Download - 05 MAN.de OPER.-vol I. Docum. Generala
S.C.HIDROEDIL.S.R.L. PROIECT : REABILITARE STATIE DE EPURARE BRASOV
CONTRACT:1775/2011 (HE 121/2011)
MANUAL DE OPERARE SI INTRETINERE Volumul I – Documentatie de Ansamblu
Data: August 2015
SemnăturaA.G.
Revizia nr. REVIZIA Data reviziei Semnătura
1. SCOPUL DOCUMENTATIEI
Prezentul manual descrie modul de exploatare si intretinere a statiei de epurare
Brasov, responsabilitatile personalului de exploatare precum si inregistrarile privind modul de
exploatare si intretinere ce trebuie respectate pentru a demonstra ca statia este exploatata
corespunzator.
Documentele principale care au stat la baza executiei lucrarilor de reabilitare a statiei
de epurare Brasov sunt anexate la prezentul manual de exploatare pentru putea fi consultate
de personalul de exploatare pentru clarificarea unor aspecte aparute in timpul operarii sau
daca sunt necesare unele interventii tehnice. In principal documentele semnificative sunt
urmatoarele:
Proiectul staţiei, cu notele de calcul, memoriu şi piesele desenate,
Profile hidraulice ale apei şi nămolului,
Planurile de execuţie cu modificările făcute în timpul execuţiei,
Documentatiile tehnice ale echipamentelor,
Manualele de operare ale echipamentelor sau instrucţiunile de funcţionare predate de
furnizorii echipamentelor,
Planurile de detaliu ale instalaţiilor electrice.
Prevederile prezentului manual de exploatare trebuie sa fie insusite de fiecare
membru din cadrul personalului de exploatare al statiei de epurare. Instructiunile acestui
manual trebuie urmate in concordanta cu obligatiile si sarcinile de serviciu stabilite prin fisa
postului.
Fisele postului vor fi intocmite pe baza organigramei stabilite de catre Conducerea
Companiei de apa Brasov, iar cerintele privind incadrarea pe posturi, obligatiile si
responsabilitatile, subordonarile, vor fi stabilite prin Regulamentul de ordine interioara,
propriu operatorului.
In afara instructiunilor date prin acest manual, vor fi respectate intocmai toate
instructiunile date de catre autoritatile superioare prin normative legale existente sau aparute
ulterior.
Vor fi respectate toate legile si ordinele legale privind si securitatea in munca si PSI
conform prevederile regulamentul de exploatare si intretinere propriu al operatorului, precum
si prevederile din cartile tehnice ale utilajelor
Manualul de exploatare si intretinere are anexate cartile tehnice si instructiunile
producatorilor de echipamente ca si proceduri de lucru in regim normal sau accidental.
Toti angajatii trebuie sa fie instruiti cu prevederile prezentului manual si cu specificatiile
prezentate in cartile tehnice ale echipamentelor inainte sa inceapa lucrul. Anual sau ori de
cate ori se considera necesar, se vor efectua reinstruiri ale personalului de exploaatre.
Instruirile si reinstruirile se vor finaliza cu un proces verbal de instruire si, daca este
cazul , cu un test de cunostinte.
2. DOCUMENTATIA DE REFERINTA
Proiect HC1775/2011(HE121/2011)–Reabilitarea statiei de epurare Brasov,
intocmit de Hidroedil SRL Bucuresti, str. Nic. Fillipescu 53-55, sect 2, tel: 021-318.12.40, fax:
021-318.12.21
Legea calitatii in constructii nr. 10/1995
Legea protectiei mediului nr. 195/2005
Legea apelor nr. 107/1996
Legea privind securitatea si sanatatea in munca 319/2006
Normativ NP 032/1999 – Proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a
apelor uzate orasenesti, Partea I: Treapta mecanica
Normativ NP 088/2003 – Proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a
apelor uzate orasenesti, Partea a IIa: Treapta biologica
Normativ NP 107/2004 – Proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a
apelor uzate orasenesti, Partea a IVa: Treapta de epurare avansata a apelor uzate
Normativ NP 118/2006 – Proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a
apelor uzate orasenesti, Partea a Va: Prelucrarea namolurilor
Normativ NP 133/2011 Normativ privind proiectarea executia si exploatarea
sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor
Legea nr. 310/2004 – Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.
107/1996
Cartile tehnice aferente echipamentelor tehnologice montate in statie.
3. DATE GENERALE
3.1. Denumirea obiectivului de investiţii: Reabilitare statiei de epurare Brasov
3.2. Antrepenor general: S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A, ABEIMA, PROBIT S.R.L.
Adresa: Calea Dorobantilor 103-105, sectorul 1, Bucuresti Romania,Telefon:
021.208.14.00 021.208.14.11
3.3. Proiectant general: S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A
Adresa: Calea Dorobantilor 103-105, sectorul 1, Bucuresti-Romania, Telefon:
021.208.14.00 021.208.14.11
3.4. Proiectant de specialitate: S.C. HIDROEDIL S.R.L.
Adresa: str. Nicolae Filipescu 53-55, sectorul 2, Bucuresti-Romania,
Telefon: 021.318 12 40
Fax :021 318 12 21
3.5. Autoritatea contractanta: S.C. Compania APA Brasov S.A.
Adresa: str. Vlad Tepes nr. 13 C, 500092-Brasov-Romania
Telefon: 026.840.86.02
Fax: 026.847.14.27
3.6. Localizarea obiectivului
Judetul : Brasov
. Localitatea : Municipiul Brasov
. Bazinul hidrografic: Olt
Curs de apa ( Emisar): paraul Ghimbasel, afluent al raului Olt
Statia de epurare Brasov este localizata in partea de NV a municipiului Brasov, pe
strada Plugarilor in cartierul Stupini.
Canalul de evacuare a apei epurate este amplasat paralel cu strada Plugarilor de la
statia de epurare pana la deversarea in paraul Ghimbasel
4. PREZENTAREA PROIECTULUI DE REABILITARE
4.1. Obiectul proiectului de reabilitare.
Proiectul are ca obiect Reabilitarea si extinderea statiei de epurare a apelor uzate
Brasov.
Rolul Statiei de epurare este separarea si îndepărtarea elementelor impurificatoare
conţinute in apele uzate, aducandu-le in limitele admise de legislatia in vigoare, respectiv
Normativul NTPA 001/2005.
Proiectul de reabilitare a statiei de epurare face parte din programul privind strategia
de dezvoltare a alimentarii cu apa, a colectarii si epurarii apelor uzate in perspectiva anului
2026, program care urmeaza sa fie dezvoltat in jud Brasov Conform Master Planului aplicat
la nivelul întregului judeţ Brasov, acoperind sectoarele apă potabilă şi apă uzată.
Proiectul de reabilitare are ca obiectiv reabilitarea si modernizarea statiei de epurare
existente pentru a satisface cerintele actuale de protectie a mediului.
In principal se cere :
- Reabilitarea treaptei mecanice existente – incluzind lucrari la intrare pentru
repartitia debitelor, lucrari de reabilitare la deznisipatoare si transformarea separatorului de
grasimi in bazin de retentie;
- Mentinerea in functiune a gratarele dese si rare precum si a decantoarele primare
existente;
- Extinderea si reabilitarea treaptei biologice cuprinzand in principal reabilitarea si
extinderea bazinelor de namol activat, reechiparea statiei de suflante, instalatii de pompare,
camere de distributie, si deversoare, rebilitari canale, etc.
- Mentinerea in functiune a decantoarele secundare;
- Extinderea si reabilitarea lucrarilor de tratare a namolului (Ingrosare si deshidratatre
namol, gazometre noi, reabilitare fermentatoare de namol, instalatii de pompare, etc);
- Amenajari, extinderi retele, drumuri, platforme
Statia de epurare existenta a fost extinsa si reabilitata conform Proiectului
1775/2011(121/2011)
Schema de epurare implementata, corespunde cerintelor din Documentatia de
Atribuire volumul 3. capitolul 3.2.2. urmareste retinerea materiilor in suspensie (MTS), a
substantelor flotante, eliminarea substantelor organice biodegradabile (exprimate inCBO5),
nitrificarea, denitrificarea si stabilizarea aeroba a namolului.
Calculul statiei de epurare reabilitata are la baza debitele caracteristice ale apelor
uzate si concentraţiile indicatorilor de poluare stabilite pentru etapa de perspectiva la nivelul
anului 2026
Conform Studiului privind optimizarea “Etapizarea punerii in functiune a statiei de
epurare Brasov”, s-a decis adaptarea functionarii constructiilor si instatiilor proiectate, pentru
etapa de perspectiva finala 2026 si pentru o prima etapa pentru urmatorii 8-10 ani, pe care
se va denumi in continuare ETAPA 1 -2016
Ca urmare a situatiei specifice in care operarea statiei de epurare trebuie sa satisfaca
atat etapa finala - 2026 cat si etapa 1 - 2016 in prezentul manual se vor prezenta regulile de
operare si intretinere pentru ETAPA FINALA - 2016, dar si cu particularizare pentru ETAPA 1
- 2016
4.2 . Provenienta apelor uzate: Influentul statiei este reprezentat de apa menajera
a localitatilor racordate la reteaua de canalizare a Brasovului, precum si de apa uzata
industriala, preepurata, colectata de la sistemele de canalizare din zona Brasov si localitatile
invecinate.
4.3. Procedeul de canalizare al localitatii: in sistem unitar (ape uzata + ape
meteorice) si mixt in unele zone.
4.4. Lucrari incluse in proiect
Lucrarile necesare incluse in proiectul de reabiltare a statiei de epurare Brasov sunt in
urmatoarele categorii:
- constructii si instalatii noi ,
- constructii si instalatii care se reabilitaeza se modifica sau se reechipeaza.
Lucrarile care au fost incluse in fluxul tehnologic al proiectului de reabilitare sunt
urmatoarele:
1) Ob2 (CR) - Camera de admisie si dirijare debite (obiect nou)
2) Ob2.5 – Bazin de receptie vidanje
3) Ex1,2 (GR1,GR2) - Gratare rare (obiect existent care se mentine )
4) Ex3,4 (GD1,GD2) – Gratare dese (obiect existent care se mentine )
5) Ob3.1 (DzSG1) - Desnisipatoare-separatoare de grasimi linia L1 (reabilitare)
6) Ob3.2 (DzSG2) - Deznisipatoare-separatoare de grasimi linia L2 (reabilitare)
7 ) Ob 3.3 Statie suflante pentru deznisipator +clasificator nisip linia L1(obiect nou)
8 ) Ob 3.4 Statie suflante pentru deznisipator +clasificator nisip linia L2( obiect nou)
9) Ob 3.5 Put colector de grasimi (obiect nou)
10) Ob3.6 Bazin de retentie ape pluviale inclusiv statie de pompare ape pluviale
(Transformarea separatorului de grasimi in bazin de retentie)
11) Ob3.7 (CD1) - Camera de distributie la decantoarele primare (reabilitare)
12 Ob 4 (D1PP)Debitmetru si prelevare probe influient(obiect nou)
13) Ob5 (RB2) - Bazin de namol activat existent (reabilitare)
14) Ob6 (Spi) - Statie de pompare intermediara apa uzata si deversor spre treapta
biologica (Obiect nou)
15) Ob7.1 (RB1) - Bazin nou de namol activat (reactor biologic nou)
16) OB7.2 (CD2)- Camera de distributie la decantoarele secundare (obiect nou
17) Ob8 (SS) - Statia de suflante existenta (reechipare)
18) Ob9 (UCF) - Unitatea de dozare chimica pentru eliminarea fosforului)
19) Ob10 (SPnre) -Statie de pompare namol de recirculare si in exces (obiect nou)
20) Ob11.1 (INp)- Concentrator gravitational de namol primar (obiect nou)
21) Ob11.2 (BTA)-Bazin tampon de amestec namol primar cu namol in exces (obiect
nou)
22) Ob11.3 (SPnp)-Statia de pompare namol primar (reechipare)
23) Ob 11.4 (BTnf)-Bazin tampon de namol fermentat (obiect nou
24) Ob12.1 (RFN1,2) -Rezervoare de fementare namol 2x4000 mc (reechipare)
25) Ob12.3 (RFN1,2) –Camera de manevra la rezervoare de fementare
2x4000 mc (reechipare)
26) Ob12.1 (RFN 3,4) -Rezervoare de fermentare 2x3000 mc si camera
de manevra (reechipare)
27) Ob13.1 (SIM)-Extinderere statie de ingrosare mecanica namol (obiect nou)
28) Ob 13.2 (IN+DH)-Statie de deshidratare mecanica (reechipare))
29) Ob14 (Gz) - Gazometre (obiect nou)
In tabelul care urmeaza se prezinta obiectele care vor functiona in cele 2 etape de
operare, precum si unele caracteristici tehnice:
Tabelul nr 1- OBIECTELE COMPONENTE ALE STATIEI DE EPURARE CARE VOR FUNCTIONA IN CELE DOUA ETAPE DE OPERARENr Ob. DENUMIRE OBIECT CARACTERISTICI ETAPA II CARACTERISTICI ETAPA I0 1 2 3
2.1. Camera de admisie si dirijare debite
1 unitate in operare 1 unitate in operareQc=2382 l/s, Qv 4764 l/s Qc=1786 l/s, Qv=3573 l/sVutil =214 mc Vutil =214 mcMixer P=4 kw -1 buc Mixer P=4kw -1 bucStavila reglabila P=0.1kw -2buc Stavila reglabila P=0.1kw -2buc
2.5. Bazin de receptie vidanje1 unitate in operare 1 unitate in operareV=60 mc V=60 mcPompa namol P=11kw -1+1rez Pompa namol P=11kw -1+1rez
Mixer P=3.3 kw 1 buc Mixer P=3.3 kw 1 buc
ExGratare rare manuale linia 1 (existenta) 2 unitati in operare B=1600mm 2 unitati in operare B=1600mm
ExGratare rare manuale linia 2 (existenta) 2 unitati in operareB=1600mm 2 unitati in operare B=1600mm
Ex Gratare dese lina 1(existenta) 2 unitatiin operare B=2000mm 2 unitati in operare B=2000mmEx Gratare dese lina 2(existenta) 2 unitati in operare B=2000mm 2 unitati in operare B=2000mm3.1+3.3 Deznisipatoare si separatoare
degrasimi linia 1
4 compartimente in operare 4 compartimente in operareQc=2382 l/s, Qv 4764 l/s Qc=1786 l/s, Qv=3573 l/sRaclor P=5.65kw - 1 buc Raclor P=5.65kw - 1 buc
Suflanta P=11kw - 1+1 rezerva Suflanta P=11kw - 1+1 rezereva
Clasificator nisip Qn=3mc/hP=0.63 kw -1 buc
Clasificator nisipQn=3mc/hP=0.63 kw -1 buc
3.2+3.4 Deznisipatoare si separatoare
de grasimi linia 2
3 compartimente in operare 3compartimente in operareQc=2382 l/s, Qv 4764 l/s Qc=1786 l/s, Qv=3573 l/sRaclor P=5.65kw - 1 buc Raclor P=5.65kw - 1 bucSuflanta P=15kw - 1+1 rezerva Suflanta P=15kw - 1+1 rezerva
Clasificator nisip Qn=3mc/hP=0.63 kw, 1 buc
Clasificator nisip Qn=3mc/hP=0.63 kw 1buc
3.5. Put colectare si pompare grasimi
1 unitate in operare 1 unitate in operareVu=10.5mc Vu=10.5mcPompa grasimi Q=2mc/h, P=1.7 kw -1+1 rez
Pompa grasimi Qn=2mc/h, P=1.7 kw -1+1 rez
3.6. Bazin retentie ape de ploaie
1 unitate in operare 1 unitate in operareVu=1100mc Vu=1100mcPompa apa pluviala Qn=278mc/h P=9.0kw - 1+1
Pompa apa pluviala Qn=278mc/h P=9.0kw - 1+1
Stavila P=0.1 kw - 1 buc Stavila P=0.1 kw - 1 buc
3.7.
Camera de distributie la decantoare primare (existenta)
1unitate in operare 1unitate in operare
Qc=2382 l/s, Qv 4764 l/s Qc=1786 l/s, Qv=3573 l/s
Ex Decantoare primare4 unitati ,D=35 m - Existente 4 unitati ,D=35 m - Existentein operare - 4 DP in operare - 3 DP; in stand by -1 DPQc=2382 l/s, Qv 4764 l/s
4.1.Debitmetru masura debite si prelevare probe
1 unitate in operare 1 unitate in operareQmax=5700l/s, Qmin=570l/s Qmax=5700l/s, Qmin=570l/s
5.1.Reactor biologic existent, reabilitat(RB2)
1 unitate in operare In stand by
Qc=2382+1600=3982l/s IN ETAPA I NU OPEREAZA
V=15000mc
6.1.Statia de pompare intermediara
1 unitate in opoerare 1 unitate in operareQc=2382 l/s Qc=1786 l/s, Pompe P=90 kw - 2+1rez Pompe P=90 kw - 2+1rezPompe P=55kw - 2 buc PompeP=55kw -1+1stand by
7.1.Reactor biologic nou
1 unitate in operare 1 unitate in operare
Qc=0.75x2382=1787l/s Qc=0.75x2382=1787l/s
Qre=0.75 x1600=1200l/s Qre=0.75 x1600=1200l/sV=47000mc V=47000mc
7.2Camera de distributie la decantoatrel secundare 1 unitate in operare
Qc=2382 +1600= 3982l/s1unitate in operareQc=1787+1200=2987l/s
8.1. Statia de suflante (rechipare)
1 constructie existenta 1 constructie existentaQ aer=42000Nmc/h Q aer=21000Nmc/h
Suflante Qn = 10500Nmc/h ( 3+1 )si (1+1)
Suflante Qn =10500Nmc/h - (2+1)+3stand by
P=300kw P= 300kw
Ex Decantoare secundare (DS)5 unitatiD=35 m Existente 5 unitati ,D=35 m Existentein operare - 5 DS in operare - 5 DS;
9.1. Unitate de precipitare chimica pentru eliminarea fosforului
1 unitate in operare 1 unitate in operare
Recipiente stocare FeCl3, Vu=40mc in operare-2 buc
Recipiente stocare FeCl3,V=40mc -2 buc
Pompe de umplere P=4 kw - 1+1 buc Pompe de umplere P=4 kw - 1+1 bucPompe dozare P=0.25 kw - 2+1 buc Pompe dozare P=0.25 kw - 2+1 buc
10 Statie de pompare namol de recirculare si in exces
1 unitate in operare 1 unitate in operareQc=1600l/s Qc=1200l/sPompe P=75 kw - 2+1rez Pompe P=75 kw - 2+1rezPompe P=37kw - 1+1 buc Pompe P=37kw -1+stand byPompe P=6kw - 2+1 buc Pompe P=6kw - 2+1 buc
11.2.Concentrator gravitational de namol primar
1 unitate, D=17m 1 unitate, D=17m
Raclor concentrator - P=0.25 kw - 1buc Raclor concentrator - P=0.25 kw - 1buc
11.3. Bazin de amestec namol primar si in exces
1 unitate 1 unitate D 10m,Vu=314mc D= 10m,Vu=314mcMixer amestec P=7.5kw -1buc Mixer amestec P=7.5kw -1buc
11.4.Bazin tampon namol fermentat
1 unitate 1 unitate D 10m,Vu=314mc D 10m,Vu=314mcMixer amestec P=7.5kw -1buc Mixer amestec P=7.5kw -1buc
11.5. Statie de pompare namol primar
1 unitate in operare 1 unitate in operareQc=200mc/h Qc=200mc/hPompe P=25Kw- 2+1rez Pompe P=25Kw- 2+1rez
12.1. Rezervoare de fermentare 2 X 4000mc
1baterie in operare 1baterie in operare
2cuvex4000mc+camera manevra 2cuvex4000mc+camera manevra
Mixer amestec P=11kw - 2 buc Mixer amestec P=11kw - 2 buc
Pompe rcirculare P=7.5 kw - 2+2rez Pompe rcirculare P=7.5 kw - 2+2rez
Pompe alimentare P=3.35- 1+1 rez Pompe alimentare P=3.35- 1+1 rez
12.2.Rezervoare de fermentare
2 X 3000mc
1baterie in operare in stand by
2x3000mc+camera manevra
Mixer amestec P=11kw - 2 buc
Pompe rcirculare P=9.2 kw - 2+2rez Pompe alimentare P=3.25 - 1+1 rez
13
13
Statie de ingrosare si deshidratare mecanica inclusiv extindere
Statie de ingrosare si deshidratare mecanica inclusiv extindere
In operare:1 unitate reechipata +1 unitate extindere
In operare:1 unitate reechipata +1 unitate extindere
Capacitate ingrosare Qc=225mc/h Capacitate ingrosare Qc=150mc/h
Capacitate deshidratare Qnf=55mc/h Capacitate deshidratare Qnf=30mc/h
Constructie existenta +extindere Constructie existenta +extinderePompe nam. prim alim.BTA-P=6.86kw -2+1rez
Filtru banda P=0.75Kw - 2+1rezFiltru banda P=0.75Kw - 1+1rez+1stand by
Pompe alim.F banda.P=9.72Kw -2+1rezPompe alim.ingr.P=9.72Kw -1+1rez+1stand by
Pompe evac.nam.ing.P=1,54kw -2+1rezPompe evac.n.ing.P=1,54kw -1+1rez1stand by
Centrifuga deshidr.P=55kw -1 buc Centrifuga deshidr.P=55kw -1 buc
Pompe alimentare desh.P=3.7Kw -2+1rez
Pompe alim. desh.P=3.7Kw -1+1rez+1stand by
Tranportor nam.desh.P=1.62kw - 3 buc Tranportor nam.desh.P=1.62kw - 3 buc
Inst.polielectrolit ingrosare P=1.5Kw -1 buc
Inst.polielectrolit ingrosare P=1.5Kw -1 buc
Inst.polielectrolit deshidratare P=1.3kw -1buc
Inst.polielectrolit deshidratare P=1.3kw -1buc
Mixere nam.in exces P=3kw - 3buc Mixere nam.in exces P=3kw - 3bucPod rulant P=8.24 kw - 1 buc in constr.extindere
Pod rulant P=8.24 kw - 1 buc in constr.extindere
14 Gazometre si facla biogaz
2 unitati 2 unitati Q biogaz =1577mc/h Q biogaz =277mc/hV=1500mc V=1500mc
Accesorii gazometre P=4 kw -2 buc Accesorii gazometre P=4 kw -2 buc
SIMBOLURI CARACTERISTICE
Qc – Debit orar maxim pe t imp uscat Vu – Volum util conf. Calcul de process Hu-Inaltime utila
Qv – Debit orar max pe t imp umed D – Diametrul characteristic Qre - debit recirculare externa
Qn – Debit nominal al echipamentului P – Putere motor echipament
4.5. Tehnologia adoptata pentru epurarea apei uzate şi tratarea nămolurilor
Staţia de epurare este dezvoltată pe 3 module tehnologice de proces.
I. Epurarea primara - include: camera de repartitie, gratarele rare si dese,
desnisipatoarele -separatoare de grasimi si decantoarele primare
- Materiile retinute pe gratare si nisipul retinut in desnisipatorul-separator de grasimi
vor fi spalate pentru reducerea procentului de materii organice atasate; materialele retinute
de catre gratare vor fi compactate iar continutul de apa al nisipului va fi redus inainte de
transportul la locul de depozitare
- Grasimile separabile, retinute in desnisipatoarele -separatoare de grasimi vor fi in
continuare separate de apa si, in functie de aptitudinea pentru fermentare, vor fi trimise prin
pompare la fermentare, impreuna cu namolul, sau vor fi stocate temporar si apoi transportate
la locul de depozitare.
II. Epurarea secundara - bazata pe procesul biologic cu namol activat, care include:
reactoarele biologice, decantoarele secundare si instalatilile anexa (instalatii de pompare
namoluri, instalatii de insuflare cu aer comprimat , instalatii chimice de dozare reactivi.
Reactoarele biologice sunt alcatuite din urmatoarele compartimente de proces:
- Compartimente anaerobe care asigură reducerea biologică a fosforului prin
stimularea energetică a bacteriilor heterotrofe în condiţii lipsite total de oxigen.
- Compartimente anoxice destinate eliminării azotului în formă gazoasă de către
bacteriile heterotrofe care vor prelua oxigenul legat în nitrat (NO3) în lipsa oxigenului gazos.
- Compartimente aerate care asigură oxigenul necesar acţiunii bacteriilor heterotrofe
în faza de reducere a carbonului din compuşii organici precum şi pentru acţiunea bacteriilor
chemo-autotrofe în faza de transformare a azotului amoniacal în nitrit şi apoi nitrat.(Cele trei
bazine constitue asa numitul reactor biologic)
III. Tratarea nămolului – namolul rezultat din etapele de epurare, respectiv
namolul primar provenit din decantarea primara si namolul biologic in exces vor fi
ingrosate separat si stabilizate impreuna prin fermentare anaeroba mezofila;
namolul fermentat (mineralizat) va fi ulterior deshidratat mecanic inainte de a fi
transportat la locul de depozitare.
4.6. Date de proiectare
Schema de proces aleasa corespunde cerintelor din Documentatia de Atribuire
volumul 3. capitolul 3.2.2.
Calculul statiei de epurare reabilitata are la baza debitele caracteristice ale apelor
uzate si concentraţiile indicatorilor de poluare propuse in specificatiile tehnice, fiind
dimensionata pentru urmatoarele date :
A. ETAPA FINALA -2026
A1 - Debitele caracteristice la intrarea in statia de epurare:
Qu.zi med 114826 m³/zi 1.329 l/s
Qu.zi max 138240 m³/zi 1.600 l/s
Qu.or max 8575 m3/h 2.382 l/s
Qu.or min 2304 m3/h 640 l/s
Populatia echivalenta considerata este de 500.000 PE.
A2 - Calitatea influentului:
Caracteristici
fizico - chimice
Intr.tr.mecanica Intr. tr. Biologica
( incl supernatant)
mg/l Kg/zi mg/l Kg/zi
CBO5 260 36000 192 26471
SS 300 41500 132 18310
CCO 390 54000 287 39707
Ntotal 44 6085 44.4 6132
Ptotal 7 970 6.6 911
A3 - Calitatea efluentului epurat:
CBO5 25 mg/l
SS 30 mg/l
CCO 97,5 mg/l
Ntotal 10 mg/l
Ptotal 1 mg/l
B - ETAPA 1- 2016
B1 - Debitele caracteristice la intrarea in statia de epurare:
Qu.zi med 86120 m³/zi 997 l/s
Qu.zi max 103680 m³/zi 1.200 l/s
Qu.or max 6431.4 m3/h 1786 l/s
Qu.or min 1728 m3/h 480 l/s
B2 - Calitatea influentului:
Caracteristici
fizico - chimice
Intr.tr.mecanica Intr. tr. Biologica
(incl. Supernatant)
mg/l Kg/zi mg/l Kg/zi
CBO5 208 21564 158 16376
SS 240 24883 119 12313
CCO 312 32348 237 24563
Ntotal 35 3750 36 3696
Ptotal 5.6 581 5.3 548
B3 - Calitatea efluentului epurat:
CBO5 25 mg/l
SS 30 mg/l
CCO 97,5 mg/l
Ntotal 10 mg/l
Ptotal 1 mg/l
5. EXPLOATARE SI INTRETINERE
5.1. Responsabilitati
Responsabilitatile personalului de exploatare vor fi stabilite si insusite prin fisa postului,
functie de organigrama ce va fi adoptata.
Persoana responsabila pentru modul de exploatare si exploatare al statiei de epurare,
este seful de statie, care lucreaza conform ordinelor primite de la sefii ierarhici superiori. Toti
ceilalti membrii ai personalului de exploatare lucreaza conform instructiunilor date de seful de
statie.
Seful de statie este responsabil de utilizarea corecta si eficienta a fortei de munca in
interiorul statiei pentru a asigura exploatarea normala si economica a statiei. El trebuie sa fie
sigur ca personalul din subordine este suficient calificat si capabil din punct de vedere fizic
pentru a-si indeplini responsabil sarcinile ce-i revin.
Accesul persoanelor straine in statie se face doar cu autorizarea Companiei de apa
Brasov si a sefului de statie. Inainte de intrarea in statie, persoanelor vizitatoare li se va face
instruirea din punct de vedere a sanatatii si securitatii in munca.
In interiorul statiei este permis doar accesul personalului de exploatare. Starea de
sanatate a pesonalului de exploatare va fi verificata anual de catre personal medical
autorizat.
Seful de statie este responsabil pentru:
aplicarea tuturor regulilor si instructiunilor de exploatare in conformitate cu legile
privind sanatatea si securitatea in munca;
instruirea periodica a personalului de exploatate in acest sens;
functionarea corecta a utilajelor si echipamentelor tehnice, pentru prevenirea si
protectia personalului de exploatare de eventuale accidentari ;
oprirea din operare a partilor periculoase ale echipamentelor tehnice, instalarea
unei protectii temporare, dar sigure, pina la eliminarea deficientei;
Aditional acestor sarcini generale, seful de statie trebuie sa asigure protectia muncii si
prin:
afisarea la locuri vizibile a regulilor si instructiunilor specifice de protectia muncii;
afisarea in locuri vizibile a numerelor de telefon de urgenta (salvare, pompieri,
politie) precum si ale sefilor ierarhici superiori;
instalarea tuturor semnelor de atentionare si interzicere, sau orice semne
importante;
permiterea accesului usor la echipamentele de prim ajutor, la hidrantii pentru
stingerea incendiilor, la echipamentul de salvare (colaci salvare) si la toate echipamentele
pentru protectia muncii ( manusi de protectie, cizme, ochelari, antifoane, haine de protectie);
supravegherea tuturor lucrarilor ca fiind conforme cu regulile si instructiunile in
vigoare privind securitatea si sanatatea in munca;
inspectarea conditiilor de igiena in zonele sanitare, vestiare, locuri de servit masa,
acordarea materialelor sanitarea necesare pentru igiena si dezinfectie ( sapun, alcool
sanitar);
Lucrul in interiorul bazinelor de namol, in statiile de pompare namol, in hala de tratare
a namolurilor (ingrosare – deshidratare) , in camera de manevra pentru metantanc, sau in
alte zone neventilate, unde pot aparea gaze toxice sau explosive, este permis doar dupa
inspectarea de catre seful de statie si utilizarea daca este nevoie a aparatelor de respirat sau
a mastilor de gaze.
