TESTtr GRILA ppNTRU DISCIPLINATEHNoLocTE FARMACEUTTcA
ANUL IV, SEM. I
TITULAR CURS$.L. DR. FLORENTINA RONCEA
i t ,L ' l
TITULAR LUCRARI PRACTICEPREP. UNIV. DRD. VALERIU IANCIJ
Jv."/
$EF CATEDRACONF. TJNIV. DR. LAURA BUCTJR
r'
JL, ft-c
1
UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANŢA
FACULTATEA DE FARMACIE
DISCPLINA DE TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
BAZA DE DATE
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ
FARMACIE IV, SEMESTRUL I, 2010 - 2011
PREPARATE PARENTERALE
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
1. Adaugarea de conservanti antimicrobieni la preparatele injectabile este permisa de farmacopee
in una din urmatoarele situatii:
A. cind exista riscul contaminarii microbiene
B. cind solutiile apoase nu se pot steriliza in recipientul final
C. cind sterilizarea prin autoclavare nu este sigura
D. cind solutiile apoase se prepara pe cale aseptica
E. cind medicamentul se administreaza in vecinatatea unui tesut nervos
2. Care dintre urmatoarele enunturi, reprezinta o prevedere a FRX cu privire la mijloace de
verificare a eficientei sterilizarii
A. termocupluri
B. indicatori care isi modifica culoarea la temperatura de sterilizare
C. cu manometre
D. cu substante care se topesc la temperatura de sterilizare
E. cu indicatori biologici
3. Ce parametru referitor la cinetica de distrugere a microorganismelor in timpul sterilizarii este
folosit de FR X:
A. factorul F
B. factorul Z
C. factorul de letalitate
D. constanta de viteza a inactivarii
E. valoarea D
4. FR X admite ca se poate recurge la prepararea pe cale aseptica intr-unul din urmatoarele
situatii:
A. rezistenta microbiana la metoda de sterilizare este foarte mare
B. nu dispunem de aparatura necesara
C. medicamentul nu poate fi sterilizat in recipientul final
D. medicamentul necesita un timp prea lung de sterilizare
E. din considerente economice
5. FR X recomanda ca izotonizarea solutiilor injectabile hipotonice sa se efectueze cu ajutorul
uneia din urmatoarele procedee:
A. nomogramelor
B. formulei bazata pe factorul de izotonie al serului
2
C. graficelor
D. cifrelor Sprowl
E. echivalentilor in clorura de sodiu
6. Precizati ce obiectiv urmareste FR X prin ajustarea pH-ului solutiilor injectabile
A. izotonia
B. izohidria
C. toleranta
D. stabilitatea
E. apirogenitatea
7. Spatiul destinat productiei de medicamente parenterale este clasificat in camere curate de
diferite clase . In ce clasa se umplu in recipiente solutiile farmaceutice care nu se pot steriliza
termic in recipientul final:
A. camere de clasa A
B. camere de clasa B
C. camere de clasa C
D. camere de clasa D
E. camere sterile
8. Soluţia Ringer lactată este indicată în:
A. stări de denutriţie,
B. pierderi de lichid extracelular,
C. comă hipoglicemică,
D. acidoză metabolică,
E. edem cerebral.
9. Ce tip de sticla nu se utilizeaza pentru preparatele injectabile:
A. sticla sodica
B. sticla borosilicat
C. sticla sodica cu suprafata tratata
D. sticla silico-sodica-calcica
E. sticla sodico-calcica
10. La sterilizarea prin filtrare microorganismele sunt:
A. eliminate
B. distruse
C. atenuate
D. coagulate
E. inactivate
11. Preparatele injectabile apoase se izotonizeaza cu:
A. clorura de sodiu
B. uree
C. bicarbonat de sodiu
D. clorura de potasiu
E. sulfat de magneziu
12. Procedeul aseptic utilizeaza:
A. materiale si aparatura, recipiente, mediu de lucru sterile
3
B. temperatura ridicata
C. umiditate
D. radiatii ionizante
E. gaze
13. Conform FR.X, valoarea D a indicatorilor biologici reprezinta:
A. valoarea unui parametru de sterilizare, numai ca durata, necesara pentru a obtine o reducere de 90% a
numarului initial de microorganisme viabile
B. valoarea unui parametru de sterilizare, numai ca doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de
90% a numarului initial de microorganisme viabile
C.valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere
de 85% a numarului initial de microorganisme viabile
D. valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere
de 90% a numarului initial de microorganisme viabile
E. valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere
de 80% a numarului initial de microorganisme viabile
14. Conform FR X la obţinerea preparatelor injectabile nu se folosesc următoarele substanţe
auxiliare:
A. solubilizanţi
B. agenţi de emulsionare şi suspendare
C. coloranţi
D. antioxidanţi
E. conservanţi antimicrobieni
15. Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii perfuzabile trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
A. 90% trebuie să aibă cel mult 25micrometri
B. 90% trebuie să aibă cel mult 50micrometri
C. 10% trebuie să aibă cel mult 25micrometri
D. 10% trebuie să aibă cel mult 50micrometri
E. să fie de cel mult 5micrometri
16. FR X oficializează următoarele metode de sterilizare cu excepţia:
A. sterilizare la autoclav
B. sterilizare la etuvă
C. tindalizare
D. sterilizare prin filtrare
E. sterilizare cu gaze
17. Nu se permite adaosul conservanţilor antimicrobieni în cazul preparatelor injectabile:
A. care se administrează în volume mai mari de 5 ml
B. care se administrează în volume mai mici de 5 ml
C. care se administrează în volume mai mari de 10 ml
D. care se administrează în volume mai mari de 15 ml
E. care se administrează în cantitate mai mare de 10 g
18. Sterilizarea cu aer cald se efectuează la:
A. 121 °C timp de 15 minute
B. 128°C timp de 10 minute
4
C. 180°C timp de 30 minute
D. 134°C timp de 3 minute
E. 98°C timp de 30 minute
19. Apa distilata pentru injectabile se pastreaza în industrie în tancuri de capacitate mare, la
temperatura de cca:
A. 50 °C
B. 60 °C
C. 70 °C
D. 80 °C
E. 90 °C
20. Dintre perfuziile pentru restabilirea echilibrului acido-bazic, sunt oficinalizate în FR X:
A. perfuzie cu arginina
B. perfuzia cu trometamol
C. perfuzia de lactat de sodiu
D. perfuzia cu clorura de amoniu
E. perfuzia cu clorura de sodiu
21. Extragerea substantelor solubile si a partuculelor insolubile din compozitia dopurilor se poate
efectua:
A. prin autoclavare la 115-121 °C timp de 5-8 minute
B. prin autoclavare la 115-121 °C timp de 15 minute
C. cu ajutorul caldurii uscate, la 140 °C, 30 de minute
D. cu ajutorul caldurii uscate la 160 °C, 30 de minute
E. prin fierbere la 100 °C
22. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu:
A. clorura de sodiu
B. clorura de potasiu
C. clorura de calciu
D. levuloza
E. sulfat de sodiu
23. Izotonizarea este obligatorie la:
A. solutii perfuzabile
B. solutii injectabile coloidale
C. solutii injectabile uleioase
D. suspensiile injectabile
E. solutii injectabile cu administrare subcutanata
24. Tratamentul de sterilizare-depirogenare a recipientelor se face cu ajutorul caldurii uscate la:
A. 180 °C, timp de 30 de minute
B. 190 °C, timp de 1 ora
C. 200 °C, timp de 3 ore
D. 250 °C, timp de 30 de minute
E. 280 °C, timp de 30 de minute
25. Flambarea este un procedeu de sterilizare prin intermediul:
A. caldurii uscate
5
B. aerului cald
C. vaporilor sub presiune
D. autoclavarii
E. oxidului de etilen
26. Sterilizarea cu aer cald provoaca:
A. deshidratarea microorganismelor urmata de carbonizare
B. denaturarea prin oxidare a proteinelor bacteriene
C. coagularea proteinelor germenilor sub actiunea umiditatii, temperaturii si presiunii vaporilor de apa
D. distrugerea celulei bacteriene prin denaturarea chimica a proteinelor acesteia
E. distrugerea microorganismelor prin efect mecanic
27. Pe cale intramusculara se administreaza frecvent:
A. medicamente injectabile cu volum mic (1 - 3 ml)
B. medicamente folosite in imunoterapie
C. medicamente utilizate in scopuri de urgenta
D. medicamente utilizate in angiografie
E. medicamente injectabile cu volum mai mare de 10 ml
(pag. (8) 398)
28. Urmatoarele prevederi din FR X referitoare la medicamentele injectabile sunt valabile, cu
exceptia:
A. sunt sterile
B. se prezinta sub forma de solutii, emulsii, suspensii sau pulberi
C. sunt divizate in fiole sau flacoane
D. se administreaza parenteral
E. se admite adausul conservanţilor antimicrobieni
29. Pirogenele, a caror prezenta nu este admisa in perfuzii, sunt:
A. bacterii gram-pozitive
B. bacterii gram-negative
C. virusuri
D. endotoxine microbiene de natura lipopolizaharidica
E. fungi
30. Membranele recomandate pentru sterilizarea prin filtrare au diametrul porilor de cel mult:
A. 5 micrometri
B. 2,5 micrometri
C. 1 micrometru
D. 0,22 micrometri
E. 0,1 micrometri
31. Care sunt caile de administrare a medicamentelor parenterale in care nu are loc un proces de
absorbtie din depozitul de la locul de administrare al medicamentului
A. intramuscular
B. subcutanat
C. intravenos
D. intraperitoneal
E. intraarticular
6
32. Ce tip de cinetica se intilneste in cazul distrugerii microorganismelor prin sterilizare termica
A. ordinul zero
B. ordinul intii
C. ordinul doi
D. neliniara
E. imposibil de definit
33. Prin ce metoda se determina concentratia izotonica a unei solutii injectabile si se calculeaza
concentratia izotonizantului, care este oficializata in FRX
A. nomograme
B. factorul de izotonie al serului, sau formula De Vries
C. scaderea punctului crioscopic
D. grafice
E. echivalentii de clorura de sodiu
34. Aparatele de sterilizare prin caldura uscata utilizeaza:
A. presiune
B. vid
C. umiditate
D. convectia fortata a aerului cald
E. gravitatie
35. Sterilizarea prin filtrare se utilizează pentru:
A. emulsii U/A,
B. emulsii A/U,
C. soluţii termolabile,
D. soluţii uleioase,
E. suspensii.
36. Controlul sterilizarii la etuva utilizeaza urmatorii indicatori biologici:
A. masurarea presiunii si temperaturii cu aparate,
B. spori de Bacillus subtilis var. niger,
C. Bacillus stearotermophilus,
D. tuburi cu indicatori de fuziune,
E. ameste de carbonat de plumb si sulfura de litiu.
37. Avantajele sterilizarii prin formaldehida sunt:
A. costul mare al operatiei de sterilizare,
B. durata mare de timp pentru desorbtie,
C. gaz cu miros foarte puternic si usor de identificat,
D. functionarea la temperaturi inalte,
E. nici un raspuns nu este corect.
38. Oxidul de etilen utilizat in sterilizare nu este:
A. bactericid,
B. fungicid,
C. virulicid,
D. sporocid,
E. un lichid de culoare galbena.
7
39. Se pot steriliza dupa conditionarea definitiva:
A. vaccinurile,
B. pulberile liofilizate,
C. amestecurile de solutii pentru alimentarea parenterala,
D. preparatele care contin substante termolabile,
E. preparatele care contin substante termostabile.
40. Administrarea i.v. de solutii hipotonice produce:
A. hiperglicemie,
B. glicozurie,
C. anemie hemolitica,
D. diureza osmotica,
E. pierderea apei si electrolitilor.
41. "Probei de pasaj” trebuie să-i corespundă, conform FR X:
A. suspensiile injectabile
B. suspensiile cu administrare i.v.
C. emulsiile de uz intern
D. pulberile pentru soluţii injectabile
E. soluţiile injectabile
42. Toate prevederile din F.R. X referitoare la medicamentele injectabile sunt adevărate, cu
excepţia:
A. sunt sterile,
B. se prezintă sub formă de soluţii, emulsii, suspensii sau pulberi,
C. sunt divizate în fiole sau flacoane,
D. se administrează parenteral,
E. se admite adaosul conservanţilor antimicrobieni indiferent de calea de administrare.
43. Amestecând o soluţie hipertonă cu eritrocite, acestea vor suferi un proces de:
A. plesnire,
B. hemoliză,
C. zbârcire,
D. hidroliză,
E. turgescenţă.
44. O soluţie izotonică produce asupra eritrocitelor fenomenul de :
A. crenelare,
B. hemoliză,
C. aglutinare,
D. umflare,
E. niciuna dintre afirmaţii nu este corectă.
45. Cea mai mare capacitate de reţinere a microorganismelor o au filtrele :
A. Millipore (cu membrană),
B. Chamberland
C. Jena
D. Seitz
E. Berkefeld.
8
46. Cel mai folosit agent de sterilizare cu gaz este:
A. oxid de propilenă,
B. aldehida formică,
C. ß-propiolactona,
D. oxid de etilen,
E. azot.
47.Conform F.R. X preparatele injectabile se prepară:
A. m/m,
B. m/V,
C. V/m,
D. V/V,
E. mol/L.
48. Care dintre următoarele soluţii de glucoză este izotonică:
A. 0,9%,
B. 5%,
C. 20%,
D. 33%,
E. 40%.
49. Preparatele care conţin insulină se administrează de obicei:
A. intradermic,
B. i.m.
C. i.v.,
D. s.c.
E. nazal.
50. Care dintre următoarele soluţii perfuzabile oficinale are compoziţia cea mai apropiată de aceea
a lichidului extracelular al organismului uman:
A. glucoză 5%,
B. NaCl 0,9%,
C. NaCl compusă (Ringer),
D. NaCl compusă cu lactat de sodiu (Ringer lactată),
E. Lactat de sodiu.
51. Proprietăţile coligative ale unei soluţii sunt dependente de:
A. numărul total de particule din soluţie,
B. pH,
C. Polaritatea solventului,
D. Constanta dielectrică a mediului,
E. Raportul dintre numărul de ioni şi numărul de molecule neionizate.
52. Proprietăţile coligative sunt utile în determinarea:
A. tonicităţii,
B. pH-ului,
C. solubilităţii,
D. sterilităţii,
E. stabilităţii.
9
53. O soluţie izotonică are aceeaşi (acelaşi)........................... cu a sângelui:
A. compoziţie,
B. pH,
C. Vâscozitate,
D. Presiune osmotică,
E. Densitate specifică.
54. Se dau următoarele propoziţii:
1. Toate soluţiile care îngheaţă la -0,520C sunt izotonice cu eritrocitele,
2. Ele sunt de asemenea izoosmotice.
A. ambele afirmaţii sunt corecte,
B. ambele afirmaţii sunt false,
C. prima este adevărată, dar a 2 a este falsă,
D. prima este falsă, dar a 2 a este adevărată,
E. nu există nicio corelaţie între punctul de congelare şi presiunea osmotică a soluţiilor.
55. Administrarea i.v. de solutii hipotonice in exces produce: A. hiperglicemie B. glicozurie C. anemie hemolitica D. diureza osmotica E. pierderea apei si electrolitilor
56. Conform FR X la obtinerea preparatelor perfuzbile se folosesc:
A. substante active B. agenti de suspendare C. solutii tampon D. coloranti E. conservanti antimicrobieni
57. Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii injectabile trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii, conform FR X: A. 90% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri B. 90% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri C. 10% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri D. 10% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri E. in FR X nu se regaseste nicio prevedere in acest sens
58. Suplimentul 2004 al FR X nu oficializeaza: A. preparatele injectabile B. preparatele perfuzabile emulsie A/U C. concentratele pentru solutii injectabile D. pulberile pentru solutii injectabile si perfuzabile E. implanturile 59. In obtinerea preparatelor parenterale, se pot utiliza conform Suplimentului 2004 al FR X, urmatoarele categorii de excipienti cu exceptia: A. agentilor pentru cresterea solubilitatii B. agentilor coloranti C. agentilor izotonicizanti D. agentilor pentru ajustarea pH-ului E. agentilor pentru asigurarea stabilitatii fizico – chimice a substantelor active.
60. Polimeri din care se prepara recipiente pentru conditionarea medicamentelor:
10
A. fenoplaste
B. aminoplaste
C. polimeri termoplastici
D. poliizoprena
E. siliconici
61. În grupa elastomerilor folosiţi pentru obţinerea recipientelor de condiţionare intră:
A. poliacetalii
B. policarbonaţii
C. cauciucurile
D. derivaţii celulozici
E. poliuretanii
62. Sticla silico-sodo-calcică obişnuită este:
A. tip I
B. tip II
C. tip III
D. tip IV
E. nici un răspuns nu este corect
63. Adjuvantii specifici folositi pentru materialele plastice sunt urmatorii, cu exceptia:
A. stabilizantilor chimici
B. bachelitei
C. plastifiantilor
D. antioxidantilor
E. colorantilor
64. Referitor la sticla, nu este adevarata afirmatia:
A. este o macromolecula anorganica,
B. este formata din silicati,
C. are structura semiorganizata,
D. este formata din tetraedri de SiO4,
E. poate contine atomi de sodiu.
65. Recipientele de sticla se clasifica, conform Farmacopeei Europene, in functie de rezistenta lor
hidrolitica in urmatoarele tipuri cu exceptia:
