţii cât mai ales
pentru prevenirea îmbolnăvirilor.
Prin urmare se poate concluziona că turismul balnear tradiţional este o
componentă specializată a genericului turism de sănătate, care utilizează factori
naturali de cură balneară în tratamentele de bază, alte tratamente asociate
(fizioterapie, hidroterapie, electroterapie, acupunctură etc. şi tratamente medicale
curente, în scop recuperator, curativ sau profilactic, în structuri şi infrastructuri
turistice specifice, în regim economic.
CAPITOLUL II
25
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
POTENŢIALUL TURISTIC AL STAŢIUNII
CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA
2.1. Scurt istoric al zonei
Staţiunea Călimăneşti-Căciulata constituie, fără îndoială, atât prin peisajele
variate pe care le oferă, cât şi prin diversitatea factorilor de cură, perla staţiunilor de
pe Valea Oltului.
Dovezile arheologice atestă existenţa unei aşezări pe aceste meleaguri încă
din perioada de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului.
Aşezările descoperite prin săpături la Cozia Veche, tezaurul de monede
dacice, format din 300 de piese, găsit la Jiblea, precum şi monedele de la Bivolari,
toate acestea confirmă existenţa unei zone cu puternice aşezări dacice, unde se afla
şi un important nod rutier.
După cucerirea Daciei, romanii au împânzit teritoriile care înconjurau
masivul Cozia cu puternice fortificaţii legate prin drumuri bine întreţinute, care
aveau rolul de a ţine sub ascultare o populaţie numeroasă şi, totodată, de a asigura
o graniţă puternică Olteniei romane. Săpături arheologice de la castrul roman din
Poiana Bivolari au scos la iveală folosirea apelor minerale termale din această
zonă, locuită continuu de populaţia autohtonă care, sub influenţa romană, a
cunoscut o permanentă înflorire. De asemenea, descoperirea unui butuc de viţă-de-
vie din perioada dacică pe dealul Jardei a constituit un alt indiciu al ocupaţiei
populaţiei locale, şi anume acela al viticulturii.
Localitatea actuală s-a înfiripat probabil în secolele V-VII, când vechea obşte
sătească daco-romană, ce se întindea pe malurile Oltului, pe dealurile de la
poalele Coziei, s-a destrămat, fiind împărţită între oamenii de vază ai vechii obşti
: Căliman, Şerban, Stoian, Bogdan, care vor înfiinţa localităţile Călimăneşti,
Şerbăneşti, Stoieneşti şi Bogdăneşti.
26
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Prima menţiune documentară o găsim în ,,Condica Mănăstirii Cozia'', la 20
mai 1388, când Mircea cel Bătrân dăruieşte mănăstirii şi satul Călimăneşti, alături
de alte danii.1
La 1821, pe aceste meleaguri au găsit adăpost pandurii revoluţiei populare
condusă de Tudor Vladimirescu. La mănăstirea Cozia, în 1821, cei 100 de panduri
au trebuit ,,să îngrijească de zaharalele (proviziile) ce erau aici''. Tot aici s-au
refugiat paşoptişti ca Dinicu Golescu, Radu Şapcă şi alţii. La Călimăneşti şi Cozia,
domnitorul Al.I.Cuza va cunoaşte entuziasmul locuitorilor cu prilejul vizitei făcute
pe meleagurile Oltului, în iunie 1859, după Unirea Principatelor Române.
După secularizarea averilor mănăstireşti (1863), Călimăneştii se dezvoltă în
mod independent, preluând şi dezvoltând funcţia balneară de la mănăstirea Cozia,
fapt ce va duce, în anul 1890, la trecerea localităţii în rândul staţiunilor balneare.
Până în prezent, primul document ce atestă existenţa unor izvoare minerale
cu apă sulfuroasă în aceste locuri, este o lucrare a lui Gavriil Preotul, figură de
seamă a literaturii istorice româneşti din secolul al XVI-lea venit de la Athos ca
invitat al lui Neagoe Basarab, cu ocazia sfinţirii mănăstirii Curtea de Argeş.
Poposind la Cozia, arăta că este ,,plină de toate bunătăţile, cu munţi mari şi cu
văi ,îngrădită şi ocolită cu un râu mare, şi izvoare mari şi multe împrejurul ei…Şi
are toată hrana călugărească, poeni şi livezi, nuci şi alţi pomi roditori fără de
număr, vii şi grădini, şi acolo cură piatră pucioasă şi tot pământul împrejurul ei
este pământ roditor, care şi noi am văzut cu ochii noştrii acel loc şi i-am zis
pământul cel făgăduit.''
Faima apelor minerale creşte an de an şi împăratul Franţei, Napoleon al III
lea, la recomandarea medicului Carol Davila, primea apă minerală de Căciulata în
damigene, transportate cu regularitate în Franţa, cu diligenţa. În 1873, la Expoziţia
internaţională a apelor minerale de la Viena, apei de Căciulata i se atribuie
1 Vasile I.Berbece, Victor Botvinic - ,,Călimăneşti-Căciulata’’ , Ed.pentru Turism , Bucureşti , 1973 , p.23
27
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
,,Medalia de aur'', iar buteliile de Călimăneşti obţin menţiuni, ca o recunoaştere a
proprietăţilor curative ale apelor minerale de la Călimăneşti, Căciulata şi Cozia.
În 1893, probele prezentate la concursul apelor minerale din cadrul
Expoziţiei internaţionale de alimentaţie şi ape minerale din Elveţia obţin sufragiul
tuturor specialiştilor, materializat în cele mai înalte distincţii – Diploma ,,Grand
Prix'' şi medalia de aur. De remarcat este faptul că, la sfârşitul secolului al XIX lea,
apa de Căciulata se îmbutelia, statisticile consemnând o creştere a numărului de
sticle comercializate.
Remarcabil este că localitatea, datorită descoperirii izvoarelor de apă minerală,
nu a cunoscut evoluţia sat-târg-oraş, ci din prima fază (sat) a trecut direct în a
treia (oraş).
În 1854 ia fiinţă la Călimăneşti un ,,stabiliment'' balnear rudimentar. După
acest an, apar şi alte stabilimente, iar populaţia locală folosea şi ea apele minerale
atât pentru băi, cât şi pentru cura internă. Medicul francez Caillat efectuează
primele analize ştiinţifice ale apelor minerale de Călimăneşti, în anul 1858, iar cel
care a studiat rezervele de izvoare minerale şi captarea lor la Călimăneşti a fost
ilustrul geolog Grigore Cobălcescu.
În 1885 a fost inaugurat Pavilionul balnear central de la Călimăneşti,
construcţie în stil elveţian, unitate balneară complexă. Începând cu anul 1910, statul
concesionează staţiunea, pe un termen de 50 de ani, societăţii ,,Govora-
Călimăneşti''. De la această dată, tratamentul balnear se va efectua pe baze
ştiinţifice, numai în sezonul cald. Între anii 1907-1911 este supraînălţat Pavilionul
Central, care este dotat şi cu o secţie de tratamente balneare. Societatea angajează
totodată personalul medico-sanitar de specialitate. Sunt de semnalat o serie de
îmbunătăţiri edilitare : introducerea reţelei de apeduct, stropitul şi curăţatul
permanent al trotuarelor, curţilor şi parcurilor, precum şi deschiderea unui laborator
urologic sub conducerea lui C.D.Parepa, construirea Cazinoului din Ostrov, a
28
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
cinematografului şi Bazarului cu teatrul şi terasa, a noi vile, etc.
Faptul că izvorul Căciulata nr.1 se bucura de un bun renume este ilustrat şi de
numărul mare al celor care veneau în staţiune. În 1905 a făcut cură cu apa din
izvorul Căciulata, transportată la Paris, Emil Loubet, preşedintele Franţei, ca şi alte
personalităţi de seamă ale vremii.
În intervalul dintre cele două războaie mondiale, localitatea Călimăneşti este
trecută, în 1927, în rândul oraşelor ţării, cu statut de comună urbană categoria a II-a.
2.2. Cadrul natural
Situata la poalele Carpaţilor Meridionali, pe malurile Oltului, la 45015’
latitudine nordică şi 24015’ longitudine estică, la o altitudine de 280 m, statiunea
Călimăneşti-Caciulata este considerata perla statiunilor de pe Valea Oltului.
Declarat oraş din anul 1930,1 cu o populaţie de 7591 locuitori (în 1971) ,
Călimăneştii se desfăşoară pe o suprafaţă de 24 kmp, fiind limitat înspre nord de
munţii Coziei (vf.Cozia – 1664 m) şi muntele Naruţu (1499 m), aflaţi de o parte
şi de alta a Oltului. Din munţii de la nord pleacă înspre sud culmi deluroase
subcarpatice, cum sunt : Priboeni (675 m), Căciulata (600 m), Băilor (580 m) pe
dreapta, Păuşei (650 m) şi Jardei (660 m) pe stânga. La sud, panorama este
închisă de dealurile : Manga (776 m) pe dreapta Oltului şi Lăstun (561 m) pe
stânga, ocupând sectorul vestic al depresiunii subcarpatice Jiblea.
Oraşul Călimăneşti, denumit de marele istoric Nicolae Iorga ,,Sinaia Vâlcii'',
este situat de-a lungul drumului naţional nr.7, respectiv şoseaua internaţională E 81,
la 81 km de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti (pe cale ferată 309 km).
CLIMA
1 Vasile I.Berbece , op.cit , p.11
29
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Localitatea are un climat temperat continental blând, fără schimbări bruşte de
temperatură sau umiditate, caracteristic depresiunilor subcarpatice, fapt pus în
evidenţă şi de creşterea viţei-de-vie, a nucului şi castanului comestibil, precum şi a
altor pomi fructiferi.
Temperatura medie anuală este de 9.70C, iar vara de 19-200C. Cantitatea
medie de precipitaţii este de 705 mm anual, cele mai multe ploi căzând spre
sfârşitul primăverii. În zona deluroasă, climatul devine moderat, cu temperaturi
medii anuale de până la 90C, precipitaţiile scad la 400-600 mm anual, iar vânturile
au frecvenţa mai mare cu direcţia nord-sud, dar accentuându-se şi cele din direcţiile
vest şi est, specifice Câmpiei Române. Aerul este mereu proaspăt. Umiditatea
relativă a aerului variază în cursul anului între 68-71,7%, iar vara între 56,9-66%.
Durata de strălucire a soarelui este de 110 zile anual.
Vânturile care suflă în staţiune, canalizate pe Valea Oltului, au direcţia nord-
sud. În timpul verii adie briza de munte.
Clima localităţii oferă condiţii prielnice tratamentului balnear complex în tot
timpul anului.
HIDROGRAFIA
Colectorul principal al apelor din zona Călimăneşti este râul Olt. Dar , pe
lângă apele dulci, faima staţiunii o dau izvoarele minerale. Cercetările geologice
recente au dus la concluzia că apele minerale de aici sunt clorurate, slab iodurate,
sulfuroase, cu o concentraţie de săruri între 0,5 şi 29 g/l. Acestea apar la baza
orizonturilor conglomeratice sau grezoase de vârstă eocenă (cele de la Călimăneşti),
sau de vârstă cretacică ( cele de la Căciulata, Cozia şi Bivolari ).
Izvoarele minerale provin din apele vadoase care se infiltrează în rocile
conglomeratice şi grezoase, spălând sărurile din aceste roci. Hidrogenul sulfurat ,
prezent în aceste ape minerale, ia naştere din piritele şi marcasitele aflate în
30
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
blocurile de cristalin remaniate în conglomerate sau în gresii şi marne, sub formă de
concreţiuni, care se alterează în zona de oxidaţie. Este prezent, de asemenea ,
bioxidul de carbon ca şi unele urme slabe de gaz metan. Apele minerale termale de
la Căciulata, Cozia şi Bivolari provin de la adâncimi mari.
FLORA ŞI FAUNA
Microclimatul localităţii oferă condiţii de dezvoltare unei flore şi faune
bogate şi variate.
Din suprafaţa totală a localităţii, mai puţin de jumătate este acoperită cu
păduri : 13% răşinoase şi 87% foioase. Dintre răşinoase, bradul ocupă 70% , iar
molidul 30%. În mod sporadic apare şi pinul. În pădurile de foioase predomină
fagul (81%). Restul foioaselor sunt reprezentate prin : gorun, carpen, jugastru, tei,
paltin, mesteacăn, iar în lungul văilor : arinul, plopul şi salcia.
Stratul ierbaceu al pădurilor din jur este format din : ferigi, vinariţe, laptele
cucului, colţişori, păştiţe, spânz, brebenei, etc.
În anotimpul verii, dealurile sunt îmbrăcate de mantia verde a ierburilor ,
smălţuită de culorile roşii, albastre, albe şi galbene ale florilor : pesmă, muşeţel,
opaiţă, iarbă moale, margarete, untişor, ciucuşoară, poroinic, fierea pământului şi
altele.
În munţii Coziei-Naruţu, declaraţi Parc Naţional şi aflaţi sub protecţia
Comisiei Monumentelor Naturii, întâlnim o floră şi o faună aparte, demne de a fi
văzute. Flora cuprinde numeroase exemplare de origine central-europeană, specii
subalpine, alpine şi mediteraneene. Câteva specii de plante endemice, cum sunt :
măceşul Coziei (Rosa Coziae) , măceşul argeşean (Rosa argeşana) , pesma Coziei
(Centaurea Coziensis) şi rocoţelele Coziei (Achillea Coziana) reţin cu deosebire
atenţia, pe lângă vestitele plante, monumente ale naturii : floarea de colţ şi iedera
albă.
31
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Fauna acestui Parc Naţional este, de asemenea, bogată şi variată. Astfel ,
întâlnim : cerbul, căprioara, mistreţul, ursul brun, cocoşul de munte, vinderelul
roşu, şorecarul, alunarul, ciocănitoarea şi altele. Golul alpin conservă animale rare,
cum este capra neagră, vulturul pleşuv brun, cinteza alpină, brumăriţa alpină,
brumăriţa subalpină şi altele care coboară de aici spre zona forestieră. Şopârla de
munte şi vipera comună, alături de o mulţime de fluturi viu coloraţi, decorează
covorul alpin. De asemenea, trăiesc unele specii ale climei mediteraneene :
scorpionul, vipera cu corn, lăcusta migratoare, chilopodul Scutigera coleoptrata.
În apa Oltului, amatorii de pescuit au prilejul să prindă mreană, clean, scobar,
nisiparniţă, porcuşor, iar în locurile adânci şi cu apă lină : crap, somn şi stiucă. În
apele de munte, fauna piscicolă este reprezentată de păstrăv, boiştean , scobar.