In cazul producerii unui accident , se va acorda primul ajutor dar va fi solicitata
concomitent si o echipa de salvare specializata. Accidentele produse vor fi raportate imediat
autoritatilor superioare.
Personalul ce va efectua diverse prestari de servicii in incinta statiei, ca si vizitatorii,
trebuie informati si instruiti asupra pericolelor la care se pot expune in interiorul statiei.
5.2. Regulamentul de ordine interna
Statia de epurare trebuie sa aiba un regulament de ordine interioara (ROI).
Regulamentul de Ordine Interioara stabileste raporturile de munca intre angajat si angajator
precum si regulile de comportament ale angajatilor. Continutul ROI va fi in concordanta
sistemul de organizare general al unitatii de de operare. Cu caracter informativ se recomanda
ca ROI sa cuprinda urmatoarele capitole:
- Dispozitii generale;
- Drepturile si obligatiile angajatorului;
- Drepturile si obligatiile salariatului; timpul de munca si timpul de odihna;
- Raspunderea discilplinara ;
- Raspunderea patrimoniala;
- Formarea profesionala;
- Dispozitii finale.
Pentru fiecare angajat trebuie sa existe o fisa a postului intocmita in conformitate cu
cu sistemul de organizare a unitatii de operare , cu ROI si cu sarcinile specifice de operare a
statiei de epurare.
Fisele postului trebuie sa fie clare, cu sarcini bine delimitate , astfel ca intre salariati sa
nu apara discutii de competenta.
Cu caracter de recomandare se prezinta in tabelul nr. 3 cateva din atributiile care se
pot include in fisa postului. Fata de acestea se pot adauga sarcini specifice obiectului care
este operat, precum si alte atributii:
Tabelul nr. 3 – Model fisa post
Atribuţiile postului
Periodicitatea Modul de realizare a atribuţiilor
Efectele ce pot surveni în cazul neîndeplinirii atribuţiilor sau a intervenţiilor necorespunzătoare
1 2 3 4Luarea postului în primire
La intrarea în schimb
- Controlează starea tehnică a aparaturii şi a instalaţiilor electrice, starea echipamentului şi a dispozitivelor de protecţia muncii.- Se informează de la electricianul de la care ia serviciul în primire cum au funcţionat aparatele şi instalaţiile electrice pe care le deserveşte, ce defecţiuni au fost în ultimele 8 ore, cum au fost remediate şi ce defecţiuni au rămas de remediat pentru schimbul său.
Nu cunoaşte situaţia reală şi pot apare defecţiuni (avarii) care să ducă la oprirea întregului flux tehnologic al staţiei de epurare
Asigură funcţionarea motoarelor de acţionare, a aparaturii şi a instalaţiilor electrice de forţă,comandă, protecţie,semnalizare şi iluminat
Permanent - Verifică pe teren starea tehnică a aparaturii şi a instalaţiilor electrice, verifică funcţionarea motoarelor de acţionare, sesizează manifestările de funcţionare anormală (zgomote, şocuri, supraîncălziri, valori mari ale puterii absorbite, încărcarea neuniformă pe faze, etc.), depistează cauzele acestora (fixarea pe postament, centrajul, ungerea, starea cuplajului, conexiuni, etc.) şi le înlătură.- Atunci când nu este posibil, înlocuieşte motorul în cauză cu motorul de rezervă.- Anunţă şeful de schimb atunci când cauzele sunt de natură mecanică.- Controlează starea circuitelor de forţă, comandă, protecţie, semnalizare şi iluminat şi înlătură defecţiunile constatate colaborând,
Pot apare defecţiuni (avarii) la aparatură şi instalaţii electrice care să ducă la oprirea întregului flux tehnologic al staţiei de epurare
după caz, cu ceilalţi electricieni din schimb.- Verifică existenţa legăturii motoarelor de acţionare la centura de împământare.- Înlătură defecţiunile care provoacă oprirea utilajelor şi a instalaţiilor tehnologice solicitând prin şeful de schimb ajutoarele necesare.
.Execută lucrări de întreţinere şi de recondiţionare de piese
Recondiţionările de piese le execută în perioadele când nu are defecţiuni şi după ce a verificat pe teren starea tehnică a aparaturii şi a instalaţiei electrice pe care le deserveşte
- Supraveghează aparatura şi instalaţiile electrice în funcţiune pentru a preveni opririle accidentale, acţionând, după caz, când este nevoie.- Pregăteşte materialele pentru intervenţii.- Recondiţionează piesele înlocuite (automate, siguranţe, contactoare, relee, prize, stechere, etc.).- Recondiţionează şi pregăteşte motoarele de rezervă.- Schimbă rulmenţii gripaţi la motoarele de acţionare.- Controlează aparatura şi instalaţiile electrice după căderea de tensiune.
Pot apare defecţiuni (avarii) la aparatura şi instalaţiile electrice care să ducă la oprirea întregului flux tehnologic al staţiei de epurare
Execută lucrări de întreţinere şi de recondiţionare de piese
Când se execută asemenea lucrări
Participă efectiv la lucrările de revizii şi reparaţii, făcând parte din echipa respectivă pe toată perioada când se execută asemenea lucrări la aparatura şi instalaţiile electrice pe care le deserveşte
Se întârzie lucrările de revizii şi reparaţii
Predarea postului
La ieşirea din schimb
Informează electricianul căruia îi predă schimbul în primire despre starea tehnică a aparaturii şi a instalaţiei electrice pe care le deserveşte, cum au funcţionat, ce defecţiuni au fost în ultimele 8 ore, cum au fost remediate şi ce defecţiuni au rămas de remediat pentru schimbul următor.
Nu se cunoaşte situaţia reală şi pot apare defecţiuni (avarii) care să ducă la oprirea întregului flux tehnologic al staţiei de epurare
Programul de lucru ( orele de lucru), numarul necesar de muncitori sau orice alte
reglementari sunt facute de catre autoritatile superioare cu consultarea si la propunerea
sefului de statie. Seful de statie este responsabil de respectarea acestor reglementari. Statia
nu trebuie parasita in timpul orelor de program fara aprobarea sefului de statie. Angajatii care
se prezinta la serviciu sub influenta alcoolului, drogurilor sau alte substante care afecteaza
peformantele profesionale.
5.3 Operarea
5.3.1.Operarea normala
Operarea normala curenta cuprinde in principal urmatoarele activitati:
- supravegherea functionarii Instalatiilor hidromecanice la toate obiectele
componente ale statiei de epurare
- sesizarea manifestărilor de funcţionare anormală (blocari la unele subansamble,
pertubări, zgomote atipice, defecţiuni la partea electrică, etc.), depistarea cauzele acestora şi
înlăturarea lor;
- indepartarea periodica a substantelor plutitoare si a grasimilor acumulate la
suprafata apei.
- evacuarea periodica rezidiilor din proces : retineri pe gratere, alte produse
plutitoare , nisip si namoluri retinute de unele obiecte tehnologice,etc.
- controlul umplerii conteinerelor de reziduri;
- intretinerea curateniei in interiorul constructiei si a utilajului;
Inainte de darea in expoloatare se vor intocmi regulamente de operare pentru fiecare
obiect si se va face instruirea personalului asupra modului de operare si asupra masurilor de
protectia muncii, tehnica securitatii si sanatatii personalului.
Operarea se refera la urmatoatele parti componente :
- obiectele tehnologice , complect echipate
- instalatii hidromecanice,
- Instalatii electrice si automatizare,
- Instalatii sanitare, ventilatii,
- conductele si canale prin care se realizeaza legaturile functionale intre obiectele
tehnologice.
Statia de epurare trebuie operata si intretinuta de personal calificat. Furnizorii
echipamentelor si constructorul un sunt responsabili pentru dereglari, greseli de exploatare,
sau accidente provocate de exploatarea defectuasa sau cu lipsuri in intretinere.
Operarea statiei de epurare cuprinde totalitatea activitatilor care se efectuiaza de
personalul unitatii de operare pentru a asigura functionarea corespunzatoare a tuturor
componentelor statiei in vederea asigurararii calitatii apei epurate la parametrii proiectati si in
concordanta cu cerintele legale de protectia mediului.
Acest capitol se refera la exploatarea statiei de epurare in conditii normale. In cazul
aparitiei unor dificultati in exploatare cauzate de schimbari majore ale calitatii influentului
ca :
- schimbari majore de sezon,
- aparitia unui impact negativ generat apele uzate industriale nepreepurate provenite
de la unii agenti economici
- alte produse si materiale indezirabile conform normativului NTPA-002/2002,.
In astfel de situatii sint necesare noi instructiuni adaptate de catre seful de statie sau
autoritatile superioare.
Admisia influentului in statie nu poate fi inchisa sub nici o forma decit prin ordinal
autoritatilor superioare.
Inchiderea unei instalatii din statie, pentru intretinere, este permisa doar cu aprobarea
sefului de statie.
Cunoasterea temeinia a tuturor instalatiilor, echipamentelor tehnice si utilajelor din
statie, precum si cunoasterea modului de functionare a acestora este necesara pentru
exploatarea normala cu rezultate optime in ceea ce priveste epurarea apelor uzate influente
cit eficienta economica ridicata.
Operarea curenta cuprinde in principal urmatoarele operatiuni:
- supravegherea functionarii Instalatiilor hidromecanice la toate obiectele
componente ale statiei de epurare
- sesizarea manifestărilor de funcţionare anormală (blocari la unele subansamble,
pertubări, zgomote atipice, defecţiuni la partea electrică, etc.), depistarea cauzele acestora şi
înlăturarea lor;
- indepartarea periodica a substantelor plutitoare si a grasimilor acumulate la
suprafata apei.
- evacuarea periodica rezidiilor din proces : retineri pe gratere, alte produse
plutitoare , nisip si namoluri retinute de unele obiecte tehnologice,etc.
- controlul umplerii conteinerelor de reziduri;
- intretinerea curateniei in interiorul constructiei si a utilajului;
5.3.2.Situatii de risc in Operare (Operare accidentala)
Disfunctionalitatile in operarea statiei pot avea multe cauze. Cele mai obisnuite dintre
ele precum si solutii recomandate sint prezentate in cele ce urmeaza. Problemele ce pot
aparea se impart in probleme externe si probleme interne.
5.3.2.1. Riscuri externe
Problemele externe nu pot fi influentate de catre personalul de exploatare. Totusi
acesta este obligat sa reduca efectele negative ale proceselor perturbatoare.
Aparitia fibrelor sintetice, carpelorsi altor materiale grosiere care pot obtura
( imbacsi ) instalatia de de gratare dese, trecerea apei in aval de gratere facindu-se cu
greutate. In acest caz trebuie oprit gratarul infundat si curatat manual pentru desfundarea
fantelor.
aparitia de uleiuri, sau materii volatile ( hidrocarburi-pacura, motorina ). Aceste
materiale acumulate la suprafata desnisipatorului cuplat cu separator de grasimi vor fi
combatute cu substante absorbante sau coagulante. O alta solutie este ca materialele astfel
acumulate la suprafata bazinului se vor colecta manual cu dispozitive create in acest scop
sau se vor evacua cu cisterne echipate cu tancuri de aspiratie. Cantitatile de absorbant sau
coagulant trebuie sa existe in cantitati suficiente in statie pentru utilizarea lor atunci cind sint
poluari accidentale cu astfel de compusi.
Materiile volatile se vor neutraliza si se va evita patrunderea acestora in bazinul de
aerare sau pe linia de gospodarire a namolurilor.
aparitia de agenti toxici; substantele toxice sint dificil de detectat, dar exista
semene caracteristice care atentioneaza asupra schimbarilor majore in compozitia apei uzate
influente:
- valoarea pH-ului;
- culoarea, turbiditatea, mirosul;
- scaderea majora a raportului CBO5/ CCOCr;
- scaderea importanta a necesarului de oxygen in bazinul de aerare;
Daca aceste substate toxice apar laboratorul trebuie sa preleveze probe imediat si in
functie de tipul substantei chimice pe care o depisteaza sa stabileasca metoda de diminuare
a consecintei( neutralizare, floculare, etc.)
aparitia de substante organice ; acestea apar cel mai probabil de la instalatiile de
prelucrare a produselor agricole sau alimentare. Prezenta lor in statie se poate remarca prin
cresterea importanta a CBO5, CCOCr, NH4
- mirosuri caracteristice;
- cresterea pH-ului;
- cresterea cantitatii de substante organice plutitoare;
- cresterea smnificativa a cererii de oxygen in bazinul de aerare;
5.3.2.2. Riscuri interne
La aparitia unor defectiuni interne trebuie eliminate atit efectele acestora cit si cauzele
care le-au generat. Procedurile in caz de deficiente pentru echipamentele mecanice sint
descrise in detaliu in manualele de exploatare ale fiecarui de echipamente Daca apar
defectiuni aceste manuale trebuie consultate inaintea luarii vreunei decizii.
Se evidentiaza in continuare cateva disfunctionalitati ale procesului de epurare, care
trebue eliminate cu promptitudine de personalul de operare
a) La Bazinul de namol activat
la aparitia unei usoare cresteri a presiunii in interiorul conductelor de distributie a
aerului sau a neomogenitatii in disiparea bulelor de aer este un semn de infundare a
panourilor de aerare. Probabilitatea aparitiei acestui effect este foarte mica si poate fi eliminat
prin golirea bazinului si curatirea cu apa sub presiune a panourilor. Pentru a evita aceasta
infundare prin sedimentarea namolului, alimentarea cu aer a panourilor trebuie asigurata
continuu. Panourile defecte trebuie inlocuite sau reparate in timpul perioadei de intretinere
anuala ( conform manual exploatare instalatie de distributie aer ).
In interiorul bazinului pot aparea reziduuri solide - daca debitul de apa la intrare
are o valoare mica sau daca sistemul de agitatoare/aerare nu functioneaza continuu. Acelasi
lucru se poate intimpla daca instalatia de degrosisare nu este operata corespunzator,
permitind aparitia depunerilor solide. Aparitia acesor reziduuri cu densitate mare conduc la
scaderea indicelui de volum al namolului si o depunere buna in decantoarele secundare, dar
la o diminuare a fractiunii volatile a namolului cu effect negativ asupra fermentarii anaerobe si
a productiei de biogas. Depunerile pot fi eliminate prin cresterea turbulentei in zonele afectate
si a debitului influent in bazinul de aerare.
Concentratia de oxigen dizolvat in zona aerata nu trebuie sa fie mai mica de
0,8-1 mg/l -intrucit activitatea biologica va fi foarte redusa, in consecinta si procesul de
epurare diminuat. Daca se inregistreaza valori scazute ale oxigenului dizolvat, trebuie facute
si determinari de laborator pentru comparatie. In cazul in care laboratorul confirma aceste
valori scazute, este necesara calibrarea aparatelor de masura on-line , este necesara
schimbarea membranelor panourilor de aerare. Trebuie crescut debitul de aer si verificat
sistemul de distributie de aparitia unor eventuale pierderi. Pierderile de aer la panourile de
aerare pot fi usor depistate datorita aparitiei unei cantitati mari de bule mari in zona
respective. Se va inchide robinetul de izolare a ramurii respective, iar la revizia anuala se va
repara defectul aparut in sistemul de cuplare al panoului la instalatia de aer sau chiar panoul
daca membrana este deteriorata.
Aparitia spumei pe suprafata bazinului de aerare - se datoreaza unei cantitati mici
de namol activ in bazin, dar si unor proprietati ale apei uzate influente ( detergenti,
substante spumante deversate in reteaua de canalizare a orasului). Pentru reducerea
cantitatii de spuma se iau urmatoarele masuri:
- Cresterea cantitatii de namol activ in bazin prin cresterea debitului de namol
recirculat;
- Distrugerea mecanica a spumei cu jet de apa sub presiune;
- Depistarea poluantilor cu detergenti sau spumanti si reducerea debitului lor;
- Utilizarea de substante antispumante biodegradabile;
Aparitia bacteriilor filamentoase in namolul activ - conduce la cresterea
volumului namolului depus - cresterea indicelui de volum al namolului ( namolul umflat ), la o
decantare si ingrosare necorespunzatoare. Aceasta conduce la pierderea namolului in apa
evacuata in emisar. Pentru reducerea dezvoltarii bacteriilor filamentoase se iau urmatoarele
masuri:
- Folosirea de agenti de floculare care afecteaza formarea bacteriilor filamentoase
- Optimizarea debitului de recirculare prin cresterea debitului daca parametrii de
sedimentare o permit.
- Introducerea in bazin a apei de rejectie din procesul de ingrosare deshidratare cu un
continut mai mare de solide in suspensie.
Inaintea alegerii uneia dintre aceste variante este necesar un examen microscopic
pentru alegerea celei mai bune variante.
b) La decantoarele secundare
Una dintre problemele obisnuite ale decantoarelor secundare este aparitia spumei.
Intrucit decantoarele secundare sint dotate cu instalatii de curatare si preluarea spumei,
aceasta problema va fi usor de controlat in statia de epurare . Eventualele colonii de alge ce
se pot forma pe lamelele deversoare si in canalele de preluare apa epurata ale decantoarelor
secundare pot fi curatate cu jet de apa si perii
ci) La rezervoarele de fermentare anaeroba (metantancuri)
scaderea brusca a temperaturii namolului din metantanc se datoreaza
alimentarii cu cantitati prea mari de namol si cu o viteza prea mare , intr-un timp prea scurt.
Pentru a evita acest inconvenient namolul se ingroasa la concentratia proiectata pentru a
introduce volume mai mici si se regleaza debitul pompei de alimentare astfel incit perioada de
alimentare sa fie mai indelungata pentru ca socul termic sa nu fie resimtit.
Scade productia de biogaz; acest fenomen poate aparea datorita acumularii unei
cantitati mari de spuma - crusta care nu permite evacuarea constanta a biogazului, acumularii
unei cantitati mari de nisip in interiorul metantancului ceea ce diminueaza spatiul de
fermentare, cresterea excesiva a acizilor volatili (peste 500 mg/l) si datorita unei cantitati mici
de namol proaspat alimentat . aceste efecte pot fi eliminate prin:
- Combaterea spumei prin pornirea la intervale de timp regulate a pompei de
recirculare ( mixer) ;
- Urmarirea atenta a modului de functonare a desnisipatorului pentru evitarea riscului
de a incarca metantancul cu nisip;
- Urmarirea pH-ului pentru mentinerea in limitele necesare fermentarii metanice
( eventual adaugare de var pentru cresterea pH-ului la 6,8-7,0 )
- Marirea dozei de incarcare ( in limitele prescrie de 1,5-5 kg SUV/ mc, zi)
Formarea unei cantitati excesive de spuma este generata de o fermentare
incompleta, adica de lipsa unui echilibru intre namolul proaspat alimentat si namolul suficient
fermentat, de un calcul eronat al cantitatii de namol ce trebuie alimentat zilnic in metantanc.
Efectul poate fi oprit prin :
- Reducerea incarcarii zilnice mai cu seama cu un namol cu un continut mare in
substanta uscata volatile;
- Adaugarea de var pentru mentinerea pH-ului in limitele normale;
- Recircularea continua namolului pentru restabilirea unui amestec bun in interiorul
rezervorului ;
- Spargerea crustei prin sistemul de recirculare interna ( mixer);
5.4. Supravegherea functionarii
Pentru a avea o functionarea economica, ecologica si lipsita de evenimente neplacute,
este necesara supravegherea regulata a tuturor componentelor. Problemele identificate
trebuie rezolvate conform importantei lor si corespunzator instructiunilor din cartile tehnice ale
utilajelor si echipamentelor. Toate examinarile si controalele trebuie efectuate constiincios la
fel ca si operatiile de supraveghere.
5.4.1. Reguli generale de supraveghere
La inceputul fiecarui schimb trebuie examinata intreaga statie prin inspectia tuturor
sectoarelor, verificindu-se in special starea echipamentelor mecanice si a celor de masura si
control.
Acest lucru trebuie facut chiar daca toata informatia este valabila la panoul de control
al statiei in incinta dispecer..
La sfirsitul fiecarui schimb inspectia trebuie repetata , pentru a fi siguri ca totul este
predat in ordine turei urmatoare. La schimbul de tura lucratorii se vor informa reciproc asupra
tuturor problemelor si a modului de functionare a statiei.
O data pe an vor fi inspectate toate constructiile din incinta statiei ( cladiri, poduri,
balustrade, canale, etc. ) pentru a permite sefului de statie planificarea bugetului de reparatii.
In fiecare toamna, toate componentele ce se pot deteriora la temperaturi scazute se
vor verifica si asigura impotriva inghetului. Se va verifica si sistemul de incalzire al pavilionului
si al cladirilor anexe.
5.4.2.Masuratori, citiri si verificari locale
Toate rezultatele masuratorilor, citirile si examinarile locale trebuie inscrise in jurnalul
de exploatare si comparate cu valorile normale. Cauzele existentei unor diferente trebuie
identificate si eliminate daca este necesar.
Se vor completa formularele propuse la cap. 6.3 – Evidente si rapoarte.
Suplimentar formularelor propuse, se pot intocmi si alte evidente, considerate
necesare pentru ca, in urma inregistrarilor facute, sa poata fi optimizata si imbunatatita
exploatarea statiei de epurare.
5.4.3 Laboratorul statiiei de epurare
Laboratorul statiei de epurare are in principal urmatoarele sarcini:
- Stabilirea parametrulor de optimi de de functionare a fiecarui obiect tehnologic din
cadrul statiei, in functie de caracteristicile apei uzate si de posibilitatile instalatiilor de de
epurare;
- Stabilirea si controlarea eficientei fiecarui obiect tehnologic;
- Depistarea abaterilor anormale ale procesului tehnologic, stabilirea cauzelor
acestora si a masurilor ce trebuiesc luate pentru inlaturarea abaterilor , inclusiv controlul
aplicarii efective si corecte a indicatiilor date;
- Controlul calitatiiapei evacuate la in emisar;
- Organizarea si tinerea evidentei asupra modului cum evoluiaza in timp
caracteristicile apei epuratei pe obiecte tehnlogice si pe ansamblul statiei de epurare ;
- Interpretarea rezultatelor analizelor din evidente in vederea fundamentarii masurilor
de imbunatatire a procesului de epurare;
- Folosirea corecta si intretinerea in buna stare a aparaturii, ustensilelor si sticlariei
din dotare ;
- Efectuarea de studii pe baza rezultatelor analizelor pe perioade mai indelungate in
vederea imbunatatirii continue a procesului de epurare
Urmatoarele valori / date de process trebuie urmarite pentru a aprecia randamentul
statiei de epurare.
Temperatura exterioara;
Debitul de intrare;
Caracteristicile apei uzate influente ( pH, temperature, MSS, CBO5, CCOCr,
NH+4 PO3+
4);
Caracteristicile namolului activ ( O2, MSS, IVN, examen microscopic);
Caracteristicile namolului recirculat ( MSS);
Caracteristicile apei epurate( pH, temp., MSS, CBO5, CCOCR, NH4, NO3, PO4 );
Cantitatile de deseuri retinute la sita, de nisip, grasimi;
Caracteristicile namolului ingrosat si deshidratat ( MSS, SUV, SUM, );
Caracteristicile apei de rejectie eliminata de la ingrosare si deshidratare( MSS );
Caracteristicile namolului fermentat( pH, temp., MSS, SUV, SUM, acizi volatili,
alcalinitate)
Compozitia biogazului ( CH4, CO2, H2S, ).
Intervalele de examinare vor fi stabilite de seful de statie impreuna cu seful de
laborator.
Pentru o buna comparatie intre rezultate examenele zilnice vor fi effectuate pe probe
medii prelevate fie de prelevatorul automat fie de personalul de laborator la ore stabilite de
seful de laborator. Examenele microscopice trebuie effectuate de fiecare data de aceeasi
persoana. La prelevarea probelor este necesara consemnarea debitului la ora prelevarii
pentru calcule riguroase asupra parametrilor.
5.4.4. Sistemul de control al procesului
(((!!!! De consultat dl Tudor Ion)))
Echipamentele din statie pot fi operate atit local cit si de la distanta, operatiile fiind
monitorizate prin sistemul SCADA. Instalatiile de automatizare vor monitoriza, controla si
conduce procesele asigurind un mod de exploatare complet automatiza si in deplina
siguranta.
Centrul de control si de monitorizare la distanta este in cladirea dispeceratului de unde
sint vizualizate toate PLC- urile din tablourile de automatizare aferente fiecarei instalatii. Mai
jos sint redate in ansamblu locatiile si rolurile pe care le au PLC-urile de urmarire a
procesului:
TA 1 - tablou de automatizare 1– urmareste si comanda procesul de control
functionarii pentru utilajele si echipamentele de la treapta mecanica (Epurarea primara)
TA 2 - tablou de automatizare 2– pentru procesul de control al functionarii utilajelor
si instalatiilor din statia intermediarea de pompare apa uzata;
TA 3 - tablou de automatizare 3 - pentru procesul de control si comanda al
functionarii Epurarii biologice(epurarea biologica
TA 4 - tablou de automatizare 4 – pentru procesul de control al functionarii utilajelor
si echipamentelor Tratatrea namolurilor
…??????……..
Toate unitatile PLC pot fi operate cu panouri de exploatare locale OP7, dar si de la
distanta din dispecerat, prin sistem SCADA
Programul aplicat pentru urmarirea prin SCADA este proiectat sa vizualizeze
semnalele date de PLC-uri. Sistemul este configurat sa faca usor de accesat informatiile
necesare pentru personalul operant. Astfel toate datele masurate sint transferate
computerului si afisate de acesta.
Intr-o vedere de ansamblu, fiecare sectiune a statiei afiseaza detaliile fiecarui pas ca
un process real. Orice cadere a componentelor sistemului, pentru motoare ca si pentru
instrumentele de masura, declanseaza o alarma ce este afisata pe monitor. Toate alarmele
au un timp de pornire, de sfirsit si un timp de recunoastere. Toate alarmele sint colectate intr-
un fisier de date si dispar de pe aceasta lista doar daca motivul alarmei nu mai exista si
alarma a fost recunoscuta.
Toate valorile masurate pot fi afisate in diagrame care pot fi listate.
6.ORGANIZAREA EXPLOATARII SI INTRETINERII
6.1.Selectia si instruirea personalului
Unitatea de operare va angaja personalul de exploatare ca numar si pregatire
pe specialitati prevazut in documentatia aprobata.
Recrutarea si selectia personalului este o premiza importanta pentru o buna
exploatare
Pentru exploatare , propunem o organigrama a statiei de epurare,
Organigrama si necesarul de personal propuse sunt informative, putand fi
modificate si adaptate in functie de modul de organizare a operatorului si de continulul
contractului de operare intre proprietarul statiei de epurare si operator
Pentru partea de automatizare a statiei de epurare este necesara scolarizarea cel
putin a sefului statiei, a adjunctului, a sefului de laborator si a sefilor de tura .
Conducerea statiei de epurare va organiza echipele de lucru , pe schimburi, avand
sarcina de exploatare permanenta a tuturor obiectelor.
Organigrama statiei de epurare
Tinand seama de capacitatea statiei de epurare, de componenta (ca obiecte
tehnologice) si de gradul de autumatizare a procesului , pentru exploatarea si intretinerea
corespunzatoare a statiei de epurare Stupini este necesar urmatorul personal deexploatare
pentru 3 schimburi a 8 ore, apreciat ca minim
1 sef de statie – inginer hidrotehnician sau cu pregatire similara in domeniul
epurarii si hidraulica;
1 adjunct set statie – inginer electromecanic sau inginer mecanic
3 sefi de tura subingineri sau tehnicieni in specialitatea tehnca edilitara;
1 sef de laborator – chimist sau biolog
3 laboranti – chimisti sau biologogi;
6 operatori - muncitori calificati (3 electro mecanici sau mecanici, 1electrician, 1
lacatus, 1 instalator);
4 muncitori necalificati;
3+1 portari.
Total 23 persoane, dintre care minimum 3 cu studii superioare (sef statie, adjunct sef
statie, sef laborator)
Schema propusa este informativa , ea putand fi modificata sau adaptata in functie de
modul de organizare a operatorului si de continulul contractului de operare intre proprietarul
lucrarii si operator
Pentru partea de automatizare de proces de epurare si de automatizare este
necesara scolarizarea cel putin a sefului statiei, a adjunctului, a sefului de laborator si a celoe
3 sefi de tura
Conducerea statiei de epurare va organiza echipele de lucru , pe schimburi, avand
sarcina de exploatare permanenta a tuturor obiectelor.