A. I,
B. V,
C. II,
D. IV,
E. III.
66. Sticla de tip IV este:
A. sticla silico-sodico-calcica tratata la suprafata,
B. sticla silico-sodico-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica inalta,
C. sticla silico-sodico-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica foarte inalta,
D. sticla neutra de borosilicat.
E. sticla silico-sodico-calcica cu rezistenta hidrolitica joasa.
67. Pentru preparatele parenterale neapoase se utilizeaza sticla:
11
A. tip I,
B. tip II,
C. tip III,
D. tip IV,
E. tip I si II.
68. La condiţionarea sângelui de uz uman de folosesc recipientele obtinute din sticla:
A. tip III
B. tip II
C. tip I
D. tip IV
E. de toate tipurile
69. Recipientele din sticlă de tipul I:
A. sunt fabricate din sticlă silico-sodico-calcică
B. au rezistenţă hidrolitică înaltă
C. se utilizează pentru preparatele lichide, semisolide, solide, dar nu de uz parenteral
D. sunt destinate a fi refolosite
E. au rezistenţă hidrolitică joasă
PREPARATE OFTALMICE
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
1. In ce mod se evita hidroliza pilocarpinei din colirul oficinal
A. prin izotonizare
B. prin adaugare de borat fenilmercuric
C. prin folosirea unui amestec tampon acid boric-borax (pH=5,5-6,5)
D. prin folosirea unui amestec tampon fosfati
E. nu se intervine deoarece molecula este stabila
2. In ce mod se evita oxidarea resorcinolului din colirul oficinal
A. adaugare de pirosulfit de sodiu
B. adaugare de clorhidrat de cisteina
C. adaugare de acid ascorbic
D. tamponarea solutiei cu tampon fosfat
E. ajustarea pH-ului (5, - 6,0) cu acid boric
3. Picaturile pentru ochi unidoza se sterilizeaza conform farmacopeei printr-una din metodele
enuntate:
A. nu se sterilizeaza deoarece se folosesc substante antiseptice
B. se sterilizeaza cu borat fenilmercuric
C. se foloseste clorura de benzalconiu
D. cu o metoda adecvata, conform prevederilor de la monografia Sterilizarea
E. cu o metoda adecvata
4. Precizati care dintre substantele medicamentoase de mai jos sunt sunt prescrise in Colire
prevazute in FR X si sunt usor oxidabile:
12
A. sulfat de atropina
B. azotat de pilocarpina
C. rezorcinol
D. adrenalina
E. fizostigmina
5. Ca agenti surfactanti in colire se utilizeaza:
A. polisorbat 80
B. sapun de sodiu
C. lecitina
D. bromocet
E. tego-betaina
6. Colirul cu sulfat de atropina se prepara in concentratie de:
A. 1g %
B. 0,1 g%
C. 0,5 g%
D. 2 g %
E. 0,05 g%
7. O picatura de colir are un volum de:
A. 40-50 microlitri
B. 10 microlitri
C. 1 microlitru
D. 7 microlitri
E. 20 microlitri
8. Sacul conjunctival al ochiului contine un volum lacrimal de:
A. 7-9 microlitri
B. 10 microlitri
C. 30 microlitri
D. 0,1 microlitri
E. 1 microlitru
9. Valorile de pH tolerate de ochi sunt:
A. 6,4-7,8
B. 4,5
C. 8
D. 3
E. 8,5
10. Care dintre urmatoarele colire este prevazut in FR.X:
A. colirul cu cloramfenicol 0,5%
B. colirul cu clorhidrat de pilocarpina 4%
C. colirul cu fizostigmina 0,25%
D. colirul cu sulfat de atropina 1%
E. colirul cu protargol 2%
11. Conform FR.X, cand cantitatea de substanta activa dintr-un colir depaseste concentratia de
1g%, masa de substanta necesara pentru izotonizare se calculeaza folosind:
13
A. formula prezentata in monografia Injectabilia
B. tabele cu scaderea punctului de congelare
C. tabele cu echivalentii in clorura de sodiu
D. metoda hematocritului modificat
E. diferite nomograme
12. Conservantii admisi de FR.X pentru prepararea picaturilor pentru ochi sunt:
A. borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, p-hidroxibenzoat de propil
B. borat de fenilmercur, p-hidroxibenzoat de propil, p-hidroxibenzoat de metil
C. borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, diacetat de clorhexidin
D. clorura de benzalconiu, p-hidroxibenzoat de propil, diacetat de clorhexidin
E. numai borat de fenilmercur si clorura de benzalconiu
13. Agenţii vâscozifianţi folosiţi în colire trebuie să îndeplinească următoarele condiţii cu excepţia:
A. să fie liposolubili
B. să fie inerţi din punct de vedere chimic
C. să nu obstrueze căile lacrimale
D. să fie toleraţi de mucoasa oculară
E. să permită sterilizarea preparatului oftalmic
14. FR X prevede monografii de generalităţi pentru:
A. pulberi oftalmice
B. creioane oftalmice
C. unguente oftalmice
D. comprimate oftalmice
E. inserte oftalmice
15. Izotonizarea colirelor hipotonice, atunci când concentraţia substanţei active este sub 1%, se
face prin:
A. dizolvarea substanţei active în apă
B. suspendarea substanţei active în solventul respectiv
C. dizolvarea substanţei active în soluţie de clorură de sodiu 0,009%
D. dizolvarea substanţei active în soluţii hipertonice sterile
E. dizolvarea substanţei active în soluţii izotonice sterile
16. Majoritatea soluţiilor oftalmice se sterilizează în farmacie în recipientul de condiţionare
definitivă la:
A. autoclav la 121°C timp de 15-20 minute
B. etuvă la 121°C timp de15-20 minute
C. autoclav la 115°C timp de 25-30 minute
D. etuvă la 115°C timp de 25-30 minute
E. la 98-100°C timp de 30 de minute
17. Nu este permisă adăugarea concervanţilor antimicrobieni colirelor:
A. care conţin miotice
B. care conţin enzime
C. unidoză
D. multidoză
E. condiţionate în recipiente de sticlă
14
18. Sterilitatea colirelor este asigurată prin:
A. sterilizare
B. preparare pe cale aseptică
C. filtrare sterilizantă
D. adăugare de conservanţi antimicrobieni
E. sunt corecte răspunsurile a, b, c, d.
19. Conservarea picaturilor pentru ochi se face:
A. în recipiente cu capacitate de cel mult 10 ml cu picurator
B. la loc racoros
C. în flacoane bine închise
D. ferit de lumina
E. ferit de umiditate
20. În cazul picaturilor de ochi suspensie, marimea a 90 % din particulele suspendate trebuie sa fie
de cel mult:
A. 10 micrometri
B. 25 micrometri
C. 50 micrometri
D. 100 micrometri
E. 150 micrometri
21. În legatura cu preparatele oftalmice este adevarat ca:
A. solutiile hipotone sunt mai bine tolerate decât cele hipertone
B. tonicitatea influenteaza biodisponibilitatea
C. agentii tensioactivi umectanti pot avea efecte favorabile asupra absorbtiei substantelor active
D. agentii de crestere a vâscozitatii influenteaza nefavorabil absorbtia substantelor active
E. pH-ul nu influenteaza toleranta
22. Oculoguttae atropini sulfatis FR X:
A. are concentratia 0,1 %
B. se pastreaza la Separanda
C. prezinta pH cupris între 6,5 - 7,5
D. are efect miotic
E. se conserva cu diacetat de hexidina
23. Unguentele oflalmice se conserva:
A. în recipiente sterile de cel mult 20 g
B. în recipiente bine închise
C. la cel mult 25 °C
D. ferit de lumina
E. la loc racoros
24. Valorile de pH bine tolerate de ochi sunt cuprinse între:
A. 2 - 7,3
B. 4 - 7,5
C. 3 - 6,9
D. 6,4 - 7,8
E. 6,5 - 9
15
25. Dintre eventualii contaminanti microbieni ai solutiilor oftalmice cel mai periculos este:
A. Pseudomonas fluorescens
B. Staphilococcus aureus
C. Escherichia coli
D. Proteus vulgaris
E. Pseudonomas aeruginosa
26. Care dintre urmatoarele colire este prevazut in FR X:
A. colir cu cloramfenicol 0,5 %
B. colir cu clorhidrat de pilocarpina 4 %
C. colir cu fizostigmina 0,25 %
D. colir cu sulfat de atropina 1 %
E. colir cu protargol 2 %
27. Conform FR X, o solutie oftalmica se poate prepara prin dizolvarea substantei active, in solutii
izotonice sterile:
A. cand cantitatea de substanta activa este peste 3 g % (m/m)
B. cand cantitatea de substanta activa este peste 2 g % (m/m)
C. cand cantitatea de substanta activa este peste 1 g % (m/m)
D. cand cantitatea de substanta activa este sub 1 g % (m/m)
E. cand se obtine o solutie saturata
28. Din care forma farmaceutica oftalmica are loc eliberarea substantei medicamentoase cu cea
mai mica viteza
A. colire apoase
B. suspensii apoase
C. suspensii uleioase
D. unguente
E. inserte cu cedare controlata
29. Care este natura predominanta a straturilor corneei, prin care se explica traversarea sa numai
de catre unele substante medicamentoase din colire
A. hidrofila
B. descuamata
C. cheratinizata
D. mucina
E. lipofila
30. Care este riscul administrarii unui colir infectat cu Pseudomonas aeruginosa in cazul in care
corneea este lezata
A. nici un risc
B. iritare
C. conjunctivita
D. blefarita
E. pierderea vederii
31. Ce reactie de degradare poate suferi sulfatul de atropina din colirul oficinal, pentru care FRX a
luat masuri de evitare printr-o formulare adecvata
A. oxidare
B. racemizare
16
C. hidroliza
D. reducere
E. decarboxilare
32. Care dintre solventii urmatori nu sunt indicati in colire din cauza efectului iritant
A. apa distilata
B. uleiul de floarea soarelui
C. propilenglicolul
D. tampon fosfat
E. tampon acid boric
33. Cite picaturi de colir este bine sa se administreze in functie de capacitatea de retinere in sacul
conjunctival
A. 1-2 picaturi
B. 1picatura
C. 32 picaturi
D. 4-5 picturi
E. lavaj continuu
34. Care este efectul adaugarii de agenti de crestere a viscozitatii in colirele apoase asupra
biodisponibilitatii oculare
A. nici un efect
B. efect moderat
C. efect insemnat
D. impiedica miscarea pleoapelor
E. sunt contraindicati
35. Care dintre substantele medicamentoase enumerate se prelucreaza sub forma de suspensie in
colire
A. gentamicina
B. azotatul de argint
C. polimixina
D. fluoresceina
E. acetatul de hidrocortizona
36. Care dintre substantele medicamentoase de mai jos se folosesc in colire pentru tratamentul
glaucomului
A. atropina
B. pilocarpina
C. efedrina
D. nistatina
E. sulfacetamida
37. Care este zona de interes terapeutic a ochiului, pentru care colirele trebuie sa asigure o
biodisponibilitate oculara
A. iris
B. corpii ciliari
C. umoarea apoasa
D. cristalinul
E. nervul optic
17
38. Ce proprietate fizico-chimica a substantelor medicamentoase folosite in colire este importanta
pentru o buna absorbtie prin cornee
A. solubilitatea in apa
B. pKa
C. natura legaturilor intermoleculare
D. ionizarea
E. coeficient de repartitie lipide/apa crescut
39. Sacul conjunctival al ochiului contine un volum lacrimal de:
A. 7-10 microlitri
B. 10 microlitri
C. 30 microlitri
D. 0,1 microlitri
E. 1 microlitru
40. Visozitatea colirelor nu trebuie sa depaseasca valoarea de:
A. 40-50 mPa.s
B. 10 cP
C. 100 cP
D. 500 cP
E. 1000 cP
41. Sterilitatea colirelor este asigurata prin urmatoarele procedee cu exceptia:
A. sterilizarii,
B. prepararii pe cale aseptica,
C. filtrarii sterilizante,
D. adaosului de substante colorante,
E. combinarea procedeelor a), b) si c).
42. Sterilizarea colirelor prin vapori sub presiune are loc:
A. 180 °C - 30 minute,
B. 140 °C - 60 minute,
C. 160 °C - 60 minute,
D. pentru toate categoriile de forme farmaceutice oftalmice,
E. pentru solutiile apoase.
43. Utilizarea conservantilor antimicrobieni este obligatorie in cazul:
A. colirelor multidoza,
B. mioticelor,
C. solutiilor irigatoare in chirurgia oculara,
D. produselor enzimatice folosite intraocular in timpul operatiilor,
E. colirelor unidoza.
44. FR X prevede pentru preparatele oftalmice urmatoarele:
A. solutiile coloidale se izotonizeaza,
B. solutiile hipertonice se izotonizeaza,
C. daca substanta activa este sub 1% (m/m) se adauga un izotonizant conform formulei de la Injectabilia,
D. daca substanta activa este peste 1% (m/m) se dizolva in solutii izotonice sterile.
E. solutiile hipotonice se izotonizeaza.
18
45. Ca solvenţi şi vehicule pentru preparatele oftalmice nu se utilizează:
A. soluţii tampon izotonice sterile
B. apa distilată proaspăt fiartă şi răcită
C. glicerină
D. ulei de floarea soarelui sterilizat şi neutralizat
E. apa pentru preparate injectabile
46. Conform FR.X, substanţele medicamentoase folosite la prepararea suspensiilor oftalmice trebuie să aibă în proportie de cel puţin 90% mărimea particulelor:
A.< 250μm B. < 125 μm C. < 120 μm D. < 100 μm
E. < 25 μm
47. Colirul oficinal în care boratul fenilmercuric se află în concentratie de 1: 100000 este: 'A. colirul cu azotat de argint B. colirul cu azotat de pilocarpină C. colirul cu rezorcină D. colirul cu cloramfenicol E. colirul cu sulfat de zinc
48. Conform F.R.X, pentru izotonizarea colirului cu rezorcină se uti- lizează:
A. clorură de sodiu B. azotat de sodiu C. glucoză D. acid boric E. acid boric - borax
49. Sterilizarea colirelor prin vapori sub presiune: A. are loc la 180 °C - 30 minute, B. are loc la 140 °C - 60 minute, C. are loc la 160 °C - 60 minute, D. se aplica pentru solutiile apoase, E. se aplica pentru toate categoriile de forme farmaceutice oftalmice. 50. Valoarea euhidrica a pH-ului unei solutii oftalmice este: A. valoarea pH-ului sanguin B. valoarea pH-ului lichidului lacrimal C. egala cu 7 D. valoarea de pH la care stabilitatea substantei este optima E. egala cu 10 51. Sterilitatea colirelor este asiguratã prin: A. diferite metode de sterilizare B. preparare pe cale asepticã C. adãugare de conservanti antimicrobieni D. sunt corecte doar raspunsurile a si b E. sunt corecte rãspunsurile a, b si c 52. In cazul picaturilor pentru ochi conditionate in recipiente multidoza, perioada limita de utilizare dupa deschiderea recipientului (cu exceptia cazurilor justificate si autorizate) nu trebuie sa depaseasca: A. 15 zile B. 4 saptamani C. 8 saptamani D. 30 zile
19
E. 45 zile 53. Cu exceptia cazurilor justificate si autorizate, solutiile pentru bai oculare pot ficonditionate in recipiente multidoza cu o capacitate de cel mult: A. 50 ml B. 100 ml C. 150 ml D. 200 ml E. 250 ml
EMULSII
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
1. Care enunt referitor la determinarea tipului emulsiei, este corect
A. prin diluarea cu faza externa emulsia separa fazele din care este alcatuita
B. prin diluarea cu faza externa emulsia nu separa fazele din care este alcatuita
C. conductibilitatea electrica este mai mare la emulsiile apa in ulei decit la cele ulei in apa
D. la adaugarea unui colorant solubil in apa, prin examinare microscopica picaturile emulsionate se
coloreaza daca emulsia este de tip ulei in apa
E. prin agitarea unei emulsii intr-o eprubeta, faza uleioasa se separa in partea superioara
2. In farmacopee, la monografia Infundibilia, se fac urmatoarele precizari referitoare la
emulsii:precizati la care
A. pentru administrare interna se folosesc nmai emulsiile apa in ulei
B. diametrul particulelor dispersate determinat la microscop trebuie sa fie de cel mult 5 micrometri
C. gradul de dispersie se determina prin numarul de miliarde de particule obtinute prin emulsionarea unui
gram de faza uleioasa
D. prepararea se face prin folosirea sapunurilor, prin mecanismul dat de teoria Bankroft
E. mecanismul de stabilizare a emulsiei este cel dat de teoria Harkins
3. Precizati factorul esential care este implicat in stabilitatea fizica a emulsiilor:
A. sarcina electrica
B. viscozitatea
C. umectarea
D. densitatea
E. tensiunea interfaciala
4. Utilizarea tensioactivilor amfifili ca emulgatori:care este enuntul corect
A. alegerea lor se face pe baza masei moleculare
B. tensioactivii cu valoare H.L.B mai mare de 7 formeaza emulsii apa/ulei
C. perechile de tensioactivi folosite ca emulgator reprezinta 8-10% fata de cantitatea fazei interne
D. cantitatea tensioactivului utilizat ca emulgator este de cca 20 % fata de cantitatea emulsiei fluide
E. prepararea emulsiei este dificila, necesita aparatura speciala pentru dispersarea fazelor
5. Care este teoretic procentul fazei dispersate in mediul de dispersie la o emulsie omogena:
A. 10 %
B. 74,02 %
C. 50 %
20
D. 30 %
E. 75 %
6. Conform FR.X, raportul intre componentele emulsiei primare, folosita la obtinerea emulsiei
uleioase, este:
A. 7,5 p ulei : 5 p guma arabica : 10 p apa
B. 5 p ulei : 7,5 p guma arabica : 10 p apa
C. 10 p ulei : 5 p guma arabica : 7,5 p apa
D. 7,5 p ulei : 10 p guma arabica : 5 p apa
E. 10 p ulei : 7,5 p guma arabica : 5 p apa
7. In general, ordinea desfasurarii etapelor de preparare a emulsiilor in industrie, este:
A. incalzirea separata a fazelor uleioase si apoase; amestecarea fazelor; dezaerarea; omogenizarea
B. incalzirea fazelor in acelasi tanc; amestecarea prin agitare; omogenizarea; dezaerarea
C. incalzirea separata a fazelor uleioase si apoase; amestecarea fazelor; omogenizarea;dezaerarea
D. incalzirea impreuna a fazelor; amestecarea; racirea; omogenizarea
E. incalzirea separata a fazelor; amestecarea; racirea; omogenizarea
8. Regula generala, conform careia emulgatorul emulsioneaza faza in care nu se dizolva este
stabilita de:
A. fenomenul Marangoni
B. teoria filmului complex
C. teoria lui Bankroft
D. teoria lui Harkins
E. teoria penei
9. Alegerea unui emulgator nu depinde de:
A. natura substanţei medicamentoase
B. natura fazei uleioase
C. prezenţa electroliţilor
D. consistenţa emulsiei
E. culoarea fazei apoase
10. Determinarea tipului de emulsie se efectuează prin metodele de mai jos cu excepţia:
A. metoda diluării
B. metoda colorării
C. testul fluorescenţei
D. metoda determinării indicelui de refracţie
E. determinarea densităţii emulsiei
11. Emulgatorii folosiţi la obţinerea emulsiilor de uz intern trebuie să fie:
A. iritanţi
B. toxici
C. de tip A/U
D. de tip U/A
E. incompatibili cu substanţele active
12. Factorii care nu influenţează stabilitatea emulsiilor sunt:
A. densitatea fazelor
B. vâscozitatea mediului de dispersie
21
C. raportul concentraţiilor fazelor
D. gradul de hidratare
E. gustul fazei apoase
13. Referitor la conservanţii antimicrobieni folosiţi la prepararea emulsiilor sunt adevărate
afirmaţiile cu excepţia:
A. au acţiune bacteriostatică
B. au acţiune fungistatică
C. se folosesc în cantităţi mari
D. în alegerea lor se ţine seama de coeficientul de repartiţie U/A
E. se aleg în funcţie de faza apoasă şi cea uleioasă
14. Antioxidanti solubili în ulei utilizati în emulsii:
A. acid ascorbic
B. clorhidrat de cisteina
C. metabisulfit de sodiu
D. butilhidroxitoluen
E. tioglicerol
15. Emulsia uleioasa contine:
A. 10 parti ulei de floarea-soarelui
B. 7,5 parti apa distilata
C. 5 parti ulei de floarea-soarelui
D. 7,5 parti guma arabica
E. 10 parti apa distilata
16. Emulsiile sunt sisteme disperse:
A. omogene
B. eterogene
C. grosiere
D. ultramicroeterogene
E. macroeterogene
17. Pentru administrare interna se folosesc numai emulsii de:
A. apa în ulei
B. ulei/apa/ulei
C. ulei în apa
D. ulei de parafina
E. ulei de ricin
18. Sapunurile metalelor plurivalente vor forma emulsii:
A. U/A
B. A/U
C. emulsii instabile
D. microemulsii
E. emulsii mutiple
19. Precizati care dintre urmatorii tensioactivi au caracter amfoter:
A. monostearat de gliceril
B. dioctilsulfosuccinat de sodiu
22
C. sapunuri de trietanolamina
D. lecitina
E. clorura de benzalkoniu
20. Conform FR X, pe etichetele recipientelor care conţin o emulsie trebuie să se menţioneze:
A. tipul de emulsie
B. natura emulgatorului
C. temperatura de conservare
D. conservatorul antimicrobian folosit
E. "A se agita înainte de administrare"
21. Instabilitatea emulsiilor se manifestă prin următoarele fenomene, cu excepţia:
A. sedimentării şi cremării
B. coalescenţei
C. defloculării (peptizării)
D. separării fazelor
E. inversării tipului de emulsie
22. Alegerea emulgatorului se face în funcţie de următoarele, cu excepţia:
A. naturii fazei uleioase
B. tipului de emulsie dorit
C. căii de administrare
D. incompatibilităţilor posibile cu alte componente din formulare
E. acţiunii sale antimicrobiene
23. Utilizarea tensioactivilor amfifili ca emulgatori
A. alegerea lor se face pe baza masei moleculare
B. tensioactivii cu valoare H.L.B mai mare de 7 formeaza emulsii apa/ulei
C. o pereche de tensioactivi folosita ca emulgator se utilizeaza in proportie de 8-10% din cantitatea fazei
interne
D. cantitatea tensioactivului utilizat ca emulgator este de cca 20 % fata de cantitatea emulsiei fluide
E. prepararea emulsiei este dificila, necesita aparatura speciala pentru dispersarea fazelor
24. In farmacopee, la monografia Emulsii, se fac referiri la urmatoarele exemple de emulsii:
A. emulsia cu bromoform
B. emulsia de ulei de vaselina
C. emulsia uleioasa
D. emulsia de ulei de peste
E. emulsia cosmetica antisolara
25. Care este teoria prin care se explica mecanismul formarii emulsiilor cu ajutorul sapunurilor
A. Marangoni
B. Harkins
C. Bankroft
D. teoria filmului complex
E. cu ajutorul particulelor solide
26. Cu ce aparat se poate numara si evalua marimea picaturilor unei emulsii
A. numaratorul Coulter
B. dspozitivul Ocusert
23
C. balanta Figurovski
D. pipeta Andreasen
E. nefelometru
27. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea emulsiilor sunt urmatorii cu exceptia:
A. galat de propil
B. clorura de benzalconiu
C. acid benzoic
D. bromura de cetiltrimetilamoniu
E. nitrat fenil mercuric
28. Elementul cel mai important pentru stabilitatea emulsiilor este :
A. sarcina electrica
B. diametrul picaturilor fazei dispersate
C. tensiunea interfaciala
D. densitatea fazelor
E. vascozitatea madiului de dispersie
29.Linimentele sunt:
A. suspensii in compozitia carora intra sapunuri sau alte substante cu actiune emolienta
B. emulsii ce contin substante cu actiune analgezica sau revulsiva
C. destinate aplicarii pe mucoase
D. alcatuite din doua faze lichide miscibile
E. emulsii ce contin mucilagii
30. Emulsiile de uz extern:
A. sunt preparate numai lichide
B. se utilizeaza doar cele A/U
C. se folosesc mucilagiile cu rol protector
D. cele U/A sunt lavabile
E. necesita tensioactivi puternici, mai ales ionici
31. La obtinerea emulsiilor de uz intern emulgatorii folositi trebuie sa fie:
A. de tip U/A
B. iritanti
C. de tip A/U
D. toxici
E. incompatibili cu substantele active
32. Tensioactivi neionici sunt urmatoarele substante cu exceptia:
A. bromura de cetiltrimetilamoniu
B. monostearat de glicerol
C. span
D. stearat de etilenglicol
E. tween
33. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea emulsiilor trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii cu exceptia:
A. se folosesc in cantitati mari
B. au actiune fungicida
24
C. se aleg in functie de faza apoasa si cea uleioasa
D. in alegerea lor se tine cont de coeficientul de perartitie U/A
E. au actiune bacteriostatica
34. Următoarele afirmaţii referitoare la emulsii sunt valabile, cu excepţia: A. sunt preparate farmaceutice formate din 2 faze lichide nemiscibile
B. sunt destinate administrării interne sau externe C. au un aspect lăptos şi omogen D. diluate cu faza externă în proporţie de 1: 10 trebuie să rămână omogene E. se conservă în reeipiente închise etanş
35. Valoarea HLB a unei substanţe tensioactive reprezintă: A. raportul dintre partea lipotilă şi cea hidrofilă a substanţei respective B. constanta dielectrică C. solubilitatea în apă sau ulei D. masa moleculară medie E. toate cele de mai sus
36. Pentru a forma emulsii stabile de tip AlU un emulgator trebuie să aibă o valoare HLB: A. mai mică de 3 B. între 3 si 6 C. între 1 si 15 D.cel puţin 6 E. între 6 şi 10
37. Un emulgator care formează o emulsie de tip U/A se caracterizează prin:
A. solubilitate mare în lipide,
B. valoare HLB sub 6,
C. valoare HLB între 8 – 18,
D. afinitate egală pentru ambele faze,
E. proprietăţi antispumante.
38. Emulsiile parenterale sunt exclusiv emulsii de tipul:
A. A/U,
B. U /A
C. U /A /U
D. A /U /A
E. toate tipurile de mai sus.
39. Pentru a forma emulsii stabile de tip UlA un emulgator trebuie să aibă o valoare HLB: A. mai mică de 3 B. între 3 si 6 C. între 6 – 8 D. între 8 – 18 E. nu contează această valoare.