2.3. Oferta turistică
Oferta turistică cuprinde resursele naturale şi antropice, echipamentul de
,,producţie'' a serviciilor turistice, masa de bunuri alimentare, industriale destinate
consumului turistic, forţa de muncă specializată în activităţi specifice ,
infrastructura turistică şi structurile de primire, condiţiile de comercializare (preţuri,
tarife, facilităţi, etc.).1
Dotată cu diverse şi spectaculoase forme de relief, îmbinate armonios pe
întreg teritoriul ţării, bucurându-se de o climă favorabilă practicării turismului în tot
cursul anului, înzestrată cu o floră şi o faună bogate, cu numeroase monumente
istorice, de artă şi arhitectură, România poate satisface, prin resursele sale turistice
mai sus menţionate, preferinţele diverselor segmente ale cererii turistice interne şi
internaţionale.
În acest context, confortul deosebit, atmosfera deconectantă, tratamentele 1 Ion Istrate,Florina Bran,Anca Gabriela Roşu - ,,Economia turismului şi mediul înconjurător’’, Ed.Economică, Bucureşti , 1996, p. 126
32
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
balneare efectuate, calitatea serviciilor oferite de o echipă de profesionişti , precum
şi frumuseţea peisajului acestei zone de la poalele munţilor Cozia , asigură sejururi
de neuitat pentru turiştii români şi străini în staţiunea Călimăneşti-Căciulata , ,,o
staţiune pentru patru anotimpuri''.
a).Potenţialul turistic natural
Staţiunea Călimăneşti-Căciulata este străjuită, în partea de nord, de munţii
Coziei cu creasta lor pleşuvă şi cu vârfurile dispuse în evantai. Datorită frumuseţii
deosebite şi accesibilităţii sale, muntele Cozia este vizitat anual de peste 20.000 de
turişti. Cele mai accesibile şi cu peisaj încântător la tot pasul sunt culmile sudice ale
masivului. Ascensiunea către vârf se realizează în 5 ore, cu posibilitatea
reîntoarcerii în aceeaşi zi.
Prin Ordinul nr.7/1990 al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Mediului
Înconjurător, au fost constituite în cadrul sectorului silvic 13 parcuri naţionale ,
printre care şi Parcul Naţional Cozia, având o suprafaţă de 17.000 ha.
Limitele Parcului Naţional Cozia1 sunt următoarele :
I. masivul muntos Cozia integral, limitat la nord de valea Băiaşului, la est de
valea Groşilor, la sud de valea Coisca şi la vest de Valea Oltului ;
II.ramura estică a munţilor Căpăţânii, limitată astfel : culmea principală ce
porneşte de la Călimăneşti spre vârful Naruţu, mărginind spre vest bazinele
hidrografice ale văii Căciulata şi Lotrişor, apoi valea lui Stan , de la obârşie şi până
la vărsarea în Lotru ;
III.o mică porţiune din versantul stâng inferior al râului Lotru şi culmea
Turţudonului, cuprinse între Valea Lotrului şi Olt, la confluenţa lor. Această
porţiune prezintă un interes ştiinţific, fiind în parte constituită ca rezervaţii.
Suprafaţa cea mai mare, de 80%, se include în fondul forestier care reprezintă
de fapt, în prezent, însăşi parcul naţional. Întregul parc este inclus în judeţul Vâlcea,
1 Sursa : Arhiva Ocolului Silvic Călimăneşti
33
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
respectiv SUCURSALA Romsilva-Vâlcea, în raza a trei ocoale silvice :
Călimăneşti, Brezoi şi Loviştea ; suprafaţa cea mai mare se include, însă, în raza
Ocolului Silvic Călimăneşti.
Pe Cozia, natura a dăltuit în piatră profile bizare, amintind de formaţiunile
megalitice : Baba, Sfinxul, Moşneagul, etc. Motiv pentru care menţionăm ipoteza
profesorului Ion Conea privind identificarea muntelui Cozia cu Kogaionon, vechi
centru de ritualuri sacre ale geto-dacilor, amintit în scrierile istoricului Herodot.
Aici, flora, cu elemente specifice Europei centrale, este îmbogăţită şi cu alte plante
provenite din mai multe colţuri ale globului : Caucaz, Alpi, Balcani, din ţinuturile
mediteraneene şi circumpolare ale Europei şi Asiei. În zona înaltă trăiesc câteva
specii de plante şi animale ocrotite de lege, fiind declarate monumente ale naturii :
iedera albă, floarea de colţ şi laleaua pestriţă sau bibilica , râsul, capra neagră,
cocoşul de munte, cerbul. Sunt prezente şi alte plante rare , precum măceşul Coziei,
pesma Coziei, rocoţelele Coziei. La varietatea floristică şi faunistică au contribuit
atât condiţiile locale de topoclimat, cât şi ,,insulele de uscat '', ridicate pe verticală
odată cu Munţii Coziei-Naruţu şi care au fost ulterior spălate de văile curgătoare.
Iată deci alte elemente de interes, nu numai turistic, demne de a fi ocrotite.
Factorii naturali de cură sunt reprezentaţi de :
a).Climă, respectiv condiţii de bioclimat sedativo-indiferent, care se
caracterizează prin solicitarea slabă a sistemului nervos central şi vegetativ, ceea ce
face ca adaptarea persoanelor venite la cură să se facă treptat, pe nesimţite.
b).Plante medicinale – în baza Cozia se efectuează tratamente prin băi de
plante cu efect sedativ, provenite din flora spontană autohtonă.
c).Ape minerale, principalul potenţial turistic natural, care au făcut cunoscută
staţiunea, atât pe plan naţional, cât şi internaţional.
Apele minerale de la Călimăneşti-Căciulata sunt cunoscute de pe timpul
34
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
dacilor şi romanilor (cele de la Arutela).
Ele pot fi clasificate după mai multe criterii, astfel :
1).După temperatură :
-ape reci (sub 200C) – sunt majoritatea ;
-ape termale, care sunt de trei categorii :
-hipotermale (20-340C) – Cozia 3 şi 4 ;
-termale (42-430C) – forajele 1004 Căciulata, 1 şi 5 Cozia ;
-geotermale (peste 870C) – forajele 1006 Căciulata,1007 Călimăneşti
şi 1008 Cozia.
2).După mineralizare (la litru) :
-ape oligominerale (sub 1 g/1000) – Călimăneşti 7 şi 14 ;
-ape hipotone (1-8 g/1000) – majoritatea surselor de cură internă ;
-ape izotone (8-9 g/1000) – Călimăneşti 5 şi 8 ;
-ape hipertone (peste 10 g /1000) – Călimăneşti 6.
3).După compoziţia chimică :1
-sulfuroase ;
-clorurosodice ;
-calcice ;
-magneziene.
Apele minerale izvorăsc din conglomerate eocene, totdeauna la contact cu
strate de marne. Numărul izvoarelor captate este de 33. În Căciulata există un izvor
captat la o depărtare de 4 m de malul Oltului. El era cunoscut altădată sub numele
de Izvorul lui Golescu, iar astăzi sub numele de Căciulata.
Pentru cura internă se utilizează următoarele izvoare de pe malul drept al Oltului,
variate în concentraţie, dar aproape identice din punct de vedere al compoziţiei :
• Izvorul nr.6 (cel mai concentrat), utilizat în special în constipaţiile atone 1 ,,Curierul de Vâlcea’’ , 17 mai 2005 , p.12
35
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
rebele, cât şi pentru spălarea ochilor în blefaroconjunctivitele cronice.
• Izvorul nr.7, cel mai slab mineralizat, utilizat atât de bolnavi, cât şi de
localnici, ca apă potabilă.
• Izvorul nr.8, puternic mineralizat, constituie apa de selecţie pentru hepato-
colesticitele cronice cât şi gastro-colitele ana şi hipo-acide. Este utilizat, de
asemenea, cu succes, sub formă de injecţii intramusculare în alergii de diverse
etiologii, precum şi în diferite eczeme ale pielii.
• Izvorul nr.14 este o apă minerală hipotonă, utilizată în gastroduodenite
hiperacide şi ulcere gastroduodenale cronice.
• Izvorul Căciulata I, cunoscut încă din 1830, având în bolile de rinichi o
justificată reputaţie internaţională, are o apă limpede, cu gust plăcut, puţin sărat, cu
miros de hidrogen sulfurat puţin pronunţat, cu reacţie slab alcalină, având o
temperatură de 120C.
• Izvorul Căciulata II cuprinde şi gaz metan.
• Izvorul Căciulata III are o temperatură de 530C şi un debit enorm (60
vagoane/24 ore).
• Izvoarele Păuşa I şi Păuşa II, aflate pe malul stâng al Oltului, cu ape
hipotone, sulfuroase, bicarbonatate, conţinând clorură de sodiu în cantităţi
inferioare izvorului Căciulata I.
Pentru cura externă (băi) se utilizează izvoarele nr.9, 10, 11, 12 şi 12 bis (la
Călimăneşti). Apele acestor izvoare, sulfuroase, clorurate, sunt colectate într-un
mare rezervor şi încălzite, înainte de utilizare, la temperatura dorită.
Lângă izvorul nr.6 din Parcul Central Călimăneşti se află o frumoasă peşteră
care nu este, însă, redată circuitului turistic datorită gazelor emanate (cu o
concentraţie mare de sulf, ce produce stare de somnolenţă).
Peştera are o lungime de cca 300 de metri şi o singură intrare, dinspre parc,
36
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
blocată însă cu o uriaşă uşă metalică.
În 1977, din peşteră s-a adunat nămol, care a fost ambalat în pungi şi trimis
la baza de tratament Cozia, pentru a fi folosit la împachetări cu nămol.
b). Potenţialul turistic antropic
La poalele muntelui Cozia, pe malul drept al Oltului, se află bătrâna şi
frumoasa mănăstire a Coziei, cel mai de seamă complex de artă feudală din judeţul
Vâlcea,1 ctitorie şi loc de odihnă veşnică al lui Mircea cel Bătrân (1386-1418).
După unele cercetări, numele ,,Cozia'' pare a fi de origine turcă, venind de la
cuvântul ,,koz'', care înseamnă nucă. Cum însă până la sfârşitul secolului al XIV-
lea, în limba română nu au pătruns, în general, cuvinte turceşti, este posibil ca la
origine termenul să fi fost de influenţă cumană sau pecenegă. Multă vreme
mănăstirea a mai fost cunoscută şi sub numele de ,,Nucet''. Denumirea i se trăgea
probabil, de la numeroasele păduri de nuci ce creşteau odinioară în această regiune
şi ale căror urme se mai văd şi astăzi.2
Frumosul edificiu, înălţat la ieşirea Oltului din defileu, a fost construit în
perioada 1387-1388, iar de-a lungul anilor a avut de suferit stricăciuni, care au
necesitat mai multe renovări.
Complexul prezintă o incintă deschisă spre vest, cu trei laturi (sud, est şi
nord), în colţurile cărora se află, la sud-est, paraclisul lui Amfilohie, iar la nord-est
paraclisul lui Ioan Hurezanul. În mijlocul acestei incinte, se ridică biserica
principală, care se detaşează de întregul complex prin măreţia ei, prin proporţiile,
soluţiile constructive şi, mai ales, prin aspectul plasticii ei monumentale.
1 Gheorghe Cârstea - ,,Vâlcea – monografie’’ , Ed.Sport-Turism , Bucureşti , 1980 , p.2812 M. Davidescu - ,, Mănăstirea Cozia’’, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1966, p. 72
37
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Manastirea Cozia
Construită după planul triconic, biserica are faţadele decorate prin dispoziţia
materialului de construcţie : rânduri de cărămizi alternate cu rânduri tencuite ,
cărămizi zimţate sub cornişe şi cruciuliţe de teracotă în jurul arcadelor. Ferestrele
au ancadramente de piatră sculptate în motive originale. Registrul superior al
faţadelor este decorat cu rozete sculptate cu ancadramente în piatră. În colţul de
sud-est, lângă paraclisul lui Amfilohie, se află Cerdacul lui Mircea, din care
admirăm priveliştea Oltului, loc unde voievodul Mircea ţinea adesea sfaturi
domneşti, şi care, se pare că l-ar fi inspirat pe Grigore Alexandrescu când a scris
poezia ,,Umbra lui Mircea la Cozia '' şi oricare vizitator îşi aduce aminte,
murmurând pentru sine: "Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate, /Către
ţărmul dimpotrivă se întind, se prelungesc, /Şi-ale valurilor mândre generaţii
spumegate / Zidul vechi al mănăstirii în cadenţă îl izbesc."
38
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Manastirea Cozia
Aici este adăpostit, în prezent, un muzeu înzestrat cu valoroase seturi de
odăjdii din sec.XVI-XIX, vechi manuscrise, tipărituri, broderii, obiecte de cult. Aici
găsim Epitaful din 1396 , Evanghelia tipărită de mitropolitul Varlaam la 1644,
Psaltirea în versuri a lui Dosoftei din 1673. Tot aici a existat şi o broderie adusă din
ambianţa bizantină, executată în fir de aur şi argint şi mătase albastră, având în
partea de jos o bandă de crini stilizaţi, iar de jur împrejur o inscripţie liturgică în
limba veche slavonă, totul pe un fond vişiniu , ,,Epitaful de la Cozia'' , considerat
ca fiind unul din cele mai vechi din România. El se află în prezent la Muzeul de
Artă al României.
Mănăstirea Cozia adăposteşte, în pronaos, două morminte. Unul este al
ctitorului , pe care stă scris : ,, Aici odihnesc rămăşiţele lui Mircea Domnul Ţării
Româneşti , adormit în anul 1418 ''. Mormântul a fost, de-a lungul secolelor, în mai
multe rânduri, profanat. La restaurarea din 1931-1938, la adâncimea de peste un
metru, sub vechea pardoseală din cărămizi dispuse în zig-zag, s-a descoperit
capacul original al sarcofagului, rupt în mai multe bucăţi, imitând forma corpului
omenesc (asemănător celor egiptene şi mormintelor medievale apusene din
39
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
sec.XIII-XIV).1
Alături de marele voievod se află mormântul Teofanei, mama lui Mihai
Viteazul, călugărită aici după moartea viteazului voievod.
Peste drum de mănăstirea Cozia, într-o poiană înaltă, la marginea pădurii , se
află Bolniţa, monument istoric, socotită a fi prin armonia proporţiilor şi acurateţea
stilului o bijuterie de arhitectură, cel mai reprezentativ edificiu de acest fel al
secolului al XVI-lea.
Bolnita
Cuvânt de origine slavonă, "bolniţă" înseamnă spital, infirmerie, loc de
ingrijire a persoanelor batrâne si bolnave. Construirea Bolniţei şi a clădirilor de
11 Costin Ştefănescu, Al.Gârneaţă - ,,Călimăneşti-Căciulata – mic îndreptar turistic’’, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968, p.76 2 V.Berbece, C. Marinoiu - ,,Vâlcea – ghid turistic’’, Ed.Sport-Turism, Bucureşti, 1976, p.69
40
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
alături este legată de folosirea tot mai intensă a bogăţiei de ape minerale din jur. Nu
prea departe de mănăstire, spre nord, în apropierea şoselei naţionale , vechile ruine
ale unei biserici cunoscută sub numele de ,,Cozia Veche'' au fost reconstituite
întocmai, ridicându-se o biserică nouă, sub ctitoria familiei Mihăilă.