6.2. Organizarea intretinerii
Intretinerea instalatiilor si constructiilor de epurare cuprinde totalitatea operatiilor care
se efectuiaza asupra constructiilor si instalatiilor pentru ca acestea sa isi mentina sau in
cazul avariilor, sa isi restabileasca capacitatea de epurare a apelor uzate , in conditii
corespunzatoare tehnice sanitare si economice. Operatiile de intretinere se executa in mod
planificat, pe baza de grafice elaborate din timp, pe o perioada de cel putin 6 luni. Fac
exceptie avariile care se inlatura imediat ce se constata. Operatiile de de intretinere se
executa cu mentinerea in functiune a statiei de epurare la capacitatea integrala a acesteia. In
cazul in care aceasta conditie nu poate fi respectata operatiunile de intretinere se vor executa
fragmentat, izolandu-se partea de obiect de restul statiei.
Intretinerea statiei de epurare cuprinde in principal urmatoarele operatii :
- revizia preventiva a constructiilor si instalatiilor;
- remedierea avariilor.
Revizia preventiva se face in scopul prevenirii pe cat posibil a defectiunilor care ar
putea duce la intreruperea epurarii apei.
Revizia preventiva cuprinde urmatoarele operatiuni, ce se efectuiaza la fiecare 3- 6 luni
, in mod obisnuit inainte de inceperea iernii , sau la inceputul primaverii:
- revizia si repararea, utilajelor complexe , podurilor racloare , suflantelor, mixerelor,
pompelor, robinetelor, instalatiilor electrice, instalatiilor de semnalizare, automatizare, etc;
- revizia si reetalonarea aparatelor de masura si control;
- revizia si repararea partilor de constructii din punct de vedere al rezistentei si
etanseitatii, cuprinzand refacerea unor betoane degradate, a tencuielilor cazute,
complectarea treptelor, a capacelor , balustradelor, vopsirea partilor metalice, etc;
Remedierea avariilor cuprinde repararea defectiunilor care se produc si care pot
determina intreruperea epurarii apei uzate la constructii, conducte, canale, utilaje , etc.
Remedierea avariilor se va efectua de regula cu materiale de aceleasi caracteristici si
dimensiuni cu cele originale. In nici un caz nu se va admite ca remedierea sa se faca in
conditii care ar putea afecta capacitatea de epurare sau parametrii calitativi ai apei la
descarcarea in emisar.
In cazul in care volumul lucrarilor de intretinere a statiei de epurare depaseste
capacitatea echipelor de exploatare din statie, unitatea de operare a intregului sistem de
canalizare va asigura echipe de lucru cu profil corespunzator .(zugravi, zidari, betonisti,
instalatori electricieni , mecanici, etc) care in raport cu natura avariei sau interventiei vor
efectua remedierile respective.
La toate utilajele si echipamentele , operatiile de intretinere se vor executa pe baza
recomandarilor furnizorilor din cartea tehnica, manuale de operare sau din documentatiile
specifice transmise de furnizori in aces
Manualele - cartile tehnice ale utilajelor, dau suficiente informatii pentru a executa
toate lucrarile necesare de intretinere si reparatii, in scopul asigurarii unei functionari
corespunzatoare fiecarui echipament.
La efectuarea activitatilor, se va completa data, persoana care a efectuat activitatea,
semnatura, consumabilul utilizat ( sa respecte specificatiile din cartea tehnica a utilajului ).
Inregistraile se vor pastra in dosare, pentru a putea fi prezentate in perioada de
garantie si dupa aceasta , pentru a demonstra buna exploatare a echipamentelor / utilajelor.
Statia va dispune de un atelier de intretinere propriu, organizat pentru
rezolvarea unor reparatii sau interventii de amploare mai redusa. Pentru lucrari mai
complicate sau mai ample se va apela la operatorul sistemului de canalizare care va lua
decizia adecvata tehnic si economic.
Pastrarea materialelor necesare exploatatrii si intretinerii curente a statiei de
epurare (piese de schimb, rulmenti, garnituri, lubrefianti, combustbil ,etc) se vaface in spatiile
prevazute in proiect unde se vor depozita corespunzator . Paza si evidenta acestor materiale
va fi de asemenea in sarcina personalului de exploatare. Felul se volumul materialelor ce va
constitui stocul de rezerva , va fi stabilit pe baza experianteiunitatii sau a experientei altor
unitati de operare care au in exploatare statii de epurare similare.
6.3. Evidente si rapoarte
Evidenţele şi rapoartele periodice servesc unui şir întreg de scopuri: celor care
exploatează staţia, conducerii unitatii de operare , cercetatorilor,proiectanţilor, etc.
Conducătorul staţiei de epurare va dispune de un număr mare de înregistrări si va
putea să aprecieze mai bine mersul staţiei şi în acelaşi timp să regleze unele procese care nu
se desfăşoară în condiţii corespunzătoare. Ele pot servi drept criteriu de comparaţie pentru
cazurile când ape uzate puternic impurificate – de la o fabrică nouă de exemplu – pătrund în
staţia de epurare, fără să fie anunţate.
Aceste înregistrări sunt de o deosebită importanţă şi pentru autoritatile care se ocupă
de gospodărirea apelor si protectia mediului, acestea putând determina gradul de poluare pe
emisar în mod cât mai corect, în acelaşi timp putând face şi aprecieri asupra posibilităţilor de
a primi şi alte surse de impurificare.
Evidenţele privind elementele componente ale staţiei, cuprind:
1) Proiectul staţiei, cu notele de calcul, şi piesele desenate,
3) Profile hidraulice ale apei şi nămolului
4) Planurile de execuţie cu modificările făcute în timpul execuţiei,
5) Documentatiile tehnice ale echipamentelor
6) Manualele de operare ale echipamentelor sau instrucţiunile de funcţionare
predate de furnizorii echipamentelor,
7) Planurile de detaliu ale instalaţiilor electrice,.
Evidenţele privind exploatarea trebuie să cuprindă suficiente date pentru a putea
servi în principal la reglarea instalaţiilor de epurare.
În ceea ce priveşte înregistrările zilnice, acestea se înscriu într-o serie de registre
specifice.
In Anexa II se prezinta cateva modele de inregistrari enumerate si mai jos.
1) Datele generale – Modelul 1
2) Epurarea mecanica- Degrosisarea - Modelul 2
3) Treapta biologica - Modelul 3
4) Metantancul (Bazinul de fermentare a nămolului) - Modelul 4
5) Instalaţia pentru deshidratarea nămolului - Modelul 5
6) Utilajele din staţie - Modelul 6
7) Predarea – primirea staţiei între schimburi - Modelul 7
8) Registru de servici pe schimb. Instalatii electrice – Modelul 8
9) Registru de servici pe schimb. Instalatii de automatizare Modelul 9
10 Fisa tehnica de reparatii efectuate la echipamente ,aparate si
utilaje- Modelul 10
Inregistrarile se pot face pe suport de hartie ( registre) sau pe suport electronic
Rapoartele lunare au drept scop să evidenţieze valorile medii privind unele
determinări principale, să facă unele constatări privind performanţele staţiei, deranjamentele
mai importante, respectiv remedierile efectuate, precum şi aprecieri asupra funcţionării,
exploatării şi întreţinerii, pentru viitor
7. DESCRIEREA TEHNICA SI FUNCTIONALA . REGULI SPECIFICE DE OPERARE
7.1. Comentarii generale privind etapizarea punerii in functiune
Descrierea tehnica si functionala presentata in continuare se refera la ETAPA FINALA
2026 Situatiile diferite specifice ETAPEI 1 se vor prezenta in continuare in capitolul care
urmeaza.
In functie in functie de solutiile specifice stabilite prin “Documentatia privind
Etapizarea punerii in functiune a statiei de epurare Brasov la unele obiecte se vor face si
mentiuni speciale pentru operare
In etapa 1- 2016 sunt diferente in operare fata de situatia finala 2026 la 7 obiecte
obiecte:
1) Obiect existent – Decantoare primare - Din motive de proces de denitrificare se
va opera cu numai 3 decantoare din cele 4 existente.
2) Ob. 5.1. - Reactor biologic existent reabilitat RB2 - Din motive de proces de si de
calitatea apei uzate in etapa I, conform calculelor de proces atasate la Studiul de etapizare,
nu se va opera cu acest obiect in etapa 1
3) Ob 6.1. - Statia de pompare intermediara - Este echipata cu 3 pompe P=90kw si 2
pompe P=55kw. In etapa 1 va opera (
(2+1) x 90 kw si 1x55 kw (1 pompa P=55 kw va fi rezerva rece)
4) Ob.8.1. Statia de suflante (Ep.biol) – Este echipata cu 6 suflante (2+1 pentruRB1
si 1+1 pentru RB2. In etapa 1 va deservi numai reactorul bologic nou RB1.Va opera cu 2+1
suflante ( Presiune 0.8 bar).
5) Ob.10. Statie de pompare namol de recirculare si in exces - Este echipata cu 3
pompe P=75kw , 2 pompe P=37kw., 3 pompe P=6 kw. In etapa 1 va opera 2+1x75 kw si
1x37kw (1 pompa P=37 kw va fi rezerva rece) Namol in exces 2+1 pompe P=6k w
6) Ob.12.2. Rezervoare de fermentare 2x3000mc
Echipare: 2 amestecatoare (mixere) P=11kw; 2+2 pompe P=9.2kw; 1+1P=3.25kw. In
etapa 1 acest obiect nu opereaza.
7) Ob.13.1+13.2. Statie de ingrosare mecanica si deshidratare namol
Echipare : Filtre banda pentru ingrosare 3 buc, C=75 mc/h
Centrifuge pentru deshidratare 1 buc C 30mc/h, 2 buc C-25mc/h
In etapa 1 se va opera cu 1+1 filtre banda si 1 centrifuga C=30kw
In ce priveste de operarea, se are in vedere buna pregatire profesionala si experianta
vasta a personalului de exploatare din Compania de apa Brasov la obiective din domeniul
tratarii si epurarii epelor uzate. In accesta situatie se vor face in continuare recomandari in
special la unitatile de proces nou incluse in fluxul de epurare si cu caracter mai complex
Se mentioneaza ca in ANEXA 1 atasata la prezentul manual este prezentat un capitol
denumit Notiuni privind epurarea biologica avansata . Definitii, Termeni specifici
epurarii apelor uzate
7.2. Sistemul de admisie a apei uzate
Lucrarile proiectate sunt urmatoarele:
- Camera de admisie si dirijare ape uzate (Predarea 2.1)
- Deviere colectoare de admisie C1b si C2 (Predarea 2.2)
- Canal de legatura la colectorul existent de by passe C5 (Predarea 2.3)
- Canale de legatura la liniile de gratare si deznisipatoare C3 si C4 (Predarea 4.2.)
- Camin de plecare spre SE Feldioara ( Predarea 2.4)
- Bazin de receptie vidanje ( Predarea 2.5)
7.2.1. Camera de admisie (Predarea 2.1)
Nota Etapizare
Etapa I – 2016 este identica cu Etapa finala - 2026
7.2.1.1 Scop
Sistemului de admisie are urmatoarele obiective:
- Receptia apelor de canalizare colectate de reteaua de canalizare,
- Distributia apelor uzate la constructiile si instalatiile din statia epurare
- Transferul unui debit de apa uzata din sistemul de canalizare Brasov in sistemul
Feldioara
- Evacuarea pe timp de ploaie a debitului de apa uzata ce depaseste 2Quz max orar
7.2.1.2. Descriere
Camera de admisie este o constructie rectangulara cu dimensiunile de 8,25 x 11,55 si
adancimea de 4.42 m. In interior, in camera de repartitie sunt prevazuti pereti de separatie cu
deversoare de repartitie a debitelor de apa uzata catre instalatiile de pretratare (gratare si
deznispatoare) si spre noul canal de by passe..
7.2.1.3. Echipamente
a) - Mixer submersibil pentru omogenizarea continutului camerei de repartitie - 1 buc
Tip RW 4031 -ABS Sulzer
Putere P= 4 Kw
Turatie n= 680 rpm (470 rpm)
Diametru elicei D= 400mm
Inaltime de liftare h=4,5 m
Greutate G=102 kg
b) Stavila deversanta reglabila, cu actionare electrica cu reglaj – 2 buc
Tip SKK300.40 KMA7 –SISMAT
Ghidaj aplicat pe perete
Etansare pe 3 laturi
Lungime L=3000 mm,
Cursa de reglaj h = 400 mm
Putere motor P = 0,1 Kw
Material Otel inox 316L
c) Stavila plana cu actionare manuala pe canalele de intrare - 2 buc
Tip SKK180.160 KM.R7 –SISMAT
Ghidaj aplicat pe perete
Etansare pe 3 laturi
Lungime =1800 mm,
Inaltime H1600 mm,
Material Otel inox 316L
d) Macara pivotanta manuala pentru liftarea mixerului – 1 buc
Furnizor ELMAS
Sarcina de ridicare G=125 kg
Inaltimea de liftare h=5,5 m
e) 2 buc – debitmetre ultrasonice instalate pe canalele deschise C3, C4 - OB. 4(vezi
Predarea 4.2)
7.2.1.4. Functionare
Distributia debitelor de apa uzata de la caminul de admisie se face astfel :
i) Spre gratare si deznisipatoare se transfera debitul 2Qor.maxim = 4764 l/s. Catre
fiecare linie de gratare (L1, L2).se transfera 50% din acest debit Repartitia se face prin
deversoare cu lungimea de 3,00m, corespunzatoare debitului spre fiecare linie de gratare.
Pe fiecare canal de legatura (C3 si C4) la linia de gratare se va instala cate un debitmetru de
masura a debitului.
ii) Spre canalul de by passe este prevazut un alt deversor cu lungimea de 11,2 m
peste care va trece debitul care depaseste valoarea de 2xQor maxim = 4764 l/s.
iii) Spre statia de epurare Feldioara se poate repartiza un debit maxim de 1296 l/s.
Controlul acestui debit se face prin robinet de Dn 700 mm instalat intr-un camin de vane
Caminul este amplasat in incinta statiei de epurare, langa camera de admisie
Sistemul de admisie al apei uzate este controlat si prin urmatoarele stavile:
- Stavile deversante reglabila cu deschiderea B = 3000mm si actionare electrica, vor fi
instalate pe peretii deversori spre liniile de gratare L1 si L2 .
Controlul distributiei debitelor de apa uzata atat pe timp uscat cat si pe timp polios
catre cele 2 linii de gratare se face prin reglarea inaltimilor celor 2 stavile reglabile in functie
de debitele prestabilite masurate de debitmetrele instalate pe canalele C3 siC4
Controlul debitului de apa pe timp ploios deversat spre canalul general de by passé se
face hydraulic prin deversorul instalat pe peretele deversor cu lungimea de 11,2 m. Pentru
acesta se regleaza inaltimea maxima de apa in camera de repartitie prin ajustarea lamelor
deversoare.
Aceasta ajustare se face numai la punerea in functiune pentru calibrare. Apoi ramane
de principiu in pozitie fixa.
7.2.2. - Camin de plecare spre SE Feldioara ( Predarea 2.4)
Nu face parte din obiectul contractului.Operarea acestui obiect va fi stabilita de seful
statiei de epurare in functie de strategia sectorului de canalizare al Companiei de apa Brasov
7.2.3. - Bazin de receptie vidanje ( Predarea 2.5)
Nota Etapizare
Etapa I – 2016 este identica cu Etapa finala - 2026
7.2.3.1 Scop
- Receptia rezidurilor vidanjabile provenite de la canalizarile locale din localitate, in
vederea analizei parametrilor acestora,
- Descarcarea vidanjelor in bazinul de receptie,
- Pomparea acesteia catre cele 2 linii de canale ale statiei de epurare, amonte de
gratarele rare si dese.
7.2.3.2. Descriere
In proiect a fost propus un obiect tehnologic de receptie si control al rezidurilor aduse
de vidanje care are componenta urmatoare:
- o unitate de receptie si prelevare probe fluid de vidanja;
- un bazin de receptie, prevazut cu 2 pompe si un mixer
Unitatea receptie si prelevare probe fluid de vidanja este un ansamblu de instalatii,
recipiente de prelevare si analiza probe, adapostit intr-un container de dimensiunile LxBxH =
2.40 x 1.40 x 2.35 m Acesta unitate este livrata ca echipament de catre furnizor
Bazinul de receptie vidanje este o constructie ingropata din beton care are
dimensiunile interioare LxBxH=5.0 x 4.0 x 3.30 m.
.7.2.3.3. Echipamente
a) Unitate receptie si prelevare probe apa de vidanja - 1 buc
b) Pompe centrifuge montate in mediu umed Q=60 mc/h, H=20 mCA. (1+1)
Tip : XFP 80E CB1 ; Putere motor : 8.75 kW
c) Mixer submersibil Tip: RW200; Putere 3.3 kW; Turatie : 1450 rpm – 1 buc
7.2.3.4. Functionare
Vidanjele ajunse in statia de epurare sunt conectate la unitatea de receptie si
prelevare probe fluid de vidanja, dupa care se descarca gravitational in bazinul de receptie.
Continutul bazinului de recptie va fi descarcat periodic prin pompare in canalele de intrare in
treapta mecanica de epurare. Mixerul prevazut are rolul de a impiedica acumularea de
depneri pe fundul bazinului
In fata unitatii receptie si prelevare probe apa de vidanja a fost prevazute o platforma
carosabila LxB = 3.0 x 3.0 m, cu pante de 1% si scurgere in centrul acesteia. Aceasta
platforma are rolul de a drena scurgerile accidentale generate de descarcarea vidanjelor in
bazinul de receptie vidanja. Apele scurse accidental pe suprafata acestei platforme este
dirijata printr-o conducta Dn100 catre linia 1 de canale, amonte de gratare.
7.3. Epurarea primara
7.3.1. Gratare rare si dese (existente)
Nota Etapizare
Etapa I – 2016 este identica cu Etapa finala - 2026
7.3.1.1 Scop
Rolul gratarelor rare este retinerea substantelor grosiere in suspensie si a celor
plutitoare cu dimensiuni peste 80 mm
Gratarele dese au scopul de a retine din apa uzata materiile in suspensie cu
dimensiunea peste 10 mm
Deasemenea in hala gratarelor se realizeaza compactarea, presarea si colectarea
rezidurilor retinute la gratare.
7.3.1.2. Descrierere
Gratarele rare si dese sunt instalatii existente la care nu se intervine.
Exista doua linii de gratare rare urmate de gratare dese, care vor fi alimentate de la
noua camera de repartitie.
Fiecare linie include cate 2 canale cu latimea B=1600 mm pe care sunt instalate
gratare rare cu distanta intre bare de 80mm, urmate de 2 canale cu latimea B=2000 mm pe
care sunt instalate gratare dese cu distanta intre bare de 10mm, care lucreaza ìn paralel.
Cele 2 linii de gratare rare si dese sunt amplasate in 2 hale in care sunt instalate si
echipamentele transport si presare a materiilor retinute pe gratare precum si containerele de
colectare a materialului presat si deshidratat
Gratarele dese se curata automat, sistemul de curatare fiind activat de diferenta de
nivel a apei in amonte si aval de gratare sau de un interval de timp selectat.
Pentru inchiderea fiecarui set de gratare rare si dese pe durata operatiunilor de
intretinere, sunt montate stavile in amonte si aval de fiecare linie de gratare.
Pe noile tronsoane de canal de alimentare a liniilor de pretratare, in noul proiect s-a
prevazut cate o stavila de inchidere actionata manual care permite inchiderea unei linii in
timpul operarii.
7.3.1.3. Echipamente (Existente)
Fiecare linie de gratare cuprinde urmatoarele echipamente existente:
- 2 gratare rare plane cu latimea de 1600 mm si distanta intre bare 80mm; montate
inclinat la 750 ,cu curatire manuala
- 2 gratare dese plane cu latimea de 2000 mm si distanta intre bare 10mm;
montate inclinat la 750 ,curatire cu grebla mecanica avand P= 0,55 kw,
- 2 buc - prese pentru reziduri de la gratare dese
- 1 Transportor cu banda cu cu 2 palnii de descarcare reziduri ,cu motor de antrenare:
P = 0,37 kw, n=1500 r/m
- 4 Stavile plane cu actionare manuala, montate pe fiecare canal de gratar, amonte si
aval de acesta
- 2 Containere pe roti pentru reziduri retinute pe gratare avand capacitatea de 1.1 mc
7.3.1.4. Functionare
Rezidurile retinute pe gratarele rare sunt curatite manual.
Rezidurile retinute pe gratarele dese sunt curatite automat cu greble mecanice .
Sistemul de curatare fiind activat de diferenta de nivel a apei in amonte si aval de gratare sau
de un releu de timp la un interval de timp preselectat. Ambele gratare sunt active.
Rezidurile colectate de greble sunt descarcate independent in containerele pe roti.
7.3.2. Deznisipatoare - separatoare de grasimi -Liniile L1 si L2 ( Predarile 3.1, 3.2)
Nota Etapizare
Etapa I – 2016 este identica cu Etapa finala - 2026
Lucrarile proiectate incluse in acest obiect sunt urmatoarele;
- Deznisipator si separator linia L1(Predarea 3.1)
- Deznisipator si separator linia L1(Predarea 3.2)
- Statie de suflante si clasificator de nisip( Predarea 3.3)
- Statie de suflante si clasificator de nisip( Predarea 3.4)
- Put colector de grasimi Linia L1+L1( Predarea 3.5)
- Bazin de retentie ape pluviale cu deversor si SP ape pluviale( Predarea 3.6)
- Camera de distributie la decantoarele primare CD1( Predarea 3.7)
- Camera operator tratare mecanica( Predarea 3.8)
7.3.2.1. Scop
Retinerea din apa uzata a particulelor in suspensie cu dimensiunea peste 0,2 mm
(nisip) si a grasimilor
7.3.2.2. Descriere
Deznisipatoarele existente sunt construite cu doua linii independente:
- Linia L1 cu 4 compartimente
- Linia L2 cu 3 compartimente.
Dimensiunile deznisipatoarelor existente:
Linia 1 - 4 compartimente, B = 2.0 m, H t = 2.69 m, L = 30.0 m
Linia 2 - 3 compartimente, B = 2.95 m, H t = 3.0 m, L = 30.0 m
Bazinele de deznisipare existente se vor transforma in deznisipatoare cu separarea
de grasimi.
Lucrarile de transformare a deznisipatoarelor constau in urmatoarele:
- Se vor monta pereti metalici longitudinali scufundati la distanta de 0.65 m pe linia I,
respectiv 0,95 m de peretii bazinelor pe linia II - pentru a se delimita zona de separare a
nisipului de zona de separare a grasimilor (compartimentul de colectare grasimi) ;
- In capatul amonte a fiecarui compartiment de colectare grasimi se va monta o cutie
metalica care va deveni basa de colectare grasimi a fiecarui compartiment. Evacuarea
grasimilor de la fiecare linie se face gravitational printr-o o conducta conducta conectata la
basele de grasimi ale fiecarei linii. Conductele de colectare grasimi de la fiecare linie vor
descarca grasimile intr-un put de colectare amplasat intre cele 2 linii de deznisipatoare.
Nisipul depus pe fundul compartimentelor deznisipatoare vs fi evacuat cu pompe din fiecare
compartiment.
- Se va monta la fiecare linie cate un jghiab lateral amplasat la o inaltime suficienta
pantru a alimenta clasorul de nisip. In acest jghiab vor refula pompele de nisip ale fiecarei
linii.
- Se vor monta deversoare in zona aval a fiecarui compartiment de deznisipare
pentru a se mentine nivelul in acestea .
- La fiecare linie se va executa instalatia de distributia aerului care consta din :
conducte de alimentare cu aer pe fiecarui compartiment si conducte distribuitoare de aer.
Pe fiecare conducta de distributie se vor instala conducte verticale de distributie si
conductele orizontale perforate pentru difuzia aerului.
7.3.2.3. Echipamente
Se vor instala urmatoarele echipamente :
Pentru linia 1
a) Raclor tip SDS890.3000.4PO27- SISMAT
- pentru 4 compartimente, echipat cu 4 lame racloare de suprafata P=0,25 kw si 4
pompe de nisip Q = 9 mc/h; H= 10m CA; P=4x1,1 kw
- Ecartamentul E=8900mm,
- Cale de rulare L=30m;
b) Stavila cu actionare manuala pe canalele de intrare la desnisipator
B x H = 2950 x 1500 mm, otel inoxidabil marca
Pentru linia 2
a) Raclor Tip SDS940.3000.3PO27- SISMAT
- pentru 3 compartimente, echipat cu 3 lame racloare de suprafata P=0,25 kw si 3
pompe de nisip Q = 12 mc/h; H= 10 m CA; P=3x1,1 kw
- Ecartamentul E=9400mm,
- Cale de rulare L=30m;
b) Stavila cu actionare manuala pe canalele de intrare la desnisipator
B x H = 2950 x 1500 mm, otel inoxidabil marca 316L- 3 buc\linie
7.3.2.4. Functionare
Prin amenajarile constructive propuse la cele 2 linii se va crea in fiecare compartiment
cate 2 spatii functionale: zona de deznisipare si zona de separare a grasimilor.
Deznisipatoarele vor fi aerate cu ajutorul a 1+1 suflante pe fiecare linie. Pentru
introducerea aerului in apa uzata se va utiliza un sistem de insuflare cu bule medii. Liniile
distribuitoare de aer vor fi amplasate excentric in sectiunea transversala compartimentului ca
sa genereze miscarea elicoidala
Datorita curgerii apei in bazin si a insuflarii de aer se creaza o miscare elicoidala care
favorizeaza realizarea simultana a celor doua functiuni: sedimentarea particulelor de nisip si
flotarea grasimilor.
In fiecare compartiment deznisipator - separator se va realiza urmatorul proces: nisipul
va fi separat din apa uzata si va sedimenta pe fundul bazinului, iar substantele plutitoare se
vor flota la suprafata apei datorita aerului care se va insufla in partea de jos bazinului
La fiecare linie existenta se va instala cate un echipament raclor montat care va
circula pe coronamentul peretilor. Podul raclor va cuprinde si un numar de 3(4 )pompe de
nisip.
Podul raclor este automatizat in functie timp de cantitarea de nisip acumulata in
rigolele de fund.
Echipamentul raclor cuprinde in principal:
- Pompe de absorbtie a nisipului din rigolelele de fund ( 4 buc la L1 si 3 buc la L2).
Pompele pompeaza simultan amestecul nisip-apa din toate compartimentele liniei de
deznisipare. Pomparea se face intr-un jghiab colector, amplasat lateral peste nivelul peretelui
bazinului.
- Lame racloare de suprafata pentru antrenarea grasimlor (4 buc l linia 1 si 3 buc linia
2). Aceste lame racloare antreneaza grasimile de la suprafata apei din fiecare bazin catre
basele de colectare prevazute in zona amonte la fiecarei linie
Functionarea raclorului poate fi automatizata si pe baza unui releu de timp care va fi
setat in functie de experienta in operare.
Pe fiecare linie de deznisipare se propune instalarea unui senzor de masura
concentratiei de solide evacuate prin pompare. Senzorul se va instala pe conducta de
refulare a unei singure pompe a fiecarui raclor. Masurarea unei valori de concentratie sub o
valoare prestabilita va comanda oprirea deplasarii raclorului si implicit a tuturor pompelor pe
linia respectiva
Amestecul nisip-apa din jghiabrile colectoare ( L1 si L2) este descarcat gravitational in
echipamentul de spalare a nisipului de unde este colectat in containerul de depozitare.
Jghiaburile de preluare a nisipului se va monta la o inaltime suficienta pentru a se asigura
curgerea spre clasoarele de nisip montate intr-o cladire, in zona aval a deznisipatoarelor. Din
clasorul de nisip, nisipul separat va fi descarcat in conteinere.
Grasimile din basele de colectare de la fiecare linii sunt descarcate gravitational in
putul colector subteran amplasat intre cele 2 linii de deznisipare - separare de grasimi. Din
putul colector, grasimile sunt pompate catre rezervoarele de fermentare (RFN). Este
prevazuta si posibilitatea de pompare la presa de la gratare si compactarea lor odata cu
reziduurile de la gratare.
7.3.3. - Statia de suflante si clasificator de nisip ( Predarile 3.3, 3.4)
Nota Etapizare
Etapa I – 2016 este identica cu Etapa finala - 2026
7.3.3.1. Scop si descriere
Sunt 2 constructii anexa la pentru fiecare linie de desnisipator separator de grasimi
(L1,L2)., care au rolul de a adaposti echipamentele auxiliare necesare retinerii nisipului si
grasimilor.
Se va executa pentru fiecare linie cate o constructie anexa noua amplasata adiacent
fiecarei linii de deznisipare, in care se vor instala echipamentele liniei respective : suflantele
care vor furniza aerul necesar, echipamentul de spalare si clasificare nisip, containerele de
nisip)
7.3.3.2. Echipamente
Linia 1
a) Suflante la separatorul de grasimi cu carcasa de insonorizare, convertizor de
frecventa si accesorii 1+ 1 buc
- Tip DeltaGM10S – AERZEN – 1+1 buc
- Debit Q = 506 Nmc/h,
- Presiune Δp=.400 mbar
- P= 11 kw
- Nivel de zgomot – 67dB
- Turatie 2950 rpm
b) Instalatie de spalare nisip si clasare nisip C= 3m3/h, P=0.63 kw - 1 buc
c) Container de colectare nisip spalat si deshidratat V = 4 m3 - 2 buc
d) Debitmetru pentru aer DN 150 mm Q min = 200 mc/h ,Q max = 700 mc - 1 buc
Linia 2
a) Suflante la separatorul de grasimi cu carcasa de insonorizare, convertizor de
frecventa si accesorii 1+ 1 buc
- Tip DeltaGM10S - AERZEN
- Debit Q = 598 Nmc/h,
- presiune Δp=.400 mbar
- Nivel de zgomot – 71dB
- Motor P 15 kw
- Turatie 2950 rpm
b) Instalatie de spalare nisip si clasare nisip C= 3m3/h, P=0.63 kw - 1 buc
c) Container de colectare nisip spalat si deshidratat V = 4 m3 - 2 buc
d) Debitmetru pentru aer DN 150 mm Q min = 200 mc/h Q max = 700 mc/ - 1 buc
7.3.4.Putul colector de grasimi( Predarea 3.5)
Nota Etapizare
Etapa I – 2016 este identica cu Etapa finala - 2026
7.3.4.1 Scop si Descriere
Grasimile din basele de colectare de la fiecare linii sunt descarcate gravitational in
putul colector subteran amplasat intre cele 2 linii de deznisipare - separare de grasimi. Din
putul colector, grasimile sunt pompate catre rezervoarele de fermentare (RFN). Este
prevazuta si posibilitatea de pompare la presa de la gratare si compactarea lor odata cu
reziduurile de la gratare.