40. Tipul de emulsie este determinat mai ales de:
A. raportul volumetric al fazelor,
B. agentul de emulsionare folosit,
C. tehnica de lucru aplicată,
D. temperatura la care se face prepararea,
E. echipamentul utilizat.
25
41. Următoarele afirmaţii referitoare la emulgatorii catioactivi sunt adevărate, cu excepţia:
A. sunt substanţe disociabile, cationul imprimându-le proprietăţile emulsive,
B. au acţiune detergentă puternică,
C. au acţiune antiseptică,
D. se mai numesc şi săpunuri inverse,
E. dau emulsii de tip A/U.
AEROSOLI
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
1. Aerosolii farmaceutici se pot obţine prin următoarele metode: A. liofilizare B. precipitare C. antrenare cu vapori de apă şi condensarea la nivelul căilor respiratorii superioare D.dispersare cu aer sub presiune (cu ajutorul duzelor) E.E. dispersare cu un gaz propulsor F.
2. Aerosolii cu aplicaţie topică prezintă următoarele avantaje: A. asigură o administrare rapidă şi comodă B. evită contactul manual cu suprafaţa tratată C. realizează o repartiţie uniformă a substanţei active pe suprafaţa tratată D. necesită un proces tehnologic simplu E. au un preţ de cost redus
3. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la aerosolii de uz extern sunt adevărate:
A. cele mai multe preparate sunt de tip spray B. asigură o mai bună protejare a conţinutului faţă de mediul extern C. gazele propulsoare trebuie să aibă un punct de fierbere scăzut D. gazele propulsoare trebuie să aibă un punct de fierbere ridicat E. gazele propulsoare lichefiate trebuie să se evapore în momentul trecerii prin orificiul de emisie
4. Umplerea recipientelor pentru aerosoli se realizează: A. sub presiune la temperatura normală B. la presiune normală şi temperatură normală C. Ia presiune normală şi la temperaturi scăzute în instalaţii frigorifice D. sub presiune, la cald E. la vid
5. Care dintre următoarele afirmaţii sunt valabile pentru aerosolii cu gaze comprimate: A. propulsorul poate fi: CO2, N20, Ar, N2 B. gazele comprimate pot fi partial solubile sau insolubile în produsul dispersat C. sunt puţin sensibili la variatii de temperatură D. presiunea în recipient rămâne constantă pe toată durata eliberării continutului din recipient E. presiunea în recipient scade o dată cu eliberareaconţinutului din recipient
6. Gazele lichefiate utilizate ca propulsor trebuie să: A. fie inerte din punct de vedere chimic B. fie neinflamabile
26
C. aibă un punct de fierbere sub temperatura camerei D. aibă un punct de fierbere mare E. aibă capacitate bună de dizolvare
7. Care dintre următoarele afirmaţii sunt valabile pentru aeroso]ii cu două faze: A. sunt constituiţi dintr-o fază gazoasă şi una lichidă B. după formarea aerosolului, propulsorul lichefiat se află emulsionat ca fază internă într-o emulsie
de tip UlA C. pot fi obtinuţi cu gaze comprimate D. pot fi obţinuţi cu gaze lichefiate, dacă acestea sunt miscibile cu substanţa activă E. se recurge la adaos de cosolvenţi pentru a se asigura un amestec intim al subatanţei active cu
propulsorul
8. Care dintre următoarele afirmaţii sunt valabile pentru aerosoJii cu gaze lichetiate: A. presiunea din recipient este determinată de presiunea de vapori a gazului propulsor, nu şi de
cantitatea acestuia B. propulsorii pot fi consideraţi ca făcând parte integrantă din formulă C.presiunea în recipient rămâne constantă menţinându-se echilibrul între porţiunea de propulsor
lichefiat şi fracţiune a în stare de vapori D. ca gaze lichefiate se folosesc în special derivaţi c1orofluorurati ai metanului si etanului E. se obtin printr-un proces tehnologic simplu şi sunt lipsiti de toxicitate
9. Din categoria gazelorpropulsoare lichefiate fac parte:
A. azot B. freon 11 C. argon D. freon 12 E. freon 114
10. Sub formă de aerosoli de inhalatie se administrează: A.bronhodilatatoare B. antibiotice C. vasoconstrictoare D.antipiretice E.anestezice
11. Dimensiunea particulelor pentru aerosolii de inhalaţie destinati a fi utilizaţi la nivelul alveolelor
pulmonare trebuie să fie:
A. între 1-3 μm B. între 30-50 μm C. < 3 μm D.între 3-10 μm E. > 50 μm
12. Valva este compusă din: A. cap de apăsare B. capsulă de sertizare C. resort D.tub p1onjor E. dop
13. Valva are rolul de a: A. asigura utilizarea continutului aflat sub presiune B. asigura închiderea etanşrl a recipientului C. permite distributia continutului printr-o simplă apăsare mecanică D.asigura dispersarea substanţei active în gazul propulsor
27
E. toate cele mai sus menţionate
14. Controlul calitătii aerosolilor se referă la:
A. urmărirea calităţii substanţelor active B.urmărirea calitătii propulsorilor C.mărimea particulelor de substanţe auxiliare D.viteza de emisie E.corectitudinea dozării
15.Care dintre următoarele atirmaţii sunt adevărate în cazul aerosolilor pentru căile respiratorii: A. produc un efect local asupra mucoaselor căilor respiratorii B. pot conţine antibiotice, bronhodilatatoare, glicozide cardiotonice vasodilatatoare C. se folosesc exclusiv pentru efect sistemic D. conţin particule cu diametrul de ordinul micronilor E. sunt denumi ţi şi aerosoli de inhalaţie
16. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la aerosoli sunt adevărate: A. sunt dispersii coloidale de particule lichi de sau solide întrun mediu de dispersie gazos B. energia necesară dispersării poate fi produsă de un gaz propulsor sau poate fi exterioară C. folosirea lor se bazează pe trei tipuri de expulzări: simplă, cu turbulenţă, cu turbulenţă şi
expansiunea particulelor dispersate D. tineţea dispersiei, omogenitatea şi stabilitatea nu prezintrl importanţă pentru calitatea
preparatului E. se folosesc exclusiv pentru aplicaţii în dermatologie
17. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la gazele propulsoare sunt adevărate: A. constituie faza elastică B. pot ti gaze comprimate C. pot ti gaze lichefiate D. constituie forţa motrice a ansamblului presurizat E. exercită asupra conţinutului o presiune mai mică decât presiunea atmosferică
18. Propulsorii unui aerosol pot fi reprezentaţi de: A. gaze comprimate B. lichide sub presiune C. gaze lichefiate D. aer E. toate cele mai sus menţionate
19. În funcţie de diametrul particulelor penetrarea aerosolilor de inhalaţie se face astfel:
A. < 30, μm depăşesc fosele nazale B. 20-30 μm ajung la nivelul traheei C. 10-20 μm ajung la nivelul bronhiilor D. 3-10 μm pătrund la nivelul alveolelor pulmonare E. < 3 μm pătrund la nivelul alveolelor pulmonare
20. Penetraţi a aerosolilor în căile respiratorii depinde de:
A. mărimea particulelor substanţei active B. anatomia căilor respiratorii C. mecanica respiratorie D. timpul de contact între aerosol şi suprafaţa mucoasei E. agenţii de vâscozitate utilizaţi în formulare
28
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
PREPARATE PARENTERALE
1. Administrarea parenterală prezintă următoarele avantaje:
A. biodisponibilitate superioară celei din preparatele per orale,
B. posibilitatea realizării unei cedări controlate a principiilor active,
C. evitarea inactivării la nivel hepatic a unor substanţe active,
D. este comodă, uşor acceptată de pacient,
E. înlăturarea efectelor secundare asupra tractului gastro-intestinal.
ABCE
2. O soluţie hipotonía produce asupra eritrocitelor fenomenal de:
A.umflare,
B. hemoliză,
C. crenelare,
D. aglutinare,
E. toate fenomenele de mai sus.
AB
3. Conform F.R. X sterilizarea la etuvă se aplică pentru:
A. ustensile de porţelan,
B. materiale din fibre celulozice,
C. instrumente şi ustensile din cauciuc,
D. solvenţi apolari şi solvenţi organici nevolatili,
E. suspensii apoase termostabile.
AD
4. Conform F. R. X, sterilizarea cu vapori de apă sub presiune se aplică:
A. soluţiilor injectabile termostabile,
B. pulberilor termostabile,
C. materialelor plastice termostabile,
D. solvenţilor organici anhidri,
E. materialelor textile.
ACE
5. Medicamentele perfuzabile se diferenţiază de cele injectabile prin următoarele:
A. se administrează numai i.v.,
B. au drept vehicul numai apa distilată apirogenă,
C. este obligatoriu să fie sterile,
D. nu se admite folosirea de conservanţi,
E. nu pot fi decât soluţii apoase sau emulsii U/A
ABDE
6. Conţinutul în substanţe active, din preparatele perfuzabile, se exprimă, după F-R- X, astfel:
A. g/V(unităţi de masă pentru 1000 ml de soluţie),
B. mEq pentru 1000 ml soluţie,
C. g/g,
D. moli/1000 ml soluţie,
29
E. calorii
ABDE
7. Care dintre următoarele perfuzii se folosesc pentru aport de calorii:
A. perfuzia de glucoză,
B. perfuzia de clorură de sodiu,
C. perfuzia de sorbitol,
D. perfuzia de fructoză,
E. perfuzia de lipide
ACDE
8. Care dintre următoarele perfuzii se folosesc în cazuri de acidoză:
A. perfuzia de hidrogenocarbonat de sodiu,
B. perfuzia de lactat de sodiu,
C. perfuzia de clorură de amoniu,
D. perfuzia de acetat de amoniu,
E. perfuzia de trometamol.
ABDE
9. Care dintre următoarele perfuzii sunt izoosmotice cu plasma sanguină:
A. perfuzia de glucoză 200 %0,
B. perfuzia de clorură de sodiu 9%0,
C. perfuzia de manitol 100%0,
D. perfuzia de hidrogenocarbonat de sodiu 13%0,
E. perfuzia de sorbitol 50%0.
BDE
10. Vehiculele pentru prepararea medicamentelor injectabile sunt:
A. apa demineralizată,
B. apa distilată pentru preparate injectabile,
C. uleiul de floarea soarelui neutralizat şi sterilizat,
D. solvenţii neapoşi miscibili sau nu cu apa,
E. uleiul de parafină sterilizat.
BCD
11. Referitor la calitatea emulsiilor parenterale F.R. X prevede:
A. să prezinte aspect omogen după agitare,
B. diametrul particulei fazei interne să nu depăşească 5μm,
C. să nu prezinte după agitare niciun semn de separare a fazelor,
D. să fie stabile la temperaturi cuprinse între 40C şi 25
0C pe toată durata de folosire,
E. să se evacueze în jet continuu prin acul de seringă nr. 16.
ABC
12. Referitor la la calitatea suspensiilorinjectabile F.R. X prevede:
A. particulele în suspensie să fie de dimensiuni coloidale,
B. particulele de substanţă solidă să fie de maximum 50μm,
C. suspensia să fie omogenă pe toată durata conservării
D. suspensia să se omogenizeze după o agitare de 1 – 2 minute,
E. suspensia să corespundă probei de pasaj prin acul de seringă nr. 16.
CDE
30
13. Perfuziile folosite în metabolismul reconstituant sunt:
A. perfuzii cu hidrolizate de proteină,
B. perfuzie Ringer lactată,
C. perfuzie cu glucoză şi clorură de sodiu,
D. perfuzii cu lipide,
E. perfuzii cu aminoacizi.
AE
14. Prezenţa pirogenilor în perfuzie provoacă:
A. hemoliza eritrocitelor,
B. scăderea numărului de globule albe,
C. creşterea temperaturii corpului,
D. hipertensiune arterială,
E. modificarea pH-ului sanguin.
BC
15. Avantajele preparatelor parenterale cu acţiune prelungită sunt:
A. frecvenţă redusă la administrare,
B. administrare prin injectare,
C. siguranţa acţiunii terapeutice,
D. sensibilizare la locul de administrare,
E. obţinerea unui efect terapeutic rapid.
AC
16. Prelungirea acţiunii preparatelor injectabile se realizează prin:
A. adaos de substanţe tensioactive
B. adaos de substanţe macromoleculare,
C. folosirea unui solvent lipofil,
D. folosirea de geluri lipofile,
E. folosirea de răşini schimbătoare de ioni.
BCD
17. Soluţiile apoase injectabile care se pot steriliza în recipientul final:
A. se prepară pe cale aseptică,
B. se sterilizează la autoclav înainte de înfiolare,
C. se sterilizează cu gaze,
D. pot conţine un conservant antimicrobian potrivit,
E. se sterilizează cu radiaţii ionizante.
AD
18. Recipientele utilizate pentru condiţionarea soluţiilor perfuzabile au capacitatea de :
A. 100 ml,
B. 250 ml,
C. 500 ml,
D. 1000 ml,
E. 2000 ml.
ABCD
19. Conform F.R. X se pot administrasub formă de perfuzii:
31
A. soluţii apoase moleculare sau dispersii coloidale,
B. soluţii uleioase,
C. emulsii A/U,
D. emulsii U/A,
E. suspensii
AD
20. Conform F.R. X, soluţia injectabilă de insulină se conservă:
A. ferită de lumină,
B. la rece,
C. la loc răcoros,
D. la temperatura camerei,
E. în recipiente incolore.
AB
21.Care dintre următoarele substanţe active sau adjuvanţi nu exercită niciun fel de presiune
osmotică asupra membranei eritrocitare:
A. fenazonă,
B. glucoză,
C. alcool,
D. propilenglicol,
E. uree.
ACDE
22. Soluţia perfuzabilă de glucoză este indicată în:
A. comă hipoglicemică,
B. hipopotasemie,
C. stări de denutriţie,
D. acidoză respiratorie,
E. stări de deshidratare.
ACE
23. Soluţia perfuzabilă de manitol este indicată în:
A. alcaloză metabolică,
B. edem cerebral,
C. glaucom acut congestiv,
D. oliguria din insuficienţa renală acută
E. comă hipoglicemică.
BCD
24. Soluţia perfuzabilă de NaCl şi KCl este indicată pentru:
A. reechilibrare hidrică,
B. reechilibrare electrolitică,
C. aport energetic,
D. acidoză metabolică,
E. combaterea stenozei pilorice.
AB
25. Sticla de tip I se utilizeaza pentru:
32
A. confectionarea fiolelor B. confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile, flacoane care pot fi recuperate C. conditionarea unguentelor D. conditionarea comprimatelor E. conditionarea capsulelor
AB
26. În starea de alcaloza se administreaza A. solutii izotonice de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu, în formele usoare B. carbonat acid de sodiu C. acetat de sodiu D. lactat de sodiu E. solutii acidifiante pe cale orala, în formele mai grave.