Pe malul stâng al Oltului se văd ruinele castrului roman Arutela. Ruinele
au fost scoase la iveală, în locul numit Bivolari, de către Grigore Tocilescu, în anul
1896, împreună cu ruinele unor terme romane. La nord de castrul roman au fost
forate izvoare cu apă minerală sulfuroasă, mezotermală. Poiana Bivolari este
dominată de Turnul lui Traian, situat în nord, folosit ca turn de strajă de către
populaţia locală, încă din epoca fierului timpuriu.
Intrând în defileul Oltului, pe malul stâng al acestuia, ne întâmpină stânca ce
poartă numele de Masa lui Traian, care l-a inspirat pe Dimitrie Bolintineanu , când
a scris poezia : ,, Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul''.2
Dacă urcăm pe valea Păuşii şi străbatem muntele Sălbaticul, ajungem la
Mănăstirea Stânişoara, monument istoric construit din lemn la o dată necunoscută
(drum accesibil şi autoturismelor în anotimpul cald).
Mănăstire de călugări, cu hramul "Sfântul Gheorghe", mănăstirea Stânişoara
este amplasată la poalele masivului Cozia, pe versantul său sudic. Actuala biserică
din piatră a fost construită între anii 1903-1908, sub ctitoria episcopului Gherasim
Timus. Întregul aşezămant monahal se află într-un cadru natural liniştit, înconjurat
de frumuseţi naturale ispititoare.
2
41
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Manastirea Stanisoara
Denumirea de Stânişoara se datorează faptului că în incinta vechii biserici
părăsite se afla stâna mănăstirii Cozia.
Mănăstirea Turnu aparţine oraşului Călimaneşti şi se află la 600 m de staţia
C.F.R. Turnu. Este aşezată sub muntele cel mare al Coziei, de unde şi denumirea de
Mănăstirea Turnu. Biserica cea Mică, cu hramul "Intrarea in biserică", a fost
ridicată în anul 1676 în locul uneia din lemn, de către episcopul Râmnicului si
mitropolit al Ţării Românesti, Varlaam, stins din viaţă în anul 1702.
Biserica Mare, cu hramul "Schimbarea la faţă", a fost zidită între 1897- 1901,
de către episcopul Gherasim Timus. Anton Lapinschi, arhitectul şi pictorul care a
realizat-o, a făcut ceva cu totul străin de stilul bisericii vechi: a aşezat biserica la
primul etaj al corpului de chilii, deasupra trapezei. Pictura a fost executată tot de el,
intâi pe pânze detaşate, care apoi au fost aplicate pe perete. Biserica are formă
patrată, cu o turla mare la mijloc şi câte una mica, din lemn, în cele patru colţuri.
Este uşor de remarcat faptul ca mănăstirea nu respectă rânduielile îndatinate.
42
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Manastirea Turnu
Ne îndreptăm spre Călimăneşti, pentru a putea vizita în insula Ostrov
(odinioară ea însăşi un punct de atracţie turistică), schitul Ostrov, refăcut de
către Radu cel Mare în anul 1500 şi reclădit între 1520-1522 de către Despina
Doamna, soţia lui Neagoe Basarab.
Pictura interioară şi exterioară, care se păstrează şi astăzi, a fost executată
în perioada 1756-1760, după tehnica specifică şcolii postbrâncoveneşti. Schitul a
fost salvat de la distrugere. Temelia schitului a fost consolidată, după care s-a
procedat la ridicarea monumentului cu 5,90 m faţă de vechiul amplasament.
Singurul element de decoraţie exterioară îl constituie cornişa din zimţi de
cărămidă. Biserica a avut şi o bogată colecţie de obiecte, donate de Despina
Doamna, care s-a călugărit aici sub numele de Platonida Monahia, colecţie ce se
află la Muzeul de Artă din Bucureşti. Pe insulă se află şi un bust al lui Mihai
Eminescu.
43
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Schitul Ostrov
Actualmente, in jurul schitului exista un parc in mijlocul caruia exista intr-o
noua stralucire Schitul Ostrov, una dintre bijuteriile artei romanesti, loc de
inchinaciune si pomenire a inaintasilor neamului romanesc.
Mănăstirile din jurul Călimăneştiului îndeplinesc mai puţin cerinţele turistice,
deoarece la aceste mănăstiri nu întâlnim pensiuni sau minihoteluri (ca la Mănăstirea
Putna sau Horezu). Însă, unele din ele impresionează prin vechimea lor, fiind şi
monumente istorice, altele prin activitatea culturală şi spirituală pe care au
desfăşurat-o, ştiut fiind că bisericile au fost adevărate focare de cultură. Pictura
bisericească a fost considerată ,, Biblia celor neştiutori de carte ''. Călătorul îşi
poate satisface dorinţele spirituale, vizitând aceste mănăstiri din nordul Olteniei.
În localitate există variate locuri de agrement şi de distracţie : Parcul
Central, Parcul Ostrov, Casa de Cultură, biblioteca ,, A.E.Baconski '',
ştrandurile termale de la Căciulata şi Cozia, discoteca din complexul hotelier din
microstaţiunea Cozia.
În cadrul manifestărilor folclorice, de un bun renume se bucură festivalul
44
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
folcloric ,, Cântecele Oltului '', ce are loc în prima duminică a lunii august şi care
reuneşte artişti folclorici de pe malurile Oltului, de la izvor şi până la vărsare,
inclusiv formaţii invitate din alte ţări, cum ar fi Turcia, Italia, Bulgaria, Franţa, etc.
Ca punct de atracţie turistică poate fi considerat şi Podul Suspendat ce
leagă, prin pădure, Călimăneşti de Căciulata. El a fost realizat din cablu, oţel
laminat şi podit cu scândură, fiind construit în primul război mondial de către
armata germană, ca punct strategic.
Pe vârful Cozia funcţionează staţia meteorologică, înfiinţată la 12
septembrie 1979. Situată la altitudinea de 1576,7 m, staţia meteorologică Vf.Cozia
are o platformă redusă (12 x 11,2 m), aflându-se între Vf.Ciuha Mare (Ciuha
Neamţului) – 1664 m şi Vf.Ciuha Mică – 1636 m.1
Pe Vf.Ciuha Mică se află Staţia Releu de radioteleviziune, cu dependinţele
aferente acesteia, inclusiv Releul, construit în 1973 şi având o înălţime de 70 m. În
apropiere de Releu a fost construită, în 1972, Cabana Cozia, în prezent cu o
capacitate de 40 locuri.
2.4. Baza tehnico-materială
Pentru ca un teritoriu să poată fi declarat ,,de interes turistic’’ , potenţialul
său turistic trebuie să răspundă la două cerinţe esenţiale :
- să dispună de resurse naturale şi de alte elemente de atracţie preferate de turişti
( istorice, cultural-artistice, etc.) ;
- să dispună de posibilităţi de acces, de transport, de cazare, de alimentaţie,
de unităţi comerciale, de instalaţii, de alte amenajări adiacente etc., într-un cuvânt
de baza materială şi de infrastructura necesară pentru a facilita activităţile turistice.
1 Staţia meteorologică Vf.Cozia – evidenţă internă
45
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Facilităţile pe care le oferă turismul pot fi definite ca ansamblul mijloacelor
materiale şi umane necesare pentru a înlesni participarea populaţiei la activitatea
turistică şi pentru a crea şi organiza cu rezultate profitabile prestarea serviciilor
solicitate de turişti.
Aceste facilităţi turistice pot fi grupate astfel :1
a).facilităţi de transport şi comunicaţii: toate facilităţile şi formele de
transport care servesc pentru aducerea turiştilor de la reşedinţa lor permanentă la
destinaţia dorită şi înapoi, precum şi facilităţile de transport care asigură deplasarea
turiştilor în cadrul unei zone, localităţi, etc. ;
b).facilităţi de cazare : toate obiectivele care creează condiţiile pentru
înnoptarea turiştilor, ca : hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, vile, bungalouri, căsuţe,
campinguri, tabere de tineret, sanatorii de cură etc., cu activitate permanentă sau
sezonieră ;
c).facilităţi de alimentaţie : întregul sistem de alimentaţie şi ,,catering’’
pentru servirea mesei turiştilor pe durata sejurului lor temporar la destinaţiile
turistice. Tot aici sunt incluse şi facilităţile oferite de unităţile de alimentaţie, altele
decât cele destinate stricto-senso hranei turiştilor : berării, cafenele, baruri de zi, de
noapte, cofetării, patiserii, simigerii, etc. ;
d).facilităţi sportive, de agrement şi distracţie : terenuri şi săli de sport,
stadioane, velodromuri, hipodromuri, piscine în aer liber sau acoperite - încălzite,
patinoare, pârtii de schi, de schi-bob, săli de jocuri mecanice, instalaţii de bowling,
popicării, terenuri de tenis, parcuri de distracţie, terenuri de joacă pentru copii,
cluburi, discoteci, videoteci etc., care asigură turiştilor variate posibilităţi de
destindere, pentru petrecerea agreabilă a timpului liber, atât în calitate de spectatori
cât şi în calitate de participanţi activi la diferite acţiuni ;
e).facilităţi comerciale : reţeaua unităţilor comerciale cu profile dintre cele
1 Oscar Snack, Petre Baron, Nicolae Neacşu - ,,Economia turismului’’, Ed.Expert, Bucureşti, 2001,p. 195-196
46
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
mai diverse, adecvate din punct de vedere al capacităţilor de servire şi al
sortimentului de marfă specifice consumului din staţiunile şi localităţile turistice,
precum şi reţeaua unităţilor comerciale specializate pentru servirea turiştilor ( de
exemplu, pentru comercializarea produselor de artizanat şi de suveniruri
caracteristice zonei în care activează) ;
f).facilităţi de ocrotire a sănătăţii şi balneomedicale : unităţi spitaliceşti,
dispensare, puncte sanitare, staţii de salvare – inclusiv salvamar şi salvamont – etc),
cât şi stabilimente complexe de cură şi tratamente cu o varietate de profile adiacente
( cosmetice, saună, băi finlandeze, masaje, gimnastică medicală, cure de slăbire,
etc) ;
g).facilităţi cultural-artistice : săli de teatru, săli de concerte,
cinematografe, teatre în aer liber, galerii de artă, săli de expoziţii, muzee, etc.) ;
h).facilităţi de telecomunicaţii : oficii poştale, telex, telefax, rezervări
electronice a capacităţilor de cazare şi transport, etc.) ;
i).facilităţi de servicii cu caracter general : frizerii, ateliere de coafură,
cosmetică, ateliere de reparaţii şi întreţinere de orice natură, croitorii, curăţătorii
chimice, oficii şi puncte de închiriere ş.a. ;
j).facilităţi de organizare a odihnei şi recreerii : agenţii de turism, birouri
de informaţii turistice în staţiuni, agenţii de schimb valutar, etc. ;
k).facilităţi speciale : puncte de frontieră şi control vamal, muzică de
promenadă în anumite ore în parcurile staţiunilor turistice, asigurarea securităţii
turiştilor, etc. ;
l).facilităţi de gospodărie comunală : o gamă largă de facilităţi pe care le
oferă infrastructura generală a unei staţiuni ( sau localităţi) turistice – instalaţii
sanitare publice, canalizare, aprovizionare cu apă, gaze, electricitate, întreţinerea
parcurilor publice, salubritatea localităţii, etc.
Componentă a ofertei turistice, baza tehnico-materială joacă un rol important
47
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
în organizarea şi dezvoltarea turismului.
Baza tehnico-materială a turismului este reprezentată de ansamblul
mijloacelor tehnice de producţie utilizate în acest domeniu, în scopul obţinerii de
bunuri şi servicii specifice, destinate consumului turistic.
Componentele bazei tehnico-materiale a turismului se clasifică, după destinaţia
principală, în două mari categorii :
-baza tehnico-materială specifică turistică, compusă din resurse materiale
care-şi datorează existenţa activităţii turistice (sunt destinate exclusiv turiştilor) ;
-baza tehnico-materială generală (infrastructura), alcătuită din dotările cu
statut independent de domeniul turismului, dar care sunt utilizate şi pentru nevoile
acestuia.
Dotările specific turistice sunt reprezentate de reţeaua unităţilor de cazare, o parte
din reţeaua unităţilor de alimentaţie, mijloacele de transport din structura
turismului – în principal, rutiere şi pe cablu, - instalaţiile de agrement şi cele
specifice tratamentului balneo-medical, satele turistice şi satele de vacanţă, ca
mijloace complexe şi particulare.
În infrastructură sunt cuprinse : căile de comunicaţie şi mijloacele de
transport în comun, urban şi interurban, reţeaua de telecomunicaţii, unităţi
comerciale, sanitare, de prestări servicii, echipamente tehnico-edilitare, etc.
Capacitatea de cazare rămâne elementul cel mai caracteristic al bazei
materiale a turismului, condiţionând, poate în cea mai mare măsură, volumul
activităţii turistice şi ţinând cont că celelalte elemente ale bazei materiale
îndeplinesc funcţii mai eterogene şi deci participă cu pondere relativ mai oscilantă
la încasările provenite din activitatea turistică.
Începând cu anul 1991, au fost emise o serie de acte normative care
reglementează ,, clasificarea unităţilor hoteliere şi de alimentaţie în turism’’. Astfel,
în România pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de primire cu funcţiuni de
48
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
cazare turistică, clasificate astfel :
I. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele ;
II. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele ;
III. moteluri de 3, 2, 1 stele ;
IV. hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele ;
V. hoteluri de 3, 2, 1 stele ;
VI. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele ;
VII. bungalouri de 3, 2, 1 stele ;
VIII. cabane turistice, cabane de vânătoare, cabane de pescuit de 3,2,1 stele ;
IX. sate de vacanţă de 3, 2 stele ;
X. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele ;
XI. popasuri turistice de 2, 1 stele ;
XII. pensiuni turistice urbane de 4, 3, 2, 1 stele ;
XIII. pensiuni turistice rurale de 4, 3, 2, 1 flori ( margarete), pensiuni
agroturistice de 4, 3, 2, 1 flori ( margarete) ;
XIV. apartamente sau camere de închiriat în locuinţe familiale sau în clădiri
cu altă destinaţie de 3, 2, 1 stele ;
XV. structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime
de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
49
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Evoluţia capacităţii de cazare turistică a judeţului Vâlcea pe tipuri de unităţi
turistice
Tab.nr 2.1
TIPUL UNITĂŢII DE CAZARE 2001 2002 2003 2004Total judeţ,
din care :
10.255 10.014 10.438 10.301
Hoteluri 6.920 6.556 6.648 6.629Hanuri şi moteluri 198 290 304 358Cabane 180 117 227 227Campinguri 497 617 664 831Vile turistice 1.122 1.074 1.210 1.150
Sursa: Buletine statistice ale judeţului Vâlcea – 2004-2005
În prezent, oferta locurilor de cazare din judeţ este reprezentată, în principal, de
hoteluri cu 64,3% din total locuri şi de vile turistice (11,1%), celelalte tipuri de
unităţi oferind 24.6 % din totalul locurilor de cazare.