7.3.4.2. Echipamente:
a) Pompe submersibile pentru grasimi Q=2 mc/h, H=25 mCA , P=1,7 kw ( amplasate in
bazinul de colectare grasimi care deseveste ambele linii de deznisipare) - 1+1 buc
7.3.5. Bazin retentie apa pluviala cu deversor si SP ape pluviale- Predarea 3.6)
Nota Etapizare
Etapa I – 2016 este identica cu Etapa finala - 2026
7.3.5.1. Scop
Preluarea pe timp ploios a debitului de apa uzata care depaseste debitul Qorar maxim
daca se depasaeste capacitatea decantoarelor primare
7.3.5.2. Descriere si functionare
Asa cum este cerut prin Documentatia de atribuire (Cap.3.2.2.7 si 3.2.3.6), separatorul
de grasimi existent va fi amenajat ca bazin de retentie apa pluviala prin transformarea
separatorului existent in bazin de retentie.
Separatorul de grasimi existent a fost construit ulterior pe partea stanga canalului
deschis de evacuare dupa deznisipatoare. Intr-o etapa anterioara acest canal transporta apa
uzata preluata de la deznisipatoare si o descarca in camera de distributie la decantoarele
primare.
Cu ocazia construirii separatorului de grasimi s-a modificat traseul apei uzate pentru a
asigura trecerea apei mai intai prin separatorul de grasimi si apoi sa descarce apa in camera
de distributie la decantoarele primare. Canalul de evacuare de la deznisipatoare a fost inchis
si s-a construit un canal nou de ocolire spre camera de distributie. Intrarea apei uzate
separatorul de grasimi se facein prezent printr-o stavila manuala montata in peretele
canalului de evacuare.
In fata separatorului se afla un bazin tampon care include un perete deversor care
distribuie apa intr-un canal distribuitor in amonte de separator Din acest canal se repartizeaza
apa uzata la cele 6 compartrimente ale separatorului.
In aval cele 6 compatimente evacuiaza apa pe la partea inferioara prin 6 conducte
subterane Dn 800 care descarca apa intr-un canal de receptie deschis cu sectiune
rectangulara.
Solutia de modificare are in vedere mentinerea in cea mai mare parte a structurii
constructive existente.
Aceasta solutie comporta urmatoarele lucrari :
Mentinerea tuturor lucrarilor existente de alimentarea separatorului de grasimi:
Stavila de intrare, bazin tampon cu deversor.
Mentinerea totala a separatorului cu cele 6 compartimente existente inclusiv
tevile de iesire din fiecare compartiment.
Modificarea sistemul actual de evacuare pentru a se permite plecare din bazin pe la
partea inferioara. Pentru aceasta s-au taiat cele 6 conducte Dn800 de evacuare in zona cea
mai de jos. Cele 6 conducte s-au interconectat cu o conducta cu diametrul Dn 300mm.
Acesta conducta va descarca apa acumulata in bazin in camera de colectare a unei noi statii
de pompare apa meteorica – constructie noua.
Statia noua de pompare are rolul sa goleasca bazinul de retentie intr-un timp mai
lung (maximum 6 ore). Descarcarea se face controlat in camera de distributie a decantoarelor
primare.
Statia de pompare este echipata cu 1+1 pompe submersibile avand Q=278 m³/h, H=
6.5 m ;
d) Curgerea apei pe canalul C8 de la deznisipatoare a fost redeschisa si apa va intra
din nou in camera de distributie existenta( asa cum a fost inainte de construirea separatorului
de grasimi) .Astfel, apa uzata va intra din nou direct in camera de distributie la decantoarele
existente.
Statia noua de pompare are rolul sa goleasca bazinul de retentie intr-un timp mai
lung (minim 6 ore). Descarcarea se face controlat in camera de distributie a decantoarelor
primare pentru a nu supraincarca statia de epurare.
Intrarea in functie a statiei de pompare se va face dupa incetarea ploii cand se
semnalizeaza ca bazinul de retentie este plin.
Deoarece apa de ploaie din bazinul de retentie se va evacua periodic prin pompare cu
o conducta cu Dn250mm. In noua solutie cu deznisipatoare-separatoare de grasimi s-a
renuntat la canalul de ocolire care transporta apa de la separatorul vechi la camera de
distributie la decantoarele primare.
Stavila manuala existenta pe canalul lateral de alimentare a separatorului existent s-a
inlocuit cu o stavila electrica. Stavila se deschide numai la ploaie din dispozitia sefului de
statie. Daca ploaia dureza mai mult si in bazinul de retentie se atinge nivelul maxim se va
deschide stavila electrica de by passe de la camera de distributie si se inchide stavila de
acces in bazinul de retentie.
Devesorul existent aflat in bazinul tampon se mentine pentru a controla debitul pe timp
de ploaie care trebuie sa intre in noul bazin de retentie. Cota de retentie a acesui deversor
este verificata conform calculelor hidraulice intocmite pentru prezentul proiect.
7.3.5.3. Echipamente
a) Stavila plana cu actionare electrica pe canalul de intrare basinul de retentie -1buc
Tip SKK210.150 KM.A7 –SISMAT
Ghidaj incastrat pe perete
Etansare pe 3 laturi
Lungime =2100 mm,
Inaltime H1500 mm,
P=0.1 kw
Material Otel inox 316L
b) Pompa submesibila in camera umeda -1+1 buc
tip XFP 150E CB1 – ABS Sulzer
Q= 277 m3/h
P = 9 kw
H=6.5 m
c) Macara manuala pivotanta – 1 buc
Furnizor ELMAS
G=300 kg
H ridicare =7.0m
7.3.6 Camera distributie catre decantoarele primare (CD1)
Nota Etapizare
Etapa I – 2016 este identica cu Etapa finala - 2026
7.3.6.1. Scop
Rolul camerei de distributie este alimentarea cu debite egale a fiecarui decantor primar
.
7.3.6.2. Descriere
Camera de distributie existenta a fost executata in etape, are o configuratie care nu
permite distributia hidraulica controlata a debitului de ape uzate catre cele 4 decantoare.
Structura existenta este o camera rectangulara cu 4 nise de distributie in care sunt
instalate stavile de perete catre fiecare decantor. De la fiecare nise pleca cate o conducta de
alimentare a decantorului cu diametrul Dn 800mm
Camera de distributie existenta primeste apa uzata de la la separatorul de grasimi
existent care se va transforma in bazin de retentie. Exista si un canal (C8) construit intr-o faza
anterioara care transporta initial apa uzata de la liniile de deznisipare . Acest canal a fost
inchis cand s-a construit separatorul de grasimi deoarece apa uzata de la deznisipatoare
trebuia sa treaca mai intai prin acel separatorul de grasimi.
S-a propus mentinerea structurii camerei existente la care se vor face urmatoarele
lucrari:
1) Reconectarea camerei de distributie la canalul existent C8 in aval de liniile de
deznisipare si inchiderea curgerii apei de la canalul lateral de transport apa uzata de la
separatorul de grasimi existent care se va transforma in bazin de retentie.
2) Instalarea unui robinet de inchidere a debitului pe fiecare conducta de alimentare
decantoarelor Dn800mm.
Robinetele propuse sunt montate in camine de separate din beton care construite in
afara camerei de distributie existente
7.3.6.3. Echipamente, instalatii
Se vor instala urmatoarele echipamente :
a) Robinete de inchidere cu actionare manuala Dn 800mm, Pn=2.5 bar - 4buc
b) Stavila plana cu actionare electrica pentru by pase,
Tip SKK 200.200 KM.A7- SISMAT -1 buc
Cu inchidere pe 3 laturi si ghidaj aplicat pe perete
B = 2000mm
H= 1500 mm
P = 0,1 kw
Material : otel inox 316 L
7.3.7. Instalatie de masura debite si echipament de luat probe
Nota Etapizare
Etapa I – 2016 este identica cu Etapa finala - 2026
7.3.7.1. Scop
Masura debitului influient in statia de epurare
7.3.7.2. Descriere
Masura debitului de apa uzate intrata in statia de epurare se va face pe canalul
C8 ,dupa instalatiile de gratare si deznisipatoarele - separatoare de grasimi.
Canalul C8 are sectiunea dreptunghiulara cu latimea B= .... m, inaltimea H.=..... m,
Hmax apa =.......m.
Datorita diferentei mici de nivel disponibile in cadrul treptei de tratare mecanica este
necesar sa se instaleze un debitmetru ultrasonic special pe canal deschis. Acest tip de
debitmetru nu introduce nici o pierdere de sarcina suplimentara in canalul deshis pe care
este instalat deoarece nu exista o strangulare a canalului
Masura debitului se va transmite local si la dispecer
7.3.7.3. Echipamente
1 buc – debitmetru ultrasonic instalat pe canalul deschis C8,
Domeniul de debite masurat Q=450 – 4800 l/s Domeniul propus acopera ambele
etape 2026 si 2016
Inaltimea apei in canal va fi cuprinsa intre …….m si ……. m.
7.3.8. Decantoare primare (Existente)
Nota Etapizare
Decantoarele primare existente se vor integra in proiectul de reabilitare astfel
- In etapa finala 2026 vor opera toate cele 4 decantoare existente
- In etapa I – 2016 se poate opera numai cu 3 decantoare ( conform calculelor de
process)
7.3.8.1. Scop
Retinerea suspensiilor din apa uzata pretratata prin gratare si desnisipator
7.3.8.2. Descriere
In statia de epurare exista 4 decantoare primare de tip radial.
Decantoarele primare sunt bazine in care curgerea apei este radiala. Bazinele sunt de
forma cilindrica cu diametrul interior de 35m. Radierul este de forma tronconica cu
adancimea la perete de 2.30 m . O base de colectare a namolului, de asemenea tronconica
este prevazuta in zona centrala radierului. La partea superioara a peretelui este amplasat un
jghiab un jghiab inelar amplasat periferic care colecteaza apa limpezita.
Alimentarea cu apa bruta a fiecarui decantor face printr-o conducta cu Dn 800 mm
instalata sub radierul constructiei, care introduce apa in zona centrala a bazinului la partea
superioara.
Bazinele vor fi echipate cu pod raclor radial cu lame.Raclorul antreneaza namolul
sedimentat pe radier si il antreneaza catre basa centrala de unde este evacuat gravitational
printr-o conducta cu Dn 150mm instalata sub fundul decantorului.
Nu sunt prevazute lucrari de reabilitare a decantoarelor existente.
7.3.8.3. Echipamente (existente)
a) Poduri racloare cu lame racloare de fund, lama racloare de suprafata si sistem
de colectare spuma – 4 buc P= 0,55 kw
7.3.8.4. Functionare
Alimentarea cu apa bruta se face cu o conducta DN800 care debuseaza in zona
centrala in partea de sus a bazinului.
Debitul care intra in fiecare decantor va fi controlat prin deversoarele metalice
prevazute in compartimentele de repartitia ale camerei de distributie( CD1) mentionate la
cap. 4.. Robinetele respective sunt instalate in camerele CVD1- CVD4, care sunt exterioare
constructiei decantoarelor.
Colectarea apei limpezite se face intr-un jgheab perimetral prevazut cu lame
deversoare reglabile .
Namolul depus pe radierul decantorului va fi impins de catre podul raclor spre basa
centrala de colectarea namolului. Prin deschiderea pe rand a vanelor se va asigura
evacuarea periodica a namolului din basele centrale ale decantoarelor spre statia de
pompare namol existenta.
Deschiderea vanelor va fi controlata de catre un temporizator pentru a se asigura
evacuarea namolului de 4-8 ori pe zi.
Inchiderea vanelor va fi controlata de catre un echipament de masurare a concentratiei
suspensiilor in namolul evacuat, instalat pe conductele de admisie namol in statia de
pompare, inainte de intrarea in statia de pompare. Vana va fi inchisa la atingerea unei valori
minime preselectate a concentratiei de suspensii.
Perioadele de deschidere a vanelor si valoarea concentratiei in suspensii la care se
inchid vanele sunt adresabile prin procesul de control SCADA.
Pe conductele de evacuare namol de la fiecare decantor sunt prevazute camine cu
robinet Dn150 cu actionare electrica. Robinetele respective sunt instalate in caminele existent
CN1-CN4, care sunt exterioare constructiei decantoarelor.
Spuma acumulata la suprafata apei va fi colectata de catre podul raclor si impinsa spre
palnia de colectare a spumei, de unde va fi transportata gravitational spre caminul de
colectare si pompare spuma CS1
Efluentul tratat in treapta de tratare primara va fi transportat spre trepta biologica –
respectiv va fi colectat in bazinul de aspiratie al statiei de pompare intermediare. Transportul
apei si va face prin canalele deschise existente si pe tronsoanele de canal noi.
In spatiul din zona decantoarele primare se va amplasa o Camera pentru operator -
tip container, care va contine:
- spatii pentru personal;
- aparatura de monitorizarea calitatii apei brute la intrarea in epurare;
- echipament pentru prelevare probe.
7.4. EPURAREA SECUNDARA
7.4.1. Statie de pompare intermediara zone anoxice si deversor amonte de
treapta biologica
Etapizare
Statia de pompare: intermediara va functiona astfel:”
- In etapa finala 2026 vor opera cu debitul maxim Q=2382 l/s
a ) spre reactorul Nou RB1nou –Q=2382x075=1787l/ s
Echipamente 2+1 pompe P=90 kw
b) spre reactorul +RB2reabilitat –Q=2382X0.25=596l/s
Echipamente 2 pompe P=55kw
In etapa I – 2016 va opera opera numai cu reactorul biologic nou RB1
Reactorul reabilitat va fi in stand by conform calculelor de proces)
a) spre reactorul Nou RB1nou –Q=2382x075=1787l/ s
Echipamente 2+1pompe P=90kw +1pompa P=55kw
7.4.1.1.Scop
Statia de pompare intermediara are 2 obiective:
pomparea apei uzate epurate mecanic catre cele 2 reactoare biologice
RB1(nou) si RB2(reabilitat) .
descarcarea pe timp de ploaie a apelor mari decantate primar in canalul de
general de by-passe executat la limita estica a statiei de epurare.
7.4.1.2. Descriere
Statia de pompare intermediara include in aceiasi constructie atat instalatia de
pompare spre bazinele biologice cat si deversorul amonte de treapta biologica. Statia de
pompare va pompa apa uzata epurata mecanic prin conducte separate catre cele 2
reactoare biologice.
Statia de pompare intermediara este o constructie semi ingropata compusa din:
- infrastructura – constructie in cuva din beton armat, care cuprinde 3 spatii
functionale :bazinul comun in care se instaleaza pompele, deversorul amonte de treapta
biologica si camera instalatiilor
- suprastructura - cuprinde partea supraterana a camerei instalatiilor.
Instalatia de pompare cuprinde : conducte de refulare de la pompe, robinete tip fluture
cu actionare manuala, robinete tip fluture cu actionare electrica cu reglaj , compensatoare de
montaj robinete de retentie cu clapa.
7.4.1.3. Echipamente si instalatii
Etapa finala 2026
Se vor instala 4+1 pompe submersibile racire activa interna, instalate in camera
umeda, care vor functiona cate 2 pentru fiecare bazin:
a) Spre bazinul nou se va pompa debitul Q=2382x075=1787l/ s Vor pompa 2 pompe
submersibile, tip XFP 510U-SK3 avand urmatoarele caracteristici:
- Q= 2880 m³/h; H = 6.10 m H20
- Putere motor P= 90 kw
- Turatie nominala: n=990 rpm
- Greutatea totala 2096 kg
b) Spre bazinul reabilitat se va pompa debitul Q=2382X0.25=596 l/s Vor pompa 2
pompe submersibile, tip XFP 351M-CH3 avand urmatoarele caracteristici:
- Q= 1800 m³/h; H =6 m H20
- Putere motor P= 55 kw
- Turatie nominala: n=750 rpm
- Greutatea totala 1424 kg
c) Cea dea 5 a pompa va fi rezerva, va fi tot de tip XFP 510U-SK3 submersibila si va
avea caracteristicile:
- Q= 2880 m³/h; H 6.10 m H20
- Putere motor P= 90 kw
- Turatie nominala: n=990 rpm
- Greutatea totala 2096 kg
Toate pompele sunt echipate cu convertizor de frecventa
d) Debitmetru ultrasonic pe conducta de refulare spre RB1 -1 buc
e) Debitmetru ultrasonic pe conducta de refulare spre RB2 – 1buc
f) Pentru operatiile de manipulare a pompelor amplasate in bazinul de receptie este
prevazuta o macara pe monosina cu carucior manual si palan electric cu urmatoarele
caracteristici:
- Sarcina G = 5 t,
- P = 2.3 kw,
- Lungimea caii de rulare Lc=16.8m
g) Pentru manipularea componentelor de instalatii (armaturi, fitinguri, etc) in camera
de instalatii s-a prevazut un pod rulant monogrinda cu palan electric avand urmatoarele
caracteristici :
- sarcina de 2 tone
- P= 8.24 kw
- ecartament E=6.3 m,
- Lungimea caii de rulare Lc=14.6m.
Etapa I - 2016
a) Spre bazinul nou vor pompa 2+1 pompe submersibile, tip XFP 510U-SK3 avand
urmatoarele caracteristici:
- Q= 2880 m³/h; H = 6.10 m H20
- Putere motor P= 90 kw
- Turatie nominala: n=990 rpm
- Greutatea totala 2096 kg
1 pompa submersibila, tip XFP 351M-CH3 avand urmatoarele caracteristici:
- Q= 1800 m³/h; H =6 m H20
- Putere motor P= 55 kw
- Turatie nominala: n=750 rpm
- Greutatea totala 1424 kg
c) Cea dea 2 a pompa de tip XFP 351M-CH3 va fi rezerva rece(neconectata electric,
va fi de submersibila si va avea caracteristicile:
- Q= 1800 m³/h; H 6.10 m H20
- Putere motor P= 55kw kw
- Turatie nominala: n=750 rpm
- Greutatea totala 1024 kg
Toate pompele sunt echipate cu convertizor de frecventa
Instalatia de pompare cuprinde :
- Robinete tip fluture, Dn1000 cu actionare manuala - 2 buc
- Robinete tip fluture, Dn1000 cu actionare electrica cu reglaj - 2 buc
- Robinete tip fluture, Dn700 cu actionare electrica ON/OFF - 5 buc
- Compensatoare de montaj cu tiranti Dn1000 – 2 buc
- Compensatoare de montaj cu tiranti Dn7000 – 5 buc
- Clapet antiretur cu clapa batanta si contragreutate Dn700 – 5 buc
7.4.1.4. Functionare
Conform proiectului tehnologic aprobat apa uzata pretratata mecanic dupa
decantoarele primare este transportata prin canalele proiectate
(C11) si (C12) pana la statia de pompare , unde in intra in bazinul pompelor. In bazinul
unde sunt instalate pompele este construit si deversorul de ape mari inainte de treapta
biologica
Debitele caracteristice maxime la intrarea in statia de pompare sunt urmatoarele :
Etapa 2026
Pe timp uscat - Qu.or max = 8575 m3/h = 2382 l/s
Pe timp de precipitatii - Q= 2 Qu.or max =17150 m3/h = 4764 l/s
Functionarea instalatiei este urmatoarea :
Pe timp uscat
Intreaga cantitate de apa uzata, respectiv Qor max=2382 l/s, este pompata la camera
de distributie a fiecarui bazin de namol activat
Pe timp de precipitatii
Qor max=2382 l/s este pompat la cele 2 bazine de namol activat, iar diferenta
2XQmax or - 1xQmaxorar = 4764-2382=2382l/s este transferata peste deversor la canalul
(C14) pentru a ajunge in canalul de by passe (C1)
Debitele maxime repartizate la cele 2 bazine de namol activat sunt urmatoarele :
Spre reactorul biologic nou 75% din debitul total :Qor max=1787 l/s =6431 m3/h
Spre reactorul biologic existent reabilitat 35 % din debitul total Qor max=596 l/s =
2144 m3/h
Etapa 2016
Pe timp uscat - Qu.or max =6431 m3/h = 1787 l/s
Pe timp de precipitatii - Q=2 Qu.or max =12866 m3/h = 3574 l/s
Functionarea instalatiei este urmatoarea :
Pe timp uscat
Intreaga cantitate de apa uzata, respectiv Qor max=1787 l/s, este pompata la camera
de distributie a bazinului RB1 de namol activat
Pe timp de precipitatii
Qor max=1787 l/s este pompat la bazinul de namol activat RB1, iar diferenta
2XQmax or - 1xQmaxorar = 3574-1787=1787/s este transferata peste deversor la canalul
(C14) pentru a ajunge in canalul de by passe (C1)
Debitul maxim repartizat este :
Spre reactorul biologic nou :Qor max=1787 l/s =6431 m3/h
Spre reactorul biologic existent reabilitat este zero deoarece acest bazin nu opereaza
in etapa I
Debitele mentionate in cele 2 etape sunt debite maxime.
Debitele alimentate in timpul zilei vor avea valori diferite in functie cantitatea de apa
uzata influienta in statia de epurata ,
Pe fiecare conducta de refulare catre camerele de distributie a reactoarelor biologice
este instalat cate un robinet cu actionare electrica cu reglaj care este montat in camera de
instalatii a statiei de pompare.
Controlul debitului refulat spre cele 2 reactoare la valorile de 75%, respectiv 25% este
controlat de debitmetrele instalate pe conductele de refulare in caminele( CD2 siCD3).
Intrucat toate pompele vor functiona cu convertizoare de frecventa, acestea vor regla
pompele spre fiecare reactor biologic pentru a pompa cantitatea de apa variabila intre valorile
minime si maxime de functionare a fiecarui reactor biolgic pastrand permanent raportul de
alimentare – 75%, respectiv 25 %. Astfel in functie de debitul influient la fiecare reactor se va
functiona cu 1 sau 2 pompe pe linie
7.4.1.5 Reguli privind exploatarea
Exploatarea curenta cuprinde in principal urmatoarele operatiuni:
- supravegherea functionarii instalatiei: pompe, robinete, instalatii electrice,
aparatura de masura si control; şi a dispozitivelor de protecţia muncii.
- verificarea starii instalatiilor si echipamentelor;
- sesizarea manifestărilor de funcţionare anormală (zgomote, şocuri, supraîncălziri,
valori mari ale puterii absorbite, încărcarea neuniformă pe faze, etc.), depistarea cauzelor
acestora şi înlăturarea lor.
- inregistrari evenimente
- intretinerea curateniei
7.4.2. Reactoare biologice
Etapizare
Reactoarele biologice vor functiona astfel:
- In etapa finala 2026 vor opera ambele reactoare biologice
RB1nou+RB2reabilitat
- In etapa I – 2016 va opera opera numai cu reactorul biologic nou RB1
( Reactorul reabilitat va fi in stand by conform calculelor de process)
7.4.2.1. Scop
Reactoarele biologice ,denumite si bazine cu namol activat, fac parte din treapta
secundara de epurare. In aceste obiecte tehnologice au loc procesele de epurare biologica, in
zone consecutive anaerobe, anoxice si aerobe, respectiv descompunerea produsilor carbonului
nitrificare si denitrificare si reducerea fosforului;
7.4.2.2. Descriere
S-a prevazut realizarea a 2 linii independente de reactoare biologice : un bazin nou
construit si al doilea este un bazin realizat prin restructurarea bazinului de aerare existent.
Conform calculelor de proces, conform revizuite volumul total necesar al bazinelor
biolgice este de 62000.m³, din care :
- zone anaerobe 5000 m³
- zone anoxice 19000 m³
- zone aerobe(aerate) 38000m3
Datorita spatiului disponibil limitat in incinta statiei de epurare existente si a cerintei de
a utiliza si constructia bazinului existent, cele 2 reactoare biologice proiectate vor avea
dimensiuni diferite. Astfel rectorul biologic existent dupa reabilitare va asigura cca 25% din
volumul necesar calculat, iar reactorul biologic nou construit va asigura cca 75% din volumul
necesar calculat.
In tabelul urmator se prezinta volumele utile necesare ale compartimentelor si voumele
proiectate din proiectul de executie.
RB1- 75% dinVt (mc) RB2-25% din Vt(mc) Total baz. biol (mc)
Vol. calc. Vol.real
conf Pr
Vol. calc. Vol.real
conf Pr
Vol. calc. Vol.real
conf Pr
BAN 5.000 5.000 0 0 5.000 5.000
BAX 8.600 13.821 10.400 9.281 2x9500 21.145
BAE 33.400 30.808 4.600 6.187 38.000 36.995
Vt 47.000 47.672 15.000 15.468 62.000 63.140
a) Bazin cu namol activat nou construit
Reactorul biologic nou este o constructie tip bazin deschis de forma rectangulara,
amplasata semiingropat cu volumul de aproximativ 47000 mc si dimensiunile in plan
de 86,85x86,43m si inaltimea apei de min. 7.00 m.
Constructia bazinului biolgic nou cuprinde 2 linii biologice paralele, impartite in
zone consecutive anaerobe, anoxice si aerobe:
- Zona anaeroba care asigură reducerea biologică a fosforului.Pentru asigurarea
eficientei zona este compartimentata, iar circulatia apei este in sicana
- Zona anoxica anoxic destinat eliminării azotului Pentru asigurarea eficientei si
aceasta zona este compartimentata, iar circulatia este in sicana
- Zona aerata care asigură oxigenul necesar acţiunii bacteriilor. Zona aerata este
compusa din 2 compartimente cu sens de curgere diferit pentru a permite recircularea interna
din zona aerata in cea anoxica cu pompele montate in peretii despartitori dintre cele 2 zone.
Spectru de curgere cat mai uniform prin toate compartimentele celor 2 reactoare s-a
realizat prin dispunerea conductelor de intrare si de iesire si a ferestrelor de trecere intre
bazine in pozitii diferite atat in plan cat si pe verticala.
De asemenea pentru mentinerea in suspensie a amestecului de apa uzata si namol
activ si pentru asigurarea circulatiei acestuia de-a lungul bazinului prin zonele de tratare,
masa de lichid este mixata continuu si integral cu ajutorul mixerelor instalate in
compartimente anaerobe si in compartimente anoxice.
In compartimente aerobe sunt instalate sisteme de difuzie a aerului in vederea
transferului de oxigen in apa. Debitul de aer necesar este asigurat de statia de suflante
Instalatiile reactorului biologic consta din:
- conducte de intrare apa pretratata in treapta mecanica
- conducte de evacuare efluient biolgic catre decantoarele secundare
- sistemul de insuflare a aerului: conducte de alimentare cu aer, conducte de
conectare a difuzorilor de aer, robinete ,de reglare, robinete de inchidere,alte accesorii.
- pompe de joasa presiune pentru recircularea interna a efluientului, instalate in
peretele despartitor intre cea anoxica
b) Bazin cu namol activat, zonele anaerobe si anoxice.(existent reabilitat)
Este o constructie existenta care se reabiliteaza si se reechipeaza.
Bazinul de aerare existent cuprinde 3 linii paralele de compartimente aerate. are un
volum de numai 12600 m³, si o inaltime de apa 2.8 m, ceea ce este total insuficient. In
consecinta se propune amenajarea unui reactor biologic in interiorul bazinului existent cu
inaltimea apei H=3.4 m si volumul total de 15500mc, avand 3 linii paralele de compartimente
consecutive
Zona 1- Anoxic (denitrificare)
Zona 2 – Anoxic /(Aerat optional) [denitrificare / nitrificare]
Zona 3 – Aerata(nitrificare)
Compartimentele anoxice din zona 1 se echipeaza cu 8 mixere.
Comparetimentele Anoxice+ aerate din zona2 se echipeaza cu 8 mixere si cu
difuzori de aer care vor functiona optional mixare sau arerare.
Compartimentele aerate din zona 3 se echipeaza numai cu difuzori de aer
In compartimente aerobe sunt instalate sisteme de difuzie a aerului in vederea
transferului de oxigen in apa. Debitul de aer necesar este asigurat de statia de suflante
Instalatiile reactorului biologic consta din:
- conducte de intrare apa pretratata in treapta mecanica
- conducte de evacuare efluient biolgic catre decantoarele secundare
- sistemul de insuflare a aerului: conducte de alimentare cu aer, conducte de
conectare a difuzorilor de aer, robinete ,de reglare, robinete de inchidere,alte accesorii.