AE
27. In starea de alcaloza nu se administreaza: A. carbonat acid de sodiu B. acetat de sodiu C. lactat de sodiu D. solutie izotonica de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu in formele usoare E. perfuzii de clorura de amoniu, clorhidrat de arginina in formele grave
ABC
28. O solutie injectabila este considerata izohidrica daca: A. are un pH egal cu cel al sangelui B. are un pH, conform cu FR X, de 2,5-9,5 C. are un pH usor acid D. are un pH usor alcalin E. are un pH 7,35-7,40
AE
29. Emulsiile perfuzabile: A. sunt de tip A/U B. sunt de tip U/A C. contin uleiuri vegetale ca faza externa D. contin apa distilata pentru preparate parenterale E. contin emulgatori tip A/U
BD
30. Amestecul tampon acid boric-borax: A. se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile B. se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire C. nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile D. administrat injectabil are proprietati hemolitice E. este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile
BCD
31. Polietilenglicolii, ca solventi pentru preparatele injectabile: A. se utilizeaza cei cu masa moleculara 200-600 B. se utilizeaza cei cu masa moleculara 800-1000 C. se folosesc pentru substantele care hidrolizeaza in apa D. se asociaza cu alcoolul si apa E. nu sunt miscibili cu alcoolul si apa
33
ACD
32. Se folosesc ca inlocuitori de plasma: A. gelifundolul B. polividona C. dextranul 1 D. hemacelul E. plasmagelul
ABDE
33. Formele parenterale cu eliberare conventionalã sunt: A. solutiile injectabile apoase B. comprimatele pentru solutii injectabile C. pudrele sterile D. emulsiile uleioase E. solutiile injectabile uleioase
ABC
34. Ca emulgatori la prepararea emulsiilor injectabile se utilizeaza: A. monogliceride acetilate B. lactat de sodiu C. lecitine obtinute din galbenusul de ou D. acetat de sodiu E. lecitine obtinute din soia
ACE
35. Controlul impuritatilor pirogene nu se efectueazã prin: A. urmãrirea numãrului de globule rosii la iepuri B. mãsurarea hipertermiei la soareci, conform FR X C. urmãrirea numãrului de globule albe la iepuri dupã injectarea unui preparat pirogen D.testul Limulus E. mãsurarea hipertermiei la iepuri
AB
36. Conditiile care trebuie indeplinite de substantele coloidale înlocuitoare de volum plasmatic sunt:
A. sã prezinte presiune coloid-osmoticã B. masã molecularã relativã corespunzãtoare C. solubilitate în apã D. solubilitate în lipide E. sã nu fie filtrabile renal
ABC
37. Conform FR X „proba de pasaj” nu se aplica A. emulsiilor de uz intern B. suspensiilor cu administrare i.v. C. solutiilor injectabile D. suspensiilor injectabile E. pulberilor pentru solutii injectabile
34
ABCE
38. Nu sunt forme parenterale cu eliberare conventionalã: A. emulsiile uleioase B. solutiile injectabile uleioase C. solutiile injectabile apoase D. pudrele sterile E. comprimatele pentru solutii injectabile
AB
39. Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru preparatele injectabile se realizeaza urmatoarele determinari:
A. miros B. uniformitatea continutului C. endotoxine bacteriene - pirogene D. culoare E. gust
BC
40. Suplimentul 2004 al FR X prevede determinarea endotoxinelor bacteriene - pirogene pentru:
A. implanturi B. pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile C. concentrate pentru solutii injectabile sau perfuzabile D. preparate perfuzabile E. preparate injectabile
BCDE
41. Calitatile dorite ale preparatelor parenterale sunt: A. izotonie B. izohidrie C. capacitate tampon D. culoare verde E. toleranta
ABCE
42. Tipuri de filtre folosite pentru filtrarea sterilizanta: A. filtre din retele poroase solide B. filtre de sticla fritata C. filtre de azbest D. filtre presa cu rame E. filtre Millipore
ABCE
43. Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la preparatele parenterale:
A. sunt destinate administrarii prin injectare si perfuzare in corpul uman sau animal B. sunt destinate administrarii prin implantare in corpul uman sau animal C. sunt preparate nesterile D. sunt preparate sterile
35
E. se regasesc in monografia Parenteralia ABDE
44. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor parenterale trebuie sa se mentioneze:
A. concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati B. culoarea preparatului parenteral C. in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata dupa o filtrare finala D. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de pirogene E. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene
ACDE
45. Alegeti care din enunturile de mai jos sunt proprietati ale preparatelor perfuzabile
prevazute de farmacopee
A. izotonice
B. sterile
C. apirogene
D. ajustate cu substante tampon la pH neutru
E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee
ABC
46. Care din urmatoarele enunturi sunt prevederi in farmacopeea romana referitor la solutiile
perfuzabile
A. sterilitate
B. apirogenitate
C. izotonie
D. administrare in volume mai mici de 100 ml
E. limpiditate
ABCE
47. Care sunt conditiile prevazute de FRX prin care se realizeaza sterilizarea cu vapori de apa
sub presiune
A. la 121 °C timp de cel putin 15 minute
B. la 121 °C timp de cel putin 30 minute
C. D. la 115 °C timp de cel putin 15 minute
D. la 115 °C timp de cel putin 30 minute
E. in autoclave
ADE
48. Mentionati care dintre enunturile de mai jos reprezinta masuri prevazute de FR X pentru
asigurarea tolerantei solutiilor injectabile
A. izotonizarea
B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda
C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml
D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural,
intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora
E. sterilizarea
ABCD
49. Precizati in care conditii prevazute de FR X se aplica sterilizarea cu gaz
36
A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant
B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata
C. produsul nu rezista la autoclavare
D. cind calculul costului arata ca este mai economica
E. cind nu dispunem de indicatori biologici
ABC
50. Tipuri de sisteme disperse, din cele enumerate, care sunt incluse de FR X in grupul
medicamentelor parenterale
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. pulberi
E. implante
ABCD
51. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacopeei, cu ajutorul unor
indicatori biologici; precizati care:
A. Bacillus stearotermophilus
B. Bacillus subtilis
C. Serratia marcescens
D. Staphiloccocus aureus
E. Bacillus pumilis
AB
52. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza:
A. vase de sticla
B. aparatura din portelan si metal
C. uleiuri, grasimi, solutii injectabile uleioase, pulberi
D. recipiente din plastomer transparent
E. recipiente din plastomer opac
ABC
53. Factorii care influenteaza sterilizarea cu oxid de etilen:
A. umiditatea
B. presiunea
C. temperatura
D. gravitatia
E. lumina
ABC
54. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt:
A. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune
B. sterilizarea prin caldura uscata
C. sterilizarea prin filtrare
D. sterilizarea cu gaz
E. sterilizarea cu radiatii ionizante
ABCD
55. Nu se admite adaugarea de conservanti antimicrobieni:
37
A. in cazul solutiilor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml
B. in solutiile perfuzabile
C. in preparatele injectabile administrate in tesuturi extrem de sensibile
D. in preparatele aseptice
E. in preparatele tindalizate
ABC
56. Solutiile perfuzabile sunt:
A. solutii apoase sterile si apirogene
B. emulsii tip U/A sterile si apirogene
C. suspensii apoase sterile si apirogene
D. suspensii uleioase sterile si apirogene
E. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picatura
AE
57. Sterilizarea recipientelor din sticla se efectueaza prin:
A. vapori de apa sub presiune la 121 °C 15 minute
B. vapori de apa sub presiune la 134 °C 3-5 minute
C. caldura uscata la 160-170 °C
D. radiatii ionizante
E. gaze
ABCD
58. Temperatura si timpul de sterilizare la etuva sunt:
A. 180 °C, 30 minute
B. 170 °C, 1 ora
C. 160 °C, 3 ore
D. 150 °C, 4 ore
E. 120 °C, 5 ore
ABC
59. Temperatura, presiunea si timpul de sterilizare cu vapori de apa sub presiune sunt:
A. 115-116 °C, 1-7 bar, 30 minute
B. 121-123 °C, 2 bar, 15 minute
C. 126-129 °C, 2,4 bar, 10 minute
D. 123-138 °C, 3 bar, 3 minute
E. 140 °C, 3,5 bar, 2 minute
ABCD
60. Sterilizarea la caldura umeda se efectueaza in:
A. autoclave cu orientarea vaporilor in partea inferioara
B. autoclave echilibrate cu aer
C. autoclave cu vid
D. autoclave cu orientarea vaporilor in partea superioara
E. autoclave cu orientarea vaporilor lateral
ABC
61. Conform FR.X, prepararea pe cale aseptica:
A. se aplica la solutiile care contin substante termostabile
B. se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final
38
C. se poate asocia cu folosirea de conservanti antimicrobieni
D. cuprinde operatii care se efectueaza intr-un ciclu continuu
E. se realizeaza in camere sau boxe sterile, cu echipament si materii prime sterilizate
BCDE
62. Conform FR.X, sterilizarea cu aer cald se realizeaza in urmatoarele conditii:
A. la 120 °C timp de cel putin 3 ore
B. la 140 °C timp de cel putin 3 ore
C. la 160 °C timp de cel putin 3 ore
D. la 170 °C timp de cel putin 1 ora
E. la 180 °C timp de cel putin 30 minute
CDE
63. Conform FR.X, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica:
A. pulberilor termostabile
B. materialelor termoplastice termostabile
C. solutiilor injectabile termostabile
D. solventilor organici anhidri
E. materialelor textile
BCE
64. Solutiile perfuzabile care se pot administra in acidoze sunt:
A. solutia perfuzabila de bicarbonat de sodiu
B. solutia perfuzabila de lactat de sodiu
C. solutia perfuzabila de glucoza
D. solutii perfuzabile cu aminoacizi
E. solutia perfuzabila Ringer lactata
ABE
65. Urmatoarele afirmatii referitoare la izotonizarea preparatelor parenterale sunt adevarate
cu exceptia:
A. este obligatorie pentru solutiile injectabile care se administreaza in cantitati de 5 ml sau mai mari
B. se aplica si in cazul solutiilor coloidale
C. este obligatorie pentru solutiile perfuzabile hipotonice
D. este obligatorie pentru solutiile injectabile hipotonice
E. reduce iritatia locala produsa de medicamentele hipertonice
BDE
66. Dopurile de cauciuc folosite pentru închiderea flacoanelor de sticlă multidoză sau
flacoanelor pentru perfuzii îndeplinesc următoarele condiţii:
A. asigură pătrunderea aerului în recipient
B. nu-şi modifică calităţile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav
C. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop
D. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop adsorb substanţe active şi
conservanţi
E. sunt incompatibile cu substanţele active.
BC
67. În funcţie de scopul terapeutic urmărit perfuziile sunt:
A. soluţii apoase
39
B. perfuzii folosite în metabolismul reconstituant
C. emulsii A/U
D. soluţii pentru dializă peritoneală şi hemodializă
E. emulsii U/A
BD
68. În sterilizarea cu substanţe gazoase se foloseşte:
A. oxigenul
B. formaldehida
C. oxidul de etilen
D. dioxidul de carbon
E. β-propiolactona
BCE
69. Principalele diferenţe între perfuzii şi preparatele injectabile sunt:
A. numai perfuziile sunt preparate sterile
B. volumul perfuziilor este mai mic
C. volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml)
D. perfuziile se administrează numai în spital
E. perfuziile nu conţin conservant
CDE
70. Perfuziile folosite în metabolismul reconstituant sunt:
A. cu dextrani
B. cu aminoacizi
C. cu hemacel
D. perfuziile pentru terapia afecţiunilor hepatice
E. perfuzii cu hidrolizate de proteine
BDE
71. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc:
A. clorura de sodiu
B. clorura de potasiu
C. clorura de calciu
D. glucoza
E. levuloza
ABDE
72. Caldura umeda (autoclavarea) serveste pentru a steriliza:
A. pansamente chirurgicale
B. solutii apoase
C. solutii uleioase
D. articole din sticla
E. articole din metal
ABDE
73. Caldura uscata serveste pentru a steriliza:
A. vase de sticla
B. solutii apoase
C. aparatura de portelan
40
D. pulberi
E. solutii uleioase
ACDE
74. Într-o încapere sterila fluxul de aer se poate deplasa:
A. într-o curgere tubulenta
B. unidirectional
C. laminar
D. bidirectional
E. tangential
BC
75. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu:
A. glucoza
B. xilitol
C. sorbitol
D. glicerol
E. clorura de sodiu
ABCD
76. Prepararea pulberilor uscate care servesc la obtinerea ex-tempore a solutiilor sau
suspensiilor injectabile, se face prin:
A. cristalizare în conditii de sterilitate
B. liofilizare
C. aerosolizare si uscare
D. granulare
E. evaporare a solventului prin încalzire
ABC
77. Sterilizarea dopurilor de cauciuc pentru închiderea flacoanelor se face:
A. cu vapori de apa sub presiune
B. cu oxid de etilen
C. prin iradiere
D. cu caldura uscata
E. prin fierbere
AC
78. Sterilizarea recipientelor de sticla utilizate la conditionarea solutiilor paranterale se poate
face cu:
A. vapori de apa sub presiune
B. caldura uscata
C. gaze
D. radiatie ionizanta
E. radiatii UV
ABE
79. Procedeele aplicate pentru produse care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva
sunt:
A. sterilizarea prin filtrare
B. sterilizarea termica
41
C. sterilizarea cu gaze
D. sterilizarea cu radiatii
E. prepararea pe cale aseptica
AE
80. Sterilizarea cu vapori sub presiune determina alterarea microorganismelor prin coagularea
proteinelor germenilor prin actiunea:
A. fortei de penetratie a umiditatii
B. fortei de penetratie a temperaturii
C. presiunii vaporilor de apa
D. vitezei mari de circulatie a aerului
E. curentilor de convectie de tip turbulaent a aerului cald
ABC
81. Produsele care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt:
A. solutii injectabile cu substante termostabile
B. perfuzii cu electroliti
C. vaccinuri
D. solutii pentru alimentare parenterala
E. pulberi liofilizate
CDE
82. Din categoria formelor parenterale cu eliberare controlata fac parte:
A. sisteme prefuzoare
B. pompe perfuzabile neimplantabile
C. pompe implantabile
D. implante
E. microemulsii
ABC
83. Caile subcutanate se utilizeaza pentru:
A. intradermoreactie
B. imunoterapie
C. administrarea produselor de contrast
D. administrarea antianginoaselor
E. preparatelor pe baza de insulina (retard)
ABE
84. Din categoria formelor parenterale cu eliberare conventionala fac parte:
A. solutii injectabile apoase
B. perfuzii
C. pompe implantabile
D. microemulsii
E. latexuri injectabile
AB
85. Pompele perfuzabile permit utilizarea rationala a medicamentelor
A. de contrast
B. vasopresoare
C. anestezice generale
42
D. hipotensoare
E. antianginoase
BDE
86. Care dintre urmatoarele cai de administrare a medicamentelor parenterale reprezinta cai
secundare:
A. calea intracardiaca
B. calea intravenoasa
C. calea intramusculara
D. calea subcutanata
E. calea intraarticulara
AE
87. Utilizarea de solventi anhidri pe cale parenterala:
A. este frecventa, datorita compatibilitatii cu lichidele fiziologice
B. este redusa, datorita inconvenientelor legate de injectarea unor lichide nefiziologice
C. se recomanda in cazul in care substantele medicametoase sunt insolubile
D. asigura o absorbtie mai regulata a substantei medicamentoase comparativ cu suspensiile
injectabile
E. confera o mai mare stabilitate
BCDE
88. Mentionati cerintele obligatorii care trebuie avute in vedere la formularea preparatelor
parenterale:
A. lipsa particulelor insolubile in solutie
B. apirogenitatea
C. sterilitatea
D. izohidria
E. izotonia
ABC
89. Asepsia:
A. reprezinta metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni cu ajutorul unor
substante chimice
B. reprezinta ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme
intr-un preparat medicamentos
C. se realizeaza prin metode fizice si chimice
D. reprezinta metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni
E. este o metoda curativa
BC
90. Distrugerea microorgnismelor dintr-un preparat parenteral se poate efectua prin:
A. filtrare sterilizanta
B. caldura
C. agenti chimici
D. radiatii ionizante
E. procedeul de preparare aseptica
BCD
91. Procedeele fizice de sterilizare sunt urmatoarele:
43
A. sterilizarea prin caldura umeda
B. sterilizarea cu radiatii ionizante
C. filtrarea sterilizanta
D. sterilizarea cu gaze
E. sterilizarea prin caldura uscata
ABCE
92. Procedeele aplicate pentru produse care pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva
sunt:
A. sterilizarea prin caldura
B. sterilizarea cu gaze
C. sterilizarea prin radiatii
D. sterilizarea prin filtrare
E. prepararea pe cale aspetica
ABC
93. Sterilizarea cu vapori sub presiune este recomandata de FR X:
A. preparatelor apoase
B. pulberilor temostabile
C. materialelor plastice termolabile
D. solventilor organici anhidri
E. pansamentelor chirurgicale
AE
94. Referitor la preparatele perfuzabile, sunt valabile urmatoarele afirmatii:
A. sunt solutii apoase sau emulsii U/A
B. se administreaza i.v., in volume de 100 ml sau mai mari
C. la preparare se admite adausul conservanţilor antimicrobieni
D. continutul in substanta activa se exprima, dupa caz, in unitati de masa/l solutie, mmoli/l solutie,
calorii
E. sunt preparate sterile si apirogene
ABDE
95. Sterilizarea este procesul care desemneaza:
A. producerea starii de sterilitate
B. ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme sau virusi
intr-un preparat medicamentos
C. metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor substante
chimice
D. metoda prin care se urmăreste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor agenti
fizici
E. operatia prin care toate microorganismele vii, sub forma vegetativa sau sporulata, sunt omorate sau
indepartate din produs
AE
96. Controlul sterilizarii prin metode termice se realizeaza cu urmatorii indicatori biologici:
A. Bacillus subtilis (var.niger)
B. Candida albicans
C. Bacillus stearothermophilus
D. Bacilus pumilus
44
E. Bacillus sphaericus
AC
97. Care din urmatoarele perfuzii se folosesc in combaterea alcalozei:
A. perfuzia de lactat de sodiu
B. perfuzia de carbonat acid de sodiu
C. perfuzia de clorhidrat de arginina
D. perfuzia de clorura de potasiu si clorura de sodiu
E. perfuzia de glucoza
CD
98. Medicamentele perfuzabile se diferentiaza de cele injectabile prin urmatoarele:
A. se administreaza numai intravenos si foarte rar intraarterial sau peritoneal
B. se administreaza in volume mari
C. pot fi numai solutii apoase sau emulsii U/A
D. este obligatoriu sa fie sterile
E. au ca vehicul numai apa distilata pentru preparate injectabile
ABCE
99. Conform FR X, izotonizarea este obligatorie in cazul:
A. solutiilor injectabile care se administreaza in volume de cel mult 5 ml
B. in cazul solutiilor injectabile care se administreaza i.v., indiferent de volum
C. solutiilor injectabile coloidale
D. solutiilor perfuzabile hipertonice
E. solutiilor perfuzabile hipotonice
AE
100. Ce masuri sunt necesare pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabile
A. izotonizarea
B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda
C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml
D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural,
intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora
E. sterilizarea
ABCD
101. Care din urmatoarele enunturi sunt prevederi in Farmacopeea Romana referitoare la
solutiile perfuzabile
A. sterilitate
B. apirogenitate
C. izotonie
D. administrare in volume mai mici de 100 ml
E. limpiditate
ABCE
102. Sterilizarea cu gaz se aplica in urmatoarele conditii prevazute de FR X
A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant
B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata
C. produsul nu rezista la autoclavare
D. cind calculul costului arata ca este mai economica
45
E. cind nu dispunem de indicatori biologici
ABC
103. Tipuri de solventi recomandati de farmacopee pentru preparate injectabile
A. apa distilata
B. apa demineralizata
C. apa sterilizata
D. apa distilata pentru preparate injectabile
E. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat
DE
104. Proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute de farmacopee
A. izotonice
B. sterile
C. apirogene
D. ajustate cu substante tampon la pH neutru
E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee
ABC
105. Ce este sterilizarea
A. desemneaza producerea starii de sterilitate
B. operatia prin care toate microorganismele sub forma vegetativa si sporulata sunt omorite
C. operatia prin care toate microorganismele sub forma vegetativa si sporulata sunt indepartate dintr-
un produs
D. asepsie
E. dezinfectie
ABC
106. Care dintre procedeele urmatoare sunt folosite ca metode de sterilizare
A. caldura uscata
B. caldura umeda
C. radiatiile ultraviolete
D. radiatiile ionizante
E. ultrasunetele
ABCD
107. Ce este valoarea D
A. timpul de reducere zecimal
B. timpul echivalent
C. valoarea sterilizatoare
D. timpul in care se inactiveaza 90% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic
E. timpul in care se inactiveaza 10% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic
AD
108. Ce este valoarea inactivarii termice
A. factorul Z
B. cresterea de temperatura prin care se reduce de 10 ori a valorii D
C. se poate calcula ca inversul pantei valorii D in functie de temperatura
D. reflecta rezistenta termica a microorganismelor
E. arata rezistenta germenilor in functie de pH
ABCD
46
109. Ce particularitati are sterilizarea prin incalziri repetate
A. operatia se efectueaza in trei perioade de incalziri separate de intervale de 24 ore
B. procedeul se aplica la produse sensibile la caldura
C. este un procedeu sigur
D. este un procedeu care se aplica la solutii la care se interzice adaosul de conservanti
E. este putin folosit
ABDE
110. Ce tipuri de gaze se pot folosi la sterilizare
A. formaldehida
B. acid peracetic
C. oxidul de etilen
D. oxipropilciclohexanul
E. oxidul de azot
ABCD
111. Sterilizare prin radiatii ionizante
A. utilizeaza raze gama sau beta
B. ca surse de radiatii gama se foloseste cobaltul 60 sau cesiul 137
C. sterilizarea are loc prin transformari ireversibile si moartea microorganismelor
D. radiosterilizarea se poate realiza si la nivel de laborator
E. sterilizarea gama se aplica la materiale de pansament, sutura, truse de perfuzie, seringi din plastic
ABCE
112. Ce particularitati se intilnesc in filtrarea sterilizanta
A. se aplica numai la solutii apoase
B. microorganismele sunt indepartate, si nu sunt distruse
C. mecanismul de indepartare este prin cernere si adsorbtie
D. metoda foloseste membrane filtrante cu pori sub 0,22 micrometri
E. procedeul nu se foloseste in industria farmaceutica
ABCD
113. Ce sunt pirogenele
A. substante responsabile de reactii febrile, dupa injectarea preparatelor parenterale
B. provin mai ales de la bacterii gram negativ
C. cele de la germenii gram negativ sunt endotoxine
D. exista si alte substante pirogene care nu sunt endotoxine
E. prezenta pirogenelor in medicamentele parenterale nu constituie o problema deoarece se pot usor
distruge sau indeparta
ABCD
114. Care este structura endotoxinelor si proprietatile lor
A. partea lipidica A
B. nucleul endotoxinei din oze
C. lantul-O-specific cu efect antigenic
D. grupari fosfat
E. lipozomi terminali
ABCD
47
115. Ce metode exista de depirogenare prin inactivarea endotoxinei
A. hidroliza
B. caldura umeda
C. alchilarea
D. oxid de etilen
E. clatire cu apa apirogena
ABCD
116. Ce metode se folosesc pentru depirogenare prin eliminarea pirogenelor
A. adsorbtia
B. respingere electrostatica
C. interactiuni hidrofobe
D. distilarea
E. ultrafiltrarea
ACDE
117. Cum se asigura valoarea pH-ului solutiilor injectabile
A. trebuie sa asigure stabilitatea
B. daca este posibil sa asigure toleranta si eficienta farmacologica
C. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul injectiilor
D. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul perfuziilor
E. valoarea se determina pH-metric
ABCE
118. Care dintre metodele urmatoare se pot aplica la obtinerea unei ape distilate apirogene
A. adsorbtie pe carbune activ
B. tratare cu hidroxid de sodiu si permanganat de potasiu
C. obtinerea prin demineralizare cu schimbatori de ioni
D. tratare cu acid clorhidric
E. se prepara din apa potabila in conditii de lucru si de recoltare-stocare incit sa se evite contaminarea
microbiologica
AE
119. Ce solventi anhidri se folosesc pentru scop injectabil
A. etanol
B. alcool benzilic
C. propilenglicol
D. uleiuri vegetale
E. dimetilsulfoxid
ABCD
120. Ce fel de uleiuri vegetale se pot folosi ca vehicule pentru medicamente parenterale
A. soia
B. ricin
C. floarea soarelui
D. masline
E. oleat de etil
ABCD
121. Conservanti care se pot folosi in preparate parenterale
48
A. alcool benzilic
B. clorbutanol
C. fenol
D. nipagin
E. EDTA disodic
ABCD
122. Ce agenti umectanti se pot folosi in preparatele parenterale
A. polisorbat 80
B. lecitina
C. metacrezol
D. dioctilsulfosuccinat de sodiu
E. alcool etilic
ABDE
123. Ce agenti antioxidanti se pot folosi in medicamente parenterale
A. acid ascorbic
B. bisulfit de sodiu
C. butilhidroxitoluen
D. acid citric
E. dezoxicolat de sodiu
ABCD
124. In camerele curate pentru prepararea medicamentelor parenterale, se introduce aer filtrat
prin filtre HEPA (High Efficienty Particulate Air). Ce proprietati au acestea?