Structura capacităţii de cazare din judeţul Vâlcea - 2004
Tab. nr.2.2
STAŢIUNEA TOTAL HOTELURI CAMPIN-
GURI
HANURI
ŞI MOTELURI
CABANE VILE
Băile Govora 1.157 827 130 - - 200
Băile Olăneşti 2.238 1.465 - - 76 629
Călimăneşti-
Căciulata
3.368 2.157 100 142 151 239
Ocnele Mari 356 - 249 - - -
Voineasa 1.679 1.543 - - - -
Sursa : Buletin statistic al judeţului Vâlcea – 2005
Se poate observa, din tabelul nr.2.2, că staţiunea Călimăneşti-Căciulata dispunea
de cea mai mare capacitate de cazare turistică dintre staţiunile din judeţul Vâlcea şi,
totodată, de aproape toate tipurile de unităţi de cazare.
50
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
În prezent, staţiunea Călimăneşti-Căciulata are o importantă bază de cazare,
formată din hoteluri, moteluri, hanuri, campinguri, tabere şcolare, precum şi locuri
de cazare în pensiuni turistice şi agroturistice, la nivel de două şi trei stele, la preţuri
pentru toate posibilităţile.
Astfel, în staţiune se înregistrează astăzi peste 40 unităţi de cazare. Dintre
acestea, Societăţii Comerciale Călimăneşti-Căciulata S.A. îi aparţin 4 hoteluri
(Oltul, Cozia, Căciulata – situate în microstaţiunea Cozia – şi Hotel Central, situat
în centrul oraşului Călimăneşti) şi 6 vile totalizând 273 de locuri, astfel:
• Vila Teilor, 145 de locuri, categoria *;
• Vila Furnica, 24 de locuri, categoria *;
• Vila Plaiul, 23 de locuri, categoria *;
• Vila Viorele, 26 de locuri, categoria *;
• Vila Cărăbuş, 7 locuri, categoria *;
• Vila Liliacul şi Trandafirul, 48 de locuri, categoria ***( include
restaurant cu 80 de locuri si bază tratament proprie).
În afara societăţii, la Căciulata sunt 2 hoteluri : Hotel Traian ( aparţinând S.C.
Sind România, SUCURSALA Căciulata) şi Hotel Vâlcea ( aparţinând Serviciului
Român de Informaţii).
În detaliu, oferta turistică de cazare a staţiunii Călimăneşti-Căciulata se
prezintă astfel :
Hotelul Oltul ( * * ) a fost dat în folosinţă în anul 1980, fiind ultimul
construit în complexul alcătuit din cele trei unităţi – Căciulata, Oltul şi Cozia.
Arhitectura hotelului, deşi se încadrează în ansamblul celor trei unităţi, este
oarecum diferită : la mijloc, între cele două ,, turnuri’’, hotelul Oltul este desfăşurat
mai mult pe orizontală, având numai cinci etaje. Construcţia cuprinde însă opt
nivele, cu subsolul, parterul, mezaninul şi cele cinci etaje. Produsul hotelului este
51
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
alcătuit din servicii hoteliere de bază şi suplimentare.
Considerată principalul serviciu hotelier de bază, cazarea este oferită în cadrul
hotelului Oltul în spaţii de cazare de categoria 2 stele, totalizând 239 spaţii şi 478
locuri, în următoarea structură :
Structura spaţiilor de cazare la hotelul Oltul
Tab. nr. 2.3
TIP SPAŢIU CAZARE NUMĂR SPAŢII NUMĂR LOCURICameră cu 2 paturi 231 462Apartament 8 16
Total239 478
Sursa : Hotel Oltul – evidenţă internă
Toate spaţiile de cazare au grupuri sanitare proprii, balcoane şi sunt dotate
conform prevederilor OMT nr.56 /1995.
Principalul serviciu suplimentar este constituit de tratament şi presupune
următoarele proceduri : cură internă cu izvoarele Cozia 1, 2, 3 şi Căciulata 1 şi 2,
cură externă ( hidroterapie), masaj vibrator, masaj parţial, băi de lumină, băi de
bule, băi de plante, băi cu sulf, pulverizaţii, afuziuni, ionizări, gimnastică
medicală, ultrasunete, ultraviolete, aerosoli, duş scoţian, împachetări cu parafină,
curenţi diadinamici, magnetodiaflux, acupunctură, saună, masaj uscat,
kinetoterapie, cultura fizică medicală.
Baza de tratament de la Căciulata este cea mai mare din ţară şi face legătura
între trei hoteluri : Căciulata, Cozia şi Oltul. Amplasamentul deasupra solului şi nu
la subsol, cum sunt majoritatea bazelor de tratament din ţară, fereşte bolnavii, dar şi
personalul şi clădirile de o umiditate excesivă şi permite ca tratamentele să fie
efectuate în condiţii de maximă siguranţă şi corectitudine. Un alt lucru care dă un
plus bazei de tratament de la Călimăneşti-Căciulata este faptul că aici se lucrează şi
52
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
sâmbăta,
permiţând
astfel
existenţa
unui flux
aproape
neîntrerupt
de proceduri.1
Tarife
practicate
în hotel Oltul
Tab. nr. 2.4
TIP SPAŢIU CAZARE TARIF / CAMERĂ(fără mic dejun)Cameră cu două paturi 8-18 euro/ziCameră cu două paturi în regim single 9 - 30 euro/ziApartament 22-25 euro/zi
Sursa : Hotel Oltul – evidenţă internă
La aceste tarife se adaugă contravaloarea mesei, care este de:
- 9 euro/zi/persoană, pensiune completă;
- 6 euro/zi/persoană, demipensiune.
Tarifele pentru tratament sunt următoarele:
- 4 euro/zi/persoană (trei proceduri);
- 45 euro/persoană - Cosmetica- şase zile;
- 60 euro/persoană - Gerovital- şase zile.
1 *** - ,,Curierul de Vâlcea’’, 18 iunie 2005, p.5, Silviu Humă
53
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Hotelul Căciulata ( * * * ) a fost inaugurat în 1977, având iniţial 406 locuri,
structurate în 203 camere cu două paturi şi dispunând de două cabinete medicale
( geriatrie şi stomatologie).
În prezent, hotelul are o capacitate de 412 locuri. Hotelul dispune de receptie,
centrala telefonica proprie, piscina interioara, restaurant, bar de zi, bufet, baza de
tratament, doua sali pentru sedinte,, conferinte, simpozioane, cabinete de frizerie-
coafura, cabinete de cosmetica- geriatrie, manichiura- pedichiura, parcare proprie.
Lângă hotelul Căciulata s-a deschis o sucursală a B.N.R.
Începând din ianuarie 2000, principalul acţionar S.C. Cotexim S.R.L. a
investit, prin aport de capital, peste 30 mld lei, pentru ridicarea gradului de confort
şi pentru creşterea categoriei de la 2 la 3 stele.
Structura capacităţii de cazare la hotel Căciulata
54
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Tab. nr. 2.5
TIP SPAŢIU CAZARENUMĂR SPAŢII NUMĂR LOCURI
Cameră cu 2 paturi 200 400Apartament 6 12TOTAL 206 412
Sursa : Hotel Căciulata – evidenţă internă
La aceste tarife se adaugă şi cele pentru masă, şi anume:
-minim 9 euro / persoană / zi - Pensiune completă;
-minim 6 euro / persoană / zi - Demipensiune.
În plan vertical, hotelul este structurat pe 12 etaje, parter şi demisol.
Tarife practicate la Hotel Căciulata
Tab. nr. 2.6
TIP SPAŢIU CAZARE TARIF / CAMERĂCameră single 15 - 24 euro / ziCameră dublă 18 - 30 euro / ziApartament 33 - 44 euro / zi
Sursa : Hotel Căciulata - evidenţă internă
Hotelul Cozia ( ** ) a fost construit în 1977-1978, fiind structurat, în plan
vertical, astfel : demisol, parter şi 12 etaje, ce totalizează 400 locuri în camere cu două
paturi şi apartamente. Dispune de două cabinete medicale, restaurant categoria II, bar de
zi, discotecă, sală pentru simpozioane, piscină, teren sportiv, cofetărie, croitorie.
Tarife practicate la Hotel Cozia
Tab. nr. 2.8.
TIP SPAŢIU CAZARE TARIF / CAMERĂ
Camera single 8 - 18 euro / zi
55
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Camera dublă 9 - 30 euro / ziApartament 22 - 25 euro / zi
Hotel Cozia
Hotel Central ( * ) este construit între anii 1907-1911, în stil baroc, de către
societatea Govora - Călimăneşti. Aşezat în mijlocul unui parc natural de o
frumusete deosebită, hotelul dispune de 304 locuri, în camere cu 2-3 paturi şi
apartamente, dotate cu telefon, televizor-cablu, frigider la cerere, lift, pensiune,
restaurant, bar de zi, club, disco-bar, agenţie C.F.R., bază proprie de diagnostic şi
tratament balnear, piscină interioară, parcare.
Tarife practicate în Hotel Central
Tab.nr.2.9
CONFORT TIP SPAŢIU CAZARE TARIF / CAMERĂ
I Cameră single10 - 16 euro / zi
56
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Cameră dublă18 - 30 euro / zi
II Cameră single 7 - 10 euro / zi
Cameră dublă 9 - 12 euro / zi
Apartament20 - 24 euro / zi
Hotel Central
La aceste tarife se adaugă şi tarifele pentru masă, şi anume:
- minim 9 euro / persoană/ zi - Pensiune completă;
- minim 6 euro / persoană / zi - Demipensiune.
Hotel Traian ( ** ), aparţinând S.C. Sind România, a fost construit între anii 1968-
1972, dispunând de 520 locuri în camere cu două paturi şi 10 apartamente. Hotelul este
structurat, în plan vertical, pe 10 etaje. Dispune de un număr de 8 cabinete medicale
pentru tratarea afecţiunilor renale şi reumatismale.
57
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
În cadrul hotelului se practică următoarele tarife :
- cazare - 615.000 lei/ zi/ pers ;
-masă -360.000 lei/ zi / pers ;
-tratament - 90.000lei/ zi / pers .
Hotelurile Valcea si Traian
În cadrul staţiunii există 360 locuri în popasuri turistice şi 150 locuri în
hanuri. De asemenea, pentru vacanţele tinerelor generaţii, există în cadrul staţiunii trei
tabere şcolare, astfel :1
Tabăra Cozia, situată lângă mănăstirea Cozia, funcţionează permanent cu 100
loc/serie şi sezonier cu 180 loc/serie, în vile cu 2-6 paturi în cameră. Dispune de cantină
proprie cu 130 loc/serie, 2 cluburi, bază sportivă, aparatură audio-video şi practică
cultural-sportivă. În zonă pot fi vizitate : Mănăstirea Cozia, Mănăstirea Turnu,
Mănăstirea Stânişoara, Castrul Roman ,,Arutela’’, Staţiunea Călimăneşti, Rezervaţia
1 **** ,,Strategia de dezvoltare şi promovare a turismului în judeţul Vâlcea’’ - 2001
58
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Cozia-Defileul.
Tabăra Căciulata, situată pe malul stâng al Oltului, funcţionează sezonier cu 200
locuri/serie. Cazarea se face in vile, avand 19 camere cu 3 paturi, 31 de camere cu 6
paturi si 2 camere cu 7 paturi. Dispune de cantină proprie cu 150 locuri/serie, un club,
aparatură audio-video şi practică cultural-sportivă.
Tabăra Arutela, situată la poalele Muntelui Cozia, funcţionează sezonier cu 300
loc/serie, în vile cu 2-10 paturi în cameră. Dispune de cantină proprie cu 200 loc/serie,
un club, aparatură audio-video şi practică cultural-sportivă.
Pe vârful Ciuha Mică de pe muntele Cozia, pentru cazarea turiştilor care preferă
turismul montan funcţionează Cabana Cozia, construită în anul 1972, având o
capacitate de 40 locuri şi, mai jos, la o altitudine mai scăzută, Cabana Valea Mărului.
În ultimii ani au fost construite sau modernizate noi spaţii de cazare, precum
Motel Cozia, Motel Albina, Hanul Coziana, Hanul Europa, dar au fost introduse în
circuitul turistic şi o serie de locuri de cazare în vile particulare, cu un confort ridicat şi la
preţuri accesibile.
Dacă din punctul de vedere al capacităţii de cazare judeţul Vâlcea ocupă locul
II pe ţară, iar staţiunea Călimăneşti-Căciulata locul I pe judeţ, în schimb, din punct de
vedere al gradului de confort, cu excepţia unităţilor construite sau a celor modernizate în
ultima perioadă, majoritatea celorlalte nu sunt adaptate cerinţelor turismului modern.
CAPITOLUL III
CIRCULAŢIA TURISTICĂ
3.1.Forme de turism
59
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Dezvoltarea turismului, integrarea sa în structura economiilor moderne, în
sfera necesităţilor şi consumului populaţiei se reflectă într-o îmbogăţire continuă a
conţinutului său şi o diversificare a formelor de manifestare. De asemenea,
participarea la mişcarea turistică a unor categorii sociale tot mai largi, asociată cu
varietatea mobilurilor cererii, au favorizat apariţia unor forme noi de turism,
adaptarea lor permanentă la cerinţele turiştilor şi condiţiile călătoriilor.
Ca urmare, cunoaşterea modalităţilor de concretizare a cererii turistice, a
conţinutului şi particularităţilor fiecărei forme, a determinanţilor specifici şi
evoluţiei lor, precum şi a corelaţiilor dintre acestea prezintă importanţă deosebită
pentru definirea strategiei în dezvoltarea turismului, pentru crearea cadrului unitar
de circulaţie a informaţiilor şi luare a deciziilor, pentru integrarea în sistemul
categorial internaţional.
Similar circulaţiei internaţionale a bunurilor substanţiale, circulaţia turistică
cuprinde o diversitate de produse, grupate în forme de turism – clase categoriale
specifice activităţii turistice. Formele de turism s-au delimitat ca o rezultantă a
preocupării de clasificare, în funcţie de o serie de criterii, a circulaţiei turistice
pornind de la complexitatea şi eterogenitatea acesteia şi de la varietatea
posibilităţilor de acces a consumatorilor la produsul turistic.
În activitatea turistică internă şi internaţională se practică o gamă largă de forme şi
aranjamente turistice, determinate de modalităţile de satisfacere a nevoii de turism,
de condiţiile de realizare a echilibrului ofertă-cerere, de particularităţile organizării
călătoriei.
În general, forma de turism poate fi definită prin aspectul concret pe care îl
îmbracă asocierea / combinarea serviciilor (transport, cazare, alimentaţie, agrement)
ce alcătuiesc produsul turistic, precum şi modalitatea de comercializare a acestuia.