7.4.2.3. Echipamente
Reactor biologic nou RB1
a) Mixere pentru omogenizare la compartimentele anaerobe: 10 buc/bazin;
Tip SB 931-A 14/4 -ABS Sulzer
Putere P= 1.4 Kw
Turatie n= 791 rpm
Diametru elicei D= 900mm
Inaltime de liftare h=8.5 m
Greutate G=147kg
b) Mixere pentru omogenizare compartimente anoxice : 16 buc/bazin;
Tip SB 1625 –A45/4 – ABS Sulzer
P = 4.5 kw (3,0 kw)
Turatie n= 791 rpm
Diametru elicei D= 1600mm
Inaltime de liftare h=8.5 m
Greutate G=150kg
c) Pompe de recirculare interna submersibila tip propeller : 6 buc(plus 1 pompa ca
rezerva rece).
Tip RCP 8oo A150
Q =3320 mc/h ;
H=0,578 m
P= 15,0 kw
d) Panouri de difuzoare de aer Aerostrip tip Q4EU (88 Nm3/h) – 988 buc.
Furnizor Aerzen
Reactor biologic reabilitat RB2
e)Mixere pentru omogenizare in zonele anoxice - 8 buc
Tip SB 931-A 14/4 -ABS Sulzer
Putere P= 1.4 Kw
Turatie n= 791 rpm
Diametru elicei D= 900mm
Inaltime de liftare h=8.5 m
Greutate G=147kg
f) Mixere pentru omogenizare la compartimentele anoxice / (aerate ) - 8 buc
Tip SB 1624 –A30/4 – ABS Sulzer
P = 3,0 kw
Turatie n= 791 rpm
Diametru elicei D= 1600mm
Inaltime de liftare h=8.5 m
Greutate G=150kg
g) Panouri de difuzoare de aer Aerostrip tip Q3EU (66 Nm3/h) instalate in zonele 2 si 3
7.4.2.4. Functionare
Pentru functionarea reactoarelor biologice trebuie luate in considerare ansamblu
modulului de epurare biologica alcatuit din:
Statia de pompare intermediara zone anaerobe si anoxice +deversor
Reactorul biologic nou RB1
Reactorul existent reabiltat RB2
Decantoarele secundare
Statia de pompare namol activ de recirculare si in exces
Functionarea treptei biolgice a statie de epurare este prezentata in desenele anexate
la prezentul manual, respectiv
- Diagrama P&I -Treapta biologica. Etapa 1 -2016
- Diagrama P&I -Treapta biologica. Etapa finala-
- Schema de flux apa. Etapa 1 - 2016
- Schema de flux apa. Etapa finala 2026
In principiu reactorele vor cuprinde cuprinde :
- Compartimente anaerobe, care asigură reducerea biologică a fosforului prin
stimularea energetică a bacteriilor heterotrofe în condiţii lipsite total de oxigen;
- Compartimente anoxice, destinat eliminării azotului în formă gazoasă de către
bacteriile heterotrofe care vor prelua oxigenul legat în nitrat (NO3) în lipsa oxigenului gazos;
- Compartimente aerate, care asigură oxigenul necesar acţiunii bacteriilor heterotrofe
în faza de reducere a carbonului din compuşii organici precum şi pentru acţiunea bacteriilor
chemo-autotrofe în faza de transformare a azotului amoniacal în nitrit şi apoi in nitrat.
Compartimente aerate si cele anoxice sunt calculate avand in vedere incarcarea
organica si in azot a apei uzate.
Pentru mentinerea in suspensie a amestecului de apa uzata si namol activ si pentru
asigurarea circulatiei acestuia de-a lungul bazinului prin zonele de tratare, masa de lichid este
mixata continuu si integral cu ajutorul mixerelor aplasate in compartimentelor anaerobe si in cele
anoxice.
In compartimente aerobe sunt instalate sisteme de difuzie a aerului in vederea
transferului de oxigen in apa. Aerarea se face in procedeul cu bule fine, prin difuzori, cu
membrane perforate. Debitul de aer necesar este asigurat de statia de suflante.
Nivelul aerarii este controlat si reglat continuu si automat pe baza rezultatelor masurarii
concentratiei oxigenului dizolvat in cele doua bazine. Debitul de aer comprimat este reglat
prin intermediul robinetelor de reglaj montate pe conductele de transport a aerului de la statia
de suflante catre fiecare bazin. Cresterea sau scaderea presiunii in conducta principala de
aer determina scaderea sau cresterea debitului de aer furnizat de catre suflante. Pentru
furnizarea debitelor variabile de aer suflantele sunt echipate cu convertizoare de frecventa.
Pentru desfasurarea normala a procesului de denitrificare este prevazuta asa numita
recirculare interna, prin care se aduce efluent bogat in azotati in zona anoxica din zona
aeroba (de nitificare). Recircularea interna a efluientului din zona aeroba catre zona anoxica
se face cu pompe de joasa presiune instalate in peretele despartitor intre zona aeroba si cea
anoxica.
In scopul mentinerii concentratiei masei bacteriene in reactoarele biologie namolul din
decantoarele secundare este recirculat la reactoarele biologice prin pompare ca namol
activat. Acesta recirculare este denumita recirculare externa.
Namolul activat de recirculare externa este pompat in jghiabul median amplasat la
partea superioara a peretelui median intre cele 2 linii a fiecarui bazin biologic in zona aval.
Prin acest jghiab namolul activat este transportat catre zona amonte a rectoarelor si introdus
in camera de distributie din fata fiecarui reactor. In acesta camera se amesteca cu apa
epurata mecanic pompata de la statia de pompare intermediara ape anoxice. Din camera de
distributie amestecul de apa epurata mecanic si namol activat este distribuit egal la fiecare
linie a reactorului (in compartimentele anaerobe) prin 2 conducte cu diametrul de 1200mm
Evacuarea efluientului din bazinul biologic se face din zona finala (aval) a
compartimentelor aerate unde este prevazuta cate o camera de colectare. Intrarea
efluientului in camerele de colectare se face peste deversoare amplasate pe peretele aval.
Din camerele de colectare, efluientul este evacuat pe la partea inferioara prin conducte care
se conecteaza la conductele de evacuare exterioare care transporta efluientul biologic spre
decantoarele secundare.
7.4.2.4.1 . Etapizare
Reactoarele biologice vor functiona astfel:
- In etapa finala 2026 vor opera ambele reactoare biologiceRB1nou+RB2reabilitat
- In etapa I – 2016 va opera opera numai cu reactorul biologic nou RB1
( Reactorul reabilitat va fi in stand by conform calculelor de process)
7.4.2.4.2. Schema de process pentru Etapa finala 2026
Conform Studiului privind optimizarea Etapizarea punerii in functiune a statiei de
epurare Brasov bazinul de aerare existent se va amenaja ca reactor biologic treapta II
(proces de epurare cu namol activat de tipul ”step feed denitrification” – conform ATV 131).
Schema si caracteristicile acestui tip de proces conform ATV131E cap3.2 se prezinta in
continuare schema acestei solutii care este aplicabila in etapa finala 2026
Fig.1 - Schema de proces in etapa finala - 2026
Q3=75%Qc+QroAN D Nitr. D Nitr.
DS
Q2=75%Qc
Q4=25%Qc
Qr1=75%Qro
Qr2=25%Qro
Q5=Qc+QroQ1=Qc
Qro
Q6=Q=QcQc - debitul de calcul al statiei de epurarein etapa finala 2026
Conform acestei solutii pentru etapa finala 2026 reactorul existent se va amenaja ca bazin
biologic treapta II in care efluientul biolgic din reactorul nou RB1 trece in bazinul existent
reamenajat,care mai primeste si apa epurata mecanic(25% din debitul total al statiei -Q1).
Namolul de recircularea externa de la SPnre este dirijat 75% in zona anaeroba a
bazinului RB1 si 25% in zona amonte a bazinului RB2.
Solutia are avantajul ca se utilizeaza total structrura constructiva existenta fara
modificari constructive
In acesta situatie recircularea externa se realizeaza direct in zona anoxica a bazinului
RB1.
Se mentioneaza ca in cazul schemei de proces prezentata in Fig 1, la bazinul RB2 in
etapa finala nu mai este necesara recircularea interna (conf ATV131
7.4.2.4.3 Schema de process pentru Etapa I - 2016
Cum s-a mentionat si la capitolul anterior cele 2 reactoare biologice vor functiona inseriate
astfel ca se poate opera cu unul sau ambele reactoare biologice, in functie de caracteristicile
si debitul de apa uzata influienta in statia de epurare
Schema de process Figura 2 se prezinta schema de process apliucabila in etapa I 2016.
Sistemul de conducte si canale de legatura la cele 2 reactoare biulogice este proiectat sa
poata fi trecut cu usurinta de pe un mod de operare pe celalalt.
Q3=Qc+Qr1AN D Nitr. D Nitr.
DS
Q2=Qc
Q4=0
Qr1=75%Qro
Qr2=0
Q5=0Q1=Qc
Qro
Q6=QcQc - debitul de calcul al statiei de epurarein etapa I - 2016
Q3=0
QRiQ3=Qc+Qr1
Fig.2 - Schema de proces in etapa I - 2016
7.4.2.4.4. Date privind procesul epurarea biologica
Asa cum s-a aratat la cap. 7.3.2.4., fiecare din cele 3 compartimente are rolul sau in
procesul de epurare biologica.
In bazinele cu namol activ mediul de lucru si flocoanele de namol activ sunt constituite
dintr-o masa gelatinoasa in care traiesc microorganisme (bacterii si protozoare). Aceste
adsorb pe membrana lor materiile organice coloidale si dislovate si apoi le ataca cu ajutorul
enzimelor care le secreta si le asimileaza in vederea obtinerii energiei necesare activitatii lor
vitale si a materiilor necesare dezvoltarii si reproducerii celululor; rezidiile sunt eliminate in
stare solida (ceea ce permite separarea lor prin decantare), lichida (azotiti azotati) sau
gazoasa (CO2). Se realizeaza deci un proces de adsorbtie urmat de descompunerea prin
oxidare a materiilor organice de catre microorganisme. Acest proces de oxidare are loc in
doua stadii. In primul stadiu fiind oxidate materiile organice hidro carbonate, iar in stadiul al
doilea matreriile organice azotoase. Cele doua stadii se pot produce in acelasi bazin sau in
bazine separate.
Evidentiem cativa factori importani care contribuie la buna desfasurare a procesului de
epurare biologica:
- asigurarea unei anumite concentratii a namolului activat in bazinul aerat , care se
realizeaza prin recircularea unei cantitati din namolul separat in decantorul secundar;
- aerarea artificiala a apei pentru intensificarea oxigenarii in vederea asigurararii
oxigenului necesar microrganismelor ;
- agitarea artificiala apei uzate in vederea dispersarii in apa bruta a namolului activ
de recirculare, dispersarea oxigenului introdus si pentru evitarea depunerilor in bazinul aerat.
- asigurarea cantitatii de carbon necesara denitrificarii care se realizeaza prin
recircularea apei uzate din bazinul aerat in cel anoxic ( recircularea interna);
- agitarea artificiala apei uzate in bazinele anaerob si cel anoxic pentru evitarea
depunerilor pe fundul bazinelor.
In ANEXA 1 se prezinta un minim de notiuni generale privind epurarea biologica.
Exploatarea unei statii de epurare incepe cu amorsarea bazinelor de namol activa,
respctiv bazinul aerat.
7.4.2.4.5. Amorsarea
Punerea in functiune se va face treptat incepand cu un debit de maxim 50% din debitul
nominal.
Asa cum s-aratat la cap. 5.3.2.2.S-au prevazut realizarea a 2 linii independente de
reactoare biologice : un bazin nou construit (75%din debitul maxim zilnic si al doilea este un
bazin realizat prin restructurarea bazinului de aerare existent(25% din debitul maxim zilnic).
Fiecare bazin biologic va fi compartimentat in cate doua linii care va contine compartimente
consecutive : anaerobe, anoxice si aerobe
In consecinta se va incepe punerea in functiune o linie din reactorul nou
RB1incarcata la 37.5% din debitul liniei ( 1600l/sx0.75x0,375=450l/s)
In consecinta Se va incepe pornirea cu debitul Qzi max =450l/s .Acesta semi linie
contine:
- 1 linie de gratare rare +dese Deznisipator separator de grasimi (L2) ,
- 2 decantoare primare,
- jumatate din bazinul de namol activat RB1 (compartimentele anaerob, anoxic, aerat),
- Statia de suflante cu 2 suflante,
- 2 decantoare secundare,
- Statiile de pompare intermediara, echipata cu 2 pompe
Statia de recirculare namol,echipata cu 2 pompe
De asemenea se vor pregati in stare de intrare in operare si celelalte obiecte pentru a
fi puse in functiune cand vor exista efluienti de prelucrat (namol in exces, namol ingrosat,
namol fermentat ). Vor fi deasemenea pregatite obiectele auxiliare a caror functionare va fi
necesara.
Pentru punerea in operare se va selecta linia de epurare care va intra in operare. Pe
aceasta linie sa va verifica ca toate echipamentele aferente acestei linii sa fi in stare de a fi
pornite. Se va verifica ca toate robinetele liniei de operare sa fie deschise , iar pe linia care
nu va opera sa fie inchise.
Formarea namolului activ se poate realiza intr-o perioada de timp de2 - 4 saptamani in
functie de caracteristicile apei uzate, capacitatea bazinului de, temperatura aerului si a apei in
bazinul de aerare, etc.
Se mentioneaza ca in aceasta etapa se urmareste formarea namolului activ in bazinul
aerat.
Pentru ca amorsarea sa se realizeze normal trebuie sa se asigure permanent in
bazinul aerat, prin aerare continua a apei uzate, o concentratie a oxigenului de 3 -5 mg/l .
In perioada de amorsare este necesara marirea treptata a concentratiei namolului activ
in bazinul aerat pana la o concentratie de suspensii de minim 3,5 g/l (3500mg/l)
Conform calculelor de process effectuate pe baza datelor de tema mentionate la
capitolul 4.6 concentrata de calcul este Cnr=3.81kgSU/m3
Pentru acest scop toata cantitatea de namol sedimentat in decantorul secundar se
repompeaza la intrarea in bazinul de namol activ (bazinul anaerob). In consecinta intreg
debitul de namol separat din decantorul secundar se va recircula prin instalatia de pompare
namol activ fara a evacua namol in exces pana ce se ajunge la o concentratie de 0,8 – 1 g/l
(800 - 1000mg/l)
Pe masura cresterii concentratiei namolului activ in bazinul aerat si a randamentulul de
epurare, constatat prin analize de laborator, se va mari treptat debitul debitul de apa uzata
influienta in bazinul de namol activ astfel ca atunci cand se ajunge la concentratia de 3.5 g/l in
bazinul aerat sa se ajunga si la debitul real de functionare al unei linii de epurare.
Determinarea debitului se face prin citiri zilnice la intervale egale (1 -2 ore) ale
debitmetrului din caminul Ob.4). Aceste inregistrari ale debitului vehiculat prin statia de
pompare intermediara in perioada de amorsare sunt valori informative care se vor folosi la
reglarea procesului dupa terminarea perioadei de amorsare si chiar la amorsarea liniei
urmatoare.
Dupa amorsarea primei linii de epurare biologica se va proceda similar si cu a doua
linie
In perioada de amorsare vor functiona atat mixerele din bazinul anaerob cat si cele din
bazinul anoxic pentru a evita sedimentarea in cel doua bazine. Deoarece in aceasta faza de
amorsare nu se urmareste si retinerea azotului, pompele propeller de recirculare interna vor fi
oprite.
In perioada de marire a debitului de apa uzata introdusa in bazin, este de asteptat sa
creasca si consumul de oxigen. In consecinta se va regla corespunzator si sistemul de aerare
astfel ca sa se reduca concentratia de oxigen dizolvat la valori in jurul valorii de 2mg/l .
Temperatura lichidului din bazinul de namol activ este unul din cei mai importanti
factori de functionare a instalatiei. Scaderea temperaturii reduce activitatea
microorganismelor. De aceia nu se recomanda amorsarea instalatiei la temperaturi ale
mediului sub 10 - 12 0C
Pentru grabirea procesului de amorsare se poate introduce in zona anaeroba o
cantitate de namol activ gata maturizat de la o instalatie in functiune. Cantitatea de namol de
insamantare recomandata de diferiti specialisti este diferita , depinde de caracteristicile apei
uzate si de factori specifici. Aceste cantitati de namol se raporteaza la volumul bazinului de
aerare. Considerand a se utiliza numai 10 - 15% din volumul bazinului aerat in amorsare ar
rezulta cantitati de peste 300 m3. De aceia stabilirea cantitatea de namol de insamantare se
va face luand in considerare si costurile privind transportul si manipularea acestei cantitati
de namol, comparativ cu reducerea timpului de amorsare.
7.4.2.5. Reguli privind exploatarea reactoarelor biologice
a) Elemente operationale
Exploatarea reactorului biologic trebuie privită ca parte a treptei biologice din care mai
fac parte: staţia de suflante, – decantoarele secundare şi staţia de pompare nămol activ şi
de recirculare. Fiecare din aceste obiecte are rolul său şi de buna lor funcţionare depinde
eficienţa treptei biologice.
Pentru buna desfăşurare a proceselor biologice în exploatarea curentă a reactorului
biologic trebuie respectate o serie de condiţii:
i) Să se asigure aerarea neîntreruptă şi uniformă în bazinul aerat. Cantitatea de aer
necesară este în funcţie de cerinţa procesului. Sistemul de aerare cuprinzând suflantele şi
echipamentul de transport şi difuzie, este controlat automat continuu de senzorii de oxigen ai
instalaţiei şi reglează instalaţia în funcţie de concentraţia necesară de oxigen
dizolvat.Valoarea recomandata a concentratiei de oxigen dizolvat este 2mg/l , dar nu trebuie
sa scada sub 1 mg/l in nici un punct din bazin.
ii)Să funcţioneze neîntrerupt mixerele care asigură circulaţia în bazinele aerate.
iii) Să se asigure în bazinul aerat concentraţia de nămol activat în jurul valorii de
3,5 g/l prin recircularea nămolului extras din decantoarele secundare. Recircularea o face
instalaţia de pompare de nămol activate de recirculare si in exces.
iv) Procentul de recirculare prevăzut în este in proiect este de 90-135%, in etapa I
si 65-100% in etapa finala, dar debitul de recirculare se va stabili în exploatare, în funcţie de
performanţele treptei biologice şi de calitatea reală a apelor uzate.
v)Să funcţioneze neîntrerupt toate mixerele rapide care împiedică sedimentarea atât în
bazinele anaerobe cât şi în bazinul de denitrificare.
iv) Pompele tip propeler de recirculare internă vor funcţiona continuu, asigurând în
faza de început a exploatării, procentul de recirculare interna prevăzut în proiect de 180 si
335%. În funcţie de rezultatele analizelor de laborator privind reducerea azotului, debitul
pompelor poate fi redus. Se menţionează că la temperaturi ale apei sub 12C procesul de
reducerea azotului încetează. Se subliniaza ca nitrifiantii cresc mai lent in comparatie cu
bacteriile din namolul activat. La un raport de recirculare mai mare poate apare situatia de a
ajunge prea mult oxigen solubil legat chimic venit din zona de nitrificare (bazinul aerat). In
consecinta prin analize de laborator se determina oxigenul solubil din combinatiile de carbon
si daca este prea mare se reduce recircularea interna.
v)Valoarea pH este un indicator de control al procesului. In bazinul aerat in care se
produce si procesul de nitrificare, se recomanda un pH optim de 8-8,5.
In bazinul anoxic unde se produce denitrificarea se recomanda un pH in jurul valorii de
7,5.
b) Exploatarea curenta
Exploatarea curentă cuprinde în principal următoarele operaţiuni:
– supravegherea funcţionării (curgere normală în bazine, sistem de difuzie a
aerului în apă, funcţionare mixere, etc.)
– sesizarea manifestărilor de funcţionare anormală (aerare neuniformă, pertubări
la recirculare, defecţiuni la partea electrică, etc.), depistează cauzele acestora şi înlăturarea
lor;
– verificarea existenţei unor depuneri de nămol pe radierul bazinelor şi pe pereţi sau
cruste şi spumă la suprafaţă şi luarea măsurilor de îndepărtare;
– înregistrări evenimente;
– întreţinerea curăţeniei.
- curatirea zapezii si a ghietii din jurul constructiei si de pe pasarele
- orice bazin scos din operare iarna se va goli pentru a evita formarea de ghiata care
poate afecta structura de rezistenta ;
- evitarea opririi curgerii apei pe conducte pe perioade mai lungi. Daca este necesara
inchiderea se vor goli.
c) Deranjamente în exploatare
În procesul de epurare biologică cu nămol activ sunt trei categorii de nămoluri:
- nămolul activ din bazinul de aerare (Cna);
- nămolul de recirculare (Cnr- nămolul in exces (Cne
Regimul de exploatare normală a treptei biologice trebuie să asigure o concentraţie cât
mai constantă şi ridicată a nămolului activ, pentru a permite realizarea unei eficienţe
constante a epurării biologice şi o capacitate de a rezista cât mai bine în cazul unor şocuri de
substanţe toxice care pot apare în mod accidental. Concentraţiile mai mari ale nămolului activ
în bazine, scad tendinţa de umflare a nămolului şi reduc posibilităţile de formare a spumei în
bazinele de aerare.
Cele mai frecvente deranjamente în exploatare se datorează calităţii
necorespunzătoare a nămolului.
Schimbări ale indicelui nămolului.
Creşterea indicelui de nămol indică „îmbolnăvirea nămolului”.
Cauze:
– pătrunderea unor substanţe toxice în canalizarea localităţii din ape industriale
insuficient preepurate (săruri de cupru, crom, zinc, fenoli acizi, etc.)
– supraîncărcarea cu ape uzate cu aport ridicat de substanţe organice dizovate;
– scăderea oxigenului dizolvat în apa din bazin, sub limitele normale, ca urmare a
defecţiunilor la sistemul de aerare.
Remediere:
– reducerea debitului de nămol recirculat;
– intensificarea aerării;
– clorarea nămolului recirculat cu doze de 10 – 20 mg/l.
Ridicarea nămolului la suprafaţă.
Ridicarea nămolului împiedică separarea lui în decantoarele secundare.
Cauze:
– nitrificarea excesivă prin ţinerea în circuit a nămolului activ un timp prea
îndelungat;
– stagnarea intenţionată a nămolului un timp prea îndelungat în decantorul secundar
sau defectarea raclorului ori a mecanismelor de evacuare a acestuia.
Remediere:
– mărirea debitului de nămol evacuat de la decantoare;
– reducerea încărcării cu ape uzate a bazinului;
– reducerea perioadei de retenţie a nămolului şi/sau repararea sistemului de
evacuare a nămolului de la decantor;
– reducerea timpului de aerare.
Formarea spumei
Cauza: existenţa unor concentraţii mari de detergenţi în apele uzate. Spuma tinde să
se acumuleze la marginile bazinelor de aerare, opuse locului unde se află amplasate
dispozitivele de aerare, adunându-se până când se revarsă peste pasarelele de trecere pe
care le poate face alunecoase şi periculoase atunci când sunt umede; după uscare ele pot
lăsa urme de uleiuri şi alte impurităţi. Vântul poate împrăştia spuma în incinta staţiei,
inundând construcţiile şi punând în pericol sănătatea personalului.
Cantitatea de spumă care se formează creşte în funcţie de:
scăderea concentraţiei de materii în suspensie (nămol activ) din lichidul aerat;
intensificarea aerării şi a gradului de amestec;
creşterea eficienţei de epurare a apelor uzate;
creşterea temperaturilor atmosferice.
Prevenire si ameliorare:
- se stropesc suprafeţele acoperite cu spumă cu apă curată, cu efluent epurat, apă
decantată. Metoda utilizării de apă epurată nu este de dorit din caza udării pasarelelor de
trecere a bazinului de aerare, cu picături de apă contaminată.
- se aplică pe suprafaţa bazinului cantităţi mici de substanţe antispumante; sunt
substanţe active care îndepărtează rapid spuma, dar care sunt eficiente numai pe perioade
scurte.
- se măreşte concentraţia de nămol activ (Cna) din bazinul de aerare, prin mărirea
gradului de reciclare şi scăderea evacuării de nămol excedentar. Acest mod de combatere a
spumei s-a dovedit cel mai eficient. Pentru a putea fi aplicat cu rezultate bune, este necesar
ca nămolul să aibă un indice de volum optim (IVN=110ml/g conf calcul de process)
Eficienta a epurarii mai mica decat cea proiectata
Cauze:
- pH necorespunzător al apelor uzate influente;
- încărcări (hidraulice, organice) ale influentului mai mari decât cele proiectate;
- materia organică din influent este nebiodegradabilă sau slab biodegradabilă;
- concentraţii în substanţe toxice peste limitele admisibile;
- nămolul activ insuficient dezvoltat;
- lipsa oxigenului dizolvat.
Prevenire şi remediere:
- asigurarea valorii neutre a pH; dacă este necesar, se vor reutiliza apele uzate
influente;
- adaptarea parametrilor de exploatare, eventual efectuarea de modificări minore ale
instalaţiei de epurare;
- măsuri de eliminare a concentraţiilor suplimentare de poluanţi, faţă de capacitatea
proiectată fie înainte de staţia de epurare, la sursa de poluare, fie în treapta mecanică a
staţiei de epurare;
- remedierea operativă a utilajelor de aerare defecte.
d) Controlul de laborator si masuratori
Pentru urmărirea modului de funcţionare al treptei de epurare biologice aerobe cu
nămol activ se fac determinări cantitative şi calitative. Determinările se fac, fie prin procedeele
clasice, prin măsurători în staţia de epurare sau în laborator.
Debitul de ape uzate se măsoară, cel puţin din 2 în 2 ore, la intrarea în bazinul de
aerare stând la baza calculului încărcării hidraulice, Ih (m3 / h.m3 de bazin) şi a încărcării
organice volumetrice IOB (kg CBO5 / m3.bazin şi zi). Debitul se măsoară, de asemenea şi la
ieşirea din treapta biologică (efluentul decantorului secundar).
Valoarea pH se măsoară de 4 ori pe schimb, la intrarea şi ieşirea din treapta biologică.
Temperatura se măsoară pe probe momentane, la intrarea în treapta biologică.
Temperatura apei uzate cât şi a aerului atmosferic are o mare importanţă pentru cinetica
îndepărtării substratului organic de către biomasă. Temperatura are un rol deosebit în
perioada de amorsare a procesului de epurare biologică cu nămol activ.
Materii în suspensie. Este un indicator care se foloseşte, pe de-o parte la aprecierea
eficienţei procesului de epurare, iar pe de altă parte evaluează cantitatea de nămol activ (din
bazinul de aerare. De o atenţie specială se bucură fracţiunea volatilă a nămolului activ .
Materiile în suspensie se determină la intrarea şi ieşirea din bazinul de aerare (1 – 2 ori
pe schimb, pe probă medie de 4 ore), din bazinul de aerare (o dată pe zi din probă
momentană omogenă) în circuitul de reciclare a nămolului (de 2 – 3 ori / săptămână).
Materia organică (CCO – Cr, CBO5) se determină în influentul bazinului de aerare şi în
efluentul decantorului secundar, pentru a da posibilitatea calculării eficienţei de epurare a
treptei biologice, a încărcării organice a bazinului de aerare şi a necesarului de oxigen.
Determinările se efectuează de 1 – 2 ori/schimb, pe probă medie de 4 ore (alcătuite din probe
momentane prelevate orar)[39].
Azot total. Este o determinare care se utilizează cu dublu scop:
- pentru a vedea dacă apele uzate au suficient azot, pentru a putea satisface
necesităţile procesului de epurare biologică. Se cunoaşte că dacă apele uzate orăşeneşti au
o importantă componentă industrială, există posibilitatea ca aceasta să fie deficitară în
nutrienţi, respective în compuşi de azot şi fosfor; în acest caz se prevede adăugarea în
influentul bazinului de aerare a unor compuşi de azot şi fostor astfel încât să se poată
respecta raportul minim prevăzut de literatura de specialitate : CBO / N / P = 100 / 5 /1
Acest raport seveste pentru a aprecia dacă în efluentul treptei biologice rămâne azot
total peste concentraţiile admise de reglementările în vigoare [36] astfel că efluentul devine o
sursă de stimulare a proceselor de eutrofizare din zona aval de evacuarea staţiei de epurare.
Determianrea nutrienţillor se face la intrarea în bazinul de aerare, minimum o dată pe
săptămână, pe proba medie de 2,4 sau 8 ore, alcătuită din probe orare.
Fosforul total. Este o determinare care intră în categoria nutrienţilor şi urmează celor
prezentate anterior la „azotul total”.
Indicatori microbiologici. Determinarea biologică şi microbiologică se utilizează pentru
urmărirea calităţii biomasei din treapta biologică. În condiţii normale de desfăşurare a
procesului de epurare biologică (temperatură, oxigen dizolvat, nutrienţi, substrat de natură
organică, biodegradabil, condiţii de amestec favorabile în bazinul de aerare) flacoanele de
nămol activ sunt răspândite uniform în bazinul de aerare şi conţin, în general, microorganisme
de acelaşi fel.
Prezenţa bacteriei filamentoase Sphaerotilus arată că în bazin s-au creat condiţii de
„umflare„ a nămolului.
Determinările se fac pe probe momentane, recoltate din diverse puncte ale bazinului
de aerare.