A. sterilizeaza aerul
B. retin 99,999% particule cu diametru de 0,3 micrometri
C. aerul intra cu viteza de 0,5 m/s
D. filtrele se pot utiliza timp indefinit
E. fluxul de aer este laminar
BCDE
125. Ce recipiente din sticla se folosesc la conditionarea solutiilor injectabile
A. fiole
B. capacitatea efectiva a fiolelor este egala cu cea nominala
C. fiolele se fabrica din sticla sodica
D. fiolele se examineaza organoleptic si se determina rezistenta hidrolitica la sterilizare
E. pregatirea fiolelor are mai multe etape:taierea,spalarea,uscarea,signarea
ADE
126. Ce etape intervin in spalarea fiolelor in industrie
A. pulverizare cu apa rece, sub presiune
B. spalare interioara cu apa distilata calda,sub presiune
C. suflare cu aer filtrat,sub presiune
D. repetarea operatiilor descrise
E. spalarea se poate face si in bai de apa in prezenta de permanganat de sodiu
ABCD
127. Ce tipuri de plastomeri se folosesc la fabricarea recipientelor pentru medicamente
parenterale
49
A. polietilena
B. polipropilena
C. clorura de polivinil
D. azotatul de celuloza
E. politetrafluoroetilena
ABC
128. Ce particularitati se intilnesc la prepararea perfuziilor
A. se conditioneaza in recipiente din sticla sau in saci de plastic de capacitati de 125-1000 ml
B. continutul electrolitilor se exprima in mEq sau mmol, iar presiunea osmotica in mosm
C. toate perfuziile sunt izotonice
D. nu se admite adausul de amestecuri tampon si nici de conservanti antimicrobieni
E. in cazul perfuziilor cu inlocuitori coloidali de plasma este permis adausul de conservanti
ACD
129. Ce tipuri de solutii perfuzabile se prepara in industria farmaceutica, cu administrare
intravenoasa cu viteza constanta, in volume mari
A. pentru reglarea dezechilibrului hidric , ionic al organismului si pentru restabilirea echilibrului
acido-bazic
B. pentru dializa si hemodializa
C. cu substante energetice
D. folosite in metabolismul reconstituant
E. cu inlocuitori coloidali de plasma
ACDE
130. Ce tipuri de perfuzii se folosesc in alimentarea parenterala totala
A. glucide
B. uleiuri vegetale emulsionate in apa
C. aminoacizi
D. oligoelemente, vitamine
E. inlocuitori de singe
ABCD
131. Cind se administreaza perfuzii medicamentoase
A. cind se doresc concentratii medicamentoase pe o perioada lunga de timp, care nu ar fi posibila cu
injectiile
B. in cazul substantelor medicamentoase cu timp de injumatatire biologica scurt
C. pentru cresterea tolerantei la administrare
D. in cazul inactivarii substantei medicamentoase administrata oral
E. asocierile de uz intravenos nu sunt indicate deoarece pot apare interactiuni fizico-chimice
periculoase
ABCD
132. Temperatura si timpul de sterilizare la etuva sunt:
A. 180° C, 30 min.
B. 170° C, 1 h.
C. 160° C, 2h.
D. 150° C, 4 h.
E. 120° C, 5 h.
ABC
50
133. Caile principale de administrare a medicamentelor injectabile sunt:
A. intravenoasa
B. intramusculara
C. subcutana
D. intracardiaca
E. intraarticulara
ABC
134. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza:
A. vase de sticla
B. aparatura din portelan si metal
C. uleiuri, grasimi, solutii injectabile uleioase, pulberi
D. recipiente din plastomer transparent
E. recipiente din plastomer opac
ABC
135. Nu se admite adaugarea de conservanti antimicrobieni:
A. in cazul solutiilor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml.
B. in solutiile perfuzabile
C. in preparatele injectabile administrate intrarahidian, intracisternal si peridural
D. in preparatele aseptice
E. in preparatele tindalizate
ABC
136. Metodele netermice de sterilizare sunt:
A. radiatii UV
B. gaze
C. filtrarea sterilizanta
D. radiatii ionizante
E. sterilizarea in autoclav
ABCD
137. Procedeele pentru produsele care pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva a
solutiilor injectabile sunt:
A. sterilizarea prin caldura
B. sterilizarea prin substante antiseptice si gaze
C. sterilizarea prin radiatii
D. sterilizarea prin filtrare
E. prepararea aseptica
ABC
138. Tindalizarea este o metoda de sterilizare:
A. repetata
B. fractionata
C. discontinua
D. bazata pe principiul osmozei
E. care distruge virusurile
ABCD
51
139. Sterilizarea prin fierbere este o metoda de sterilizare:
A. cu vapori fluenti sau destinsi
B. in autoclav cu robinetul deschis
C. la temperatura de 100° C, 60 min.
D. la temperatura de 121° C, 15 min.
E. mult folosita
ABCD
140. Filtrarea sterilizanta se produce prin mecanismele:
A. efectul de cernere
B. efectul de adsorbtie
C. efectul de osmoza
D. efectul de difuzie
E. clarificare a solutiei
ABE
141. Preparatele perfuzabile se clasifica in functie de forma farmaceutica in:
A. solutii apoase,
B. solutii uleioase,
C. emulsii U/A,
D. emulsii A/U,
E. suspensii apoase.
AC
142. Care dintre proprietatile recipientelor din material plastic pot influenta calitatea
medicamentelor:
A. permeabilitate la gaze, vapori
B. adsorbtia
C. cedarea de aditivi
D. elasticitatea
E. inertia chimica
ABC
143. Recipientele din sticla sodo-calcica sint corespunzatoare pentru:
A. preparate parenterale de orice tip
B. preparate parenterale neapoase
C. pulberi de uz parenteral
D. preparate de uz neparenteral
E. ambalaje de conditionare secundara
BCD
144. Specificati care tipuri de recipiente din sticla sunt corespunzatoare pentru conditionarea
solutiilor injectabile apoase
A. borosilicica
B. calcica
C. sodo–calcica
D. sodo–calcica cu suprafata tratata
E. sodica
AD
52
145. Avantajele folosirii polietilenelor pentru obţinerea recipientelor de condiţionare sunt:
A. rezistenţa la şoc
B. caracterele dielectrice bune
C. rigididate convenabilă
D. inerţie chimică
E. sensibilitate la U.V.
ABCD
146. Sticla de tip III:
A. este sticla silico-sodo-calcica, cu rezistenta hidrolitica inalta ca urmare a unui tratament de
suprafata
B. este sticla silico-sodo-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica moderata
C. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor parenterale apoase
D. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor parenterale neapoase si
pulberilor de uz parenteral
E. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor lichide, semisolide, solide de uz
neparenteral
BD
147. Dezavantajele sticlei se refera la:
A. volum mare
B. impermeabilitate absoluta
C. greutate mare
D. suprafata neteda
E. fragilitate
ACE
148. Materialele plastice prezinta urmatoarele avantaje:
A. au volum redus
B. au rezistenta mica la temperatura
C. lasa sa treaca gazele si vaporii, dependent de natura lor
D. au greutate redusa
E. prezinta soliditate mecanica inalta
ADE
149. In ce tip de recipiente din sticla se pot conditiona solutiile injectabile apoase
A. tip I, borosilicica
B. tip II sodo-calcica cu suprafata tratata
C. tip III sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica medie
D. tip IV sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica joasa
E. in orice tip de sticla, dupa o prealabila spalare cu acid clorhidric diluat
AB
53
PREPARATE OFTALMICE
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
1. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la colire sunt valabile:
A.S e prepară prin metode care le asigură sterilitatea;
B. substanţele active se dizolvă sau se suspendă într-un vehicul corespunzător şi se completează la masa
prevăzută (m/m);
C. picăturile pentru ochi - soluţii se filtrează printr-un material filtrant adecvat;
D. soluţiile hipotonice se izotonizează;
E. nu trebuie să conţină agenţi pentru creşterea vâscozităţii.
ABCD
2. Conform FR X, controlui calităţii unguentelor oftalmice se referă la: A. mărimea particulelor; B. masa totală pe recipient; C. sterilitate; D. testul de acantoză;
E. pH.
ABC
3. Ca agenţi de mărire a vâscozităţii soluţiilor oftalmice, se folosesc: A.dextranii; B.alcoolul polivinilic; C.hidroxietilceluloza; D.tiomersalul;
E. hidroxipropilmetilceluloza.
ABCE
4. Precizţi agenţii antimicrobieni folosiţi la prepararea colirelor multiidoză:
A.acetatul de fenilmercur;
B.sulfatul de polimixină B;
C.carbopolii;
D.dextranii;
E. acetatul de clorhexidină.
ABE
5. Care dintre următoarele colire prevăzute de FR X se conservă în recipiente colorate:
A. colirul cu azotat de argint;
B. colirul cu sulfat de atropină;
C. colirul cu azotat de pilocarpină;
D.colirul cu rezorcinol;
E. colirul cu protargol.
CD
6. Pentru a mări viteza de pătrundere intraocu/ară a substaţei medicamentoase, la
prepararea colirelor se poate adăuga:
A metilceluloză;
54
B. laurilsulfat de sodiu;
C. polisorbaţi;
D. ulei de tim;
E. ulei de eucalipt.
BCDE
7. In formularea soluţiilor pentru băi oculare, se întâlnesc următoarele substanţe:
. A. clorură de sodiu;
B acid boric; C. borax;
D. c1oramfenicol;
E. sulfat de zinc.
ABCE
8. Care dintre următoarele soluţii sunt destinate utilizării lentilelor de contact:
A. soluţiile lubrifiante;
'! B. soluţiile umidifiante;
C. soluţiile antiseptice; '
D. loţiunile oculare;
E. băile oculare.
ABC
9. Precizaţi exigenţele particulare la care trebuie să corespundă comprimatele oftalmice
introduse în sacul conjunctival:
A izotonie;
B. izohidrie;
C. sterilitate;
D. toleranţă;
E. cedare prestabilită.
CDE
10. Penetraţia medicamentelor la nivelul ochiului depinde de : A. insolubilitatea substanţelor active B. constanta de disociere a substanţelor active C. integritatea corneei D. tonicitatea solutiilor E. activitatea de sl~prafaţă a substanţelor active
BCDE
11. Toleranţa soluţiilor oftalmice este optimă atunci când acestea au: A. temperatura apropiată de temperatura corpului B. pH-ul apropiat de pH-ullichidului lacrimal C. particule solide în suspensie D. presiunea osmotică apropiată de cea a lichidului lacrimal E. vâscozitate de maximum 40-50 cP
ABDE
12. Ca substanţe izotonizante la prepararea colirelor se folosesc: A.clorură de sodiu
55
B.azotat de potasiu C.propilenglicol D.acid boric E.sorbitol
ABDE
13. Soluţiile tampon folosite ca vehicule pentru preparatele oftalmice sunt: A. soluţia de acid boric 1,9 g% B. solutia de acid boric modificată C. soluţia de clorură de sodiu 0,9 g% D.solutia izotonică de fosfat E.soluţia de glucoză 5 g%
ABD
14. Factorii externi de care depinde stabilitatea chimică a soluţiilor oftalmice sunt: A. lumina B. temperatura C. natura solventului D. aerul E. pH-ul soluţiei
ABD
15. Factorii interni care influentează stabilitatea chimică a solutiilor oftalmice sunt:' , A. natura solventului B. pH-ul soluţiei C. oxigenul D. natura substantelor auxiliare folosite E. sistemul de închidere a flacoanelor
ABD
16. Adăugarea de conservanţi este contraindicată la : A. colire uni doză B. colire multidoză C. colire care se administrează pe o cornee traumatizată D. băi oculare E.unguente oftalmice
AC
17. Un conservant pentru uz oftalmic trebuie să posede următoarele calităti: A: un spectru larg de acţiune B. efect de durată C. să nu fie sensibilizant sau alergic D. să fie eficace la concentratii mari
E. să fie solubil în apă ABCE '
18. Agenţii de mărire a viscozităţii soluţiilor oftalmice favorizează: A. mărirea tensiunii superficiale B. mărirea timpului de contact cu mucoasa oculară C. toleranţa preparate lor D. eficacitatea preparatelor E. stabilitatea în timp a preparatelor
BCDE
19. Un agent de viscozitate folosit la prepararea soluţiilor oftalmice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
A. să fie hidrosolubil şi să dea soluţii transparente B. să aibă în solutie acelasi indice de refractie cu lichidul lacrimal " , C. să nu reactioneze cu substantele active sau cu alte substante auxiliare din formulă ' , D. să confere solutiei ofta:lmice o viscozitate mai mare de 50 cP
56
E. să permită sterilizarea soluţiilor oftalmice ABCE
20. Ca agenţi de mărire a viscozităţii soluţiilor oftalmice se folosesc: A. metilceluloză B. borat de fenilmercur C. alcool polivinilic D. clorbutanol E. polivinilpirolidonă
ACE
21. Substanţele tensioactive măresc viteza de pătrundere intraoculară a medicamentelor prin: A. mărirea solubilitătii substantelor active B. mărirea viscozitătii vehicultllui C. umectarea mai bună a corneei D.mărirea stabilităţii în timp a soluţiilor oftalmice E. tamponarea soluţiilor oftalmice
AC
22. Asigurarea sterilităţii suspensiilor oftalmice se face prin: A. sterilizarea cu aer cald B. adaos de conservanti C. sterilizarea cu oxid 'de etilen D. filtrarea bacteriologică
E. prepararea în condiţii aseptice BE
23. Bazele de unguent folosite la prepararea unguentelor oftalmice trebuie: A. să fie iritante B. să aibă o consistentă moale si să se întindă usor la miscarea pleoapelor " , > C. să fie în general liposolubile D. să fie sterile si conservabile
E. să asigure stabilitatea substanţelor active BCDE
24. Băile oculare se caracterizează prin: A. concentratie mică de substante active B.sterilitate
C. izotonie D. viscozitate crescută
E. absenţa particulelor în suspensie ABCE
25. Suspensiile apoase folosite în oftalmologie permit: A. administrarea unor substanţe hidrosolubile
B. administrarea unor substanţe insolubile în apă C.realizarea unei absorbţii rapide a substanţelor active D. realizarea unui efect prelungit E. asigurarea unei stabilităţi fizice mărite comparativ cu soluţiile oftalmice
BD
26. Penetraţi a prin cornee a alcaloizilor din picăturile pentru ochi este favorizată de: A. crearea unui pH de maximă solubilitate a substanţelor active B. folosirea de sisteme tampon cu pH apropiat de neutralitate C. mărirea viscozitătii solutiilor D. utilizarea colirelbr ulei oase E. adăugarea de conservanţi
BCD
57
27. Precizati agenţii antimicrobieni folosiţi la prepararea colirelor multidoză mentionati în FR.X:
A. borat de fenilniercur B. clorură de benzalconiu C. parahidroxibenzoat de etil D. diacetat de clorhexidină E. alcool feniletilic
ABD
28. Sterilitatea colirelor este asiguratã prin: A. preparare pe cale asepticã B. sterilizare C. filtrare sterilizantã D. adãugare de conservanti antimicrobieni E. sunt corecte rãspunsurile a, b, c.
ABCD
29. Dextranii: A. se folosesc numai la obtinerea perfuziilor inlocuitoare de volum plasmatic B. sunt bine tolerati de mucoasa oculara C. la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape D. sunt macromolecule E. se obtin prin fermentatia zaharozei
BDE
30. Zefirolul: A. este clorura de benzalconiu B. este acetat de clorhexidina C. se foloseste in concentratii 0,01-0,02% D. se foloseste in concentratii 1-2% E. este bactericid pe germeni gram - si gram +
ACE
31. Solutiile oftalmice uleioase folosc ca solvent: A. solutia de metilceluloza 1% B. alcoolul polivinilic C. gelatina D. uleiul de ricin E. uleiul de arahide
DE
32. Formele farmaceutice oftalmice bioedezive se prepara sub forma de: A. comprimate B. suspensii C. capsule D. solutii E. geluri
BE
33. Sistemul OCCUSERT: A. contine pilocarpina baza
58
B. contine pilocarpina nitrica C. contine un element de control al cedarii substantei D. este un sistem terapeutic transdermic E. contine nitroglicerina
AC
34. Baile oculare nu trebuie sa fie: A. sterile B. cu particule in suspensie C. izotonice D. izohidrice E. conditionate in recipiente nesterile
BE
35. Metodele folosite în practicã pentru izotonizarea colirelor sunt: A. metode ce utilizeazã formule de calcul B. metode grafice C. metode ce utilizeazã tabele D. metoda celor mai mici pãtrate E. metoda dreptunghiului
ABC
36. Lentilele de contact moi: A sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat) B. sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat) C. au pori de 0,1-0,2 nm D. au pori de 2,2-3 nm E. se aplica pe partea interioara a globului ocular
AD
37. Agentii vâscozifianti folositi în colire trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:
A. sã permitã sterilizarea preparatului oftalmic B. sã nu obstrueze cãile lacrimale C. sã fie tolerati de mucoasa ocularã D. sã fie liposolubili E. sã fie inerti din punct de vedere chimic
ABCE
38. Eliberarea substantei active dintr-o formã oftalmicã cu eliberare controlatã depinde de:
A. natura suportului în care este introdusã substanta medicamentoasã B. culoarea ochilor C. factori biologici D. proprietãtile fizico-chimice ale substantei medicamentoase E. firma producãtoare
ACD 39. Plastomerii folositi pentru obtinerea recipientelor de conditionare pentru colire
prezintã urmãtoarele dezavantaje:
59
A. sunt mai transparenti decât sticla B. se preteazã foarte bine la operatiile de liofilizare C. se preteazã foarte putin la operatiile de liofilizare D. nu sunt suficienti de etansi pentru oxigen si aer E. sunt dificili de sterilizat prin cãldurã
CDE
40. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmatiile: A. sunt utile pentru o prelungire a a actiunii terapeutice, B. indicate când substantele medicamentoase au solubilitate limitatã în apã, C. sunt sterile, D. nu sunt prevãzute de FR X, E. sunt forme farmaceutice solide.