Delimitarea clară a conţinutului fiecărei forme de turism prezintă importanţă
pentru identificarea, pe de o parte, a comportamentului vizitatorului în materie de
60
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
consum şi cheltuieli şi, pe de altă parte, a responsabilităţilor şi obligaţiilor
organizatorilor de vacanţe (touroperatori şi agenţii de voiaj) şi / sau prestatorilor de
servicii (societăţi de transport, hoteluri, restaurante, etc.).
Există numeroase criterii de structurare a formelor de turism.
În staţiunea Călimăneşti-Căciulata pot fi practicate următoarele forme de
turism :
a).După locul de provenienţă a turistului :
-turism intern, practicat de turiştii români, care vin în staţiunea Călimăneşti-
Căciulata ;
-turismul internaţional, ce presupune deplasarea persoanelor în afara
graniţelor ţării lor de reşedinţă.
Turismul internaţional, la rândul său, se divide în :
-turism emiţător ( outgoing), de trimitere sau pasiv, care se referă la plecările
turiştilor autohtoni peste graniţă ;
-turism receptor ( incoming), de primire sau activ, ce cuprinde sosirile de
turişti din alte ţări pentru petrecerea vacanţei în staţiunea Călimăneşti-Căciulata.
În ultimii ani, pe plan mondial s-a conturat şi s-a accentuat tendinţa de
creştere mai puternică a turismului intern faţă de cel internaţional ca urmare, pe de
o parte, a politicii promoţionale adoptată de toate ţările lumii faţă de propria ofertă
turistică şi, pe de altă parte, datorită efectelor crizei economice valutare şi
energetice care au atras implementarea şi a unor măsuri protecţioniste faţă de
importul de turism în majoritatea ţărilor mari importatoare. Aşa se explică faptul că,
practic, turismul naţional reprezintă circa 80% din volumul fizic al turismului
mondial.
b)După modul de angajare a prestaţiei turistice :
-turism organizat, ce se caracterizează prin angajarea anticipată a prestaţiei,
respectiv a tuturor sau a principalelor servicii legate de călătorie şi sejur. Această
61
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
formă este o alternativă pentru persoanele cu venituri mai mici, care, în vederea
unui consum turistic minim, achită un preţ global unui comerciant care organizează
voiajul.
În cadrul turismului organizat au apărut o varietate de aranjamente, ca
variante ale voiajelor angajate şi plătite global-anticipat, cum ar fi : ,,charter
inclusive tour’’, ,,fly and drive’’, ,,package tour’’ etc.
-turism pe cont propriu (neorganizat), ce nu presupune angajarea
prealabilă a unor prestaţii turistice.Vizitatorul hotărăşte singur asupra destinaţiei,
duratei deplasării, perioadei de realizare a acestora, mijlocului de transport,
modalităţilor de agrement, etc. El presupune o autonomie absolută a turiştilor care
îşi angajează prestaţiile turistice pe parcurs şi direct la prestatori, cărora le achită
contravaloarea consumului pe măsura desfăşurării acestuia.
-turism semiorganizat (mixt), în care o parte a serviciilor este angajată în
prealabil, iar o altă parte este obţinută direct, pe măsura derulării călătoriei.
c).După gradul de mobilitate a turistului :
-turism itinerant (de circulaţie), caracterizat printr-un grad de mobilitate
ridicat, în care programul cuprinde vizitarea mai multor locuri, cu şederi scurte
(1-2 zile) în acelaşi perimetru ;
-turism de sejur, cu un grad de mobilitate redus, ce presupune petrecerea
vacanţei în aceeaşi localitate, indiferent de durata acesteia. El semnifică realizarea
în întregime a consumului la locul destinaţiei turistice un timp mai îndelungat în
funcţie de motivaţia turistului şi reîntoarcerea la locul de reşedinţă. Datele statistice
evidenţiază faptul că această formă de turism este cea mai răspândită, deoarece
corespunde motivaţiei de vacanţă şi odihnă ca determinare psihologică
preponderentă a consumului.
Turismul de sejur se subdivide, la rândul lui, în :
62
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
-turism de sejur scurt, ce vizează deplasările ocazionale şi pe cele de sfârşit
de săptămână ;
-turism de sejur mediu ( 12-15 zile) ;
-turism de sejur lung (peste 30 de zile), specific turismului de tratament
balneo-medical sau persoanelor cu venituri ridicate şi disponibilităţi mari de timp.
Turismul de sejur, indiferent de întinderea sa, răspunde, mai ales, motivaţiilor
de călătorie ale persoanelor mature sau de vârsta a treia, care preferă zonele de
linişte, vacanţele de odihnă, în timp ce turismul itinerant este specific segmentelor
de populaţie mai tânără, dornică de a cunoaşte mai multe locuri. În multe cazuri,
practicarea formelor turismului itinerant este dependentă de existenţa unor mijloace
de deplasare proprii. De asemenea, turismul itinerant – nefiind, în general, legat de
un anumit sezon – se poate desfăşura în afara perioadelor de maximă concentrare a
activităţii turistice, favorizând astfel exploatarea mai eficientă a bazei materiale.
d) Din punctul de vedere al frecvenţei cererii :
-turism continuu (permanent), organizat pe întreaga durată a anului
calendaristic (ex. : cura balneară, turismul cultural, de afaceri) ;
-turism sezonier, legat de existenţa anumitor condiţii naturale sau
evenimente – culturale, artistice, sportive etc. Întâlnim, astfel :
-turism de iarnă – pentru practicarea unor sporturi specifice sau din
dorinţa unor cure helio-terapeutice montane ;
-turism de vară – pentru drumeţie şi alpinism ;
-turism de circumstanţă (ocazional) – determinat de participarea la
diverse manifestări : ştiinţifice, cultural-artistice, sportive, tradiţii-obiceiuri
(festivalul folcloric ,,Cântecele Oltului’’).
e) După tipul mijlocului de transport :
63
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
-drumeţia, adică deplasările pedestre în zone nepoluate, cu scop recreativ şi
de îngrijire a sănătăţii, excursiile montane şi alpinismul, turismul ecvestru,
vânătoarea şi pescuitul ;
-turismul rutier, ce include mai multe variante : cicloturismul,
motociclismul şi, mai ales, automobilismul . Acesta se caracterizează prin evoluţii
spectaculoase, ca rezultat al creşterii gradului de motorizare a populaţiei şi
dezvoltării şi modernizării reţelei căilor de comunicaţie ;
-turismul feroviar, una din cele mai vechi forme de călătorie, practicat în
diverse variante de un număr mare de turişti, datorită avantajelor în privinţa
comodităţii, siguranţei şi costurilor.
f) După motivaţia călătoriei :
-turism de loisir, recreere şi vacanţe (odihnă), ce include turiştii care
doresc să combine relaxarea fizică şi mentală cu schimbarea temporară a
domiciliului şi, într-o societate a tensiunii, să evadeze din cotidian sau să încerce
să-şi diminueze problemele mentale şi fizice. Sunt cuprinse aici şi vacanţele cu
conţinut cultural, sportiv, de jocuri de noroc, etc. ;
-vizite la rude şi prieteni ;
-turism de afaceri şi motive profesionale – priveşte, în sens larg, călătoriile
oamenilor pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, deplasările în interes
oficial, comercial sau de altă natură, participările la diverse manifestări organizate
de întreprinderi economice sau organisme administrative pentru reprezentanţii lor.
Turismul de afaceri deţine, astăzi, în lume, circa 20% din totalul călătoriilor
internaţionale şi aproape ¼ din totalul încasărilor turistice, având cote diferite de la
o ţară la alta, în funcţie de dotarea turistică şi nivelul de dezvoltare economică.
-turism pentru tratamente medicale – practicat de turiştii care vin la
staţiune pentru a beneficia de binefacerile factorilor naturali de cură sau de alte
tratamente autohtone specifice afecţiunilor de care suferă ;
64
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
-religie /pelerinaje .
g) După caracteristicile socio-economice ale clientelei :
-turism particular (privat), practicat de cei care călătoresc pe cont propriu şi
este specific persoanelor cu venituri mai mari, cu experienţă în domeniul
călătoriilor, celor ce preferă să-şi organizeze singuri voiajul şi modalităţile de
petrecere a timpului liber. Aceşti turişti manifestă mai multă exigenţă faţă de
calitatea şi diversitatea serviciilor, de aceea, unele forme ale turismului privat se
identifică, într-un anume sens, cu cele ale turismului de lux ;
-turism social, practicat de persoanele cu posibilităţi financiare modeste
(persoane de vârsta a treia, tineri, studenţi, şomeri, locuitori ai satelor), deoarece
aceştia beneficiază de o serie de facilităţi (reduceri de tarife, acordarea de subvenţii,
sponsorizări etc.). Prin trăsăturile sale, turismul social asigură accesul la vacanţe
unor categorii defavorizate ale populaţiei, având astfel un important rol de protecţie
socială.
Aceste forme de turism oferă o imagine a complexităţii activităţii turistice, a
proprietăţii serviciului turistic de a se particulariza în raport cu specificul cerinţelor
fiecărui turist sau grup de turişti, a varietăţii problemelor ce trebuie soluţionate de
organizatorii de turism.
3.2.Indicatori de cuantificare a circulaţiei turistice
Potrivit modului de organizare a sistemului informaţional statistic în
domeniul turistic, cuprins în ,,Metodologia de urmărire statistică a activităţii de
turism’’, aprobată de Ministerul Turismului, circulaţia turistică trebuie cuantificată
prin patru categorii de unităţi de observare :
65
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
- punctele de frontieră ;
- unităţile cu activitate de cazare turistică ;
- agenţiile de turism interne sau externe rezidente pe teritoriul naţional ;
- bugetele de familie (anchete cu privire la acţiunile turistice în care
participă membrii familiei).
Prin intermediul acestor unităţi de observare este cuantificat obiectul
observării statistice şi periodicitatea acestuia, respectiv :
A - traficul de turişti şi excursionişti interni şi internaţionali (lunar) : pe ţări
de provenienţă sau destinaţie, pe mijloace de transport şi în funcţie de scopurile
călătoriei ;
B - activitatea de cazare (oferta şi cererea) şi alte aspecte privind serviciile
colaterale (trimestrial) : persoanele cazate şi înnoptările pe ţări de provenienţă,
date privind veniturile şi numărul de personal ;
C - activitatea de agenturare turistică (trimestrial) : numărul turiştilor,
circulaţia turistică şi consumul turistic aferent acţiunilor organizate, zonele de
efectuare a acţiunilor turistice interne, ţările de destinaţie în cazul acţiunilor
turistice externe, veniturile obţinute din activităţile secundare ;
D - modul de participare a populaţiei la turismul individual sau organizat.
Sursele de culegere a datelor sunt specifice fiecărui gen de obiect al
observării statistice , respectiv unitate de observare, şi anume :
•declaraţia călătorului la punctul de frontieră sau documentele vamale legate
de trecerea frontierei (pentru A) ;
•registrul de evidenţă a persoanelor cazate (pentru B) ;
•biletul de odihnă şi tratament, borderou de înscriere în excursie (pentru C);
•chestionarele completate de către familia colaboratoare la ancheta cu privire
la acţiunile turistice (pentru D).
66
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Activitatea turistică, prin complexitatea sa, determină existenţa unui sistem de
indicatori prin care pot fi reflectate fenomenele şi aspectele specifice acestui
domeniu. Un loc aparte în structura sistemului de indicatori ai turismului revine
celor referitori la circulaţia turistică. Aceştia exprimă cererea reală sub diferite
aspecte, dar uneori şi pe cea potenţială sau chiar relaţia ofertă-cerere.
Pentru exprimarea circulaţiei turistice şi a principalelor ei caracteristici, cei mai
reprezentativi şi frecvent utilizaţi indicatori sunt : numărul turiştilor, numărul
mediu zilnic de turişti, numărul de zile-turist, durata medie a sejurului, încasările
din turism, densitatea circulaţiei turistice şi preferinţa relativă a turiştilor.
I.Numărul turiştilor (NT) este unul dintre cei mai reprezentativi şi importanţi
indicatori ai circulaţiei turistice ; el este un indicator fizic, cantitativ şi poate lua
forma :
-sosiri/plecări de turişti, pentru turismul internaţional şi se obţine din
statisticile înregistrărilor la frontieră ;
-persoane cazate, utilizat atât pentru turismul intern cât şi pentru cel
internaţional, dedus din statisticile mijloacelor de cazare (găzduire) ;
-participanţi la acţiuni turistice – turişti şi excursionişti – specific turismului
intern, rezultat din centralizarea activităţii agenţiilor de voiaj .
Număr turişti cazaţi în unităţi hoteliere – 2004
Tab.nr. 3.1
LOCALITATEA TOTAL HOTEL CABANE VILERm.Vâlcea 45.914 40.736 - 262Govora 20.157 16.642 - 3.281Olăneşti 32.887 30.356 132 1.654Călimăneşti-
Căciulata
61.315 49.195 1.169 1.781
67
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Sursa : Direcţia de statistică a judeţului Vâlcea. Date statistice - 2005
Din tabelul nr. 3.1 se poate observa că staţiunea Călimăneşti-Căciulata se
situează pe primul loc în cadrul judeţului în ceea ce priveşte totalul turiştilor cazaţi
în anul 2005.
Indicatorul ,,număr de turişti’’ se determină pentru întreaga activitate şi
pentru fiecare din componentele sale, se detaliază pe zone turistice, motive de
călătorie, mijloace de transport, perioade de timp (lună , an calendaristic).
3.3. Profilul turiştilor din staţiunea Călimăneşti-Căciulata
Turistul din staţiunile balneare are ca loc de provenienţă în proporţie de 93%
România. Marea majoritate provin din mediul urban, iar procentul femeilor este
aproximativ egal cu cel al bărbaţilor. Ca loc de provenienţă, turiştii sunt foarte
dispersaţi, o staţiune de interes naţional putând avea turişti din toate judeţele ţării.
În general alegerea este făcută în funcţie de specificul curativ al staţiunii.
Numărul turiştilor străini care vizitează staţiunile balneare este încă mic.
Acest lucru se datorează în mare parte faptului că serviciile de tratament şi
specificul staţiunilor nu este suficient promovat pe piaţa externă. Proprietăţile
apelor, ale băilor termale, nu sunt suficient explicate pentru a atrage mai mulţi
turişti străini. Aceştia au altă accepţiune privind termenul de SPA, o formă de
turism de relaxare care cuprinde diferite proceduri cum ar fi: aromoterapia,
meloterapia, masajul de relaxare, jacuzzi, saună, etc. O mare parte din aceste
servicii au început să fie incluse şi la noi în produsul turistic balnear în staţiunile
Băile Herculane, Băile Felix etc.