7.4.3. Statia de suflante
Etapizare
Statia de pompare: intermediara va functiona astfel:”
- In etapa finala 2026 vor opera cu debitul maxim de aer Qa=42000 Nmc/h
a ) spre reactorul Nou RB1nou –Qa1=31500 Nmc/h
Echipamente 3+1 suflante P=300k kw, H =0.85 bar
c) spre reactorul +RB2reabilitat –Qa2=10500Nmc/h
Echipamente 1+1 suflante P=300kw, H=0.45 bar
In etapa I – 2016 va opera numai reactorul biologic nou RB1 Qa1=21000Nmc/h
a ) spre reactorul Nou RB1nou –Qa1=21000 Nmc/h
Echipamente 2+1 suflante P=300k kw, H =0.85 bar
3 suflante vor fi in rezerva rece
Reactorul reabilitat va fi in stand by conform calculelor de proces)
7.4.3.1 Scop
Statia de sufante are rolul de a asigura aerul necesar procesului de epurare biologica
care se realizeaza in reactoarele biologice.
7.4.3.2. Descriere
Constructia existenta a statiei de suflante existente cuprinde 3 incaperi: sala
suflantelor, camera de instalatii electrice si camera de personal.
Sala suflantelor este o constructie supraterana cu dimensiunile 9.00 x 24.00 m si
inaltimea de 8.40 m. Camera instalatiilor electrice are dimensiunile de cca. 4,60x3,60 m si H
= 3.50 m.
In prezent este echipata cu 4 suflante tip HIBON avand urmatoarele caracteristici:
Debit de aer capabil Q= 6100 N m3/h
Putere motor P= 160 kw
De asemenea in acesta hala sunt amplasate si 2 suflante de mica capacitate tip Lutos,
necesare pentru separatorul de grasimi existent care se va transforma in bazin de retentie
Statia de suflante este dotata cu un pod rulant cu capacitatea de 5 tone forta care se
poate mentine in statia de suflante reabilitata.
Suflantele existente instalate nu corespund noilor capacitati calculate atat ca debit cat
si presiune de refulare. In consecinta se vor inlocui cum se arata in continuare
Statia de suflante se va reamenaja si reechipa corespunzator cu cerintele noii tratari
biologice cu 6 suflante noi de capacitate mai mare, care se vor instala pe in hala existenta.
Turbosuflante noi difera fata de cele existente in ceea ce priveste: conceptia si
capacitatil.e
7.4.3.3. Echipamente
Statia de suflante se va reechipa cu 6 turbosuflante noi tip HST 40 - ABS Sulzer
Cele 6 suflante noi vor forma 2 instalatii cu destinatii diferite:”
Pentru reactorul nou RB1 se vor instala 3 suflante in operare si 1 de rezerva
Pentru reactorul reabilitat RB2 se va instala 1 suflanta in operare si 1 de
rezerva.
Caracteristicile nominale principale ale suflantelor noi sunt urmatoarele:
Debit de aer capabil Q= 10500 N m3/h
H ref = 0.85 bar
Putere motor P=300 kw
Turatie t=rpm
G= 1950 kg
Se mentine podul rulant existent cu capacitatea de 5 tone
Pentru furnizarea debitelor variabile de aer toate suflantele sunt echipate cu
convertizoare de frecventa.
7.4.3.4. Functionare
In functie etapa de operare cele 2 grupuri de suflante vor functiona astfel:
a) In etapa finala 2026 se vor utiliza 3+1 suflante pentru reactorulRB1
2+1 suflante pentru bazinul RB1
b) In etapa I -2016 se vor utiliza 2+1 suflante pentru bazinul RB1
3 suflante vor fi in rezerva rece deoarece reactorul RB2 nu va opera
7.4.3.5. Reguli privind exploatarea
Exploatarea curenta cuprinde in principal urmatoarele operatiuni:
- supravegherea functionarii instalatiei: suflante, robinete, instalatii electrice,
aparatura de masura si control; şi a dispozitivelor de protecţia muncii.
- sesizarea manifestărilor de funcţionare anormală (zgomote, şocuri, supraîncălziri,
valori mari ale puterii absorbite, încărcarea neuniformă pe faze, etc.), depistează cauzele
acestora şi înlăturarea lor.
- inregistrari evenimente;
- intretinerea curateniei.
7.4.4. Camera de distributie pentru decantoarele secundare
Nota Etapizare
Etapa I – 2016 este identica cu Etapa finala - 2026
7.4.4.1. Scop
Rolul camerei de distributie este alimentarea cu debite egale a fiecarui decantor
secundar .
7.4.4.2. Descriere
Distributia actuala a efluientului din reactoarele biolgice catre cele 5 unitati de
decantare secundare se face direct din jghiabul de iesire al bazinului existent de namol
activat este necorespunzatoare deoarece nu se repartizeaza efluientul de la ambele bazine
biologice (bazinul existent + bazinul nou). si nu este asigurata repartizarea egala a debitului
la cele 5 decantoare. Ca urmare se va realiza o camera de distributie noua spre cele 5 unitati
de decantare secundara.
Camera de distributie este o structura din beton armat de forma semicirculara cu
diametrul interior Di=8,5 si inaltimea 4,35m La partea superioara s-a prevazut un jghiab inelar
de distributie cu diametrul exterior De=10,50 m. Jghiabul curb este impartit in 5
compartimente care distribuie apa la decantoarele DS1-DS5
7.4.4.3. Instalatii
Intrarea efluientului de la cele 2 bazine de namol activat in camera de distrubutie
camerei se face in partea de jos a constructiei prin conducte separate de la ficare bazin de
namol activat respectiv Dn1400 de la bazinul nou (RB1) si Dn 1000 de la bazinul
reabilitat(RB2)
Controlul distributiei egala a debitelor catre cele 5 decantoare se face prin
deversoarele din fiecare compartiment al jghiabului inelar.Pe muchiile deversante ale
jgheabului inelar vor fi montate lame deversoare reglabile.
Distributia apei brute la cele 5 decantoare se face prin conducte Dn 1000 mm, care
pleaca din fiecare compartiment al jghiabului inelar.
Pentru a se putea inchide accesul apei spre fiecare decantor secundar sunt prevazute
robinete de inchidere cu actionare manuala cu Dn 1000 mm, amplasate in caminele
existente (CW1 - CW4).
7.4.4.4. Functionare
Functionarea camerei de distributie este hidraulica. Repartitia egala a debitului spre
decantoarele secundare se face peste lame deversoare cu lungime egala, reglate la acelasi
nivel.
7.4.5.Decantoare secundare
Nota Etapizare
Etapa I – 2016 este identica cu Etapa finala - 2026
7.4.5.1. Scop
Decantarea secundara pentru sedimentarea suspensiilor din efluientul biologic precum
si indepartarea namolului activ din sistem
7.4.5.2. Descriere
Decantoarele secundare sunt constructii existente de forma circulara cu echipamente
tip pod raclor radial. Exista un numar de 5 decantoare radiale care se mentin in continuare in
procesul de epurare.
Decantoarele secundare au diametrul interior de 45 m si adancimea de 3.50m
Decantoarele secundare sunt echipate cu racloare radiale in sistemul cu suctiune.
Nu sunt prevazute lucrari de reabilitare si reechipare a decantoarelor existente
7.4.5.3. Functionare
Alimentarea cu apa uzata a decantoarelor secundare se face prin conducte cu
Dn1000mm instalate intre camera de distributie si fiecare decantor. Intrarea apei brute se
face in zona centrala a decantorului. Evacuarea apei decantate se face din jghiabul de
colectare inelar al fiecarui decantor prin conducte cu Dn 1000mm.
Namolul activ sedimentat de pe radierul decantoarelor secundare este antrenat si
evacuat cu un sistem cu suctiune atasat echipamentul raclor. Namolul colectat este sifonat in
jghiabul inelar central. De aici namolul este transportat prin conducte catre noua statia de
pompare namol de recirculare si in exces.
Pe fiecare conducta de evacuare a namolului din fiecare decantor in caminele
existente vor instala robinete Dn600 actionat electric pentru a se putea controla evacuarea
namolui din decantor.
De asemenea pe conductele de evacuare de la fiecare decantor se vor instala senzori
de turbiditate pentru a controla concentratia namolului evacuat. Senzorii se vor instala in
caminele de vane in care se vor instala si noile robinete electrice.
Evacuarea namolului activat se poate face atat in mod continuu cat si secvential din
fiecare decantor
Reteua existenta de conducte de evacuare namol se restructureaza pentru a fi
conectata la noua statie de recirculare namol activat si in exces astfel ca in statia de pompare
namolul in exces se va descarca prin 2 conducte:
- D1000 pentru decantoarele DS ,DS2, AS4, DS5
- Dn600 pentru decantorul DS3
Controlul debitului de namol transportat la statia de pompare se face cu debitmetre noi
instalate in in camine prevazute pe fiecare din cele 2 conducte de transport prezentate mai
inainte. Noile debitmetre se vor instala astfel:
- Debitmetru Dn400 pe conducta Dn600 care evacuiaza decantorul DS3
- Debitmetru Dn 800 pe conducta Dn1000 prin care se evacuiaza decantorele DS,
DS2, DS4, DS5
7.4.5.4. Reguli privind exploatarea
Efluientul provenit de la reactorul biologic contine substante in suspensie impreuna cu
biomasa rezultata din procesele bichimice care se aglomereaza formand flocoane cu o
greutate specifica mai mare ca apa si care tinde sa sedimenteze pe fundul decantoarelor in
timp ce apa limpezita se acumuleaza la suprafata bazinului.
Functionarea decantoarelor se desfasoara in flux continuu constand in principal din
alimentarea cu apa bruta, evacuarea apei limpezite. Evacuarea namolului depus la fund fiind
continua sau discontinua.
b) Exploatarea curenta cuprinde in principal urmatoarele operatiuni:
- supravegherea functionarii instalatiei: pompe, robinete, instalatii electrice, aparatura
de masura si control; şi a dispozitivelor de protecţia muncii.
- verificarea starii instalatiilor si echipamentelor;
- sesizarea manifestărilor de funcţionare anormală (zgomote, şocuri, supraîncălziri,
valori mari ale puterii absorbite, încărcarea neuniformă pe faze, etc.), depistează cauzele
acestora şi înlăturarea lor.
- remedierea defectiunilor in functionare si eliminarea cauzelor care produc defectiuni
si deficiente;
- operatii curente si manevre necesare;
- inregistrari evenimente
- intretinerea curateniei
Pentru o buna eficienta decantoarele trebuie sa se asigure o curgere uniforma apei
limpezite catre jghiabul colector de apa limpezita. De aceia lamele deversoare trebuie sa fie
reglate la la acelasi nivel .
Utilajul de evacuare a namolului, dispozitivele de colectare a spumei, pompa de
amorsare si robinetii de inchidere si reglare trebuie verificate din punct de vedere al bunei
functionari.
c) Recomandari de exploatare si intretinere:
- inlaturarea periodica a depunerilor acumulate in fata deversoarelor de iesire;
- curatirea periodica cu perii si apa sub presiune a depunerilor pe jghiabului din beton
de colectarea apei;
- curatirea frecventa a dispozitivului de colectarea spumei; depunerile constitue sursa
de mirosuri;
- ungerea lagarelor, rulmentilor si altor piese conform cerintelor pe baza unui grafic
recomandat de furnizor;
- scoaterea din operare o data pe an a unui decantorului pentru inspectarea a partii
submersate a podului raclor si a starii constructiei;
- repararea sau inlocuirea subansamblelor defecte, refacerea vopselei de protectie, si
a elementelor de beton;
d) Adaptarea activitatii pe timp de iarna:
- curatirea zapezii si a ghietii din jurul constructiei si de pe calea de rulare si de pe
pasarela podului raclor;
- orice bazin scos din operare iarna se va goli pentru a evita formarea de ghiata care
poate afecta structura de rezistenta ;
- evitarea opririi curgerii apei pe conducte pe perioade mai lungi. Daca este necesara
inchiderea se vor goli.
e) Deficiente in functionare:
Aparitia namolului plutitor
Uneori, la suprafata se constata aparitia namolului plutitor, datorita unui inceput de
fermentare. Se datoreste neevacuarii la timp sau unor defectiuni la sistemul de curatire, nu tot
namolul din decantor este evacuat in mod continuu. Namolul este adus la suprafata de
gazele de fementare. In aceasta situatie decantorul trebuie golit si verificate cauzele.
( conducte infundate cu nisip, argila sau dopuri din fibre ori plastic corpuri mari, etc.)
Aparitia culorii negre si mirosului neplacut
E o deficienta mai rar intalnita. Se poate datora incarcarii apelor uzate cu substante
organice in cantitate mare si usor fermentabile provenite de agenti economici care nu
preepureaza apa descarcata( fabrici de conserve, bere, textile, etc.) Pentru remediere se
introduce clor in amonte de decantor pentru a intarzia fementarea. Remedierea poate fi doar
temporara , trebuie depistate si eliminate cauzele.
f) Controlul de laborator
Deterninarile de laborator servesc la controlul procesului de decantare si la stabilirea
eficientei.Se recomanda urmatoarele:
- Materiile solide in suspensie sedimentabile;
- Materiile solde totale volatile din apele uzate;
- Materiile volatile din namol;
- Consumul biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5);
- Valoarea pH;
- Oxigenul dizolvat.
7.4.6.Statia de pompare namol de recirculare si exces (Spnre)
Etapizare
Statia de pompare va functiona astfel:”
- In etapa finala 2026 vor opera cu debitul maxim Q=1600 l/s
a ) spre reactorul Nou RB1nou –Q=1600x075=1200l/ s
Echipamente 2+1 pompe P=75 kw
d) spre reactorul +RB2reabilitat –Q=1600X0.25=400l/s
Echipamente 1+1 pompe P=37kw
In etapa I – 2016 va opera opera numai cu reactorul biologic nou RB1
Reactorul reabilitat va fi in stand by conform calculelor de proces)
b) spre reactorul Nou RB1nou –Q=1600x075=1200l/ s
Echipamente 2+1pompe P=75kw
1pompa P=37kw va fi in stand by ca rezerva rece
7.4.6.1.Scop
Statia de pompare va asigura pomparea namolului activat de recirculare catre
bazinele biologice si a namolului activat in exces catre instalatiile din fluxul de tratare a
namolului(statia de ingrosare mecanica, Instalatii de pompare, bazine tampon, rezervoare de
fermentare a namolului , instalatii de deshidratare)
7.4.6.2. Descriere
Statia de pompare care se va construi va include in aceiasi constructie 2 instalatii de
pompare:
- instalatia de pompare a namolului activat de recirculare spre bazinele biologice
- instalatia de pompare a namolului in exces spre bazinul tampon de receptie existent
in subsolul statiei existente de tratare namol (V=670mc)
Statia de pompare este o constructie semi ingropata compusa din:
- infrastructura – constructie in cuva din beton armat, avand dimensiunile in plan
15.45 x 14.55 m si inaltimea maxima de 5.60m.
Infrastructura cuprinde : bazinul comun in care se instaleaza pompele si camera
instalatiilor..
- suprastructura - cuprinde partea supraterana a camerei instalatiilor. Se va realiza
din cadre din beton armat cu pereti din zidarie de caramida, cu dimensiunile 14.60m x 7.40m
si inaltimea libera de 4,60m.
Bazinul in care se instaleaza pompele nu are suprastructura.
Instalatiile de pompare cuprind : echipamente, conducte de refulare, armaturi de
inchidere si reglaj , alte accesorii.
Instalatia de pompare cuprinde :
- Conducte de intrare a namolului de la decantoare
- Conducte de refulare namol de la pompele de recirculare si exces
- Conductele de `legatura la echipamente
De asemenea instalatia cuprinde urmatoarele armaturi :
- Robinete tip fluture , Dn600mm cu actionare manuala - 3 buc
- Robinete tip fluture , Dn600mm cu actionare electrica reglaj - 2 buc
- Robinete tip fluture , Dn500mm cu actionare electrica ON/OFF - 3 buc
- Robinete cu sertar Dn 150mm cu actionare manuala -2 buc
- Robinete de retinere cu clapa batanta Dn 500 mm – 3 buc
- Compensatoare de montaj Dn 600 mm – 5 buc
- Compensatoare de montaj Dn 500 mm – 3 buc
Pentru manipularea echipamentelor la operare si intretinere (pompe, armaturi,
fitinguri, etc) s-a prevazut urmatoarele echipamente :
- o macara tip monorail cu sarcina de 3.2 tone instalata pe stalpi peste bazinul
descoperit al pompelor
- un pod rulant monogrinda cu sarcina de 2 tone in camera instalatiilor
7.4.6.3. Echipamente
In statia de pompare s-au instalat urmatoarele echipamente:
a) 3 pompe pentru namol de recirculare Tip XFP 351 M-CH3-PE750/6 pentru namol
de recirculare, avand urmatoarele caracteristici:
- Tip XFP 351 M-CH3-PE750/6 –
- Capacitate : Q= 1920 m³/h
- Inaltime de pompare: H= 7.54m
- Putere motor P= 75 kw
- Turatie: n=989 rpm
b) 2 pompe pentru namol de recirculare
Tip XFP 300 J-CB3-PE370/6
- Capacitate : Q= 1235 m³/h
- Inaltime de pompare: H= 8.61m
- Putere motor P= 37 kw
- Turatie: n=979 rpm
c) 3 pompe tip XFP 100 E CB1-PE60/4 pentru namol in exces avand urmatoarele
caracteristici:
- Capacitate : Q= 153m³/h
- Inaltime de pompare: H= 8.76 m
- Putere motor P= 6 kw
- Turatie: n=1470 rpm
d) Pod rulant monogrinda cu electropalan
- Sarcina G=2 tone
- H ridicare =6.0m
- L cale rulare =14.60 m
- P=8.24 kw
e) Macara manuala pe monosina cu electropalan
- Sarcina G=3.2 tone
- H ridicare= 7.0m
- L cale de rulare= 10.70m
7.4.6.4. Functionare
Namolul colectat in decantoarele secundare este transportat gravitational spre statia
de pompare namol de recirculare si exces print sistemul de conducte prezentat mai inainte la
cap.7.3.5.3
Controlul debitului de namol transportat la statia de pompare se face cu debitmetre noi
instalate in in camine prevazute pe fiecare din cele 2 conducte de transport prezentate mai
inainte. Noile debitmetre se vor instala astfel
- Debitmetru Dn400 pe conducta Dn600 care evacuiaza decantorul DS3
- Debitmetru Dn 800 pe conducta Dn1000 prin care se evacuiaza decantorele DS,
DS2, DS4, DS5
Conform proiectului de proces tehnologic namolul biologic retinut in decantoarele
secundare este recirculat ca namol activat in zona amonte a bazinelor biolgice.
Procentul de recirculare prevăzut în este in proiect este de 65-100%, in etapa finala si
90-135% in etapa I, dar debitul de recirculare se va stabili în exploatare, în funcţie de
performanţele treptei biologice şi de calitatea reală a apelor uzate.
Debitul maxim de namol de recirculare externa ca procent din debitul zilnic maxim al
intregii statii de epurare, poate avea urmatoarele valori maxime :
In etapa finala 2026 Q rec = 100%x Ozimax= 100%x1600=1600l/s=5760mc/h
In etapa finala 2016 Q rec = 135%x Ozimax= 135%x1200=1620l/s=5830mc/h
Din calculul de proces rezulta ca o cantitate de namol activat care ramane in urma
recircularii constituie namol in exces. Namolul in exces va fi prelucrat in instalatiile de tratare
a namolului ( stocare, concentrare fermentare, deshidratare). Volumul maxim de namol in
exces Qnam.ex=2590 m3/zi. Acesta cantitate va fi pompata la bazinul tampon existent de
namol in exces neingrosat aflat in subsolul statiei existente de deshidratare namol. Pomparea
se face in timp de maxim 16-22 ore /zi (Q=150-300 mc/h)
Etapa finala 2026
Tinand seama de volumele utile a fiecarui bazin biologic prin instalatatiile de pompare
de recirculare se va pompa 75% din Qrec.max spre bazinul biologic nou si 25% din
Qrec.max spre bazinul biolgic existent reabilitat.
a) Rezulta ca spre reactorul RB1 trebuie transferat
debitul Qr1=0.75x1600=1200l/s=4320 mc/h,
b) Spre reactorul RB2 trebuie transferat debitul Qr2=0.25x1600=400l/s=1440mc/h.
In consecinta pompele instalate in statia de pompare vor functiona astfel :
a) Spre bazinul biologic nou (RB1) vor pompa vor pompa 2 pompe cu capacitatea de
1920 m3/h si 1 pompa cu capacitatea de 1235 mc/h Qmax =5075mc/h,
b) Spre bazinul biologic reabilitat (RB2) va pompa 1 pompa cu capacitatea de 1235
mc/h sau 1x1920 mc/h
c) Spre instalatiile de tratare a namolului in exces cu pompele se va pompa cu 2+1
pompe cu capacitatea de 153mc/h
Ca rezerve de in caz defectiune la unul din cele 2 grupuri de pompe vor fi urmatoarele
pompe:
1 pompa Q=1920mc/h, P=75kw
1 pompa Q=153mc/h , P=6 kw
Statia de pompare va pompa namolul de recirculare prin conducte separate catre cele
2 bazine biologice si spre statia de ingrosare mecanica a namolului in exces
Recircularea namolului este un proces automat. Debitul de recirculare pompat la cele 2
reactoarele biologice este masurat cu debitmetre pe cele 2 conducte de refulare si reglat in
procentul 75%, respectiv 25% prin cele 2 robinete electrice amplasate pe conductele de
refulare spre cele 2 bazine biologice.
Etapa I – 2016
In acesta etapa va opera numai reactorul biolgic RB1
Din calculul de proces rezulta ca spre acest reactor se va transfera un debit maxim de
namol activat Qr=1620 l/s =5832 mc/h
Statia de pompare va pompa namolul de recirculare prin conducte separate catre
bazinul biologic RB1 si spre statia de ingrosare mecanica a namolului in exces, dupa cum
urmeaza:
a) Spre bazinul biologic nou (RB1) vor pompa 2 pompe cu capacitatea de 1920 m3/h
si 2 pompe cu capacitatea de 1235 mc/h Qtotal max =6310mc/h,
b) Spre bazinul biologic reabilitat (RB2) nu se va pompa namol de recirculare deoarece
acest bazin nu va opera in etapa I
c) Spre instalatiile de tratare a namolului in exces cu pompele se va pompa cu 2+1
pompe cu capacitatea de 153mc/h
Ca rezerve de in caz defectiune vor fi
- 1 pompa Q=1920mc/h, P=75kw
- 1 pompa Q=153mc/h , P=6 kw
7.4.6.5 Reguli privind exploatarea
Exploatarea curenta cuprinde in principal urmatoarele operatiuni:
- supravegherea functionarii instalatiei: pompe, robinete, instalatii electrice,
aparatura de masura si control; şi a dispozitivelor de protecţia muncii.
- verificarea starii instalatiilor si echipamentelor;
- sesizarea manifestărilor de funcţionare anormală (zgomote, şocuri, supraîncălziri,
valori mari ale puterii absorbite, încărcarea neuniformă pe faze, etc.), depistarea cauzelor
acestora şi înlăturarea lor.
- remedierea defectiunilor in functionare si eliminarea cauzelor care produc defectiuni
si deficiente;
- inregistrari evenimente
- intretinerea curateniei
7.4.7. Unitate de precipitare chimica pentru eliminarea fosforului.
Nota Etapizare
Etapa I – 2016 este identica cu Etapa finala - 2026
7.4.7.1 Scop
Tratarea apei uzate cu clorura ferica pentru precipitarea compusilor de fosfor care sunt
apoi indepartati odata cu namolul.
7.4.7.2. Descriere
Unitatea chimica de dozare clorura ferica va fi amplasata intr-o cladire separata noua
situata in spatiu disponibil din zona statiei de suflante existente. Amplasamentul a fost
stabilit pentru a asigura acces direct al mijloacelor auto in vederea aprovizionarii cu clorura
ferica si petru a se optimiza lungimea conductei de dozare agentului chimic.
Unitatea chimica este o constructie parter cu dimensiunile interioare 8,00x8,20 m in
care s-a realizat o cuva subterana cu dimensiunile de 5,8x8,20m si adancimea de 3,20m in
care se vor amplasa 2 rezervoare de clorura ferica avand fiecare un volum de 40 mc.
Rolul acestei cuve este sa colecteze solutia de clorura ferica in caz de defectiuni la
rezervoarele de stocare. Lichidul acumulat va fi neutralizat inainte de evacuarea la
canalizare. Volumul acestei cuve este de cca 50 mc si permite acumularea intregii cantitatii
de lichid stocate in cazul spargerii unui rezervor.In spatiu de la nivelul cotei ± 0,00 se vor
amplasa instalatiile si echipamentele
In spatiu de la nivelul cotei ± 0,00 se vor amplasa instalatiile si echipamentele
Instalatia va cuprinde: 2 rezervoare de stocare, 2 pompe de umplere, 2 pompe
dozatoare instalatia sanitara (chiuveta si dus pentru neutralzare in caz de accident)
Instalatia de dozare cuprinde toate accesoriile necesare : (tevi, fitinguri, debitmetru,
intrerupator, sensor de nivel, robinete de control si reglare, panou de automatizare si control,
etc;)
7.4.7.3. Echipamente si instalatii
a) Rezervoare de stocare clorura ferica. Volum V=40mc – 2 buc
b)Pompe pentru umplerea rezervoarelor de stocare: 1+1 pompe:
- Capacitatea maxima a fiecarei pompe:10 m³ /h;
- Inaltimea de pompare: H =8,0 mCA
- Putere motor P= 4 kw
c) Pompe de dozare solutie de clorura ferica 1+1 buc
- Capacitatea maxima a fiecarei pompe:200 l/h;
- Inaltimea de pompare: H =20,0 mCA
- Putere motor P= 0,3 kw
7.4.7.4. Functionare
Clorura ferica se aprovizioneaza in satare lichida avand concentratia de 38-40%
In functie de cantitate produsul chimic se aprovizioneaza in recipiente cu volume de
50-200 litri sau in autocisterne special amenajate pentru transportul acestui produs. In cele
mai multe cazuri autocisternele cuprind si instalatii de descarcare.
In proiect s-a luat in considerare ipoteza ca cisterna nu contine instalatii de descarcare
si s-au prevazut instalatii de umplere proprii: racord de conectare cisterna, pompe de
umplere, conducte si armaturi necesare
Cu instalatiile de proprii sau ale cisternei se face decarcarea solutie de clorura ferica in
rezervoarele de stocare.
Pomparea pentru dozare se face cu pompa dozatoare in cantitatea stabilita de
operatorul de proces impreuna cu laboratorul statiei pe baza masurarii online a cantitatii de
fosfor total din apa uzata.
Pompele dozatoare vor trimite solutia de clorura ferica spre spre unul din cele 2 puncte
de injectie prevazute in proiect si propuse in planul de situatie:
a) La camera de distributie la decantoarele secundare (CD2);
b) Inainte de treapta biologica, in bazinul de aspitate al statiei de pompare
intermediare SPi
7.5. TRATAREA NAMOLURILOR
Pentru tratarea namolurilor rezultate din procesul de epurare include urmatoarele
constructii si instalatii:
Statie de pompare namol primar (SPnp); - obiect existent care se va reechipa
Ingrosator gravitational de namol primar
Bazin tampon de amestec a namolului primar cu namolul in exces (BTA); - obiect
nou prevazut in prezentul proiect
Statie de pompare a namolului ingrosat spre rezervoarele de fementare
Instalatie de ingrosare macanica a namolului (SIM);- obiect nou prevazut in
prezentul proiect
Rezervoare de fermentare a namolului - obiecte existente care se vor reechipa
Bazin tampon de namol fermentat (BTnf); obiect nou prevazut in prezentul
proiect
Instalatie de deshidratare mecanica namolului (SDH); obiect existent care se va
reechipa
Gazometre (G) - obiecte noi prevazute in prezentul proiect
7.5.1.Statia de pompare namol primar (SPnp) –Reechipare
Nota Etapizare
Statia de pompare se echipeaza conform proiect Etapa finala – 2026.
In etapa I pompele vor functiona cu timpi de de operare mai scurti deoarece cantitatile
de namol sunt mai reduse
7.5.1.1. Scopul lucrarilor
Statia de pompare namol primar are rolul de a pompa namolul retinut in decantoarele
primare spre instalatiile de tratare a namolurilor din incinta statiei de epurare.
7.5.1.2. Descriere
Construcita statiei de pompare existente este semicirculara si cuprinde : Bazinul de
aspiratie si camera uscata. Bazinul de aspiratie joaca in prezent si rolul de concentrator
gravitational static, fiind prevazut numai cu un deversor reglabil improvizat ce colecteaza
supernatantul.
Reabilitarea statiei de pompare namol primar presupune inlocuirea instalatiilor
hidromecanice ( pompe, armaturi, conducte, instalatii de ridicat), a elementelor metalice
(capace, scari, balustrade), elemente de constructii (fundatiile pompelor), elemente
arhitecturale si instalatii sanitare
Reabilitarea statiei de pompare namol primar din punct de vedere al instalatiilor
hidromecanice se va face pastrand conductele si piesele de trecere existente in pereti,
conexiunea cu conductele si armaturile noi facandu-se prin imbinare cu flanse.
Se vor inlocui pompele existente, cu 3 pompe centrifuge noi, avand parametrii in
punctul de functionare Q=100 mc/h, H= 7.0 mCA.
Pe aspiratia pompelor au fost prevazute vane sertar manuale DN 200, iar pe refulare
au fost prevazute clapete antiretur DN150 si vanele electrice cu actionare electrica ON/OFF
DN150.
7.5.1.3. Echipamente
Noile echipamente montate in statia de pompare in vederea reabilitarii acesteia sunt:
a. Electropompe submersibile, monoetajate, instalare stationara verticala in camera
uscata
- Tip XFP 80C CB1 PE29/4 – 2+1 buc
- Debit Q = 110mc/h,
- Inaltime de pompare H = 7.25 mCA
- Putere motor P= 2.95 kw
- Turatie
- Greutatea totala 94 kg
Toate pompele sunt echipate cu convertizor de frecventa.
b. Macara monorail cu crucior manual si palan electric, pentru G=1 t, Inaltime de
ridicare = 9.0 m, montat pe profil I30 existent. – 2 buc
7.5.1.4. Functionare
Namolul colectat in decantoarele primare este transportat gravitational prin conducte
cu spre statia de pompare namol primar..
Evacuarea namolului de la decantoare primare spre in statia de pompare se face in
prezent prin conductele de evacuare existente de la fiecare decantor, pe care sunt instalate
robinete manuale de inchidere cu Dn200mm. Transportul namolului primar se face spre
bazinul de aspiratie al statiei de pompare se face prin 2 conducte cu Dn 250 mm, care preia
namolul de la cate 2 decantoare: DP1+DP2 si DP3+DP4
Namolul primar colectat in basele de namol ale decantoarelor este evacuat prin
deschiderea pe rand a vanelor se va asigura evacuarea periodica a namolului spre statia de
pompare existenta.
Deschiderea vanelor va fi controlata de catre un temporizator pentru a se asigura
evacuarea namolului de 4-8 ori pe zi.in bazinul de aspiratie al statiei de pompare
Inchiderea vanelor de namol de la decantoare va fi controlata de catre un echipament
de masurare a concentratiei suspensiilor in namolul evacuat, instalat pe conductele de
admisie namol in statia de pompare, inainte de intrarea in statia de pompare. Vana va fi
inchisa la atingerea unei valori preselectate a concentratiei de suspensii.
Perioadele de deschidere a vanelor si valoarea concentratiei in suspensii la care se
inchid vanele sunt adresabile prin procesul de control SCADA.
Namolul primar va fi pompat catre noul concentrator gravitational de namol primar
printr-o conducta cu Dn 250mm. Functionarea statiei de pompare va fi controlata de senzorii
de nivele minime si maxime din bazinul de aspiratie al statiei de pompare
7.5.1.5. Reguli privind exploatarea
Exploatarea curenta cuprinde in principal urmatoarele operatiuni:
- supravegherea functionarii instalatiei: pompe, robinete, instalatii electrice, aparatura
de masura si control; şi a dispozitivelor de protecţia muncii.
- verificarea starii instalatiilor si echipamentelor;
- sesizarea manifestărilor de funcţionare anormală (zgomote, şocuri, supraîncălziri,
valori mari ale puterii absorbite, încărcarea neuniformă pe faze, etc.), depistează cauzele
acestora şi înlăturarea lor.
- remedierea defectiunilor in functionare si eliminarea cauzelor care produc defectiuni
si deficiente;
- operatii curente si manevre necesare;
- inregistrari evenimente
- intretinerea curateniei
7.5.2. Ingrosator gravitational de namol primar
Nota Etapizare
Bazinul ingrosator proiectat pentru etapa finala se va da in functiune din etapa I -2016
cand va functiona cu un o incarcare superficiala mai mica
7.5.2.1. Scop
Bazinul este destinat ingrosarii namolului primar de la concentratia de 3% la 6%, astfel
ca dupa amestecul cu namolul in exces cocentrat sa se trimita la fermentare un namol cu
aceiasi concentratie. Procesul de ingrosare se face prin sedimentare gravitationala
7.5.2.2. Descriere
Acest bazin este o constructie de forma circulara cu diametrul de 17 m si adancimea
utila de 3,0 m, amplasat suprateran. O basa circulara amplasata in zona centrala a radierului
are rolul de colectarea a namolului concentrat care trebuie evacuat la bazinul de amestec al
namolului primar cu cel in exces concentrat mecanic. La partea superioara a peretelui circular
este prevazut un jghiab periferic care are rolul de colectarea a supernatantului care se separa
din namol.
Pentru a asigura omogenizarea namolului si separarea apei din namol s-a prevazut un
echipament tip pod raclor avand D=17m.
7.5.2.3. Echipamente
a) Echipament tip raclor pentru ingrosatoare de namol gravitationale - 1 buc
Furnizor SISMAT – model SKY1700BK 07 model
D =1700mm
Viteza periferica 3 m/min
P= 0.25 kw
b) Pompe de transfer a namolului ingrosat de la ingrosator la bazinul tampon de
amestec namol primar si in exces – 2+1 buc
Furnizor SISMAT
Tip C19KG11 RMA
Tip Mono cu surub excentric
Q= 75 m³/h,
H= 6.0 m H20
P=5.86 kw
Timpii reali de operare se vor stabili dupa experienta de operare
Namolul primar pompat de statia de pompare namol primar este introdus in ingosator
in zona centrala a bazinului in spatele unui ecran de dirijare. Namolul introdus se concentreza
prin sedimentare gravitationala care conduce la crearea a 2 zone pe verticala: la partea
inferioara zona de namol concentrat iar la partea superioara zona de apa separata din namol
(supernatant).
Procesul de separare este favorizat de echipamentul raclor care are 2 functiuni:
- raclorul conduce namolul concentrat catre basa de colectate si evacuare din radier;
- grilajul tip pieptene solidar cu raclorul omogenizeaza masa de namol, favorizand
astfel separarea apei.
Namolul concentrat se evacuiaza continuu sau periodic din basa fund, coborand astfel
si linia de separare apa-namol.
La orice umplere cu namol neingrosat nivelul superior creste peste cota deversanta a
jghiabului evacuand supernatantul in jghiab.
Transferul namolului concentrat de la ingrosatorul catre bazinul tampon si amestec
namol primar si in exces se face printr-o instalatie
de pompare care se va amplasa in subsolul halei de existente de tratare namol
utilzand rezervorul din subsol V=165mc
7.5.3. Bazin tampon si amestec a namolului primar cu namolul in exces (BTA)
Nota Etapizare
Bazinul tampon proiectat pentru etapa finala se va da in functiune din etapa I -2016
cand va functiona cu un timp de retente mai mare(vezi cap 7.5.3.4)
7.5.3.1. Scop
Amestecul namolurilor provenite din epurarea primara si a namolul in exces de la
epurarea secundara.
7.5.3.2. Descriere
Acest bazin este o constructie de forma circulara cu diametrul de 10 m si adancimea
utila de 5,00 m. amplasat suprateran. O basa amplasata in zona laterala a radierului are
rolul de colectarea a namolului concentrat care trebuie evacuat la rezervoarele de
fermentare.
Acest bazin va fi amplasat langa bateria de rezervoare de fermentare 2x4000m
Pentru a asigura omogenizarea namolului s-a prevazut un mixer rapid cu puterea de
4,0 kw. Mixerul va fi montat pe tija verticala de glisare si poate fi orientat dupa caz sau poate
fi repozitionat pe inaltime pentru obtine o eficienta optima.
Pentru scoaterea mixerului din bazin in caz de interventie este prevazuta o macara
pivotanta cu capacitatea maxima de 250 kg, actionata manual cu troliu.
7.5.3.3. Echipamente
a) Mixer de omogenizare - 1 buc
Tip: RW 4811-A75/4
Elice cu 2 pale
D = 482 mm
Puterea motorului: P=7,5 kw
Turatie motor 446 rot/min
b). Macara de manipulare mixer tip pivotanta
capacitatea maxima de 250 kg, actionata manual cu troliu.
7.5.3.4. Functionare
Namolulurile provenite din epurarea primara si namolul in exces de la epurarea
secundara sunt aduse prin pompare la bazinul tampon de amestec.
Bazinul tampon este destinat amestecului namolului provenit din epurarea primara cu
namolul in exces de la epurarea secundara Cantitati de namol ingrosate
Etapa finala -20126
- Namol primar ingrosat gravitational V= 458 m³/zi, C=6%
- Namol in exces in exces ingrosat mecanic. V=398 m³/zi, C=6%
Etapa I 2016
- Namol primar ingrosat gravitational V=251 m³/zi, C=6%
- Namol in exces in exces ingrosat mecanic. V=241 m³/zi, C=6%
Intrarea celor 2 categorii de namol se face prin 2 conducte din polietilena care
debuseaza la partea superioara a bazinului. (Dn 110mm pentru namol primar si Dn160 mm
pentru namol in exces).
Namolul in amestec va fi transferat pentru stabilizare (fermentare ) catre cele 2 baterii
de rezervoare de fermentare existente care se reabiliteaza (V=2x4000m³ si V=2x3000 m³)
Transferul catre rezervoarele de fermentare se face cu pompele din statia de pompare la
rezervoarele de fermentare (vezi cap7. .5.4.)
Plecarea amestecului de namol catre rezervoarele de fermentare se face de la partea
inferioara, din basa de fund printr-o conducta cu Dn 160mm
Timpul pentru alimentarea rezervoarelor de fermentare este de 22 ore stabilit prin
caculele de proces si timpul de operare al instalatiilor de ingrosare de 16 ore/zi, acest bazin
va asigura si o compensare intre debitul de namol produs care intra in bazin si debitul de
namol iesit pentru alimentarea instalatiei rezervoarelor de fermentare. Volumul util al bazinului
de 314 mc asigura un timp de acumulare pentru 8.64ore ore. In etapa finala si 15.34 ore in
etapa I. Timpii reali de operare se vor stabili dupa experienta de operare
7.5.4. Statie de pompare a namolului la rezervoarele de fementare
Etapizare
Statia de pompare va functiona astfel:”
In etapa finala 2026 va alimenta ambele baterii de rezervoare de fermentare
- spre reactorul RFN 2x4000 mc vor opera 2+1 pompe avand Q=25 m3/h,
- spre reactorul RFN 2x3000 mc vor opera 2+1 pompe avand Q=20 m3/h
In etapa I – 2016 va alimenta alimenta numai Rezervoarele de fermentare 2x4000mc
- spre reactorul RFN 2x4000 mc vor opera 2+1 pompe avand Q=25 m3/h,
7.5.4.1. Scop
Transferul catre rezervoarele de fermentare a amestecului de namol ingrosat primar si
biologic in exces
7.5.4.2. Descriere
Pentru alimentarea celor 2 baterii de rezervoare de fermentare s-a prevazut o statie de
pompare amplasata langa bazinul tampon de amestec namol primar cu namolul in exces.
Este o constructie semi ingropata.
Statia de pompare va fi echipata cu 2 grupuri de2+1 pompe centrifuge amplasate in
camera uscata
7.5.4.3. Echipamente
Pentru RFN 2 x 3000mc
Pompe centrifuge tip Mono 2+1 buc
Q=20 m3/h
H= 25m
P=3,26 kw
Pentru RFN 2 x 4000mc
Pompe centrifuge tip Mono 2+1 buc
Q=25 m3/h
H= 25m
P=3,34 kw
7.5.4.4. Functionare
Cantitatea de namol amestecat si ingrosat la concentratia de 6% evacuat din bazinul
tampon este de 872,2 m3/zi. Alimentarea celor 2 baterii de rezervoare de fermentare se face
proprtional cu volumul rezervoarelor de fermentare, respectiv
Pentru RFN 2x3000mc
Pentru RFN 2x4000mc
Comanda pompelor spre cele 2 baterii de rezervoare de fermentare se face in functie
de nivelul namolului din bazinul tampon de amestec namol ingrosat primar cu secundar
(vezicap.6.3.4)
In functie de cantitatea de namol produsa in statia de epurare, instalatiile de pompare
pot pompa debite diferite catre grupurile de rezervoare pastrand procentele din volumul total
al rezervoarelor de fermentare
7.5.5. Statia de tratare mecanica a namolurilor
In statia de epurare existenta exista o hala de tratare a namolului in (ingrosare si
deshidratare) dezvoltata pe 2 nivele: suprastructura la parter si infrastructura la subsol.
La parter - sunt amplasate echipamentele de proces de ingrosare mecanica a
namolului si cele de deshidratate mecanica :
Pentru ingrosare – exista 1+1 unitati tambur cu sita cu capacitatea de 10-15 mc/h +
instalatii anexa: pompe de alimentare, pompe de evacuare, instalate de preparare si dozare
polielectrolit,etc
Pentru Deshidratare – exista 1+1 centrifuge tip Noxon cu Capacitate de max 25 m3/h (
substanta uscata - 800 kg/h) + instalatii anexa: pompe de alimentare, pompe de evacuare,
instalatie de preparare si dozare polielectrolit, transportoare elicoidale
La subsol se afla 2 rezervoare tampon si spatiu pentru pompele aferente celor 2
bazine. Cele 2 bazine tampon au urmatoarea destinatie:
- bazin tampon pentru namol primar si in exces cu V=165 m³
- bazin tampon pentru namol fermentat cu V=670 m³
- pompele aferente celor 2 bazine
- Fata de cerintele documentatiei de Atribuire si a Procesului Tehnologic aprobat
pentru prezentul proiect, statia de tratare a namolurilor capacitatea instalatiei existente este
total insuficienta, trebuie reabilitata si reechipata pentru a asigura realiza procese de
tratare impuse
Reabilitarea statiei de tratare a namolurilor s-a realizat prin utilizarea pe cat posibil a
constructiilor si instalatiilor existente , precum si prin extinderea constructiilor pentru a asigura
procesele si functionalitatea pe ansamblu a statiei de epurare
Solutiile adoptate pentru reabilitare si reechipare se descriu in continuaare pentru cele
2 procese importante care prevazute conform cerintelor Documentatiei de Atribuire.
a) ingrosarea mecanica numai a namolului biologic in exces provenit de la
decantoarele secundare,
b) Deshidratarea molului fermentat provenit de la rezervoarele de fermentare anaeroba
existente.
7.5.5.1. Instalatia de ingrosare mecanica a namolului
Nota Etapizare
- In etapa finala 2026 Instalatia va functiona cu toate echipamentele proiectate,
respesctiv cu toate filtrele banda instalate 3x75mc/h si instalatiile anaxa(pompe de
alimentare, pompe de evacuare si instalatii de dozare polimeri
In etapatapa I – 2016 instalatia va functiona numai cu 2 filtre banda si instalatiile
anexa. Un filtru banda va fi in stand by ca rezerva rece
7.5.5.1.1 Scop
Instalatia de ingrosare mecanica a namolului are rolul de reducerea umiditatii
namolului in exces provenit din decantoarele secundare, respectiv ingrosarea acesuia de la
concentratia de 0.744 % la concentratia de 6%
Fata de cerintele documentatiei de Atribuire si a Procesului Tehnologic aprobat pentru
prezentul proiect, statia de tratare a namolurilor capacitatea instalatiei existente este total
insuficienta, trebuie reabilitata si reechipata pentru a asigura realiza procese de tratare
impuse
7.5.5.1.2. Descriere
Intrucat capacitatea instalatiei existente este total insuficienta , s-a prevazut un
tronson de constructie nou pentru ingrosarea mecanica in care se vor instala 3 echipamente
noi cu capacitatea de 75 mc/h, care vor inlocui echpiamentele existente cu capacitate
insuficienta
In acesata noua constructie numai parter se vor amplasa : unitatile de ingrosare noi,
unitatile de preparare si dozare polimeri, pompele de evacuare namol concentrat mecanic,
accesorii, aparatura de masura si control,etc.
De asemenea pentru instalatia de ingrosare se vor utiliza unele spatii si facilitati din
hala existenta de tratare a namolui:
- Bazinul tampon existent cu volumul de 670 mc urmand a fi utilizat ca bazin
tampon de namol in exces ne ingrosat (in prezent este folosit pentru namolul fermentat).
- Pompele necesare pentru alimentarea echipamentelor de ingrosare mecanica
vor aspira din acest basin tampon V=670mc si se vor amplasa in subsolul halei, langa bazinul
tampon. Se vor instala 3 pompe de alimentare, fiecare filtru banda cu pompa sa
Noua constructie pentru ingrosarea mecanica a namolului va fi cuplata functional cu
hala existenta de tratare a namolurilor. Vor fi prevazute usi de acces intre cele 2 constructii si
instalatii care se vor interconecta (electrice, incalzire, sanitare, ventilatii, tehnologice)
7.5.5.1.3. Echipamente
a) Electropompe de alimentarea echipamentelor de ingrosare macanica a namolului in
exces C=0.744%
tip Mono – cu surub excentric indicativ C1BKC11RBP – 3buc
- Furnizor Sismat
- Debit Q = 150 mc/h, C-0,744%
- Inaltime de pompare H = 6 mCA
- Putere motor P= 9,72 kw
- Turatie 169 rpm
b) Echipament de ingrosare mecanica a namolului tip Filtru presa banda - 3 buc
Furnizor Sismat , indicativ PDWB.30.SSG.SST.RS
Capacitate : 75 m3/h
Latimea benzii B=3000mm
Concentratia namolului la intrare :Ci=744%
Concentratia namolului ingrosat: Ce=6%
Accesorii la filtrele banda:
Pompa apa de spalare Q=9m3/h, P=6 bar
Compresor aer : Q=50 l/min, P-8 bar
c) Electropompe de evacuarea namolului ingrosat catre bazinul de amestec a
namolurilor ingrosate C=6% (primar si inexces) spre bazinul tampon de amestec. Aceste
pompe se vor instala in hala existenta, la parter, langa fiecare echipament de ingrosare.
tip Mono – cu surub excentric indicativ C15KIC11RMA – 3buc
Furnizor Sismat
- Debit Q = 20 mc/h, C-6%
- Inaltime de pompare H = 4 mCA
- Putere motor P= 1,54 kw
- Turatie
d) Mixere submersibile pentru omogenizarea namolului stocat in rezervorul tampon
din subsolul halei existente
tip ABS-Sulzer - 3 buc
Tip: RW 4811-A75/4
Elice cu 2 pale
D = 482 mm
Puterea motorului: P=4 kw
Turatie motor 680 rot/min
e) Instalatie de preparare si dozare solutie de polielectrolit Furnizor Sismat – 1 unitate
Model SPC2000.7
Capacitate instalatie C= 2-10 kg/h
Echipata cu 2 pompe de dozare Q=4000l/h solutie 0.1- 0,5% P=0,37kw
f) Pod rulant cu palan electric Furnizor Lugomet Lugoj
sarcina G=5000 kg
Deschiderea grinzii de rulare B=10m
Lungimea caii de rulare L=14 m
Putere P=5.24kw
7.5.5.1.4 .Functionare
Etapa finala - 2026
Namolul sedimentat in decantoarele secundare este evacuat ca namol activat catre
statia de pompare namol de recirculare si namol inexces. Din statia de pompare cea mai mai
mare cantitate este pompat la reactoarele biologice ca namol de recirculare, iar o cantitate
mai mica echivalenta cu productia de namol biologic denumit namol activat in exces va fi
pompat catre statia de tratare a namolului urmand a fi ingrosat prin reducerea umiditatii.
Procesul de ingrosare se va realiza cu echipamente mecanice de tip filltre presa cu banda.
Conform calculelor de process, pentru prezentul proiect capacitatea necesara a
instalatiei de ingrosare mecanica este de 24941.95 kgSU/zi ( 2590m3/zi cu concentratia
C=0,744%) Conform cerintelor din specificatiile tehnica ale proiectului capacitatea necesara a
instalatiilor se stabileste pentru 16 ore de operare pe zi, ceea ce reprezinta 225 m³/h (1559 kg
SU/h).
Prin ingrosare, concentratia namolului in exces urmeaza sa creasca de la 0,744%(7,44
kg/m3) la concentratia de 6%(6 kg/m3)
Asa cu s-a aratat la cap. 7.3.6 namolul in exces este debusat in bazinul existent in
subsolul statiei de tratare a namolui (v=670mc/h). care are rolul de compensarea a
cantitatilor de namol rezultate din decantoarele secundare cu cele prelucrate de instalatia de
de ingrosarea namolului.
Conform calculelor de proces a rezultat un volum tampon necesar de 355 m3 pentru
compensarea cantitatii de namol produsa si pompata de la decantoarele secundare la
unitatilor de ingrosare mecanica propuse. In aceasta situatie s-a propus utilizarea rezervorului
tampon existent din subsolul cladirii, care are un volum suficient egal cu 670mc
Alimentarea fiecarui echipament de ingrosare se face cu grupul 3 de pompe
mentionate la cap. 7.4.5.1.3, (C1BKC11RBP) amplasate la subsolul constructiei existente
care aspira din bazinul tampon existent V=670mc
Pentru ingrosarea mecanica namolului se vor instala 3 echipamente noi cu
capacitatea de 75 mc/h. Aceste echipamente vor opera in regim normal 16 ore pe
zi(3x75=225 m3/h.
La scoaterea din functie a unui echipament, instalatia va opera 24 ore /zi numai cu 2
echipamente (2x75=150 m3h)
Pentru a favoriza cedarea apei din namol se adauga polielectrolit. Doza de polielectolit
se stabileste prin incercari de laborator pe namolul produs prin procesul de epurare. Doza
orara de polielectrolit este exprimata in kg polielectrolit/kg namol SU. Odata stabilita doza de
polielectrolit, aceasta va ramane neschimbata pana ce laboratorul va stabili o noua doza.
Instalatia de preparare si dozare este prevazuta pentru producerea solutiei de
polielectrolit din substanta chimica solida (dizolvare, diluare, stocare) , accesorii de control,
precum si 3 pompe de dozare (cate una pentru fiecare filtru banda)
Namolul ingrosat la concentratia de 6% va fi pompat la bazinul proiectat de amestec al
namolului primar ingrosat cu namolul in exces ingrosat.
Evacuarea namolului ingrosat se face cu un grup de 3 pompe amplasate langa fiecare
echipament de ingrosare (C15KIC11RMA)
Etapa I – 2016
Conform cerintelor calculelor de proces capacitatea necesara a instalatiilor se
stabileste pentru 16 ore de operare pe zi, ceea ce reprezinta 150 m³/h (1559 kg SU/h).
In acesta situatie se poate opera numai cu 2 echipamente de ingrosare (filtre presa
banda si cate 2 pompe de alimentare si de evacuare. Instalatia de dozare polomeri prevazuta
pentru etapa finala va opera cu o capacitate mai redusa cu cca 30%
7.5.5.2. Instalatia de deshidratare mecanica a namolului
Nota Etapizare
Etapa I – 2016 este identica cu Etapa finala - 2026
7.5.5.2.1. Scop
Instalatia de deshidratare mecanica a namolului are rolul de reducerea umiditatii
namolului provenit din rezervoarele de fermentare, respectiv cresterea concentratiei de la
4,14% la 24%
7.54.5.2.2.Descriere
Se propune ca instalatia de deshidratare mecanica a namolului fermentat sa fie
amplasata in constructia existenta, dar va fi reechipata pentru deshidratarea namolului.
Conform calculelor de proces cantitatea de namol trimisa la deshidratarea mecanica
este 872 m3/zi, respectiv 54,5 mc/h (16 h/zi) cu concentratia de 4,14%SU.
Conform Documentatiei de Atribuire capacitatea statiei de deshidratare se va extinde
cu 50%din volumul maxim de namol produs in 24 de ore. In consecinta se va echipa instalatia
de deshidratare cu inca o centrifuga avand capacitatea de 30 m³/h. Capacitatea disponibila
va deveni dupa cum urmeaza:
2 x 25 = 50 m³/h (2 centrifuge existente)
1 x 30 = 30 m³/h (1 centrifuga noua)
Ca urmare instalatia de deshidratare mecanica va cuprinde urmatoarele echipamente
si spatii de process:
- Pompe de namol fementat pentru alimentarea echipamentelor de deshidratare
mecanica. Sunt prevazute 3 electropompe cu surub excentric tip Mono amplasate in subsolul
constructiei existente. Aceste pompe extrag namolul fermentat din bazinul de aspiratie
amplasat in subsolul constructiei existente .
Bazinul de aspiratie pentru namol fermentat se va amenaja din bazinul existent in
subsol (V=165mc) care se va imparti in 2 compartimente; Un compartiment va fi bazin de
aspiratie namol fermentat, iar celalalt va fi basin de aspiratie namol primar ingrosat.
Bazinul de aspiratie namol fermentat va fi alimentat din bazinul tampon de namol
fermentat amplasat in exteriorul hale de tratare a namolului.
Pompele de alimentare a centrigelor se vor amplasa in subsolul halei de tratare in
spatiu existent folosit pentru pompe
- Echipamentele de deshidrarare mecanica ( 3 centifuge 2 existente si 1 noua
instalata in spatiu disponibil alocat pentru extindere.)
- Un set de 3 transportoare elicoidale de preluare si transport namol deshidratat in
vederea descarcarii in containerul de colectare.
- Echipamente de preparare si dozare a polielectrolitului pentru conditionarea
namoluluiin vederea cedarii apei continute in namol
- Deoarece constructia existenta nu se preteaza la instalarea unui pod rulant, pentru
manipularea unor elemente de instalatii pentru operare si intretinere s - a prevazut
achizitionarea unei macarale portal mobile cu sarcina de 1,5 tone
7.5.5.2.3 Echipamente si instalatii
a) Electropompe de alimentarea echipamentelor de deshdratare macanica a
namolului fermentat C=4.14%
tip Mono – cu surub excentric indicativ C16KC11RMA – 3buc
- Furnizor Sismat
- Debit Q = 30 mc/h, C-4,14%
- Inaltime de pompare H = 4 mCA
- Putere motor 5,86 kw
b) Decantor centrifugal pentru deshidratare a namolului - 1 echipament
tip 40 FC Noxon
debit namol Q=25 – 50 m3/h
Capacitate solide maxim C=1600 kgSU/h
Concentratie namol la intrare C=4,14
Concentratie namoldeshidratat Cmin= 24%
Diametru rotor D=800mm
Putere mototoare P=55+30 kw
c) Transportoare elicoidale pentru namol deshidratat - furnizor EDWARDS
C1) orizontal tip IMB5 ABB -1 buc
C=10m3/h
Lungime l=10m
P= 1,5 kw
C2) vertical tip IMB5 ABB -1 buc
C=10m3/h
Lungime l=3,5m
P= 1,5 kw
C3) orizontal tip IMB5 ABB -1 buc
C=10m3/h
Lungime l=4m
P= 1,5 kw
d) Echipament de preparare si dozare polielectrolit - Furnizor Edwards - 1 unitate
tip Tomal
e)Macara portal mobila - 1 buc
f) Container - 4 buc
V= 20 mc
7.5.5.2.4. Functionare
Etapa finala - 2026
Instalatia de deshidratare mecanica este alimentata cu namol fermentat (mineralizat)
din bazinul tampon de namol fermentat prin bazinul de aspiratie existent in hala
Rolul bazinului tampon de namol fermentat este de a compensa productia de namol
fermentat din rezervoarele de fermentare (22 ore/zi) cu programul de operare al instalatiei de
deshidratare mecanica (16 ore pe zi). In acelasi timp din acest bazin se poate evacua si o
anumita cantitate de apa separata din namol (supernatant).
Namol fermentat este preluat de instalatia de pompare care se amplaseaza in
subsolul halei existente de deshidratare (3 pompe cu surub excentric cu Qmax =30 m3/h ).
Aceste pompe vor alimenta fiecare centrifuga cu debitul necesar :
- Pentru centrifugele existente Qmax =25 m3/h fiecare pompa
- Pentru centrifuga nou instalata Q max 30 m3/h
Pentru a favoriza cedarea apei din namol se adauga polielectrolit. Doza de polielectolit
se stabileste prin incercari de laborator pe namolul produs prin procesul de epurare. Doza
orara de polielectrolit este exprimata in kg polielectrolit/kg namol SU. Odata stabilita doza de
polielectrolit, aceasta va ramane neschimbata pana ce laboratorul va stabili o noua doza.
Instalatia de preparare si dozare este prevazuta pentru producerea solutiei de
polielectrolit din substanta chimica solida (dizolvare, diluare, stocare) , accesorii de control,
precum si 3 pompe de dozare (cate una pentru fiecare centrifuga)
Namolul deshidratat la concentratia de min 24% va fi preluat de un transportor
elicoidal cu 3 palnii de colectare si 2 tronsoane de schimbare de directie (vertical /orizontal)
care il transporta in exterior la containerul de serviciu .
Etapa I 2016
In etapa I se va opera numai cu o centrifuga cu capacitatea de 30 mc/h si pompele
aferente acestea.
7.5.5.2.5. Reguli privind exploatarea
Instalatia de ingrosare - deshidratare este un sistem complex care functioneaza
automat, realizand urmatoarele functiuni:
a) Pe linia de ingrosare a namolului in exces
- Prepararea solutiei de polielectrolit
- Dozarea polielectrolitilor in namolul primit de la bazinul de omogenizare;
- Flocularea reactivului;
- Reducerea umiditatii namolui in echipamentul de ingrosare mecanica;
.
b) Pe linia de deshidratare a namolului fermentat
- Prepararea solutiei de polielectrolit
- Dozarea polielectrolitilor in namolul primit de la bazinul de omogenizare;
- Flocularea reactivului;
- Reducerea umiditatii namolui in echipamentul de centrifugare;
- Evacuarea namolului deshidratat cu transpotoarele elicoidale, fie in container, fie in
mijlocul de transport.
Operarea se realizeaza sub controlul sistemului propriu de automatizare si in
concordanta cu instructiunile furnizorului de operare si intretinere.
Exploatarea curenta cuprinde in principal urmatoarele operatiuni:
- supravegherea functionarii instalatiei: pompe, robinete, instalatii electrice,
aparatura de masura si control; şi a dispozitivelor de protecţia muncii.
- sesizarea manifestărilor de funcţionare anormală (zgomote, şocuri, supraîncălziri,
valori mari ale puterii absorbite, încărcarea neuniformă pe faze, etc.), depistează cauzele
acestora şi înlăturarea lor.
- inregistrari evenimente
- intretinerea curateniei
- golirea şi spălarea conductelor de nămol în timpul opririi unei şarje de încărcare;
- înregistrarea cantităţilor de nămol deshidratat evacuat.
7.5.6.Rezervoare de (fermentare)
Nota Etapizare
Rezervoarele de fermentare vor functiona astfel:
Etapa finala – 2026 Se va opera cu cu ambele baterii de rezervoare
2x4000mc+2x3000mc
Etapa I – 2016 Se va oera numai cu bateria de rezervoare 2x4000mc
7.5.6.1. Scop
Stabilizare anaeroba a namolului rezultat din epurarea apelor uzate asigura scaderea
continutului de materiei organica din namol si stabilizarea acestuia cu producere de biogaz.
7.5.6.2. Descriere
Pentru stabilizarea namolului exista doua baterii de rezervoare de fermentare cu
capacitatea 2x3000 m3 si 2x4000m3 . Fiecare unitate de rezervoare de fermentare include
cate o camera de instalatii (Camera de manevra).
Pentru rezervoarele 2x4000mc camera de manevra este constructie parter este
amplasata in vecinatatea cuvelor de rezervoare.Acesta constructie va fi rechipata cum se va
arata in continuare cu pompe de recirculare, schimbatoare de caldura si instalatii.
Costructia rezervoarele 2x3000mc cuprinde o constructie monobloc care cuprinde 2
cuve de rezervor v=3000mc si o camera de manevra cu 2 nivele, amplasata intre cele 2
rezervoare .Acesta constructie va fi rechipata cum se va arata in continuare cu pompe de
recirculare, schimbatoare de caldura si instalatii
Avand in vedere starea constructiilor si a echipamentelor, aceste unitati de fermentare
sunt propuse pentru reabilitare prin reechipare si lucrari de reparatii si finisaje la constructii .
7.5.6.3. Echipamente
Echipamentele noi prevazute in proiectul de reabilitare se prezinta in continuare
separat pentru cele 2 grupuri de rezervoare de fermentare
a) Echipamente pentru RFN 2 x 4000 mc
- Mixer pentru digestor
Caracteristici digestor
volum net: 4.000 m³
diametru: 17.000 mm
inaltime de umplere: 19.300 mm
temperatura: 38 0C
lichide: namol fermentat cu maxim 6 % SU
cantitate : 2 buc
Putere: 11 kW
Prindere: cu flansa
Angrenaj : elicoidal cu roti dintate
Viteza reala: 13 rpm
b) Echipmente pentru camera de manevra 2 x 4000mc
- Schimbator de caldura Model : ALSHE 600 –Alfa Laval
Cantitate: 2 buc
Fluid: Namol.C= 4.5 %
Debit namol:145m3/h
Temperatura intrare 90°C
Temperatura de iesire 70°C
Piedere de presiune kPa 3.52
Transfer de caldura: 385.0 kw
Tip: in contracurent
Latime - mm 600
Diametru exterior; 1070 mm
C onexiuni ND 150
Presiune 6.0 bar
Temperatura de proiectare; 100 °C
Greutate gol/plin; 1450 / 1830 kg
- Electropompe de recirculare namol instalare in camera uscata – 2(1+1 buc)
tip - C1BKL11RPB - Sulzer ABS
Debit Q = 150mc/h,
Inaltime de pompare H = 6 mCA
Putere motor P= 10 kw
c) Echipamente pentru RFN 2 x 3000 mc
- Mixer pentru digestor
Caracteristici digestor
volum net: 3.000 m³
diametru: 17.000 mm
inaltime de umplere: 19.300 mm
temperatura: 38 0C
lichide: namol fermentat cu maxim 6 % SU
cantitate : 2 buc
Caracteristicile Motor:
Putere: 11 kW
Viteza nominala: 1.500 rpm
Prindere: cu flansa
Angrenaj : elicoidal cu roti dintate
Viteza reala: 13 rpm
d) Echipmente pentru camera de manevra 2x3000mc
- Schimbator de caldura Model : ALSHE 600 –Alfa Laval
Cantitate: 2 buc
Fluid: Namol.C= 4.5 %
Debit namol:145m3/h
Temperatura intrare 90°C
Temperatura de iesire 70°C
Piedere de presiune kPa 3.52
Transfer de caldura: 385.0 kw
Tip: in contracurent
Latime - mm 600
Diametru exterior; 1070 mm
C onexiuni ND 150
Presiune 6.0 bar
Temperura de proiectare; 100 °C
Greutate gol/plin; 1450 / 1830 kg
- Electropompe de recirculare namol, instalare in
camera uscata – 2(1+1 buc)
tip - C1BKL11RPB - Sulzer ABS
Debit Q = 150mc/h,
Inaltime de pompare H = 6 mCA
Putere motor P= 10 kw
7.5.6.4. Functionare
Namolurile ingrosate (primar ingrosat gravitational si namolul in exces ingrosat
mechanic) sunt colectate in bazinul tampon de amestec BTA (prezentat la cap. 7.4.3)
Din acest bazin amestrecul celor 2 namoluri va fi pompat spre rezervoarele de
fermentare de catre de Statie de pompare a namolului la rezervoarele de fementare,
amplasata langa bazinul tampon de amestec namol, prezentata la capitolul 7.4.4.
Pentru fermentarea namolului se vor utiliza cele patru cuve de fermentare existente
rehabilitate care voi functiona astfel:
- In etapa finala 2026 – bateria 2x4000mc+2x3000mc
- In etapa I 2016 – numai bateria 2x 4000mc
Pentru omogenizarea namolului in interiorul cuvelor de fermentare si evitarea formarii
crustei la suprafata acestuia este necesara amestecarea continua. Pentru acest scop s-au
instalat echipamente noi de amestecare mecanica .
Pentru mentinerea temperaturii in interiorul cuvelor de fermentare la un nivel constant
de circa 35°C intregul continut al cuvelor de fermentare va fi recirculat prin schimbatoare de
calduracu ajutorul pompelor de recirculare insatalate in camerele de manevra.
Namolul brut va fi adaugat in circuitul extern de recirculare inainte de intrarea in
schimbatoarele de caldura timp de circa 22 ore/zi.
Pentru monitorizarea procesului de fermentare se va masura temperatura si pH
namolului pe conducta de iesire pentru recirculare si pe fiecare conducta de iesire din
schimbatoarele de caldura.
Fiecare cuva va fi echipata cu instalatie de colectarea a biogazului rezultat.
Instalatiile aferente procesului de fermentare: schimbatoare de caldura, pompe de
recirculare vor fi montate in camerele vanelor.
7.5.6.5. Reguli pentru exploatare
a) Amorsarea fermentarii
Premergător exploatării curente a metantancurilor trebuie să se realizeze amorsarea
fermentării care comportă următoarele operaţiuni:
– controlul tuturor conductelor de nămol, apă caldă şi gaz, pentru a constata dacă nu
sunt pierderi;
– umplerea conductelor şi bazinelor de fermentare cu apă;
– pornirea sistemului de încălzire şi funcţionare o perioadă mai lungă pentru a se
asigura o bună exploatare;
– introducerea de nămol fermentat sau de lichid separat dintr-un bazin de fermentare
în funcţiune;
– încălzirea conţinutului bazinelor de fermentare la o temperatură de 32 – 35°C şi
menţinerea acesteia;
– adăugarea de nămol brut, având grijă ca sarcina să fie menţinută la cca 8,5 kg
substanţe solide volatile pentru 100 m3 volum de bazin, în primele 20 de zile;
– recircularea conţinutului din bazinele de fermentare;
– controlul periodic al evoluţiei fermentării privind: conţinului în CO2 al gazului,
alcalinitatea totală, acizii volatili şi pH-ul;
– creşterea treptată a încărcării cu nămol, având în vedere că o încărcare normală ar
trebui să fie posibilă în 50 – 60 de zile.
b) Date privind procesul de fermentare
Fermentarea anaeroba (denumita si digestie) a namolului se produce in rezervoare
inchise in absenta oxigenului atmosferic prin procese biochimice anaerobe cu consum de
energe temica. Scopul este mineralizarea unei parti cat mai mari din materia organica si
producerea de biogaz (care contine 60-70% metan)
O serie de factori fizici si chimici favorizeaza activitatea microrganismelor din
metantanc:
Temperatura si durata
Este un factor foarte important. Procesul necesita incalzirea namolului la temperaturi
cuprinse intre 33 si 350 C. Fementarea are loc aproape la orice temperatura dar durata
necesara unei digestii satisfacatoare variaza mult cu temperatura. O temperatura cat mai
constanta este favorabila unei operari eficiente si a stabilitatii procesului. Durata variaza cu
continutul de materii volatile din namol.
pH
Valoarea pH este cel mai important parametru de control al procesului. Domeniul optim
al pH este cuprins intre 6,8 si 7,2. Un pH relativ constant confera stabilitate procesului.
Microorganismele metanice sunt foarte sensibile la variariatii chir mici a pH. Controlul automat
al pH este si o cale de economisire de reactivi de corectie a procesului perturbat
(Alcalinizarea se face cu var, carbonat de sodiu, bicarbonat,etc). Controlul pH nu confirma cu
certitudine procentul de mineralizarea substantelor organice. Aceasta se face prin
determinarea de laborator a substantelor volatile din namolul fermentat.
Amestecarea
Durata de fermentare se scurteaza daca exista o buna amestecare. Amestecarea este
un factor important de mentinere a conditiilor de uniforme de mediu in metantanc. Fara o
amestecare uniforma a namolului, in metantanc se pot dezvolta conditii nefavorabile: zone cu
produse aciditate ridicata si substante inhibitoare in concentratii mari (metale grele,sulfuri,
dtergenti,etc.)
c) Exploatarea curentă a metantancurilor cuprinde următoarele operaţiuni:
– pomparea nămolului ingrosat extras din decantoare, în metantancuri la intervale cât
mai dese, având în vedere că adaosuri mici la intervale regulate asigură o viteză uniformă de
fermentare; Se recomanda minim 3 alimentari de namol pe zi.
– amestecarea nămolului brut cu nămolul fermentat pentru a ajuta şi accelera
fermentarea; Amestecarea se face prin recircularea interna cu mixerul (minim 22ore/zi) si
recircularea externa cu pompele in intervalul dintre alimentarile cu namol (5- 10 ore/zi);
– asigurarea funcţionării pompelor de recirculare a nămolului şi a schimbătoarelor de
căldură;
– Verificarea calitatii nămolului fermentat când acesta a atins stadiul de fermentare
este determinata după conţinutul său în materii volatile;
– supravegherea instalaţiei de captarea gazelor petru a se evita pătrunderea aerului;
– depistarea eventualelor scurgeri de gaze, pentru a se lua măsuri de remediere;
– controlul instalaţiilor de ventilaţie şi electrice;
– înregistrarea volumului de nămol fermentat evacuat, a cantităţii de gaz produs şi a
compoziţiei acestuia, a cantităţii de combustibil folosit pentru încălzire, etc.
Modul normal de exploatare include urmatoarele faze:
- Alimentarea metantancului cu namol ingrosat prin shimbatoarele de caldura;
- Evacuarea concomitenta cu alimentarea a namolului fermentat pe principiul vaselor
comunicante;
- Recircularea externa cu pompele de recirculare pin schimbatoarele de caldura;
- Repetarea ciclului dupa fiecare alimentare.
7.5.7. Bazin tampon de namol fermentat (BTnf)
Nota Etapizare
Etapa I – 2016 este identica cu Etapa finala - 2026
7.5.7.1. Scop
Rolul bazinului tampon este de a compensa productia de namol fermentat cu
programul de operare al instalatiei de deshidratare mecanica (16 ore pe zi).
7.5.7.2. Descriere
Acest bazin este o constructie de forma circulara cu diametrul de 10 m si adancimea
utila de 5.0 m amplasat suprateran. O basa rectanulara amplasata in zona laterala a
radierului are rolul de colectarea a namolului care trebuie evacuat la instalatia de
deshidratarea mecanica. Bazinul este echipat cu un mixer de omogenizare, conducte de
intrare a namolului fermentat de la cele 2 batererii de rezervoare de fermantare, conducta de
evacuare namol spre deshidratare, conducta de preaplin.
7.5.7.3. Echipamente si instalatii
a) Mixer de omogenizare - 1 buc
Tip: RW 480
Elice cu 2 pale
Puterea motorului: P=5,5 kw
Turatie motor 446 rot/min
Greutate G=163 kg
b). Macara de manipulare mixer tip pivotanta capacitatea maxima de 125 kg, actionata
manual cu troliu.
7.5.7.4. Functionare
Pentru a asigura omogenizarea namolului s-a prevazut un mixer rapid cu puterea de
7,50 kw.
Mixerul va fi montat pe tija verticala de glisare si poate fi orientat dupa caz sau poate fi
repozitionat pe inaltime pentru obtine o eficienta optima.
Transferul namolului in fermentat de la bazinul tampon de namol la rezervoarele de
fermentare se face prin pompare cu 2 grupuri de pompe care se vor amplasa intr-o
constructie noua adiacenta acestui bazin
7.5.8. Gazometre/Facla gaz
Nota Etapizare
Etapa I – 2016 este identica cu Etapa finala - 2026
7.5.8.1. Gazometre
Biogazul rezultat din procesul de fermentare va fi colectat de catre noile rezervoare de
gaz. cu volumul de 1500 Nmc fiecare
Gazometrele sunt necesare pentru a se asigura echilibrul intre productia de biogas si
utilizarea acestuia. Gazometrele vor fi de tipul cu membrana si se vor echipa cu toate
instalatiile auxiliare necesare
Biogazul va fi livrat prin reţeaua de distribuţie la centrala termică pentru a servi drept
combustibil la cazanele acesteia
Reţeaua de gaz de fermentare asigură transportul biogazului între metantanc,
gazometru şi centrala termică, cu o ramificaţie spre facla de ardere a gazului în exces.
Pentru situaţii de excedent sau avarie, reţeaua este prevăzută cu un racord şi la o
faclă de ardere a biogazului
Exploatarea gazometrelor cuprinde următoarele operaţiuni:
- Reglarea presiunii intre cele doua membrane în jurul valorii de 27 mbari
- Supravegherea functionarii sistemului de punere sub presiune pentru asigurarea
presiunii prestabilite.
- Controlul bunei functionare a dispozitivelor si accesoriilor instalatiei: supape,
racorduri flexibile, sisteme de ancoraj a cupolei, etc.
- Sesizarea manifestărilor de funcţionare anormală privind starea cupolei, pierderi de
gaz sau debitarea gazului la centrala termică
- Curatirea zapezii si a ghietii pe timp de iarna din jurul constructiei;
- Inregistrarea cantităţilor de gaz fermentat la centrala termică.
7.5.8.2. Facla gaz
Biogazul excedentar sau în întregime va fi eliminat prin ardere într-o instalaţie cu faclă
cu capacitatea pentru cca 160 Nmc/h . Facla este racordata la reteaua de biogaz prin
racorduri prevazute cu robinete de separatie.
8 PREVENIREA ACCIDENTELOR, RESPECTAREA SECURITATII IN MUNCA
8.1. Generalitati
Depistarea tuturor factorilor de risc potential existenti , ajuta la eliminarea accidentelor
ce pot aparea in procesul de productie, precum si la eliminarea defectelor majore ce pot
aparea la ecipamentele tehnice din dotare.
Cunoasterea tuturor schemelor de circuite electrice si de retele tehnologice, a
instructiunilor speciale de exploatare , a diagramelor P&I este obligatory pentru ca personalul
sa recunoasca pericolele aparute si sa contribuie la prevenirea lor. Fiecare membru este
obligat sa faca tot ce-i sta in putinta pentru a preveni accidentarile si aparitia unor boli
cauzate de acestea.
Pericolele recunoscute trebuie eliminate imediat, accesul in zona supusa pericolului
trebuie interzis, iar seful de statie trebuie anuntat imediat.
În exploatarea şi întreţinerea construcţiilor şi instalaţiilor din staţia de epurare se vor
respecta şi aplica toate regulile de protecţia muncii cuprinse în materialele cu caracter
normativ in vigoare.
În cadrul regulamentului de exploatare şi întreţinere se va insista în mod deosebit
asupra regulilor şi măsurilor privind :
- accesul în diferite cămine şi camere de inspecţie a armăturilor sau aparaturii, canale
deschise, bazinele de aspiraţie a pompelor sau în bazinele obiectelor tehnologice etc a
personalului de exploatare din punct de vedere al coborârii, circulaţiei în spaţiile respective,
manevrării capacelor şi dispozitivelor respective, etc;
- circulaţiei în lungul bazinelor deschise, pe platformele si pasarelele diferitelor
constructii , în lungul canalului de acces, etc;
- folosirea echipamentului de protecţie şi de lucru;
- efectuarea unor operaţiuni la lumină artificială, în medii cu un grad ridicat de
umiditate;
- marcarea cu panouri şi plăcuţe avertizoare a locurilor periculoase (înaltă tensiune,
pericol de cădere, acumulări de gaze inflamabile, etc); personalul de deservire va fi instruit cu
privire la pericolul de otrăvire cu gaze toxice (hidrogen sulfurat, bioxid de carbon, biogaz, gaz
metan, etc.).-
- manevrarea podului raclor, electropompelor, centrifugelor, mixere, sistemului
mecanizat de curăţire a grătarului des, etc;
- activitatea pe şantier ce se desfăşoară cu ocazia remedierii avariilor (sprijinirea
malurilor, coborârea în tranşee, folosirea utilajelor de intervenţie ca motopompe, pickammere,
electropompe, compesoare, macarale, aparate de sudură, etc.); activitatea pe timp friguros
care comportă măsuri deosebite privind echipele de lucru (în cazul instalaţiilor în aer liber),
circulaţia spre obiectele tehnologice şi pe pasarelele aferente unde accesul poate deveni
periculos, utilizarea sculelor şi dispozitivelor pentru îndepărtarea gheţii, ş.a.m.d.
- asigurarea ventilării corespunzătoare a camerelor şi a bazinelor înainte de accesul
personalului de exploatare pentru prevenirea asfixierilor din lipsă de oxigen sau inhalării unor
gaze letale;
- folosirea echipamentului electric antiexploziv;
- controlul periodic al atmosferei din spaţiile închise pentru a determina prezenţa
gazelor toxice şi inflamabile;
- interdicţiile privind utilizarea surselor de aprindere în apropierea instalaţiilor,
construcţiilor, canalelor şi căminelor de vizitare unde s-ar putea produce şi acumula gaze
inflamabile;
- circulaţia în jurul grupurilor de pompare, a tablourilor electrice, , a podului raclor,
centrifugelor etc., nefiind admis ca în spaţiile dintre agregate, dintre acestea şi pereţi, etc, să
se depoziteze materiale, scule, piese, ş.a., care să stingherească operaţiunile de manevrare
şi control, de demontare – montare, revizii, etc;
- protejarea golurilor din planşee şi pasarele cu parapete de protecţie în cazul în care
nu au capace;
- pasarelele de acces la diferitele părţi ale instalaţiilor, în scopul reducerii pericolului
de alunecare;
- ungerea pieselor în mişcare numai după oprirea agregatelor respective;
- manipularea agregatelor numai cu mijloace de ridicare adecvate, nefiind admisă
folosirea de mijloace de ridicare improvizate;
- asigurarea în spaţiile în care este necesar acest lucru, a microclimatului, ventilaţiei şi
a încălzirii.
Se va acorda o atenţie mărită la instalaţiile electrice:
- Toate motoarele electrice vor fi legate în mod obligatoriu la pământ în conformitate
cu documentaţia întocmită de proiectant, iar legătura se va verifica vizual de către persoanele
calificate zilnic. În cazul în care există dubii cu privire la integritatea legăturii de pământare, se
va interzice intrarea în zonă a persoanelor neautorizate prin afişarea plăcuţelor de avertizare.
În cel mai scurt timp se vor face măsurătorile specifice şi dacă este cazul se va reface
legătura de pământare defectă.
- Comenzile de la tablourile electrice se vor efectua de către persoane calificate şi
special instruite, dotate cu echipament de protecţie corespunzător: cizme de cauciuc şi
mănuşi de cauciuc pe vreme umedă.
- Efectuarea reparaţiilor / intervenţiilor la mecanismele de acţionare a echipamentelor
se va face numai după decuplarea alimentării cu energie electrică şi montarea de plăcuţe
avertizoare pe tabloul electric, pentru a se atenţiona asupra intervenţiei în curs şi de a se
evita punerea sub tensiune în mod accidental.
La elaborarea Regulamentului de exploatare a staţiei de epurare se va preciza modul
în care se face instructajul personalului de specialitate, împrospătarea periodică a
cunoştinţelor acestuia, afişarea la locurile de muncă a principalelor reguli de protecţia muncii,
acordarea primului ajutor în caz de accidentare, etc.
9. PROTECTIA SANITARA, RESPECTAREA MASURILOR DE IGENA
Regulamentul de exploatare şi întreţinere a staţiilor de epurare va cuprinde şi
prevederi referitoare la aspectele igienico-sanitare, prevederi stabilite în mod obligatoriu în
colaborare cu organele locale ale inspecţiei sanitare de stat.
Privitor la personalul de exploatare, regulamentul va preciza felul controlului medical,
periodicitatea acestuia, modul de utilizare a personalului găsit cu anumite contraindicaţii
medicale, temporare sau permanente, minimum de noţiuni igienico-sanitare care trebuie
cunoscute de anumite categorii de muncitori, etc.
Privitor la protecţia sanitară a staţiilor de epurare se va stabili, cu respectarea
prevederilor cuprinse de legislaţia în vigoare, modul în care se reglementează, îndeosebi
următoarele:
- delimitarea şi marcarea zonei de protecţie (în cazul staţiilor de epurare izolate);
- modul de utilizare a terenului care constituie zona de protecţie;
- executarea de săpături, depozitarea de materiale, realizarea de conducte, puţuri sau
alte categorii de construcţii în interiorul zonei de protecţie.
Societatea care exploatează şi întreţine staţia de epurare este obligată să acorde
îngrijirea necesară personalului staţiei de epurare, în care scop:
a. Va angaja personalul de exploatare numai după un examen clinic, radiologic şi de
laborator;
b. Va face instructajul periodic de protecţie sanitară (igienă) conform normelor în
vigoare;
c. Va asigura echipamentul necesar de lucru (cizme, mănuşi de cauciuc, ochelari de
protecţie, măşti de gaze, centură de salvare cu frânghie, etc) conform normativelor în vigoare;
d. In staţie va exista o trusă farmaceutică de prim ajutor, eventual un aparat de
respirat oxigen cu accesoriile necesare pentru munca de salvare;
e. Se vor asigura muncitorilor condiţii decente în care să se spele, să se încălzească
şi să servească masa (o încăpere încălzită şi vestiar cu duşuri cu apă rece şi caldă);
f. Medicul societăţii care exploatează şi întreţine staţia de epurare este obligat să
urmărească periodic (lunar) starea de sănătate a personalului din staţie;
g. Personalul staţiei de epurare se va supune vaccinării T.A.B. la intervale prevăzute
de instrucţiunile Ministerului Sănătăţii.
10. PRESCRIPTII TEHNICE SPECIFICE
Legea calitatii in constructii nr. 10/1995
Legea protectiei mediului nr. 195/2005
Legea apelor nr. 107/1996
Legea privind securitatea si sanatatea in munca 319/2006
Normativ NP 032/1999 – Proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a
apelor uzate orasenesti, Partea I: Treapta mecanica
Normativ NP 088/2003 – Proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a
apelor uzate orasenesti, Partea a IIa: Treapta biologica
Normativ NP 107/2004 – Proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a
apelor uzate orasenesti, Partea a IVa: Treapta de epurare avansata a apelor uzate
Normativ NP 118/2006 – Proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a
apelor uzate orasenesti, Partea a Va: Prelucrarea namolurilor
Normativ NP 133/2011 Normativ privind proiectarea executia si exploatarea
sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor
Legea nr. 310/2004 – Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.
107/1996
Ordonanta de urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului;
Legea Protecţiei Muncii nr. 90 / 1996 impreună cu normele metodologice de
aplicare.
L 98/1999 - Legea privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele
legale de igienă şi sănatate publică.
L 453/2001 – Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executãrii lucrãrilor de constructii si unele mãsuri pentru realizarea
HG 88 din 28/02/2002 – Hotarare de Guvern pentru aprobarea unor norme
privind conditiile de descarcare în mediul acvatic a apelor uzate
HG 352 din 21/04/2005 - Hotarare de Guvern privind modificarea şi
completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile
de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate
NTPA-002/2002 - Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate în
retelele de canalizare ale localitatilor si direct în statiile de epurare,
NTPA-011/2002 - Norma tehnica privind colectarea, epurarea si evacuarea
apelor uzate orasenesti
SR EN 1085:2000 Epurarea apelor uzate. Vocabular
SR EN 1085:2000/C1:2000 Epurarea apelor uzate. Vocabular
STAS 4706-88A01 - Ape de suprafaţă. Categorii şi condiţii tehnice de calitate
STAS 6560-82 A.02 - Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea consumului
biochimic de oxigen
STAS 6953-81 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea continutului de materii în
suspensie, a pierderii la calcinare si a reziduului de calcinare
STAS 7312-83 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea azotului
STAS 7795-80 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea cuprului
STAS 7852-80 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea cadmiului
STAS 7884-91 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea continutului de crom
STAS 8601-70 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea sulfatilor
STAS 8637-79 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea plumbului
STAS 8663-70 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea clorurilor
STAS 8900/1-71 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea azotatilor
STAS 8900/2-71 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea azotitilor
STAS 8911-71 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea bioxidului de carbon total
STAS 9187-84 Ape de suprafata, ape subterane si ape uzate. Determinarea reziduului
STAS 9887-74 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea consumului chimic de
oxigen (Metoda cu permanganat de potasiu)
STAS 10064-75 Ape de suprafata si ape uzate. determinarea fosfatilor
STAS 12200-85 Namoluri rezultate de la tratarea apelor de suprafata si epurarea
apelor uzate. Determinarea continutului de azot
STAS 12205-84 Namoluri rezultate de la tratarea apelor de suprafata si epurarea
apelor uzate. Determinarea continutului de fosfor
STAS 12526-87 Namoluri rezultate de la tratarea apelor de suprafata si epurarea
apelor uzate. Luarea si conservarea probelor
STAS 12586-87 Namoluri rezultate de la tratarea apelor de suprafata si epurarea
apelor uzate. Determinarea umiditatii, a substantei uscate, a pierderilor la calcinare
(substante volatile) si a substantelor minerale
STAS 12607-88 Namoluri rezultate de la tratarea apelor de suprafata si epurarea
apelor uzate. Determinarea continutului de substante extractibile în eter de petrol
STAS 12678-88 Namoluri rezultate de la tratarea apelor de suprafata si epurarea
apelor uzate. Determinarea continutului de sodiu si de potasiu
STAS 12780-89 Namoluri rezultate de la tratarea apelor de suprafata si epurarea
apelor uzate. Determinarea rezistentei specifice la filtrare sub vid
SR 7587-96 Calitatea apei. Determinarea substantelor extractabile cu solventi. Metoda
gravimetrica
SR 12702:1997 Namoluri rezultate de la tratarea apelor de suprafata si epurarea
apelor uzate. Vocabular
SR 13179:1994 Namoluri rezultate de la tratarea apelor de suprafata si epurareaapelor
uzate. Determinarea continutului de cupru
SR EN 1899-1:2003 Calitatea apei. Determinarea consumului biochimic de oxigen
dupa n zile ( CBOn). Partea 1 - metoda prin diluare si insamantare cu aport de
aliltiouree
SR EN 1899-2:2002 Calitatea apei. Determinarea consumului biochimic de oxigen
dupa n zile ( CBOn). Partea 2 -metoda pentru probe nediluate
SR EN 12176:2000 Caracterizarea nămolurilor. Determinarea valorii pH-ului
SR EN 12832:2002 Caracterizarea nămolurilor. Valorificarea şi eliminarea nămolurilor.
SR EN 12879:2002 Caracterizarea nămolurilor. Determinarea pierderii la calcinare a
substanţei uscate.Vocabular
SR EN ISO 5667-13:2000 Calitatea apei. Prelevare. Partea 13: Ghid general pentru
prelevarea probelor de namol din canalizari si instalatii de tratare si epurare a apelor
uzate
SR EN ISO 9509:2000 Calitatea apei. Metoda pentru evaluarea efectului inhibitor al
produselor chimice si al apelor uzate asupra procesului de nitrificare realizat de
microorganismele din namolul activ
SR EN ISO 9887:2002 Calitatea apei. evaluarea in mediu apos a biodegrabilitatii
aerobe a compusilor organici. Metoda semicontinua prin namoluri activate
( SCAS)
SR EN ISO 10707:2001 Calitatea apei. Evaluarea in mediu apos a biodegrabilitatii
aerobe "ultime" a compusilor organici. Metoda prin analiza consumului biochimic de
oxigen ( test in fiola inchisa )
SR ISO 10708:2003 Calitatea apei. Evaluarea in mediu apos a biodegrabilitatii aerobe
"ultime" a compusilor organici. Metoda prin analiza consumului biochimic de oxigen
prin testul difazic in sticla inchisa
SR ISO 10523-97 Calitatea apei. Determinarea pH-ului
11 ANEXE:
Anexa I – Modele de evidenta si inregistrari
Anexa II - Notiuni privind epurarea apelor uzate, definitii, termeni specifici