ABC
41. Latexurile oftalmice: A. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlatã B. se instileazã în fundul de sac conjunctival C. sunt dispersii stabile de particule polimerice în faza apoasã D. sunt forme farmaceutice cu eliberare conventionalã E. sunt forme farmaceutice cu actiune prelungitã
BCE
42. Pentru conditionarea colirelor se folosesc: A. celofanul, B. plastomerii, C. bachelita, D. sticla, E. elastomerii.
BDE
43. Mecanismele de actiune ale agentilor tensioactivi sunt: A. scad tensiunea superficiala marind miscibilitatea cu lacrimile B. cresc timpul de contact cu corneea si conjunctiva C. cresc tensiunea superficiala D. scad rezistenta barieiei epiteliale E. scad timpul de contact cu corneea si conjunctiva
ABD
44. Referitor la picaturile oftalmice, care din urmatoarele afirmatii sunt false: A. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu trebuie sa contina conservanti
antimicrobieni B. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical sunt conditionate in recipiente multidoza C. Picaturile oftalmice sub forma de solutii, examinate in conditii corspunzatoare de
vizibilitate, sunt practic limpezi si lipsite de impuritati mecanice D. Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii sterile, apoase sau uleioase E. Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta activa
BE
45. Conform FRX Supliment 2004, preparatele oftalmice semisolide:
60
A. sunt unguente, crème sau geluri sterile B. sunt unguente sau crème sterile C. contin una sau mai multe substante active dizolvate sau dispersate intr-o baza de
unguent corespunzatoare D. au un aspect omogen E. se conserva in recipiente bine inchise
ACD
46. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt incorecte: A. implanturile oftalmice sunt preparate solide sau semisolide sterile, de marime si forma corespunzatoare, destinate aplicarii in sacul conjunctival B. implanturile oftalmice sunt preparate solide sau semisolide nesterile, de marime si
forma corespunzatoare, destinate aplicarii in sacul conjunctival C. implanturile oftalmice se folosec pentru obtinerea unui efect local D. implanturile oftalmice se folosec pentru obtinerea unui efect sistemic E. implanturile oftalmice sunt conditionate individual in recipiente sterile
BD
47. In suplimentul din 2004 al FRX, sunt prevazute urmatoarele preparate oftalmice: A. picaturi auriculare B. solutii bentru bai oculare C. pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare D. preparate oftalmice semisolide E. implanturi oftalmice
BCDE
48. Alegeti dintre enunturile de mai jos factorii care favorizeaza biodisponibilitatea oculara a
picaturilor pentru ochi
A. excesul de colir
B. o forma de aplicare a medicamentului cu remanenta prelungita pe cornee
C. o substanta medicamentoasa cu coeficient de repartitie lipide/apa ridicat
D. pH care favorizeaza ionizarea
E. forma ionizata a alcaloizilor
BC
49. Alegeti proprietatile agentilor conservanti antimicrobieni admisi de FR X in colire
A. bacteriostatici
B. bactericizi
C. fungicizi
D. care asigura si pH-ul de stabilitate
E. care realizeaza concomitent si izotonia
BC
50. Care din enunturile d emai jos sunt prevederi ale FRX cu privire la izotonizarea
picaturilor pentru ochi
A. nu se izotonizeaza
B. nu se izotonizeaza solutiile coloidale
C. solutiile coloidale se izotonizeaza cu neelectroliti ( glucoza)
61
D. cind masa substantelor active prescrise este mai mica de 1%, solutia se prepara prin dizolvarea
substantei active in solutii izotonice sterile
E. cind masa substantelor active prescrise este mai mare de 1%, solutia se prepara prin dizolvarea
substantei active in solutii izotonice sterile
BD
51. Care dintre enunturile de mai jos reprezinta sisteme disperse care se regasesc in cazul
substantelor medicamentoase incorporate in colire oficinale
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. microsfere
E. aerosoli
AC
52. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale FR X referitoare la picaturile pentru
ochi
A. lipsite de impuritati mecanice
B. sterile
C. apirogene
D. cele hipotonice se izotonizeaza
E. conditionate in recipiente de 10 ml, inchise etans, prevazute cu sistem de picurare
ABDE
53. Care dintre enunturile urmatoare sunt corecte in legatura cu valoarea pH-ului colirelor
A. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor
B. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice
C. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase
D. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul
neutru
E. pH-ul dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru
CE
54. Care sunt caracteristicile implantului ocular Ocusert care este un sistem terapeutic cu
pilocarpina
A. se aplica dupa incizie chirurgicala
B. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore
C. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore
D. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile
E. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta
DE
55. Conservanti utilizati de farmacopee la colirele multidoza:precizati care sunt
A. nipagin
B. cloretona
C. borat de fenilmercur
D. acetat de clorhexidina
E. clorura de benzalconiu
CDE
62
56. Farmacopeea recomanda unele din urmatoarele vehicule pentru prepararea picaturilor
pentru ochi; alegeti-le
A. apa distilata
B. dizolvant pentru solutii oftalmice
C. apa pentru preparate injectabile
D. apa proaspat fiarta si racita
E. ulei de floarea soarelui neutralizat
CDE
57. In care dintre colirele incluse in FR X se realizeaza un pH acid prin folosirea unor sisteme
tampon
A. cloramfenicol
B. rezorcinol
C. sulfat de atropina
D. azotat de pilocarpina
E. nafazolina
CD
58. Sterilitatea colirelor se asigura, conform farmacopeei, prin citeva din metodele enuntate
mai jos:precizati-le
A. printr-o metoda adecvata conform prevederilor de la monografia “Sterilizare” in cazul colirelor
unidoza
B. cu ajutorul conservantilor antimicrobieni, in cazul colirelor unidoza
C. cu ajutorul unui conservant antimicrobian, in cazul unui colir apos multidoza
D. conservantii antimicrobieni pot fi : borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, diacetat de
clorhexidin
E. fara adaus de conservant la colirele multidoza, deoarece lacrimile contin o enzima bactericida,
lizozim
ACD
59. Agentii viscozifianti pentru colire trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati:
A. sa fie hidrosolubili
B. sa formeze solutii transparente
C. sa formeze solutii viscoase
D. sa fie bine tolerati
E. sa nu obstrueze caile lacrimale
ABDE
60. Obiectivele formularii medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea:
A. sterilitatii colirului
B. stabilitatii chimice a substantei active
C. tolerantei la administrare
D. eficientei terapeutice
E. lipsei particulelor in suspensie
ABCD
61. Absorbtia prin cornee a substantelor active din colire este influentata de:
A. structura chimica a substantei active
B. viscozitate mare
C. pH-ul mediului
63
D. gradul de ionizare a substantei active
E. temperatura
ACD
62. Care din urmatoarele colire se izotonizeaza:
A. colirele hipotonice
B. colirele hipertonice
C. suspensiile
D. emulsiile
E. solutiile apoase
ACE
63. Colire oficinale in F.R.X. sunt:
A. colirul cu cloramfenicol
B. colirul cu resorcinol
C. colirul cu sulfat de atropina
D. colirul cu nitrat de pilocarpina
E. colirul cu nitrat de argint
BCD
64. F.R.X. prevede pentru colire urmatorii conservanti:
A. borat fenilmercuric
B. nipagin
C. clorobutanol
D. clorura de benzalconiu
E. diacetat de clorhexidina
ADE
65. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la picaturile pentru ochi cu sulfat de
atropina sunt false:
A. contin sulfat de atropina in concentratie de 1%
B. contin sulfat de atropina in concentratie de 0,5%
C. sunt stabilizate cu ajutorul sistemului tampon acid boric/tetraborat de sodiu
D. se conserva la Separanda
E. sunt izotonizate cu clorura de sodiu
BDE
66. Conditiile de calitate ale medicamentelor oftalmice conferite prin formulare, sunt:
A. puritate
B. stabilitatea chimica a substantei active
C. inocuitate
D. eficienta terapeutica
E. numai puritate
ABCD
67. Factorii care pot diminua disponibilitatea oculara a substantelor active sunt:
A. viscozitatea crescuta a colirului
B. cresterea volumului de lichid in sacul conjunctival
C. reflexul de lacrimare
D. eliminarea substantei medicamentoase prin circuitul sanguin periferic
64
E. lezarea corneei
BCD
68. Implantele oculare:
A. sunt forme farmaceutice lichide
B. sunt forme farmaceutice solide dure sau moi
C. nu se aplica pe cornee
D. solubile sunt preparate din polimeri hidrodispersabili
E. asigura o cedare bine controlata a substantelor active numai daca sunt insolubile si rigide
BDE
69. Picaturile pentru ochi cu rezorcinol:
A. sunt oficinale in FR.X
B. contin sistemul tampon acid boric/tetraborat de sodiu
C. au o concentratie de 2% rezorcinol
D. se conserva la Separanda
E. se elibereaza in recipiente incolore
AD
70. Ca solvenţi şi vehicule pentru preparatele oftalmice se utilizează:
A. glicerină
B. apa distilată proaspăt fiartă şi răcită
C. ulei de floarea soarelui sterilizat şi neutralizat
D. apa pentru preparate injectabile
E. soluţii tampon izotonice sterile
BCDE
71. Eliberarea substanţei active dintr-o formă oftalmică cu eliberare controlată depinde de:
A. proprietăţile fizico-chimice ale substanţei medicamentoase
B. firma producătoare
C. factori biologici
D. natura suportului în care este introdusă substanţa medicamentoasă
E. culoarea ochilor
ACD
72. Formele oftalmice cu eliberare convenţională sunt:
A. soluţii apoase în vehicul vâscozifiant
B. soluţii apoase
C. soluţii oftalmice uleioase
D. pulberi pentru soluţii oftalmice
E. soluţii pentru lentilele de contact
BDE
73. Latexurile oftalmice:
A. dispersii stabile de particule polimerice în faza apoasă
B. se instilează în fundul de sac conjunctival
C. sunt forme farmaceutice cu acţiune prelungită
D. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlată
E. sunt forme farmaceutice cu eliberare convenţională
ABC
65
74. Metodele folosite în practică pentru izotonizarea colirelor sunt:
A. metoda dreptunghiului
B. metode ce utilizează formule de calcul
C. metode ce utilizează formule de calcul
D. metode ce utilizează tabele
E. metode grafice
BDE
75. Ochiul tolerează mai bine:
A. soluţiile cu pH 5-7,5
B. soluţiile uşor alcaline
C. soluţiile uşor acide
D. soluţiile cu pH 7,5-9,5
E. soluţiile cu pH 4,5-5
BD
76. Plastomerii folosiţi pentru obţinerea recipientelor de condiţionare pentru colire prezintă
următoarele dezavantaje:
A. sunt dificili de sterilizat prin căldură
B. sunt mai transparenţi decât sticla
C. nu sunt suficienţi de etanşi pentru oxigen şi aer
D. se pretează foarte bine la operaţiile de liofilizare
E. se pretează foarte puţin la operaţiile de liofilizare
ACE
77. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmaţiile:
A. sunt forme farmaceutice solide
B. sunt sterile
C. indicate când substanţele medicamentoase au solubilitate limitată în apă
D. sunt utile pentru o prelungire a a acţiunii terapeutice
E. nu sunt prevăzute de FR X
BCD
78. Agentii de crestere a vâscozitatii preparatelor oftalmice se folosesc:
A. la suspensii
B. pentru prelungirea contactului preparatului cu corneea
C. pentru usurarea manipularii
D. pentru cresterea tolerantei lentilelor de contact
E. la baile oculare
ABCD
79. Baile oculare:
A. se prescriu în cantitati de cel putin 50 g
B. trebuie sa fie izohidrice
C. se prezinta sub forma de solutii sau suspensii
D. se utilizeaza în termen de 7 zile de la deschiderea flaconului
E. trebuie sa fie sterile
AE
80. Ca izotonizanti pentru colirele hipotonice se utilizeaza:
66
A. clorura de sodiu
B. clorura de calciu
C. acidul boric
D. fosfati
E. sulfatul de sodiu
ACD
81. Conservantii antimicrobieni admisi de FR X la prepararea colirelor multidoza sunt:
A. nipaesterii
B. acetatul de clorhexidina
C. fenoseptul
D. clorura de benzalconiu
E. fenolul
BCD
82. Inocuitatea preparatelor oftalmice se asigura prin:
A. izotonizarea solutiilor hipotone
B. asigurarea pH-ului de stabilitate chimica a substantelor active
C. cresterea vâscozitatii
D. îndepartarea particulelor straine
E. aplicare limitata
ABD
83. Oculoguttae pilocarpini nitratis FR X:
A. are concentratia 1 %
B. se pastreaza la Venena
C. trebuie sa prezinte un pH cuprins între 4 - 5,5
D. are efect miotic
E. se prepara cu tampon fosfat
BD
84. Picaturile de ochi se vor izotoniza în cazul în care:
A. substanta activa este peste 1 %
B. contin substante coloidale
C. sunt indicate pentru tratamentul de lunga durata
D. sunt hipertone
E. sunt uleioase
AC
85. Solutiile oftalmice oficinale în FR X sunt:
A. Oculoguttae chloramfenicoli
B. Oculoguttae atropini sulfatis
C. Oculoguttae resorcinoli
D. Oculoguttae zinci sulfatis
E. Oculoguttae oxacilini
BC
86. In cazul colirelor unidoza:
A. este obligatorie operatia de sterilizare
B. este obligatorie adaugarea de conservanti antimicrobieni
67
C. se respecta conditiile de preparare aseptica
D. sterilizarea se efectueaza dupa divizarea in recipiente sterile
E. conservantii utilizati trebuie sa aiba actiune bactericida la concentratii mici, compatibile cu o
buna toleranta locala
ACD
87. Agentii de vascozitate utilizati in formularea colirelor:
A. asigura o tolerabilitate mai buna
B. au rol emolient
C. reduc stabilitatea in timp a substantei medicamentoase
D. cresc fluxul lacrimal
E. cauzeaza voalarea trecatoare a vederii, mai ales daca se utilizeaza in concentratii mici
AB
88. Agentii tensioactivi utilizati in formularea picaturilor pentru ochi:
A. sunt promotori de absorbtie
B. cresc solubilitatea substantei medicamentoase
C. realizeaza o umectare mai buna a corneei
D. maresc miscibilitatea preparatului cu lacrimile
E. nu influenteaza volumul si greutatea picaturilor
BCD
89. Ca agenti vascozifianti in colire se folosesc:
A. polivinilpirolidona
B. glucoza
C. dextrani
D. gelatina
E. colagen
ACDE
90. Baile oculare:
A. sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare
B. sunt solutii apoase sterile
C. contin concentratii relativ mari de substante medicamentoase
D. sunt izotonice si izohidrice
E. se prescriu in cantitati de cel mult 50 g
ABD
91. Baile oculare:
A. se administreaza la temperatura camerei
B. se administereaza caldute (35 - 37° C)
C. se aplica cu ajutorul unui pahar steril special
D. se utilizeaza in timp de 24 ore de la deschiderea flaconului
E. se pot utiliza timp de 15 zile de la prima deschidere
BCD
92. Pulberile pentru colire:
A. contin substante medicamentoase care hidrolizeaza usor in solutie sau suspensie
B. sunt preparate multidoza
C. reprezinta doze unitare
68
D. se administreaza ca atare, prin insuflare
E. se transforma ex tempore in solutie cu ajutorul solventului prezent in ambalaj
ACE
93. Precizati formele farmaceutice cu actiune prelungita:
A. solutii pentru lentile de contact
B. latexuri oftalmice
C. solutii oftalmice uleioase
D. suspensii oftalmice
E. unguente oftalmice
BCDE
94. Unguentele oftalmice:
A. permit o actiune imediata a substantei medicamentoase
B. produc o actiune prelungita a substantei medicamentoase
C. se aplica de preferinta dimineata
D. se apica de preferinta seara
E. se prepara cu baze de unguent lipofile sau cu proprietati emulsive
BDE
95. Toleranta colirelor depinde de:
A. natura si concentratia substantei active
B. tonicitatea preparatului
C. valoarea adecvata a pH-ului
D. realizarea apirogenitatii
E. folosirea unor solventi anhidri
ABC
96. Agentii de vascozitate folositi in formularea colirelor:
A. sunt polimeri precum metilceluloza, carboximetilceluloza sodica, alcool polivinilic, etc.
B. trebuie sa realizaze solutii transparente
C. trebuie sa formeze solutii cu o vascozitate mai mare de 55 cP
D. maresc contactul preparatului cu corneea
E. cresc fluxul lacrimal
ABD
97. Unguentele oftalmice:
A. sunt indicate pentru a prelungi contactul cu corneea
B. se administreaza preferabil ziua
C. au in formulare baze liposolubile si neiritante
D. trebuie sa fie apirogene
E. trebuie sa fie sterile
ACE
98. Factorii fiziologici care influenteaza penetratia oculara a substantei medicamentoase se
refera la:
A. coeficientul de partitie L/A al substantei active
B. starea de ionizare a substantei active
C. dinamica fluidului lacrimal si a umorii apoase
D. viteza de clipire
69
E. reflexul de lacrimare
CDE
99. Factorii fizico-chimici care influenteaza penetratia oculara a substantei medicamentoase
se refera la:
A. starea si functionarea ochiului
B. capacitatea sacului lacrimal
C. tonicitatea solutiei oftalmice
D. vascozitatea preparatului
E. masa moleculara a substantei medicamentoase
CDE
100. In cazul colirelor, realizarea unui pH adecvat are rol in:
A. asigurarea stabilitatii fizico-chimice a substantei medicamentoase
B. asigurarea tolerantei
C. asigurarea penetratiei prin cornee
D. conservarea antimicrobiana a preparatului
E. marirea vascozitatii preparatului
ABC
101. Ideal, un conservant antimicrobian trebuie sa indeplineasa urmatoarele conditii:
A. sa aiba un spectru larg de actiune antimicrobiana
B. sa fie eficace in doze mari
C. sa fie bine tolerat de mucoasa oculara
D. sa asigure apirogenitatea colirului
E. sa fie stabil la autoclavare si in timpul stocarii preparatului
ACE
102. Baile oculare
A. sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare
B. sunt sterile
C. pot contine particule in suspensie
D. sunt izotonice si izohidrice
E. se prescriu in cantitati de cel putin 50 g
ABDE
103. Sterilitatea colirelor unidoza este asigurata prin urmatoarele procedee:
A. sterilizare cu vapori de apa sub presiune
B. filtrare sterilizanta
C. preparare pe cale aseptica
D. adaugarea de substante conservante antimicrobiene
E. combinarea tuturor procedeelor de mai sus
ABC
104. Substantele antiinfectioase utilizate in formularea colirelor sunt:
A. antiseptice
B. antibiotice
C. antivirale
D. antiinflamatoare
E. cicloplegice
70
ABC
105. Sistemele terapeutice oculare:
A. sunt formulate pentru a realiza o cedare cu viteza controlata a substantei medicamentoase
B. contin substanta medicamentoasa inclusa intr-un suport polimeric
C. pot fi sisteme rezervor sau matriceale
D. pot fi exclusiv sisteme hidrofile solubile
E. elibereaza substanta medicamentoasa prin difuziune, dizolvare sau osmoza
ABCE
106. Precizati agentii antimicrobieni folositi la prepararea colirelor multidoza mentionati in
FR X:
A. borat de fenilmercur
B. clorura de benzalconiu
C. p-hidroxibenzoat de etil
D. diacetat de clorhexidina
E. alcool feniletilic
ABD
107. Care sunt proprietatile agentilor conservanti antimicrobieni admisi de FR X in colire
A. bacteriostatici
B. bactericizi
C. fungicizi
D. care asigura si pH–ul de stabilitate
E. care realizeaza concomitent si izotonia
BC
108. In care dintre colirele incluse in FR X pH-ul dorit este realizat prin folosirea unor
sisteme tampon
A. cloramfenicol
B. rezorcinol
C. sulfat de atropina
D. azotat de pilocarpina
E. nafazolina
CD
109. Care sunt sistemele disperse ale substantelor medicamentoase incorporate in colire,
conform farmacopeei
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. microsfere
E. aerosoli
AC
110. Implantul ocular Ocusert care este un sistem terapeutic cu pilocarpina are urmatoarele
caracteristici
A. se aplica dupa incizie chirurgicala
B. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore
C. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore
D. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile
E. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta
71
DE
111. Ce metode de izotonizare a colirelor hipotonice se pot folosi
A. metoda factorului de izotonie al serlui, de Vries
B. bazate pe punctul de congelare
C. cifre Sprowl
D. grafice
E. calorimetrice
ABCD
112. Ce rol pot avea amestecurile tampon din colire
A. evita hidroliza
B. evita oxidarea
C. asigura o proportie mare de specii neionizate pentru o mai buna penetrare a corneei lipofile
D. asigura toleranta locala
E. asigura stabilitatea fizico-chimica
CDE
113. Care dintre substantele medicamentoase folosite in colire sunt midriatice
A. pilocarpina
B. atropina
C. tropicamida
D. resorcinolul
E. ciclopentolatul
BCE
114. Care dintre straturile corneei au o natura lipofila
A. epiteliul
B. membrana Bowman
C. stroma
D. membrana Descemet
E. endoteliul
AE
115. Ce prevederi oficinale sunt pentru controlul calitatii colirelor
A. aspect limpede
B. suspensiile -sediment redispersabil la agitare
C. valoarea pH
D. masa totala pe recipient
E. metode pentru determinarea punctului de congelare
ABCD
116. Absorbtia prin cornee a substantelor active din colire este influentata de:
A. structura chimica a substantei active
B. viscozitate mare
C. pH-ul mediului
D. gradul de ionizare a substantei active
E. temperatura
ACD
72
117. Unguentele oftalmice:
A. prelungesc durata contactului cu corneea
B. contin excipienti sterilizati ca: vaselina, lanolina, parafina lichida
C. contin un emulgator
D. trebuie sa se topeasca la temperatura suprafetei ochiului (32,9° C)
E. nu voaleaza ochiul
ABCD
118. Solutiile oftalmice se izotonizeaza cu:
A. clorura de sodiu 0,9%
B. acid boric 1,8%
C. azotat de sodiu 1,45%
D. borax 2%
E. fosfat trisodic 2%
ABC
119. Medicamentele oftalmice pot fi formulate ca:
A. picaturi pentru ochi
B. bai oculare
C. unguente oftalmice
D. spray-uri
E. perfuzii
ABCD
120. Durata stationarii solutiei oftalmice in ochi este de:
A. 4-5 min.
B. 5-6 min.
C. 1 min.
D. 30 min.
E. 1 h.
AB
121. Germenii microbieni contanminanti ai solutiilor oftalmice sunt:
A. Pseudomonas aeruginosa
B. Staphilococcus aureus
C. Escherichia coli
D. Bacillus subtilis
E. Bacillus stearothermophilus
ABCD
122. In practica, pentru izotonizarea colirelor se utilizeaza:
A. coeficientii de disociere
B. punctul de congelare
C. tabele cu valorile Sprowl
D. nomograme
E. sarcina electrica
ABCD
123. Agentii tensioactivi actioneaza astfel:
A. scad tensiunea superficiala
73
B. scad rezistenta barierei epiteliale
C. scad timpul de contact cu mucoasa oculara
D. maresc absorbtia substantelor medicamentoase
E. maresc solubilitatea substantelor medicamentoase
ABDE
124. Adjuvantii folositi la obtinerea colirelor sunt:
A. agenti solubilizanti,
B. vascozifianti,
C. corectori de gust,
D. corectori de miros,
E. corectori de pH.
ABE
125. Baile oculare nu trebuie sa fie:
A. sterile,
B. cu particule in suspensie,
C. izotonice,
D. izohidrice,
E. conditionate in recipiente de maxim 10 ml.
BE
126. Formele oftalmice cu eliberare convenţională sunt:
A. soluţii oftalmice uleioase
B. soluţii apoase
C. soluţii pentru lentilele de contact
D. pulberi pentru soluţii oftalmice
E. soluţii apoase în vehicul vâscozifiant
BCD
ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
EMULSII
1. Conform F.R.X, emulsia uleioasă conţine: A.ulei de f1oarea-soarelui 10 g% B.ulei de f1oarea-soarelui 5 g% C.gumă arabică 10 g% D.gumă arabică 5 g% 1 E.gumă arabică 7,5 g%
AD
2. Determinarea tipului de emulsie se poate face prin: A.testul diluălrii B.testul colorării C.testul conductibilitătii electrice D.determinarea vitezei de separare a fazelor E.determinarea direcţiei de separare a fazelor.