Turiştii străini provin în principal din următoarele ţări: Israel – cu cel mai
important număr de turişti – care ţin foarte mult la raportul preţ/calitate; Germania,
Olanda, Franţa, Belgia, Italia, Ungaria şi Spania. Aceştia preferă în general
68
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
serviciile complementare turismului balnear (mai puţin serviciile medicale); pentru
ei produsul turistic este un cumul de mai mulţi factori din care sunt nemulţumiţi de
agrementul care li se oferă.
Turismul balnear din România este o formă de turism social. Tot sistemul
balnear se bazează încă pe ajutorul social. Societăţile sunt preocupate de găsirea de
alternative în cazul dispariţiei acestei forme de turism. Această formă de turism
aduce o categorie specifică de turişti, care din punct de vedere economic nu sunt
foarte profitabili.
Turismul balnear ca şi alte forme de turism din România este marcat de
sezonalitate. Aceasta este redusă doar în câteva staţiuni de interes naţional. De
exemplu, Călimăneşti – Căciulata, datorită apropierii de Bucureşti şi de alte oraşe
importante, a dezvoltat o nouă formă de turism – turismul de afaceri – prin dotarea
hotelurilor cu facilităţi pentru organizarea de conferinţe, simpozioane şi training-
uri.
Cea mai mare problemă a turismului balnear este lipsa agrementului. Chiar şi
pentru turiştii care au vârsta peste 65 de ani acest lucru s-a făcut simţit.
Principalul scop al călătoriei este tratamentul, alte motivaţii fiind observate în
rândul categoriei de vârstă tânără şi în rândul celor cu studii superioare (odihnă şi
relaxare şi distracţie şi divertisment).
Unul dintre cele mai importante obiective ale dezvoltării unui turism durabil
este întâmpinarea nevoilor şi dorinţelor consumatorilor, ceea ce presupune o
cunoaştere cât mai exactă a acestora. Însă cunoaşterea consumatorilor, a
cumpărătorilor, nu este deloc un lucru simplu, mai ales datorită faptului că de cele
mai multe ori consumatorii – turiştii nu sunt dispuşi să-şi dezvăluie mobilurile reale
ale comportamentului de cumpărare sau consum. Este posibil ca ei să-şi exprime
nevoile şi dorinţele şi să acţioneze totuşi într-un mod total opus; uneori este posibil
69
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
chiar să nu-şi cunoască adevăratele motivaţii care-i determină să cumpere sau să
reacţioneze la factori care le schimbă decizia de cumpărare în ultima clipă.
Sarcina noastră este aceea de a înţelege ce se petrece în conştiinţa
cumpărătorului între momentul perceperii unui „mesa”/stimul pe piaţa turistică şi
momentul adoptării deciziei de cumpărare. Acest lucru presupune, în primul rând,
găsirea de răspunsuri la următoarele două întrebări:
Cum influenţează trăsăturile cumpărătorului (culturale, sociale,
personale şi psihologice) comportamentul de cumpărare?
Cum ia consumatorul deciziile de cumpărare?
Analiza dorinţelor, a modului de percepere a unui produs turistic, a
comportamentului de cumpărare, permite crearea unor produse cu caracteristici noi,
stabilirea unor politici şi strategii turistice coerente, elaborarea mesajelor de
promovare corecte.
Profilul turistului din staţiunea Călimăneşti – Căciulata
Staţiunea Călimăneşti-Căciulata este una din cele mai importante de la noi
din ţară ca număr de turişti şi capacitate de cazare.
Pentru a determina structura cererii turistice din această staţiune, am efectuat
un sondaj de piaţă pe un eşantion de 108 persoane. Majoritatea turiştilor din
Călimăneşti care au răspuns întrebărilor noastre au fost cazaţi la hoteluri de 2 **,
dar cum alte tipuri de structuri de cazare nu sunt foarte dezvoltate în zonă, putem
considera aceste păreri ca fiind generale. Concluziile care se pot forma la nivelul
staţiunii Călimăneşti - Căciulata sunt următoarele:
Transport
Mijlocul preferat de transport al turiştilor pentru a se deplasa la această
destinaţie este autocarul – 46,7%, urmat de autoturismul propriu – 36,6% şi tren –
16,5%. Nici unul din turiştii care au răspuns nu au venit cu alte mijloace de
transport;
70
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Vârsta
Staţiunea are ca număr majoritar de turişti pensionarii – peste 65 de ani -
37% - care îşi procură biletele prin sistemul de asigurări sociale. Spre deosebire de
alte staţiuni, însă, a dezvoltat şi alte forme de turism care atrag şi alte categorii de
vârstă.
Tabel nr. 3.2.
Vârsta Sub 20 ani
20 – 34 de ani
35 – 49 de ani
50 - 64 de ani
peste 65 de ani
Nr. pers 2 9 18 38 41% 1,8 8,2 16,5 34,8 37,6
0
5
10
15
20
25
30
35
40
sub 20 ani 20-34 ani 35-49 ani 50-64 ani 65 ani şipeste
Structura turiştilor în funcţie de categoria de vârstă
sub 20 ani
20-34 ani
35-49 ani
50-64 ani
65 ani şi peste
Fie şi numai această observaţie ne poate ajuta să tragem concluzii referitoare
la veniturile acestora, cheltuielile pe care sunt dispuşi să le facă şi preferinţele
acestora în materie de turism şi servicii conexe. Totuşi, comparativ cu alte staţiuni
balneare din zonă, cum sunt Govora şi Olăneşti şi celelalte grupe de vârstă sunt bine
reprezentate; explicaţia poate fi legată de faptul că staţiunea oferă posibilitatea de a
practica şi alte forme de turism cum ar fi: turismul de week-end, turismul de afaceri
etc. Apropierea de Bucureşti, Râmnicu Vâlcea şi Sibiu oferă posibilitatea
71
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
dezvoltării unor forme de turism alternative (pe lângă turismul balnear) ceea ce se
poate dovedi profitabil pe viitor.
Pregătire profesională
Majoritatea respondenţilor au ca pregătire profesională studii medii, în
proporţie de 61,4 %. Cei care au studii universitare sunt în procent de 27,5%. De
asemenea, corelat cu vârsta, majoritatea respondenţilor nu lucrează – 66,9%, fiind
pensionari, iar dintre cei care lucrează cel mai important procent îl ocupă personalul
executiv 16,5%.
Tabel nr. 3.3.Studii Nr.
pers%
elementare 8 7,3 medii 67 61,4 universitare 30 27,5 postuniversitare
4 3,6
Poziţia în firmă Nr. pers.
%
Conducere superioară 5 4,5 Conducere executivă - medie
1311,9
Personal executiv 18 16,5 Nu lucrez 73 66,9
Scopul călătoriei
Deşi se fac referiri la diversificarea serviciilor de agrement fără de care nu
putem considera complet un produs turistic, totuşi principalul serviciu – scop al
călătoriei, este tratamentul. Majoritatea respondenţilor – 73,3% au ca principal scop
al călătoriei tratamentul. În ultima vreme în staţiune a luat amploare turismul de
afaceri, toate hotelurile având dotări în acest scop – o variantă profitabilă pentru
72
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
dezvoltarea turismului. O parte din turişti consideră însă că alternativ cu tratamentul
ar trebui propuse şi alte programe turistice (de ex culturale şi religioase).
Tabel nr. 3.4.Scopul Nr
pers.%
Afaceri şi alte motive profesionale
- -
Odihnă şi relaxare 23 21,1 Tratament 80 73,3 Distracţie, divertisment 6 5,50
Structura turiştilor în funcţie de scopul călătoriei
Odihnă şirelaxare
Tratament
Distracţie şidivertisment
Locul de provenienţă al turiştilor
Din punct de vedere al locului de provenienţă turiştii sunt foarte dispersaţi,
provenind din toate judeţele României. Distribuirea biletelor prin intermediul
Caselor de Pensii şi sindicatelor este un motiv al acestui grad mare de dispersie.
Totuşi marea majoritate a turiştilor respondenţi provin din mediul urban, iar
proporţia între bărbaţi şi femei este similară. Privitor la turiştii străini, deşi aceştia
nu au răspuns chestionarelor noastre, avem informaţii de la hotelieri. Conform
spuselor acestora principalele ţări emitente de fluxuri sunt: Israel, Olanda şi Belgia.
73
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Structura turiştilor în funcţie de suma cheltuită
Sub 1 mil
1- 2,9 mil
3- 4,9 mil
5 mil şi peste
Turiştii străini pun în general accent pe accesibilitatea serviciilor de turism din
România, comparativ cu alte ţări europene.
Suma de bani cheltuită:
Suma de bani cheltuită de turişti în timpul vacanţelor este, în general strâns
legată de celelalte categorii analizate anterior - poziţie în firmă, pregătirea
profesională, vârsta dar şi de scopul călătoriei. În cazul de faţă, principalul scop al
călătoriei este tratamentul balnear, tratament al cărui preţ este inclus în biletele
achiziţionate prin sindicate sau prin Casa de Pensii. În cazul în care biletele au fost
cumpărate de la Casa de Pensii sau Sindicat se suportă de la 50 -75% şi din tarifele
de cazare şi alimentaţie.
Tabel nr. 3.5.
Suma/lei %Sub 1000 000 lei 11,41 000 000 - 2 999 000 37,13 000 000 – 4 999 000 17,1Peste 5 000 000 31,4
Cheltuiala medie: 4 100 000 lei
Majoritatea turiştilor cazaţi in statiunea Calimanesti Caciulata cheltuiesc între
1mil. şi 2,9 mil.- 37,1%. O importantă categorie de cheltuieli este şi cea de peste 5
mil. - 31,4% - totuşi trebuie specificat că majoritatea sumelor cheltuite din această
categorie se apropie de 5 mil. Cheltuiala medie pentru turiştii intervievaţi este de
4,1 mil.
74
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Calitatea serviciilor:
Tabel nr. 3.6.
CategoriaFoarte bună
Bună Satisfăcătoare ProastăFoarte proastă
Cazare 8 19 6 2 -Alimentaţie 13 18 3 1 -Agrement 10 14 5 5 1Alte servicii
2 19 13 1 -
Pentru a putea formula o strategie corectă în domeniul turismului, atât pe
termen lung, cât şi pe termen scurt este necesar să cunoaştem gradul de satisfacţie
al turiştilor privind principalele servicii din turism. La hotelul Cozia structura
preferinţelor acestora privind serviciile oferite este următoarea:
gradul de satisfacţie
Gradul de satisfacţie al turiştilor privind serviciile oferite se încadrează între
foarte bine şi bine pentru cazare şi alimentaţie, dar părerile despre agrement şi alte
servicii sunt împărţite. O mare parte din respondenţi consideră ca ar trebui făcute
îmbunătăţiri în domeniul agrementului. Alte sugestii legate de servicii conexe din
turism se referă la diversificarea procedurilor medicale la îmbunătăţirea serviciilor
de ospitalitate, etc.
Tabel nr. 3.7.
% Foarte bună
Bună Satisfăcătoare ProastăFoarte proastă
Cazare 22,8 54,2 17,1 5,7 -Alimentaţie 37,1 51,4 8,5 2,8 -Agrement 28,5 40 14,2 14,2 2,8Alte servicii
5,7 54,2 37,1 2,8 -
75
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Caz
are
Alim
enta
ţie
Agr
emen
t
Alte
ser
vici
i
Caz
are
Alim
enta
ţie
Agr
emen
t
Alte
ser
vici
i
Caz
are
Alim
enta
ţie
Agr
emen
t
Alte
ser
vici
i
Caz
are
Alim
enta
ţieAgr
emen
t
Alte
ser
vici
i
Caz
are
Alim
enta
ţie
Agr
emen
t
Alte
ser
vici
i
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Foarte buna Buna Satisfacatoare Proasta Foarte proastă
Structura turiştilor în funcţie de gradul de satisfacţie privind serviciile din turism
Cazare
Alimentaţie
Agrement
Alte servicii
Punctajul obţinut de fiecare categorie de servicii este următorul:
Cazare: 3,88
Alimentaţie: 3,65
Agrement: 3,77
Alte servicii: 3,62
Locul de provenienţă:
Turiştii respondenţi sunt foarte dispersaţi în funcţie de locul de provenienţă.
Marea majoritate acestora provin din mediul urban (91,4%), iar proporţia între
bărbaţi şi femei este similară.
Tabel nr.3.8.
JudeţulNr. persoane din care:
TOTALMediu rural
Mediu urban
Femei Bărbaţi
Alba - 2 - 2 2Arad 1 - - 1 1Argeş - 2 1 1 2Bucureşti - 4 3 1 4Cluj - 1 - 1 1
76
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Constanţa - 1 1 - 1Dolj - 1 1 - 1Galaţi - 2 2 - 2Giurgiu - 1 1 - 1Hunedoara 1 1 1 1 2Iaşi - 3 1 2 3Maramureş - 2 - 2 2Prahova 1 3 2 2 4Sibiu - 1 1 - 1Timiş - 3 2 1 3Teleorman - 3 2 1 3Vâlcea - 2 2 - 2TOTAL 3 32 20 15 35
3.3. Programe turistice
Străbătută de drumul naţional numărul 7 şi amplasată într-o zonă de un
pitoresc deosebit, staţiunea Călimăneşti-Căciulata oferă turiştilor posibilităţi
multiple de efectuare a unor excursii în împrejurimi, dar şi pe trasee mai lungi.
Astfel, de la Călimăneşti se poate face o excursie în frumoasa staţiune
montană Voineasa. Trecând pe Valea Oltului şi străbătând oraşul Brezoi, turistul
poate admira frumuseţea peisajului şi măreaţa construcţie ce o reprezintă barajul de
la Brădişor.
Voineasa reprezintă un important punct de plecare spre cataractele Lotrului,
spre lacul Gâlcescu (rezervaţie naturală), spre şoseaua de mare altitudine Novaci-
Sebeş, spre Valea Jiului şi spre Păltiniş.
De la km. 207,5 – de unde se desprinde ramificaţia spre Brezoi-Voineasa –
drumul naţional nr.7 trece podul peste Lotru şi continuă pe malul Oltului,
străbătând satele Gura Lotrului (în care tradiţia spune că Mihai Viteazul s-a cununat
77
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
cu Doamna Stanca)1 şi Călineşti, de unde un drum local se desprinde pe stânga şi
pătrunde cca 5 km de-a lungul pârâului până în satul Valea Suliţei, pe Valea
Călineştilor, un îngust defileu împădurit.
Din Călimăneşti se mai poate face o excursie pe firul Oltului, pe o potecă
aflată pe malul stâng, care întâlneşte în cale Poiana Bivolari cu Castrul Arutela,
Masa lui Traian, mănăstirea Turnu, mănăstirea Stânişoara şi urcă pe muntele Cozia.
De la mănăstirea Turnu, după mai bine de o oră de urcuş printr-un peisaj din
care nu lipsesc nici poienile îmbrăcate în flori, nici stâncăria aridă şi nici pădurile,
se ajunge la o răscruce, în poiana ,,La Troiţă’’, de unde pornesc alte două cărări. Pe
una din ele (spre stânga) se ajunge după o altă oră de mers la mănăstirea Stânişoara,
iar cealaltă potecă urcă spre vârful Cozia (1677 m alt.), unde se ajunge în circa 3-4
ore.
O excursie de 2-3 zile, în grup, cu corturi şi saci de dormit, se poate face de
la Călimăneşti la Petroşani – de la Olt la Jiu – efectuând o adevarată tură de creastă
de circa 40 de ore şi parcurgând unele din cele mai pitoreşti şi mai interesante trasee
din munţii Căpăţânii şi Parângului, mergând mai bine de trei sferturi din întregul
parcurs pe poteci bune, dar nemarcate.
Principalele repere turistice ale traseului sunt : Călimăneşti (280 m alt.) –
mănăstirea Cozia – Plaiul Priboienilor (680 m) – Plaiul ,,La Capul Pietrii’’ (880 m)
– vf. Sturu Olăneştilor (1114 m) – Dosul Pământului (1175 m) – Plaiul lui Stan
(1191 m), apoi pe cumpăna apelor prin : vf. Cândoaia (1405 m) – vf. Bătrâna (1581
m) – vf. Gera (1805 m) – vf. Zmeuretu (1938 m) – vf. Cocora (1963 m) – vf. Ursul
(2124 m) – vf. Căpăţâna (2113 m) – vf. Beloaia (2104 m) – vf. Nedeia (2064 m) –
Curmătura Olteţului (1640 m) – vf. Muşetoaia (2058 m) – vf. Păpuşa (2134 m),
după care poteca are marcaj triunghi roşu prin : pasul Urdele – lacul Gâlcescu –
1 Costin Ştefănescu, Al. Gârneaţă - ,,Călimăneşti-Căciulata. Băile Olăneşti. Băile Govora.’’, Ed.Meridiane, Buc. 1968
78
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Coasta lui Rus, urmează potecile până la vârful Parângul Mare, vârful Parângul Mic
şi cabanele Parâng şi Rusu, încheind excursia la Petroşani.
Spre Topolog se poate face o excursie de o zi, străbătând pe valea pârâului
Coisca – pe circa 16 km – întreaga depresiune subcarpatică Jiblea-Berislăveşti. Din
satul Ianculeşti, peste o mică înşeuare, se ajunge după 2-3 km la Şuici, în valea
Topologului.
Din Călimăneşti până în Rm.Vâlcea se ajunge fie pe drumul naţional nr.7 (18
km), fie pe calea ferată (16 km). Pe şosea se întâlnesc localităţile Seaca, Gura Văii,
Bogdăneşti (în primul război mondial, pe aceste locuri au avut loc lupte grele),
Bujoreni (în comună se află ,,Muzeul satului’’, o veche culă oltenească din 1810 şi
o biserică din 1812, cu pictura originală bine conservată ; peste Olt, între Bujoreni
şi Bogdăneşti, se află comuna Fedeleşoiu – locul unui vechi castru roman – cu un
schit construit între 1672-1674 şi terminat în 1700, având ctitori pe Grigore Ghica
şi mitropolitul Varlaam).
De asemenea, turiştii pot participa la excursiile pe care societatea le
organizează cu ocazia următoarelor festivaluri ce au loc în judeţul Vâlcea :
- Festivalul Berii vâlcene – Rm.Vâlcea
- Cocoşul de Horezu – Horezu
- Sărbătoarea Bujorului – Horezu
- Cântecele Oltului - Călimăneşti
În cadrul biroului judeţean de turism pot fi organizate următoarele excursii :
Excursii de ½ zi :
-Călimăneşti – Berislăveşti – Dăngeşti – Cabana Cozia şi retur ;
-Călimăneşti – valea Lotrului – Voineasa ;
-Călimăneşti – valea Oltului – Sibiu ;
-Turul staţiunilor, cu vizitarea obiectivelor de interes turistic ;
-Călimăneşti – Rm.Vâlcea – Drăgăşani (cu degustare de vinuri) ;
79
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
-Călimăneşti – Rm.Vâlcea – Muzeul ,,Nicolae Bălcescu’’ ;
-Călimăneşti – Rm.Vâlcea – Băbeni – Mănăstirea ,,Dintr-un Lemn’’ ;
-Călimăneşti – Rm.Vâlcea – Mănăstirea Hurezi – Peştera Muierilor
(jud.Gorj) ;
-Călimăneşti – Rm.Vâlcea – Cheile Bistriţei vâlcene – culele de la Măldăreşti
– Horezu ;
Excursii de 1 zi :
-Turul staţiunilor (Călimăneşti – Căciulata – Cozia – Băile Olăneşti – Băile
Govora – Ocnele Mari) ;
-Călimăneşti – Rm.Vâlcea – Curtea de Argeş – Vidraru ;
-Călimăneşti – Rm.Vâlcea – Horezu – Tg.Jiu – Drobeta Turnu Severin –
Orşova ;
-Călimăneşti – Brezoi – Voineasa – Vidra – Obârşia Lotrului ;
-Călimăneşti – Rm.Vâlcea – Horezu – Tg.Jiu – Tismana.
Societatea Călimăneşti-Căciulata are la dispoziţia turiştilor o agenţie de
turism plasată în holul hotelului Oltul, un autocar de 40 locuri şi un microbuz de 14
locuri, mijloace de transport cu care zilnic se pot efectua excursii pentru cei doritori
să cunoască aceste locuri.
Staţiunea Călimăneşti-Căciulata dispune de un fond balnear remarcabil, fiind
una dintre cele mai renumite din ţară, cunoscută, însă, şi pe plan internaţional.
Activitatea balneară de aici are o veche tradiţie, apele minerale fiind
cunoscute încă de pe vremea dacilor şi romanilor, de aceea această activitate a
cunoscut o amplă dezvoltare.
Dincolo de evoluţia circulaţiei turistice din ultimii ani, determinată de factori
conjuncturali, neconcludenţi pentru tendinţele pe termen lung ale turismului
balnear, cercetăriile şi studiile efectuate asupra cererii turistice relevă existenţa unei
importante cereri potenţiale a populaţiei româneşti pentru turismul de sănătate.
80
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Pe plan internaţional, însă, turismul pentru întreţinere şi repunere în formă
este înţeles ca o noţiune superioară, pentru o ofertă de servicii ce înglobează atât
domeniul turismului balnear, cât şi turismul recreativ, de odihnă.
De aceea, doar îmbinarea celor două forme de servicii turistice – balnear şi
recreativ – poate duce la revitalizarea şi dezvoltarea pe viitor a acestor staţiuni.
CAPITOLUL IV
DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN STAŢIUNE PRIN PRISMA S.C.
SIND. ROMÂNIA S.R.L.SUCURSALA CĂCIULATA
4.1. Prezentarea a S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. SUCURSALA
CACIULATA.
În frumoasa statiune Calimanesti-Caciulata pe Valea Raului Olt, la 18 km
de Ramnicu Valcea, 81 km de Sibiu si 198 km de Bucuresti ,in 1960-1965 se
proiecta Complexul Traian, a carei constructie a durat pana in 1970. În 1970 a fost
dat în folosinţă Complexul Traian din Caciulata sub denumirea de Casa de Odihnă
şi Tratament a Sindicatelor, ca parte a patrimoniului Uniunii Generale a
Sindicatelor din România, până în anul 1990.
81
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
În luna aprilie 1990, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din
România a preluat prin absorbţie, ca succesor universal, patrimoniul Consiliului
Central al UGSR, din care făcea parte şi Complexul Traian din Caciulata ca fiind
una din cele 17 staţiuni pe care le aveau în patrimoniu. În anul 1993 în conformitate
cu prevederile legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale şi a legii nr. 54/1991
privind sindicatele, în baza statutului şi contractului de societate, prin sentinţa civilă
nr. 4755/1993 dată de Judecătoria Sectorului 6 al municipiului Bucureşti, s-a
înfiinţat societatea comercială Sind România S.R.L. Bucureşti, cu 17 filiale în ţară,
având ca asociaţi juridici:
- Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România Frăţia;
- Confederaţia Naţională a Sindicatelor Cartel Alfa;
- Confederaţia Sindicatelor Democratice din România;
- Blocul Naţional Sindical;
- Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România.
Din anul 1993 Complexul Traian este înregistrat la Oficiul Registrul
Comerţului al judeţului Vâlcea cu numărul J38/250/1993 având forma juridică, sub
denumirea S.C. Sind România S.R.L. Sucursala Caciulata.
Conform Art. 5 din statutul societăţii, durata de funcţionare este nelimitată3.
Societatea are un capital social subscris şi vărsat 26.192.400.000 lei împărţit
în 261.924 părţi sociale, cu o valoare nominală 100.000 lei fiecare, repartizată în
funcţie de aportul asociaţiilor la capital, astfel:
- CNSLR Frăţia – 96.388 părţi sociale, cu o participare la
beneficii/pierderi de 36,8%;
- CNS Cartel Alfa – 72.563 părţi sociale, cu o participare la
beneficii/pierderi de 27,7%;
- CSDR – 45.575 părţi sociale, cu o participare la beneficii/pierderi de
3 Statutul S.C. Sind România S.R.L. Bucureşti
82
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
17,4%;
- ANCCSR – 1833 părţi sociale, cu o participare la beneficii/pierderi de
0,7%.
S.C. Sind România S.R.L. Sucursala Caciulata nu deţine titluri de proprietate
pentru terenurile din folosinţă în suprafaţă de 17 ha, deoarece prin Hotărârea 8/9 a
Comisiei de Aplicare a Legii Fondului Funciar, s-a stabilit că aceste terenuri aparţin
domeniului public conform Legii Fondului Funciar 18/1991.
Structura organizatorică, reflectată de organigrama societăţii este ierarhică
(piramidală).
S.C. Sind România S.R.L. sucursala Caciulata funcţionează:
- la sediul central, prin 8 compartimente:
• management-consultanţă juridică;
• turism-prestări servicii şi programe turistice;
• comercial;
• tehnic;
• contabilitate-analize economice;
• marketing;
• prognoză;
• informatică.
- în teritoriu, prin agenţii de turism şi sucursale fara personalitate juridică.
Conform statutului, organul de conducere al societăţii este Adunarea
Generală a Acţionarilor (AGA), care se convoacă cel puţin o dată pe an sau ori de
câte ori este necesar, fiind legal constituită în prezenţa reprezentanţilor asociaţiilor
care deţin cel puţin ¾ din numărul total al părţilor sociale.
83
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Societatea este administrată de Consiliul de Administraţie compus din cinci
membri numiţi de AGA pe o perioadă de 5 ani, condus de un preşedinte care este
directorul general al societăţii.
Consiliul de Administraţie se întruneşte la sediul central al societăţii cel puţin
o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar. Conducerea curentă este asigurată de
directorul general şi directorul economic. Controlul este efectuat de comisia de
cenzori formată din trei persoane.
Conducerea executivă a filialei Caciulata este asigurată de director şi contabil
şef numiţi de Consiliul de Administraţie al S.C. Sind România S.R.L. Bucureşti.
Directorul conduce direct activitatea compartimentelor resurse umane,
cazare, turism, comercial, alimentaţie publică – desfacere mărfuri, tehnic şi PSI.
Contabilul şef coordonează activitatea compartimentului financiar – contabil,
casierie.
4.2. Echipamentul turistic
Baza materială cuprinde echipamentul turistic sau capacitatea de
producţie a ofertei turistice, care împreună cu forţa de muncă, creează premizele
necesare desfăşurării activităţii turistice4.
Baza materială a S.C. Sind România S.R.L. este compusă din:
- unităţi de cazare, respectiv 1 hotel şi o vila cu o capacitate totală
de 526+10 locuri, clasificate de Ministerul Turismului la 2 şi 3 stele, astfel:
• Hotel Traian ** , 526 locuri
4 M. Diaconu, op.cit., p.105
84
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
• Vila Flora ***, 2 apartamente, living, 3 camere duble, bucatarie proprie.
- unitati de alimentatie publica:
• Restaurant Traian cu o capacitate de circa 400 de locuri.
• Restaurant Intim cu o capacitate de circa 150 de locuri, terasa acperita pe
faleza Oltului.
•Café –Bar.
•Bar de noapte.
•Cofetarie.
- baza de tratament situată în hotel Traian, dotată cu aparatură modernă
unde se pot trata:
• afecţiuni ale aparatului respirator si a bolilor asociate;
• afecţiuni ale aparatului locomotor (boli reumatice) şi a bolilor asociate;
• afecţiuni ale sistemului nervos, nevroze, convalescenţe, astenie;
• surmenaj fizic şi intelectual;
• afecţiuni digestive, hepato biliare, renale;
• bazin cu apa termala pentru recuperare medicala;
Se efectuează diverse proceduri medicale: curenţi dinamici, unde scurte,
unde ultra scurte, aerosoli, parafină, masaj.
- laborator de cofetărie şi patiserie situat în blocul alimentar din hotel
Traian;
- 2 sali pentru conferinţe 50 si 100 de locuri;
- parc auto dotat cu 3 mijloace de transport marfă si persoane;
- spaţii de depozitare pentru mărfuri, materiale, combustibil;
- centrale termice în conservare in hotel Traian, şi punct geo-termal care
asigura apa calda si caldura pentru hotel Traian si pentru vila;
- spălătorie şi croitorie ce deservesc unităţile de alimentaţie publică şi
85
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
cazare;
- ateliere pentru servicii tehnice şi auto;
- birourile personalului situate la parterul hotelului Traian.
4.3. Oferta de servicii turistice
Obiectul de activitate al S.C. Sind România S.R.L. sucursala Caciulata,
constă în vânzarea produsului turistic, în baza mai multor tipuri de contracte în
următoarele activităţi:
- hoteliere, de alimentaţie publică, ocrotirea sănătăţii, agrement şi
divertisment (organizare de excursii interne, drumeţii pe trasee montane marcate,
bibliotecă, discotecă, jocuri electronice, biliard);
- cu caracter special, organizare de congrese, conferinţe, festivităţi,
expoziţii ;
- cu caracter sportiv , vânătoare, pescuit, , jocuri sportive;
- producţie, produse de cofetărie şi patiserie;
- comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate
- transporturi de mărfuri, manipulare, depozitare.
Se asigură şi servicii suplimentare care acoperă exigenţele categoriei de
clasificare a spaţiilor hoteliere şi de alimentaţie publică, dar şi cele impuse de
structura clienţilor, astfel:
- servicii cu plată, care cuprind închirieri de spaţii pentru organizare de
conferinţe, banchete, închiriere materiale sportive, convorbiri telefonice, fax,
coafură, frizerie, spălat, călcat lenjerie, transport de la şi până la gara Calimanesti
Jiblea cu mijloace proprii, parcare autoturisme;
- servicii fără plată, care cuprind sortarea şi distribuirea corespondenţei
86
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
adresată clienţilor, transmiterea de mesaje, furnizarea de informaţii, rezervări locuri
pentru transport, păstrarea bagajelor turiştilor, păstrarea valorilor pentru clienţi,
trezirea turiştilor, curieratul.