ABCE
74
3. Pentru stabilizarea emulsiilor de uz intern F.RX recomandă folosirea de: A. conservanţi antimicrobieni B. agenţi pentru creşterea viscozităţii C. stabilizanţi chimiei (antioxidanţi) D.aromatizanţi E. edulcorariţi
ABC
4. Conform F.R.X, emulsiile pentru uz intern prezintă: A. aspect omogen, Iăptos B. miros şi gust caracteristice componentelor C. consistenţă vâscoasă D.consistenţă care să permită curgerea din recipiente E. dimensiunea particulelor sub 10 micrometri.
AB
5. Referitor la conservarea emulsiilor F.RX prevede: A. păstrarea la temperatura de 8-15
0 C
B. păstrarea la rece C. păstrarea în recipiente bine închise D.păstrarea ferit de lumină E. se prepară la nevoie
AC
6. Vâscozitatea unei emulsii depinde în general de: A. vâscozitatea fazei externe B. concentraţia fazei dispersate C. mărimea picăturilor fazei interne D. natura emulgatorului E. natura fazei externe
ABCD
7. lnstabilitatea fizică a emulsiilor se manifestă prin: A. cremare B. râncezirea fazei uleioase C. dezemulsionare D. inversarea tipului de emulsie E. peptizare
ACD
8. Un emulgator primar poate forma şi stabiliza emulsia prin: A.adsorbtia si orientarea la interfata celor două lichi de nemiscibile,
B. scăderea tensiunii interfaciale C. conferirea de sarcini electrice picăturilor fazei interne D. formarea unui film coerent în jurul picăturilor fazei interne E. corectarea diferenţei dintre densităţile fazelor
ABCD
9.Un emulgator care formează o emulsie de tip UlA se caracterizează prin : A. solubilitate în lipide B. valoarea HLB sub 6 C. dipolmoment ridicat D. afinitate egală pentru ambele faze E. valoarea HLB 8-16
CE
10. Care dintre substanţele de mai jos se pot folosi ca stabilizatori ai emulsiilor de tip UlA: A. pectine B. săputnuri de metale bivalente C.săpunuri inverse D. gelatină E.lanolină
ACD
75
11. Laurilsulfatul de sodiu este un emulgator: A. neionogen B. de tip U/A C. de tip AlU D.anionactiv E.amfifil
BD
12. Care dintre următoarele substanţe stabilizează emulsii de tip A/U : A. săpun de trietanolamină B. carbopoli C. polisorbaţi D.săpunuri de metale polivalente E. spanuri
DE
13. Din grupa emulgatorilor cationactivi fac parte: A. cetilstearilsulfat de sodiu B. bromură de cetil trimetilamoniu C. laurilsulfat de sodiu D. clorură de benzalconiu E. clorură de benzetoniu
BDE
14. Care dintre următorii emulgatori stabilizează emulsii de tip U/A: A. span 20 B. tween 80 C. laurilsulfat de sodiu D.monostearat de gliceril E.stearat de sodiu
BCE
15. Din grupa emulgatorilor anionactivi fac parte: A. stearat de amoniu B. stearat de calciu C. cetilstearilsulfat de sodiu D. laurilsulfat de sodiu E. clorura de benzalconiu
ABCD
16. Guma arabică acţionează ca emulgator prin: A.formarea unui film monomolecular în jurul picăturilor fazei uleioase B. formarea unui film multimolecular în jurul particulelor de ulei C. mărirea viscozitătii fazei externe D. formarea unui filiu monomolecular în jurul picăturilor de apă E. mărirea tensiunii interfaciale
BC
17. Pseudoemulgatorii acţionează ca stabilizanţi ai emulsiilor prin: A. mărirea diferentei de densitate dintre faze B. micşorarea suprafeţei de contact dintre faze C. fo~ma~ea de filme complexe împreună cu emulgatorul propriu-zis, D. conferirea de sarcini electrice particulelor fazei interne E. mărirea viscozităţii mediului de dispersie
CE
76
18.Stabilitatea fizică a unei emulsii este influentată de:
A.diferenţa de densitate dintre faze; B.vâscozitatea mediului de dispersie; C.raportul de concentraţie al fazelor; D.diametrul particulelor fazei dispersate; E. tensiunea intertacială.
BCDE
19. Conform FR X. la prepararea emulsiilor se pot folosi ca substante auxiliare: A.conservanţi antimicrobieni; B.stabilizanţi chimici (antioxidanţi); C.agenţi de floculare; D.agenţi pentru creşterea vâscozităţii;
E. sisteme tampon. ABD
20. Din grupa emulgatorilor anionactivi fac parte: A.stearat de amoniu; B.polisorbat 80; C.cetilstearilsulfat de sodiu; D.laurilsulfat de sodiu; E.clorură de benzalconiu.
ACD
21.Din grupa emulgatorilor insolubili fac parte: A.bentonită; B.talc; C.vegum; D.amidon; E.stearat de magneziu.
AC
22.Laurilsulfatul de' sodiu ca emulgator prezintă unnătoarele caracteristici: A.este neionogen; B. formează emulsie U/A; C.formează emulsie A/U; D.este anionactiv; E.este amfoter.
BD
23.Săpunurile organice folosite ca emulgatori sunt: A.neionogene; B.emulgatori de tip U/A; C.emulgatori de tip A/U; D.anionactive;
E.folosite la prepararea emulsiilor pentru administrare orală.
BD
24.Spanurile folosite ca emulgatori sunt: A.esteri ai acizi lor graşi cu sorbitanul;
B. derivaţi de polioxietilen ai esterilor acizi lor graşi cu sorbitanul; C. emulgatori de tip A/U;
77
D. emulgatori de tip U/A; E. produse lipofile.
ACE
25. Linimentele-emulsii pot conţine:
A. săpunuri; B. substanţe cu acţiune emolientă; C. substanţe cu acţiune analgezică; D. substanţe cu acţiune revulsivă; E. substanţe cu acţiune antiacidă.
ABCD
26.Tweenurile folosite ca emulgatori sunt: A. derivat! de polioxietilen ai esterilor graşi cu sorbitanul; B. esteri ai acizilor graşi cu polietilenglicoli; C. emulgaiori de tip A/U; D.emulgatori de tip U/A; E. neionogeni.
ADE
27. Pentru asigurarea stabilităţii microbiologice a unei emulsii de uz intern se recomandă adaos de:
A. nipagin;
B. nipasol;
C. a-tocoferol;
D. acid benzoic; E. butilhidroxianisol.
ABD
28. In cazul cremării unei emulsii:
A. particulele sunt încă înconjurate de un strat de emulgator;
B. prin agitare puternică se reface starea iniţială a emulsiei;
C. are loc coalescenţa picăturilor fazei interne;
D. se produce o separare ireversibilă a fazelor;
E. nici o afirmaţie nu este valabilă.
AB
29. La formularea emulsiilor. alegerea conservanţilor şi antioxidanţilor se face dependent de: A. tipul de emulsie de realizat;
B. solubilitatea acestora în apă sau ulei;
C. perioada de valabilitate a emulsiei;
D. compatibilitatea cu emulgatorii;
E.compatibilitatea cu substanţele active.
ABDE
20. Inversarea fazelor, ca formă de instabilitate fizică a unei emulsii: A. se mai numeşte şi dezemulsionare; B. are loc când se modifică raportul dintre faze;
78
C. este un proces reversibil; D. este un proces ireversibil; E. are drept urmare transformarea unei emulsii de tip U/A într-o emulsie de tip A/U sau
viceversa. BDE
31. Din categoria emulgatorilor naturali fac parte: A. guma arabică; B. carbopolii; C. guma tragacanta; D.carboximetilceluloza sodică; E. alginaţii.
ACE
32. Ca antioxidanţi la prepararea emulsiilor A/U se folosesc: A. butilhidroxiantisol; B. butilhidroxitoluen; C. a-tocoferol; D.galat de propil; E. nipaesteri.
ABCD
33. Din grupa emulgatorilor neionici fac parte: A. monostearat de gliceril; B. span 60; C. tween 80; D. pluronicii; E.săpunuri inverse.
ABCD
34.Care dintre unnătoarele afirmaţii referitoare la emulgatorii neionici sunt adevărate: A. sunt substanţe bipolare neutre;
B.nu disociază în ioni în mediul apos;
C. disociază în ioni in mediul apos; D. sunt stabili în prezenţa acizilor şi alcalilor; E. sunt instabili in mediul acid sau bazic.
ABD
35.Tragacanta, ca agent de emulsionare:
A. are capacitate de emulsionare inferioară gumei arabice;
B. este un emulgator natural; C. formează dispersii care sunt uşor invadate de microorganisme;
D.este un emulgator de tip A/U;
E. este un emulgator primar.
ABC
36. Care dintre următorii compuşi sunt emulgatori anionactivi: A. săpunurile alcaline;
79
B. săpunurile de amine; C. compuşii sulfatali;
D.compuşii sulfonaţi;
E. monostearat de gliceril
ABCD
37. În selectarea emulgatorilor se ţine seama de: A. tipul de emulsie dorit;
B.compatibilitatea chimică cu restul ingredientelor; C. incompatibilitate a fiziologică; D. calea de administrare; E. considerente de ordin economic (pret).
ABDE
38. Abordarea practica a formularii unei emulsii incepe cu stabilirea unei formule bazata pe
cei trei componenti principali (diagrama ternara), care sunt:
A. faza apoasa
B. faza uleioasa
C. emulgatorul
D. substanta medicamentoasa
E. conservantul antimicrobian
ABC
39. Care dintre emulgatorii mentionati contribuie la stabilizarea emulsiilor de tip ulei in apa
A. Span 80
B. Tween 80
C. guma arabica
D. co-polimer de etilena-propilena (Pluronics)
E. Eudragit
BCD
40. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale farmacopeei referitoare la emulsii
A. aspect laptos si omogen care se mentine dupa diluare 1:10 cu faza externa
B. aspect laptos si omogen care se mentine dupa diluare 1:10 cu faza inter
C. se pastreaza la 8-10 0C
D. se pastreaza la frigider
E. pe eticheta preparatului se va specifica perioada de valabilitate
AC
41. Cum se face alegerea emulgatorului cind acesta este format dintr-un amestec de
tensioactivi
A. proportia tensioactivilor se calculeaza in functie de HLB celor doi emulgatori
B. proportia tensioactivilor se calculeaza in functie de masa moleculara a celor doi emulgatori
C. amestecul de mulgatori care se prefera este alcatuit din emulgatori ionogeni
D. amestecul de mulgatori care se prefera este alcatuit din emulgatori neionogeni
E. in vederea alegerii tensioactivilor trebuie luat in calcul si valoarea HLB a fazei uleioase care se
emulsioneaza
ADE
80
42. Fenomene de instabilitate, ireversibile, la emulsii; pecizati care dintre enunturi sunt
corecte
A. ecremare
B. sedimentare
C. floculare
D. coalescenta
E. inversarea fazelor
DE
43. In care monografie de generalitati din FR X se fac referiri la emulsii farmaceutice
A. unguente
B. supozitoare
C. emulsii
D. solutii injectabile
E. solutii perfuzabile
CDE
44. Mecanismul de actiune ca emulgatori a sapunurilor monovalente:precizati care din
enunturi sunt corecte
A. adsorbtie orientata la interfata
B. hidratarea mai mare a partii lipofile
C. incorporarea apei ca faza interna
D. incorporarea uleiului ca faza interna
E. actioneaza prin cresterea viscozitatii fazei externe
AD
45. Precizati factorii care influenteaza stabilitatea emulsiilor
A. densitatea fazelor
B. viscozitatea mediului de dispersie
C. raportul de concentratii a fazelor
D. tensiunea interfaciala
E. fenomenul Marangoni
ABCD
46. Prevederi ale FRX referitoare la emulsii in monografia de generalitati
A. sunt preparate lichide
B. sunt preparate lichide sau semisolide
C. se folosesc numai emulsiile ulei in apa
D. in aceasta categorie sunt incluse si linimentele
E. linimentele snt incluse la unguente
AD
47. Caracteristicile linimentelor sunt:
A. emulsii aplicate pe piele
B. contin sapunuri
C. contin substante cu actiune emolienta
D. contin substante cu actiune analgezica sau revulsiva
E. sunt sterile
ABCD
81
48. Care sunt fazele corecte in realizarea unei emulsii tip U/A:
A. se topeste faza grasa la 70 ° C in cuva
B. se adauga o portiune din faza apoasa incalzita separat la aceeasi temperatura
C. se adauga toata faza apoasa incalzita separat la aceeasi temperatura
D. emulsia se raceste sub agitare
E. restul apei se adauga la rece
ABDE
49. Ce fenomene de instabilitate ale emulsiilor sunt reversibile:
A. sedimentarea
B. ecremarea
C. flocularea
D. coalescenta
E. inversarea fazelor
ABC
50. Componentele de baza ale unei emulsii sunt:
A. faza uleioasa
B. faza apoasa
C. emulgatorul
D. agentul de crestere a viscozitatii
E. conservantul
ABC
51. Conservantii antimicrobieni utilizati la emulsii trebuie sa prezinte:
A. actiune bactericida
B. actiune fungicida
C. o actiune inhibitoare in cantitate minima
D. un coeficient de repartitie lipide/apa echilibrat
E. solubilitate mare in ulei
ABCD
52. Cum se determina marimea particulelor unei emulsii:
A. microscopic
B. cu ajutorul numaratorului Coulter
C. conductometric
D. prin diluare
E. cu ajutorul indicelui de refractie
AB
53. Emulsiile pot fi administrate:
A. pe cale orala
B. pe piele
C. ca preparate parenterale
D. pe mucoasa nazala
E. pe mucoasa oftalmica
ABCD
54. Emulsiile se pastreaza:
A. in recipiente bine inchise
82
B. la temperatura camerei
C. la temperaturi de 8-15 °C
D. la intuneric
E. cu mentiunea "A se agita inainte de intrebuintare"
ACE
55. Pentru o emulsie de uz intern, emulgatorul trebuie:
A. sa realizeze emulsii tip U/A
B. sa realizeze emulsii tip A/U
C. sa fie netoxic
D. sa contina tensioactivi neionici
E. sa contina tensioactivi ionici
ACD
56. Conform FR.X, emulsiile se prepara in urmatoarele etape:
A. emulgatorul se dizolva in faza externa
B. emulgatorul se dizolva in faza interna
C. faza interna se disperseaza in faza externa care contine emulgatorul
D. faza externa se disperseaza in faza interna care contine emulgatorul
E. emulsia formata se completeaza cu faza externa la masa prevazuta (m/m)
ACE
57. Conform FR.X, emulsiile:
A. sunt preparate farmaceutice lichide foarte viscoase
B. sunt constituite din doua faze lichide nemiscibile
C. sunt realizate cu ajutorul emulgatorilor
D. se pot administra intern sau extern
E. se administreaza numai intern
BCD
58. Conform FR.X, substantele auxiliare folosite la prepararea emulsiilor sunt:
A. stabilizanti
B. agenti pentru cresterea viscozitatii
C. conservanti antimicrobieni potriviti
D. agenti pentru corectarea gustului
E. agenti peptizanti
ABCD
59. Emulsiile de uz intern:
A. sunt prevazute in FR.X sub forma unei monografii de generalitati
B. sunt numai emulsii de tip U/A
C. sunt numai emulsii de tip A/U
D. sunt denumite si linimente
E. pot contine agenti pentru corectarea gustului si mirosului
BE
60. Fenomenele reversibile de instabilitate a emulsiilor sunt:
A. sedimentarea
B. flocularea
C. coalescenta
83
D. ecremarea
E. separarea de faze (dezemulsionarea)
ABD
61. Mecanismul de emulsionare/stabilizare al polimerilor se explica prin:
A. teoria lui Bankroft
B. teoria filmului complex
C. formarea unui film interfacial multimolecular, rezistent la coalescenta
D. cresterea viscozitatii fazei externe apoase
E. adsorbtia orientata a emulgatorului la interfata
BCD
62. Mentionati care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la emulsia uleioasa sunt
adevarate:
A. este oficinala in FR.X
B. se prepara prin diluare cu apa a emulsiei primare
C. este o emulsie de tip U/A
D. este o emulsie de tip A/U
E. nu poate fi utilizata ca vehicul la prepararea emulsiilor magistrale
ABC
63. Prevederile FR.X privind caracteristicile organoleptice ale emulsiilor sunt:
A. au aspect laptos si omogen
B. se conserva in recipiente bine inchise, la 8 - 15 °C
C. culoarea, mirosul si gustul sunt caracteristice componentelor
D. recipientele care contin emulsii poarta mentiunea "A se agita inainte de administrare"
E. diluate cu faza externa in proportie de 1:10 trebuie sa ramana omogene
ACE
64. Stabilirea tipului de emulsie (U/A sau A/U) se poate face:
A. prin diluare
B. prin determinarea cifrei K
C. prin fluorescenta
D. conductometric
E. prin intermediul indicatorilor, la examinare microscopica
ACDE
65. Stabilitatea emulsiilor poate fi crescuta prin:
A. cresterea diferentei de densitate a fazelor
B. cresterea viscozitatii mediului de dispersie
C. cresterea concentratiei fazei dispersate
D. reducerea tensiunii interfaciale
E. reducerea diametrului picaturilor fazei interne
BDE
66. Agitarea împreună a două lichide nemiscibile:
A. determină dispersarea temporară a unuia în celălalt
B. la încetarea lucrului mecanic cele două lichide rămân dispersate
C. duce la creşterea suprafeţei de separaţie între faze
D. duce la scăderea energiei libere interfaciale
84
E. apare fenomenul de coalescenţă la încetarea agitării
ACE
67. Dezemulsionarea se produce prin:
A. agenţi chimici
B. centrifugare
C. acţiunea unui câmp electric
D. prin agitarea amestecului
E. schimbarea etichetei produsului
ABC
68. Emulsiile multiple:
A. sunt de tip A/U/A
B. sunt de tip U/A
C. reprezintă sisteme de administrare cu acţiune imediată
D. reprezintă sisteme de administrare cu acţiune prelungită
E. pot conţine picături de soluţie apoasă dispersate în picături de ulei
AD
69. Emulsiile pot fi destinate administrării:
A. interne, pe cale orală
B. topice
C. pe cale injectabilă
D. pe cale parenterală
E. numai răspunsurile a şi c sunt adevărate
ABCD
70. Emulsiile sunt:
A. sisteme disperse eterogene
B. constituite din două sau mai multe substanţe solide
C. constituite din două lichide nemiscibile
D. de tip A/U
E. de tip U/A
ACDE
71. Instabilitatea emulsiilor se manifestă prin:
A. ecremare
B. floculare
C. coalescenţă
D. separarea fazelor
E. modificarea volumului în timp
ABCD
72. Microemulsiile:
A. sunt sisteme disperse opalescente
B. sunt sisteme disperse clare
C. determină o acţiune rapidă a substanţei medicamentoase
D. determină o acţiune prelungită a substanţei medicamentoase
E. mărimea picăturilor fazei interne este de 0,1-0,5 cm
BC
85
73. Teoria filmului complex:
A. se aplică atunci când emulgatorul este o substanţă tensioactivă
B. se aplică atunci când emulgatorul este un polimer
C. reprezintă formarea unui film coerent multimolecular
D. emulgatorul determină şi o micşorare a vâscozităţii fazei externe a emulsiei
E. apare în cazul emulsiilor U/A
BCE
74. Alegerea emulgatorului depinde de:
A. tipul de emulsie dorit
B. natura substantei medicamentoase care trebuie emulsionat
C. prezenta unor electroliti
D. diametrul picaturilor fazei dispersate
E. calea de administrare
ABCE
75. Dupa FR X conservarea emulsiilor se realizeaza:
A. în recipiente bine închise
B. la rece
C. ferit de lumina
D. la temperatura de 8-15° C
E. la temperatura camerei
AD
76. Dupa teoria liu Bankroft, emulgatorul emulsioneaza:
A. faza în care se dizolva
B. faza în care nu se dizolva
C. faza interna
D. faza externa
E. ambele faze
BC
77. Emulsiile multiple reprezinta sisteme de administrare cu actiune prelungita prin
administrare:
A. intravenoasa
B. intramusculara
C. subcutana
D. orala
E. parenterala
BD
78. Factorii care determina reducerea actiunii antimicrobiene al conservantilor folosite la
prepararea emulsiilor:
A. proprietatile reologice a emulsiei
B. pH-ul emulsiei
C. coeficientul de repartitie lipid/apa a conservantilor
D. raportul dintre faza uleioasa si faza apoasa
E. tipul emulgatorului
BC
86
79. Factorii care influenteaza stabilitatea emulsiilor:
A. sarcina electrica
B. tensiunea interfaciala
C. gradul de hidratare
D. tipul emulsiei
E. tipul emulgatorului
ABC
80. În compozitia linimentelor intra:
A. sapunuri
B. substante cu actiune analgezica
C. substante cu actiune emolienta
D. substante cu actiune revulsiva
E. substante cu actiune laxativa
ABCD
81. Omogenizarea emulsiilor la nivel industrial se realizeza cu:
A. mori coloidale
B. ultrasunete
C. omogenizatoare cu supapa
D. agitatoare mecanice
E. amestecatoare
ABC
82. Tipul emulsiei poate fi determinat:
A. prin evaluarea diametrului mediu al particulelor
B. cu ajutorul numaratorului Coulter
C. prin pastrare în cilindri gradati
D. prin diluare
E. conductometric
BE
83. Emulsiile multiple:
A. reprezinta sisteme de administrare cu actiune prelungita
B. sunt destinate administrarii orale
C. sunt destinate administrarii intramusculare
D. sunt sisteme disperse clare
E. sunt destinate unei actiuni rapide a substantei medicamentoase
ABC
84. Emulgatorii de uz intern:
A. sunt de tipul U/A (ulei/apa)
B. sunt reprezentati in general de mucilagii sau tensioactivi neionici
C. sunt reprezentati mai ales de tensioactivi anionici
D. sunt reprezentati de tensioactivi cationici
E. trebuie sa fie netoxici, neiritanti
ABE
85. Proprietatile reologice ale unei emulsii dermatologice:
A. sunt proprietati tipice preparatelor de tip plastic
87
B. desemneaza o curgere Newtoniana
C. determina, in general, o consistenta fluida
D. determina, in general, o consistenta ridicata
E. reclama caracteristici de etalare pe tegument
ADE
86. Care dintre factorii urmatori pot determina reducerea actiunii antimicrobiene a
conservantilor folositi in formularea emulsiilor ?
A. distributia sa preferentiala in faza uleioasa
B. distributia in faza apoasa
C. includerea in micelele tensioactivilor folositi ca emulgatori
D. ionizarea insemnata determinata de pH
E. nici unul din factorii de mai sus
ACD
87. Controlul stabilitatii fizice a emulsiilor se face prin:
A. observarea fenomenului de sedimentare sau ecremare ce au loc in timp, pe emulsii pastrate in
cilindri gradati
B. determinarea vascozitatii
C. examinarea aspectului (la microscop sau cu lupa)
D. aprecierea comportamentului la centrifugare sau la incalzire
E. identificarea si determinarea continutului in substanta activa
ABCD
88. Care dintre factorii enumerati mai jos influenteaza stabilitatea emulsiilor ?
A. tensiunea interfaciala
B. densitatea fazelor
C. raza particulelor suspendate
D. raportul de concentratie al fazelor
E. gradul de hidratare a polimerilor utilizati ca emulgatori
ABDE
89. Care dintre urmatoarele fenomene de instabilitate ale unei emulsii sunt reversibile ?
A. sedimentarea
B. cremarea
C. flocularea
D. coalescenta
E. separarea fazelor
ABC
90. Asocierile de tensioactivi folosite pentru emulsionare:
A. se aleg in functie de valoarea HLB ale emulgatorilor si a fazei uleioase care se emulsioneaza
B. produc, in general, un film interfacial mixt mai instabil
C. formeaza un film interfacial coerent
D. necesita concentratii mai reduse pentru emulsionare
E. reclama utilizarea unor concentratii mai mari pentru emulsionare
ACD
91. Inversarea emulsiilor poate avea loc prin:
A. micsorarea diferentei densitatii celor doua faze
88
B. schimbarea cationului unui sapun emulgator
C. cresterea vascozitatii mediului de dispersie
D. schimbarea raportului concentratiilor emulgatorilor, in emulsii preparate cu ajutorul unor
asocieri de doi emulgatori
E. cresterea temperaturii
BDE
92. In emulsii de uz extern se folosesc ca emulgatori:
A. mucilagii
B. sapunuri
C. ceruri
D. colesterol
E. lanolina
BCDE
93. Conform FR X, la prepararea emulsiilor se pot folosi ca substanţe auxiliare:
A. conservanţi antimicrobieni
B. stabilizanţi chimici (antioxidanţi)
C. agenti de floculare
D. agenţi pentru creşterea vâscozităţii
E. coloranţi
ABD
94. Conform FR X, conservarea emulsiilor se face:
A. în recipiente bine închise
B. la rece
C. la temperatura camerei
D. ferit de lumină
E. Răspuns corect: A, E
AE
95. Factorii care influenţează stabilitatea fizică a emulsiilor sunt:
A. tensiunea interfacială
B. vâscozitatea fazei externe
C. forţele de respingere şi atracţie dintre particulele fazei interne
D. presiunea osmotică
E. pH-ul fazei interne
ABC
96. Pentru reducerea fenomenelor de instabilitate fizică a emulsiilor:
A. se apropie densităţile celor două faze
B. se micşorează vâscozitatea fazei interne
C. se măreşte vâscozitatea fazei externe
D. se măreşte gradul de dispersie al picăturilor fazei interne
E. se adaugă antioxidanţi
ACD
97. Alegerea fazei uleioase a unei emulsii se face dependent de:
A. calea de administrare
B. tipul de emulsie
89
C. consistenţa dorită
D. prezenţa unor electroliţi în faza apoasă
E. considerente economice
AC
98. Pentru emulsiile parenterale se folosesc ca emulgatori:
A. săpunuri inverse
B. săpunuri de amine
C. lecitină
D. ceruri emulgatoare
E. polisorbaţi
CE
99. Conservanţii antimicrobieni folosiţi în formularea emulsiilor sunt:
A. metilparaben
B. propilparaben
C. butilhidroxianisol
D. metabisulfit de sodiu
E. butilhidroxitoluen
AB
100. Determinarea tipului de emulsie se face prin:
A. metoda diluării
B. metoda colorării
C. evaluarea diamentrului picăturilor emulsionate
D. metoda conductimetrică
E. determinarea pH-ului
ABD
101. Conform FR X, controlul calităţii emulsiilor se referă la:
A. masa totală pe recipient
B. dozarea substanţei active
C. uniformitatea conţinutului în substanţă activă
D. potenţialul zeta
E. volumul de sedimentare
AB
102. Conform FR X, emulsiile de uz intern prezintă:
A. aspect lăptos şi omogen
B. miros şi gust caracteristic componentelor
C. consistenţă vâscoasă
D. dimensiunea picăturilor dispersate sub 5 microni
E. o concentraţie a fazei interne de cel puţin 74 %
AB
103. Conform FR X, la prepararea emulsiilor sunt valabile următoarele:
A. emulgatorul se dizolvă în faza externă
B. în aceasta (faza externă) se dispersează printr-o metodă adecvată faza internă
C. emulsia formată se completează cu faza internă la masa prevăzută
90
D. se pot folosi substanţe auxiliare
E. în emulsiile de uz extern se pot adăuga edulcoranţi şi aromatizanţi
ABD
104. Mecanismul de actiune ca emulgatori a sapunurilor monovalente
A. adsorbtie orientata la interfata
B. hidratarea mai mare a partii lipofile
C. incorporarea apei ca faza interna
D. incorporarea uleiului ca faza interna
E. actioneaza prin cresterea viscozitatii fazei externe
AD
105. Prevederi ale farmacopeei referitoare la emulsii
A. aspect laptos si omogen care se mentine dupa diluare 1:10 cu faza externa
B. aspect laptos si omogen care se mentine dupa diluare 1:10 cu faza interna
C. se pastreaza la 8-15 0C
D. se pastreaza la frigider
E. pe eticheta preparatului se va specifica perioada de valabilitate
AC
106. Factori care influenteaza stabilitatea emulsiilor
A. densitatea fazelor
B. viscozitatea mediului de dispersie
C. raportul de concentratii a fazelor
D. tensiunea interfaciala
E. fenomenul Marangoni
ABCD
107. Care dintre factorii inclusi in ecuatia Stokes au o influenta direct proportionala asupra
vitezei de sedimentare-ecemare a unei emulsii
A. marimea particulelor
B. viscozitatea
C. densitatea fazei dispersate
D. densitatea mediului de dispersie
E. acceleratia gravitationala
ACDE
108. Care sunt criteriile de alegere a fazei uleioase pentru obtinerea unei emulsii
A. calea de administrare
B. consistenta dorita a preparatului
C. eventuale interactiuni intre componenti
D. potentialul iritant al componentilor
E. consumul energetic in faza de omogenizare
ABCD
109. Ce fel de conservanti se pot asocia unei emulsii
A. clorura de benzalconiu
B. lecitina
C. acidul benzoic
D. nitratul fenilmercuric
91
E. nipaginul/nipasolul
ACDE
110. Cum poate avea loc micsorarea disponibilitatii conservantului in faza apoasa a unei
emulsii ulei/apa, fapt nedorit in formulare
A. distributie preferentiala in faza uleioasa
B. formare de complecsi greu solubili in apa
C. includerea in micelele emulgatorului tensioactiv
D. modificarea gradului de ionizare datorita pH-ului
E. reducerea actiunii antimicrobiene
ABCD
111. Ce factori determina alegerea aparaturii de emulsionare la nivel industrial
A. volumul total al lichidului care se amesteca
B. viscozitatea sistemului
C. tensiunea interfaciala
D. costul componentilor
E. considerente economice
ABCE
112. Ce tipuri de emulsii farmaceutice se pot intilni
A. preparate topice
B. parenterale in alimentarea parenterala
C. emulsii multiple cu cedare prelungita
D. emulsii clare sau microemulsii pentru cedare rapida
E. unguente si supozitoare cu substante emulsionate
ABC
113. Ce afirmatii sunt corecte pentru forma farmaceutica de emulsie:
A. sunt preparate semisolide
B. sunt preparate lichide
C. constituite dintr-un sistem dispers
D. contin mai multe faze
E. se administreaza extern
BCE
114. Care sunt caracteristicile ce nu corespund in descrierea emulsiilor:
A. aspect clar
B. diluate cu faza interna raman omogene
C. aspect laptos si omogen
D. culoarea, gustul si mirosul sunt caracteristice componentelor
E. diluate cu faza externa raman omogene
AB
115. Ce mecanisme pot explica formarea emulsiei:
A. fenomenul Marangoni
B. teoria filmului interfacial
C. teoria penei
D. teoria filmului complex
E. nici un mecanism
92
ABCD
116. Factorii care influenteaza stabilitatea emulsiilor dupa legea Stokes pot fi:
A. raza particulei
B. densitatea fazelor
C. viscozitatea
D. raportul de concentratii a fazelor
E. sarcina electrica
ABC
117. Se pot adauga antioxidanti pentru faza apoasa a emulsiilor urmatoarele substante:
A. metabisulfit de sodiu
B. tioglicerol
C. palmitat de ascorbil
D. butilhidroxitoluen
E. lecitina
AB
118. Emulsiile de uz intern:
A. sunt de tipul U/A
B. sunt de tip A/U
C. se folosesc in general mucilagii
D. se foloseste colesterolul sau lecitina
E. emulgatorul trebuie sa fie iritant
AC
119. Emulsiile multiple:
A. reprezinta sisteme de administrare cu actiune imediata
B. sunt de tipul A/U/A
C. se administreaza strict extern
D. se administreaza parenteral
E. pot contine picaturi de ulei dispersate in picaturi de apa
BD
120. Antioxidantii solubili in ulei utilizati la prepararea emulsiilor pot fi:
A. acid ascorbic
B. clorura de benzalconiu
C. galat de propil
D. butilhidroxitoluen
E. lecitina
CDE
121. Procedee pentru controlul tipului emulsiilor:
A. prin diluare
B. conductometric
C. prin fluorescenta
D. viteza de sedimentare
E. potentialul zeta
ABC
93
122. Alegerea fazei uleiose la formularea emulsiilor depinde de:
A. calea de administrare(intern, extern,parenteral)
B. consistenta dorita
C. sarcina electrica
D. posibile incompatibilitati cu ingredientele emulsiei
E. tensiunea interfaciala
ABD
123. Factori care influenteaza stabilitatea emulsiilor:
A. sarcina electrica
B. hidratarea
C. fortele de respingere si atractie intre particule
D. tipul de emulgator
E. valoarea HLB a componentei lipofile
ABC
124. Afirmatii adevarate despre microemulsii:
A. sunt sisteme disperse eterogene clare
B. cantitatea fazei interne este mai mica
C. sunt formate din doua faze lichide miscibile
D. sunt numai tip U/A
E. au utilizari cosmetice
ABE
125. Marimea particulelor unei emulsii se poate determina:
A. cu pipeta Andreasen
B. microscopic cu ajutorul unui micrometru ocular etalonat
C. prin diluare
D. cu ajutorul indicatorilor
E. cu numaratorul Coulter
BE
126. Afirmatii adevarate referitoare la emulsii:
A. sunt sisteme disperse eterogene
B. de tip U/A
C. de tip A/U
D. constituite din doua lichide miscibile
E. constiuite din o substanta solida si una lichida
ABC
127. Afirmatii adevarate despre emulsiile multiple:
A. sunt de tip U/A
B. sunt sisteme de administrare cu efect imediat
C. pot contine picaturi uleiose in solutie apoasa
D. sunt de tip A/U/A
E. sunt sisteme de administrare cu efect prelungit
DE
128. Din categoria substantelor tensioactive anionice fac parte :
A. lauril sulfat de sodiu
94
B. sapunuri alcaline
C. lecitina
D. stearat de etilenglicol
E. clorura de benzalconiu
AB
129. La formarea emulsiilor, teoria filmului complex :
A. se aplica pentru emulgatori de tip polimeri
B. reprezinta formarea unui film complex multimolecular
C. apare in cazul emulsiilor tip U/a
D. se aplica pentru emulgatori de tip tensioactivi
E. emulgatorul determina si o micsorare a vascozitatii fazei externe
ABC
130. Emulsia uleioasa se prepara conform Farmacopeei din:
A. apa distilata
B. ulei de floarea soarelui
C. guma arabica dezenzimata
D. ulei de ricin
E. guma tragacanta
ABC
131. Afirmatii adevarate referitoare la emulsii:
A. sunt constituite din doua sau mai multe lichide miscibile
B. sunt sisteme disperse eterogene
C. sunt de tip A/U
D. sunt de tip U/A
E. sunt constituite din doua sau mai multe substante solide
BCD
132. Doua lichide nemiscibile la agitarea impreuna:
A. determina dispersarea temporara a unuia in celalalt
B. duce la cresterea suprafetei de separatie intre faze
C. la incetarea agitarii apare fenomenul de coalescenta
D. la incetarea lucrului mecanic cele doua lichide raman dispersate
E. duce la scaderea energiei libere interfaciale
ABC
95
BIBLIOGRAFIE
1. Popovici I., Lupuleasa D. – Tehnologie farmaceutică, vol. I, Ed. Polirom, Iaşi,
2001.
2. Popovici I., Lupuleasa D. – Tehnologie farmaceutică, vol. II, Ed. Polirom, Iaşi,
2008.
3. Leucuţa S. - Tehnologie farmaceutică industrială, Ed. Dacia, Cluj – Napoca, 2001.
4. ***Farmacopeea Română, ediţia a X a, Ed. Medicală, Bucureşti, 1993.
5. *** Farmacopeea Română, ediţia a X a, Supliment 2001, Ed. Medicală, Bucureşti,
2001.
6. *** Farmacopeea Română, ediţia a X a, Supliment 2004, Ed. Medicală, Bucureşti,
2004.
RĂSPUNSURI
ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT SIMPLU
PREPARATE PARENTERALE
NR. CRT RĂSPUNS NR.
CRT
RĂSPUNS NR. CRT RĂSPUNS NR. CRT RĂSPUNS
1 B 21 A 41 A 61 C
2 E 22 D 42 E 62 D
3 E 23 A 43 C 63 B
4 C 24 D 44 E 64 A
5 B 25 A 45 A 65 B
6 D 26 B 46 D 66 E
7 A 27 A 47 B 67 E
8 B 28 E 48 B 68 C
9 A 29 D 49 D 69 B
10 A 30 D 50 D
11 A 31 C 51 A
12 A 32 B 52 A
13 D 33 B 53 D
14 C 34 D 54 D
15 E 35 C 55 C
16 C 36 B 56 A
17 C 37 C 57 E
18 C 38 E 58 B
19 E 39 E 59 B
20 C 40 C 60 C
96
PREPARATE OFTALMICE
NR. CRT RĂSPUNS NR. CRT RĂSPUNS NR. CRT RĂSPUNS
1 C 21 C 41 D
2 E 22 C 42 E
3 D 23 C 43 A
4 C 24 D 44 E
5 A 25 E 45 C
6 A 26 D 46 E
7 A 27 D 47 C
8 A 28 E 48 D
9 A 29 E 49 D
10 D 30 E 50 D
11 A 31 C 51 E
12 C 32 C 52 B
13 A 33 B 53 D
14 C 34 B
15 E 35 E
16 E 36 B
17 C 37 C
18 E 38 E
19 A 39 A
20 B 40 A
EMULSII
NR. CRT RĂSPUNS NR. CRT RĂSPUNS NR. CRT RĂSPUNS
1 B 21 C 41 E
2 B 22 E
3 E 23 C
4 C 24 C
5 B 25 B
6 C 26 A
7 C 27 A
8 C 28 C
9 E 29 B
10 E 30 D
11 D 31 A
12 E 32 A
13 C 33 A
14 D 34 E
15 A 35 A
16 B 36 B
17 C 37 C
18 B 38 B
19 D 39 D
20 E 40 B
97
RĂSPUNSURI
ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
AEROSOLI
NR. CRT RĂSPUNS
1 CDE
2 ABC
3 ABCE
4 AC
5 ABCE
6 ABCE
7 ACDE
8 ABCD
9 BDE
10 ABCE
11 AC
12 ABCD
13 ABC
14 ABDE
15 ABDE
16 ABC
17 ABCD
18 AC
19 ABCE
20 ABCD
ŞEF LUCRĂRI DR. FLORENTINA RONCEA