Structura serviciilor este următoarea:
- servicii turistice de bază – cazare, alimentaţie publică, tratament;
- servicii suplimentare – agrement, divertisment, închirieri materiale
sportive, comercializare produse alimentare şi nealimentare, transport.
Evoluţia principalelor servicii prestate de S.C. Sind Romania S.R.L.sucursala
Caciulata:
Mii lei Tabel nr. 4.1.
2003 2004 2005Servicii prestate
Valoare absolută
% Valoare absolută
% Valoare absolută
%
Cazare 1726180 34.63 1866218 36.23 1903770 35.11Alimentaţie
publică2415999 48.47 2419555 46.97 2578465 47.55
Tratament 810115 16.25 809216 15.71 887480 16.37Alte servicii 32100 0.65 56112 1.09 52988 0.97
Total 4984394 100 5151101 100 5422703 100Sursa: Tabelul a fost întocmit pe baza datelor din BVC a societăţii.
Din datele prezentate rezultă că peste 94% din totalul vânzărilor s-a realizat
din servicii de bază şi mai puţin de 6% pe seama serviciilor suplimentare.
Serviciile reprezentative sunt cele de cazare şi alimentaţie publică, adică 92%
din volumul total de activitate, iar tratamentul reprezintă 5%.
4.4. Strategii de dezvoltare a turismului în staţiune
Aprecierile pe care le-au obţinut apele minerale la diferite reuniuni
internaţionale, cadrul natural deosebit oferit de Valea Oltului, precum şi de marile
hoteluri construite în Căciulata sunt factori favorabili care au dus la includerea
87
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
acestei staţiuni în circuitul internaţional. Pentru aceasta însă, sunt necesare o serie
de măsuri în următoarele condiţii:
- într-o primă etapă este necesar să se continue activitatea de modernizare a
construcţiilor vechi şi creşterea nivelului lor de confort, întrucât aceste clădiri sunt
în general solide şi cu amplasamentele cele mai favorabile. Apoi se vor realiza
construcţii noi cu un grad sporit de confort, 5 vile (cu total de 150 locuri) având 3
stele cu arhitectură modernă, pe malul stâng al Oltului;
- sub aspect numeric restaurantele şi pensiunile sunt insuficiente, realizarea
încă a 530 locuri în alimentaţie publică trebuie să suplinească aceste lipsuri
cantitative, noile unităţi vor avea categoria lux şi a I-a şi vor asigura un nivel crescut
de diversificare a unităţilor;
- intensificarea acţiunilor de protecţie a zăcămintelor hidrominerale;
- valorificarea apelor din zona Păuşa, eventual în cadrul unui sanatoriu
destinat copiilor. Se menţionează atractivitatea ridicată a zonei dată de cadrul
natural pitoresc şi nepoluat;
- profilul balnear al staţiunii poate fi completat de un profil de recreere,
acestea având scopul de a atrage un segment de turişti mai puţin întâlnit în staţiunile
balneoclimaterice: tinerii. Condiţii naturale bune pentru organizarea unui centru de
recreere – divertisment îl constituie insula Ostrov.
Propunerile privind dezvoltarea echipamentelor turistice vor viza localităţile
şi arterele cu trafic mare. Astfel, unele dotări turistice vor avea scopul de a reţine
turişti în apropierea unor staţiuni care devin foarte aglomerate la sfârşit de
săptămână, exemplu pe Valea Olăneştiului, amenajarea unui camping, terenuri de
picnic la liziera pădurii în ambii versanţi ai văii, un ştrand, terenuri de sport..
Pe Valea Oltului pentru turiştii români sau străini care se îndreaptă spre
litoral vor fi amenajate terenuri de camping.
88
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
O serie de dotări vor fi construite în apropierea lacurilor Dăieşti pe Valea
Oltului, Malaia pe Valea Lotrului, Malul Alb în apropiere de Rm. Vâlcea, care
oferă posibilitatea amenajării lor pentru practicarea sporturilor nautice şi a
pescuitului.
Strategii de marketing pentru realizarea obiectivelor S.C. SIND
ROMÂNIA S.R.L. SUCURSALA CACIULATA.
Din datele furnizate de Agenţia de Turism a Sindicatelor reiese clar lipsa de
informaţie de pe piaţă asupra serviciilor oferite de agenţiile de turism. Este imperios
necesar ca agenţia să se mobilizeze pentru a-şi face cunoscute serviciile, de aceasta
depinzând în cea mai mare măsură evoluţia părţii de piaţă a agenţiei, datorită
faptului că pentru a reduce costurile şi riscurile, consumatorul va prefera oferta care
va prezenta cele mai multe informaţii, în marea lor majoritate consumatorii se
documentează înaintea luării unor decizii de cumpărare. Astfel cu cât materialele
promoţionale ale agenţiei vor ajunge într-o formă cât mai completă în atenţia
cumpărătorului potenţial, cu atât şansele ca serviciile acestea să fie alese sunt mai
mari.
Agenţia de Turism va trebui să-şi construiască în mintea consumatorului o
imagine de firmă serioasă, credibilă din punct de vedere al calităţii serviciilor
oferite pentru a elimina sau reduce neîncrederea şi sentimentul de insecuritate al
clienţilor potenţiali. Menţionăm că acest sentiment dispare (în cazul în care el a
existat) după cumpărarea vacanţei.
Aceste situaţii se datorează faptului că marea majoritate îşi aleg vacanţa în
urma unei selectări, unei elaborări a deciziei de cumpărare mai îndelungate care la
rândul ei generează într-o proporţie destul de redusă aceste sentimente de nelinişte
şi insecuritate, care pot fi depăşite prin intermediul calităţii serviciilor şi prin
garanţii oferite.
89
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. SUCURSALA CACIULATA. va trebui să
stimuleze cumpărarea firmei şi de către consumatorii de servicii turistice care din
diferite motive nu apelează la serviciile agenţiilor concurente.
TrebuiE să acorde o foarte mare importanţă relaţiilor cu publicul deoarece
relaţiile influenţează într-o măsură determinată volumul viitor al vacanţelor vândute
de către agenţie.
Oferta agenţiei va trebui să ajungă la acelaşi consumator pe mai multe căi
deoarece consumatorii în marea lor majoritate nu se mulţumesc cu informaţiile
găsite în ziare, într-o singură broşură sau nu acordă o încredere prea mare acestora,
cei mai mulţi consumatori caută confirmarea informaţiilor pe care le deţin dintr-o
altă sursă.
Cele mai des întâlnite criterii de selecţie a unei vacanţe sunt zona, preţul,
traseul, calitatea ofertei şi confortul oferit.
S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. SUCURSALA CACIULATA va trebui
să scoată pe piaţă o ofertă cât mai maleabilă care să fie capabilă să scoată/includă
undele servicii din pachet, să modifice unele servicii şi calitatea acestora în vederea
oferirii potenţialilor turişti cât mai multe motive pentru alegerea ofertei şi cât mai
puţine motive de nemulţumire.
Este necesar ca oferta să cuprindă şi unele garanţii pentru ca aceste avantaje
să nu aibă un efect contrar, să nu dezvolte un sentiment de neîncredere în mintea
consumatorului.
În funcţie de aceste considerente S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L.
SUCURSALA CACIULATA va putea aplica următoarele strategii de marketing:
• Strategia diferenţierii produsului turistic, care nu ia în considerare faptul
că piaţa nu poate fi abordată în întregimea ei, că se compune din aşa numitele
subpieţe sau segmente de piaţă, diferenţiate în funcţie de particularităţile naţionale
(în capul pieţei internaţionale) şi de particularităţile sociale, teritoriale, de vârstă,
90
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
apartenenţă la diferite categorii profesionale (în cazul pieţei naţionale). Prin
această strategie agenţia de turism a sindicatelor Vâlcea se va strădui să convingă
consumatorii de utilitatea şi superioritatea produselor turistice oferite faţă de alţi
prestatori concurenţi printr-o publicitatea intensivă. În consecinţă, dacă această
strategie implică eforturi mai reduse în domeniul perfecţionării produselor turistice
ea ajută la promovarea noilor pachete de programe turistice, deci implicit la
realizarea obiectivelor propuse.
• Strategia creării unor produse turistice ocazionale – oferă posibilitatea
ieşirii pe piaţă cu produse turistice noi, care satisfac nevoia unui anumit segment de
piaţă la un anumit eveniment deosebit din viaţă:
- „Ziua absolventului”, este un produs turistic ce se adresează absolvenţilor
de liceu în perioada aprilie- iunie a fiecărui an, intră în categoria acţiunilor turistice
cu eficienţă economică mare;
- Sărbătorirea majoratului;
- Sărbătorirea pensionării salariaţilor,
- Sărbătorirea zilelor de 1 şi 8 martie, sunt prilejuri de o ieşire pe piaţă cu
produse turistice ocazionale.
• Strategia segmentării pieţei care presupune descompunerea unei pieţe
turistice în mai multe segmente, studierea cerinţelor clientelei segmentelor de piaţă,
orientarea ofertei de servicii şi readaptarea permanentă a produselor turistice la
cerinţele specifice ale segmentelor de piaţă, considerate ca abordabile pentru
promovarea produselor turistice oferite.
Adoptarea acestei strategii este determinată şi de concurenţa ascuţită de pe
piaţa turistică, care face ca organizatorii şi prestatorii de servicii turistice să se
adapteze nu întregii pieţe, ci numai segmentelor capabile să absoarbă produsul
turistic oferit.
91
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Din punct de vedere economico-organizatoric, evaluarea atentă a tuturor
costurilor necesare realizării programelor şi acţiunilor turistice planificate creează
premisele unei strategii de marketing pentru lansarea şi comercializarea produsului
turistic.
CONCLUZII
Pentru ţara noastră ca şi pentru judeţul Vâlcea potenţialul turistic este o mină
de aur care trebuie foarte bine exploatat şi pus într-o lumină care să-i justifice
adevărata sa valoare.
Cunoscutul dicton latin „minte sănătoasă în corp sănătos” este o realitate
izvorâtă din legătura naturală dintre om şi natură. Căutările omului de a reveni,
măcar pentru scurtă vreme în sânul naturii au la bază tocmai necesitatea de a se
regăsi pe sine şi de a reface după stresul cotidianului.
92
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
În lupta pentru emanciaparea şi dezvoltarea societăţii omeneşti, oamenii au
cam uitat atât de legătura lor cu natura, cât şi respectul faţă de aceasta.
Realizările în turism pot fi o artă, drept pentru care dezvoltarea turismului
trebuie dirijată în mod ştiinţific:
- agenţiile de turism îşi propun să analizeze piaţa pentru determinarea
oportunităţilor şi pericolelor ce pot apărea;
- scopul este satisfacerea nevoilor consumatorilor de servicii turistice din
Vâlcea şi zonele adiacente în condiţiile obţinerii unui profit;
- agenţiile de turism trebuie să ducă o campanie de conştientizare de către
consumatori a costurilor şi preţurilor reale ale serviciilor turistice, o politică
deschisă şi transparentă faţă de consumatori;
- accentuarea în materiale promoţionale a caracteristicilor vacanţelor pentru
care consumatorul prezintă un interes sporit, acestea fiind în general zona, preţul şi
bineînţeles avantajele;
- materialele publicitare vor fi realizate astfel încât să producă o dorinţă foarte
puternică de a cumpăra vacanţa prezentată însă fără a induce în eroare potenţialul
turistic prin prezentarea eronată a ofertei,
- agenţiile de turism să ofere servicii turistice bazate numai şi numai pe
nevoile, dorinţele consumatorilor;
- oferte maleabile – servicii la cerere, care să poată fi cumpărate separat,
servicii care să poată fi scoase din pachetul de servicii oferite, posibilitatea înlocuirii
lor cu altele (la cererea clientului) de o calitate mai slabă, dar mai ieftine, etc;
- agenţiile trebuie să-şi înnoiască anual oferta de servicii, să-şi îmbogăţească
oferta cu noi vacanţe, eventual să introducă noi genuri de vacanţe.
Publicul românesc trebuie educat pentru consumul turismului, astfel încât
este benefic pentru acesta părăsirea aglomerărilor urbane , a poluării şi stresului
zilnic în favoarea evadării în natură.
93
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
„A călători este o nevoie sufletească a oricui….E şi o dorinţă de
extraordinar care ne mână tendinţa de a ieşi din ceea ce se repetă zi de zi, e o
patimă a descoperirii, şi fiinţa noastră se mulţumeşte doar prin descoperirile pe
care le face”.
- Nicolae Iorga -
BIBLIOGRAFIE
1. Berbece, V.,C. Marinoiu Vâlcea – ghid turistic, Ed.Sport
2. Berbece,I.,Victor Botvinic Călimăneşti-Căciulata, Ed.pentru Turism ,
Bucureşti, 19733. Bran, Florina Economia turismului şi a mediului
înconjurător, Editura Economică, Bucureşti,
1998
4. Cârstea,
Ghe.,Constantinescu, D.
Monografia judeţului Vâlcea, Editura Sport
Turism, 1981
5. Charvat, Fr. Prezentul şi viitorul balneologiei, Editura
94
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Lang & Co, Berna, 2000
6. Cosmescu, Ion Turismul, Editura Economică, Bucureşti,
1999
7. Cristureanu, Cristiana Economia şi politica turismului
internaţional, Casa Editorială pentru turism
şi cultură Abeona, Bucureşti, 1992
8. Davidescu, M. Mănăstirea Cozia, Ed. Meridiane, Bucureşti,
1966
9. Diaconu, M., Hanciuc,
N., Iordache, C.
Marketing în turism – Editura Independenţa
Economică, 2003
10. Iordacek S; Gonciulescu
T.
Evoluţii şi tendinţe în turismul de sănătate,
colocviul internaţional „Turismul şi
drepturile omului” – 1995
11. Minciu, Rodica Economia turismului, Editura Uranus,
Bucureşti, 2001.
12. Snack, O., Petre Baron,
Nicolae Neacşu
Economia turismului, Ed.Expert, Bucureşti,
200113. State, I., Nicolae Neacşu Turismul balnear – Universitatea Dimitrie
Cantemir, cursuri uz intern, 2002
14. Ştefănescu, C., Al.
Gârneaţă
Călimăneşti-Căciulata – mic îndreptar
turistic, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968
15. X X X X X Anuarul statistic al României, 2000-2004
16. X X X X X Arhiva Ocolului Silvic Călimăneşti
17. X X X X X Arhivele statului – Vâlcea, fond
Prefectura Judeţului Vâlcea, dosar nr.
26/1850.
18. X X X X X Staţia meteorologică Vf.Cozia – evidenţă
internă
19. X X X X X Strategia de dezvoltare şi promovare a
95
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
turismului în judeţul Vâlcea’’ - 2001
20. X X X X X Evidenţa internă a S.C. SIND. ROMÂNIA
S.R.L. SUCURSALA CĂCIULATA
21. X X X X X www Infoturism. ro/balneare/ călimăneşti.
96
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata