dosar de presĂ -...

of 129 /129
DOSAR DE PRESĂ Conferință de presă din data de 24 Februarie 2016

Author: others

Post on 19-Oct-2019

5 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • DOSAR DE PRESĂ

    Conferință de presă din data de 24 Februarie 2016

  • 1. Mediafax din data de 24 februarie 2016, ora 15.53

    http://www.mediafax.ro/cultura-media/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-

    proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-

    parizienii-15086202

    Studiu IMAS: Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un procent

    similar cu londonezii şi parizienii

    Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

    aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau

    Viena, conform studiului realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea

    Teatrului Nottara, ce are ca temă publicul bucureştean de teatru.

    http://www.mediafax.ro/cultura-media/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii-15086202http://www.mediafax.ro/cultura-media/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii-15086202http://www.mediafax.ro/cultura-media/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii-15086202

  • Studiu IMAS: Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un procent

    similar cu londonezii şi parizienii (Imagine: Mircea Rosca/Arhiva Mediafax Foto)

    Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

    avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. "Grupul de

    Dialog Teatral" este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte

    să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

    În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

    asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

    cererea Teatrului Nottara.

    Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

    Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

    rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

    conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

    Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

    Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

    de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

    "Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

    satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul

    preferinţelor consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele,

    publicul de teatru, instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la

    teatru, ceea ce ne pune în linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin

    Teodorescu, sociolog, director IMAS.

    http://www.mediafax.ro/cultura-media/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii-15086202/fotohttp://www.mediafax.ro/cultura-media/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii-15086202/foto

  • Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

    Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

    frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

    spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

    în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

    Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

    predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

    din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

    Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

    importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

    dotat).

    Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul

    bucureştean frecventandu-le la sfârşit de săptămână.

    Conform cercetării, există la nivel naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi

    teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

    spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi

    marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu

    numărul de spectacole, după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

    altă parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în

    Bucureşti.

    Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după

    care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

    spectacol.

    În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

    bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

    Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

    frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L.

    Caragiale", Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de

    bucureşteni sunt Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul

    Bulandra (27,2%).

    Actorii din top trei preferaţi de bucureşteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horaţiu

    Mălăele (22%) şi Florin Piersic (14,3%), iar actriţele sunt, în ordine, Maia

    Morgenstern (24%), urmată de Stela Popescu (20,2%) şi Rodica Popescu-Bitănescu

    (14%).

  • Conform studiului, spectatorii asociază conceptul de teatru cu arta, nu cu

    spectacolul de divertisment şi nu resimt în mod negativ, până la un prag

    discrepant, fluctuaţiile în creşterea preţurilor biletelor la teatru.

    În ceea ce priveşte tipologia spectatorului bucureştean de teatru, cel ce merge

    sistematic la spectacole este avid de teatru şi manifestă deschidere faţă de aproape

    toate abordările, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

    faptul că vibrează emoţional faţă de ceea ce se întâmplă pe scenă, iar spectatorul

    nostalgic empatizează mai degrabă cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

    În privinţa Teatrului Nottara, percepţia bucureştenilor este că este un teatru prin

    excelenţă bucureştean, ce preferă să prezinte publicului piese clasice şi de comedie.

    "Studiul acesta nu calcă pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat

    de ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucureştiului ce califică oraşul

    pentru candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ci serveşte

    exclusiv ca instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru

    toată lumea. În timp ce jucam în sediile altor teatre, după ce am fost evacuaţi,

    am lăsat să circule un chestionar ce se cheamă "Juriul spectatorilor" şi care ne-a

    ajutat să observăm gradul de satisfacţie al publicului faţă de Teatrul Nottara.", a

    declarat Marinela Ţepuş, manager al Teatrului Nottara.

    Partea a doua a întrevederii a fost destinată unei dezbateri publice, având ca

    bază de discuţie cele patru studii destinate publicului de teatru existente în acest

    moment şi dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

    culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 – 2025", menită să constituie un punct-

    cheie în ceea ce priveşte candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 a

    oraşului Bucureşti.

    "Existenţa unor discrepanţe flagrante între datele prezentate în cele patru studii de

    consum cultural existente pe piaţă ("Barometrul de consum cultural", 2014 şi "Studiul

    de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti", 2015, ambele realizate de către

    Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală - INCFC, precum şi

    studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucureştean de

    teatru", în 2012 şi 2015), fac absolut necesară o asemenea discuţie. Mai mult decât

    atât, considerăm că finalizarea "Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 –

    2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti,

    2015 pune în pericol chiar existenţa teatrelor bucureştene instituţionalizate", au

    declarat reprezentanţi ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

    "Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei

    culturale şi creative", publicată pe site-ul ARCUB, aşa cum a fost făcută publică

  • în februarie 2015, s-au axat pe încurajarea teatrele independente, în detrimentul

    teatrele publice", a afirmat Marinela Ţepuş.

    "Nu cred că o strategie care va avea menirea să ne facă să funcţionăm conform ei,

    poate să nu includă teatrele publice, instituţionalizate. Există pasaje în strategia

    configurată sub egida ARCUB conform cărora e nevoie ca teatrele instituţionalizate

    să cedeze subvenţiile destinate instituţiilor publice de teatru către organizaţii

    independente", a mai spus Marinela Ţepuş, în cadrul dezbaterii.

    "Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales că există un analfabetism în domeniul

    sociologiei în România", a concluzionat prof.univ.Vintilă Mihăilescu, antropolog.

    de Monica Stoica

    http://www.mediafax.ro/autor/monica-stoica

  • 2. Descoperă din data de 25 februarie 2016, ora 15.53

    http://www.descopera.ro/cultura/15086584-surpriza-placuta-bucurestenii-

    merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-

    parizienii

    Surpriză plăcută: bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un

    procent similar cu londonezii şi parizienii

    http://www.descopera.ro/cultura/15086584-surpriza-placuta-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizieniihttp://www.descopera.ro/cultura/15086584-surpriza-placuta-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizieniihttp://www.descopera.ro/cultura/15086584-surpriza-placuta-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii

  • Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

    aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena,

    conform studiului realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea Teatrului Nottara,

    ce are ca temă publicul bucureştean de teatru.

    Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

    avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. "Grupul de

    Dialog Teatral" este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte

    să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

    În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

    asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

    cererea Teatrului Nottara.

    Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

    Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

    rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

    conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

    Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

    Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

    de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

    "Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

    satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul preferinţelor

    consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele, publicul de teatru,

  • instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la teatru, ceea ce ne pune în

    linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

    IMAS.

    Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

    Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

    frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

    spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

    în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

    Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

    predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

    din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

    Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

    importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

    dotat).

    Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul bucureştean

    frecventandu-le la sfârşit de săptămână.

    Conform cercetării, există la nivel naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi

    teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

    spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi

    marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu

    numărul de spectacole, după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

    altă parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în

    Bucureşti.

    Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după

    care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

    spectacol.

    În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

    bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

    Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

    frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L. Caragiale",

    Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucureşteni sunt

    Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul Bulandra (27,2%).

    Actorii din top trei preferaţi de bucureşteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horaţiu

    Mălăele (22%) şi Florin Piersic (14,3%), iar actriţele sunt, în ordine, Maia

    Morgenstern (24%), urmată de Stela Popescu (20,2%) şi Rodica Popescu-Bitănescu

    (14%).

  • Conform studiului, spectatorii asociază conceptul de teatru cu arta, nu cu

    spectacolul de divertisment şi nu resimt în mod negativ, până la un prag discrepant,

    fluctuaţiile în creşterea preţurilor biletelor la teatru.

    În ceea ce priveşte tipologia spectatorului bucureştean de teatru, cel ce merge

    sistematic la spectacole este avid de teatru şi manifestă deschidere faţă de aproape

    toate abordările, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

    faptul că vibrează emoţional faţă de ceea ce se întâmplă pe scenă, iar spectatorul

    nostalgic empatizează mai degrabă cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

    În privinţa Teatrului Nottara, percepţia bucureştenilor este că este un teatru prin

    excelenţă bucureştean, ce preferă să prezinte publicului piese clasice şi de comedie.

    "Studiul acesta nu calcă pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat de

    ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucureştiului ce califică oraşul pentru

    candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ci serveşte exclusiv ca

    instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru toată lumea. În

    timp ce jucam în sediile altor teatre, după ce am fost evacuaţi, am lăsat să circule un

    chestionar ce se cheamă "Juriul spectatorilor" şi care ne-a ajutat să observăm gradul

    de satisfacţie al publicului faţă de Teatrul Nottara.", a declarat Marinela Ţepuş,

    manager al Teatrului Nottara.

    Partea a doua a întrevederii a fost destinată unei dezbateri publice, având ca

    bază de discuţie cele patru studii destinate publicului de teatru existente în acest

    moment şi dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

    culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 – 2025", menită să constituie un punct-

    cheie în ceea ce priveşte candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 a

    oraşului Bucureşti.

    "Existenţa unor discrepanţe flagrante între datele prezentate în cele patru studii de

    consum cultural existente pe piaţă ("Barometrul de consum cultural", 2014 şi "Studiul

    de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti", 2015, ambele realizate de către

    Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală - INCFC, precum şi

    studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucureştean de

    teatru", în 2012 şi 2015), fac absolut necesară o asemenea discuţie. Mai mult decât

    atât, considerăm că finalizarea "Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 –

    2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti,

    2015 pune în pericol chiar existenţa teatrelor bucureştene instituţionalizate", au

    declarat reprezentanţi ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

    "Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei culturale şi

    creative", publicată pe site-ul ARCUB, aşa cum a fost făcută publică în februarie

  • 2015, s-au axat pe încurajarea teatrele independente, în detrimentul teatrele publice",

    a afirmat Marinela Ţepuş.

    "Nu cred că o strategie care va avea menirea să ne facă să funcţionăm conform ei,

    poate să nu includă teatrele publice, instituţionalizate. Există pasaje în strategia

    configurată sub egida ARCUB conform cărora e nevoie ca teatrele instituţionalizate

    să cedeze subvenţiile destinate instituţiilor publice de teatru către organizaţii

    independente", a mai spus Marinela Ţepuş, în cadrul dezbaterii.

    "Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales că există un analfabetism în domeniul

    sociologiei în România", a concluzionat prof.univ.Vintilă Mihăilescu, antropolog.

    Sursă: Monica Stoica, [email protected]

  • 3. Cultural bzi din data de 25 februarie 2016,

    http://cultural.bzi.ro/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-

    teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii-41147

    Studiu IMAS: Bucurestenii merg in proportie de 36% la teatru, intr-un procent

    similar cu londonezii si parizienii

    http://cultural.bzi.ro/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii-41147http://cultural.bzi.ro/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii-41147

  • Bucurestenii merg la spectacole de teatru in proportie de 36%, procent ce

    aliniaza Bucurestiul in randul unor capitale europene precum Londra, Paris sau

    Viena, conform studiului realizat de IMAS Marketing si Sondaje la cererea

    Teatrului Nottara, ce are ca tema publicul bucurestean de teatru.

    Teatrul Nottara a organizat o noua editie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

    avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucuresti. "Grupul de

    Dialog Teatral" este o initiativa a Teatrului Nottara, lansata in anul 2007, care doreste

    sa aduca in discutie probleme si subiecte de actualitate din lumea teatrala.

    In prima parte a intalnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

    asupra publicului bucurestean de teatru, realizat de IMAS Marketing si Sondaje, la

    cererea Teatrului Nottara.

    Moderatorul evenimentului a fost Marinela Tepus, manager al Teatrului

    Nottara, iar invitati au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a

    prezentat rezultatul studiului, impreuna cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de

    alta parte, la conferinta de presa au fost prezenti, printre altii, Mihaela Paun - director

    ARCUB, Carmen Croitoru - directorul Institutului National pentru Cercetare si

    Formare Culturala - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producatori

    independenti de productii teatrale si profesorul universitar Vintila Mihailescu,

    antropolog, transmite Mediafax.

    "Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare dupa modelul "self-

    satisfactory questionnaire", pentru a dezvalui in mod autentic spectrul preferintelor

    consumatorilor de teatru, am luat in consideratie toate aspectele, publicul de teatru,

    institutiile, repertoriul etc. 36% dintre bucuresteni merg la teatru, ceea ce ne pune in

    linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

    IMAS.

    Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru in

    Bucuresti, segmentarea spectatorilor in functie de frecventarea teatrelor, spectatori

    frecventi fiind intr-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, in proportie de 40%, iar

    spectatori rari in proportie de 39%. In consecinta, ponderea celor care merg la teatru

    in Bucuresti este relativ modesta (ceva mai mult de o treime din populatie).

    Spectatorul este majoritar feminin, varsta medie este de 46 de ani, deoarece

    predomina persoanele cu varste intre 30-59 de ani. Spectatorii bucuresteni fac parte

    din categorii cu venituri superioare si sunt in general persoane cu studii superioare.

  • Peste 50% dintre spectatorilor cumpara bilete de teatru online, ceea ce demonstreaza

    importanta acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucurestene s-au

    dotat).

    Spectacolele de teatru sunt activitati de weekend, 48% din publicul bucurestean

    frecventandu-le la sfarsit de saptamana.

    Conform cercetarii, exista la nivel national, incluzand atat teatrele de stat, cat si

    teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

    spectrul teatrului dramatic, in timp ce numarul de reprezentatii de teatru de papusi si

    marionete este de aproximativ 4.500. Numarul de spectatori a crescut proportional cu

    numarul de spectacole, dupa masuratorile efectuate intre 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

    alta parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfasoara in

    Bucuresti.

    Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal dupa

    care spectatorii obisnuiesc sa aleaga spectacolele este numele actorilor care joaca in

    spectacol.

    In functie de notorietatea institutiilor, pe primele trei locuri in preferintele

    bucurestenilor se situeaza Teatrul National "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara si

    Teatrul Mic. Totusi, in functie de acelasi criteriu, in ultimul an, bucurestenii au

    frecventat, in ordine descrescatoare, in primul rand Teatrul National "I.L. Caragiale",

    Teatrul Bulandra si Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucuresteni sunt

    Teatrul National (69%), Teatrul Nottara (29,3%) si Teatrul Bulandra (27,2%).

    Actorii din top trei preferati de bucuresteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horatiu

    Malaele (22%) si Florin Piersic (14,3%), iar actritele sunt, in ordine, Maia

    Morgenstern (24%), urmata de Stela Popescu (20,2%) si Rodica Popescu-Bitanescu

    (14%).

    Conform studiului, spectatorii asociaza conceptul de teatru cu arta, nu cu spectacolul

    de divertisment si nu resimt in mod negativ, pana la un prag discrepant, fluctuatiile in

    cresterea preturilor biletelor la teatru.

    In ceea ce priveste tipologia spectatorului bucurestean de teatru, cel ce merge

    sistematic la spectacole este avid de teatru si manifesta deschidere fata de aproape

    toate abordarile, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

    faptul ca vibreaza emotional fata de ceea ce se intampla pe scena, iar spectatorul

    nostalgic empatizeaza mai degraba cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

  • In privinta Teatrului Nottara, perceptia bucurestenilor este ca este un teatru prin

    excelenta bucurestean, ce prefera sa prezinte publicului piese clasice si de comedie.

    "Studiul acesta nu calca pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat de

    ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucurestiului ce califica orasul pentru

    candidatura la titlul de Capitala Europeana a Culturii 2021, ci serveste exclusiv ca

    instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru toata lumea. In

    timp ce jucam in sediile altor teatre, dupa ce am fost evacuati, am lasat sa circule un

    chestionar ce se cheama "Juriul spectatorilor" si care ne-a ajutat sa observam gradul

    de satisfactie al publicului fata de Teatrul Nottara.", a declarat Marinela Tepus,

    manager al Teatrului Nottara.

    Partea a doua a intrevederii a fost destinata unei dezbateri publice, avand ca

    baza de discutie cele patru studii destinate publicului de teatru existente in acest

    moment si dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

    culturale si creative a Bucurestiului, 2015 – 2025", menita sa constituie un punct-

    cheie in ceea ce priveste candidatura pentru Capitala Europeana a Culturii 2021 a

    orasului Bucuresti.

    "Existenta unor discrepante flagrante intre datele prezentate in cele patru studii

    de consum cultural existente pe piata ("Barometrul de consum cultural", 2014 si

    "Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucuresti", 2015, ambele realizate de

    catre Institutului National pentru Cercetare si Formare Culturala - INCFC, precum si

    studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucurestean de

    teatru", in 2012 si 2015), fac absolut necesara o asemenea discutie. Mai mult decat

    atat, consideram ca finalizarea "Strategiei culturale si creative a Bucurestiului, 2015 –

    2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucuresti,

    2015 pune in pericol chiar existenta teatrelor bucurestene institutionalizate", au

    declarat reprezentanti ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

    "Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei

    culturale si creative", publicata pe site-ul ARCUB, asa cum a fost facuta publica in

    februarie 2015, s-au axat pe incurajarea teatrele independente, in detrimentul teatrele

    publice", a afirmat Marinela Tepus.

    "Nu cred ca o strategie care va avea menirea sa ne faca sa functionam conform ei,

    poate sa nu includa teatrele publice, institutionalizate. Exista pasaje in strategia

    configurata sub egida ARCUB conform carora e nevoie ca teatrele institutionalizate

  • sa cedeze subventiile destinate institutiilor publice de teatru catre organizatii

    independente", a mai spus Marinela Tepus, in cadrul dezbaterii.

    "Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales ca exista un analfabetism in

    domeniul sociologiei in Romania", a concluzionat prof.univ.Vintila Mihailescu,

    antropolog.

    Sursă: Mediafax.ro

  • 4. Radio România București FM din data de 25 februarie 2016,

    http://bucurestifm.ro/2016/02/25/36-dintre-bucuresteni-merg-la-teatru-cel-

    putin-o-data-pe-an/

    36% dintre bucureșteni merg la teatru cel puțin o data pe an

    http://bucurestifm.ro/2016/02/25/36-dintre-bucuresteni-merg-la-teatru-cel-putin-o-data-pe-an/http://bucurestifm.ro/2016/02/25/36-dintre-bucuresteni-merg-la-teatru-cel-putin-o-data-pe-an/

  • Procentul apare în noul sondaj IMAS și situează Capitala României pe aceeași

    linie cu Viena, Londra sau Paris, după cum a precizat sociologul Alin Teodorescu,

    directorul Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS.

    36% dintre bucureștenii în vârstă de și peste 18 ani declară că au mers la teatru cel

    puțin o dată în ultimul an. În cifre absolute, asta înseamnă aproximativ 582.000 de

    persoane (vorbim de persoane și nu de spectatori, numărul acestora din urmă fiind mai

    mare, întrucât unii merg la teatru de mai multe ori).

    Este cea de a doua parte a unei cercetări cantitative și calitative pe care Teatrul

    Nottara a comandat-o Institutului. Prima etapă s-a desfășurat în 2012, iar acum au fost

    date publicității datele comparative.

    Au fost intervievate prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator)

    800 de persoane, cu vârsta de și peste 18 ani, rezidente în Bucureşti, în cele 6

    sectoare. Toţi respondenţii au fost selectaţi la întâmplare, numerele de telefon fiind

    generate aleatoriu prin computer. Datele au fost culese în perioada: 27 noiembrie – 4

    decembrie 2015. Eroarea maximă de eșantionare este de +/-3.4%, la un nivel de

    încredere de 95%.

    Conform acestor date,48% dintre bucureșteni preferă să meargă la spectacol în

    week-end, (32%) obișnuiesc (și reușesc să-și facă timp) să vizioneze spectacole în

    zilele lucrătoare, iar (21%-22%) declară că merg la teatru în orice zi a săptămânii.

    Publicul este predominant feminin (cu o diferență de 13 procente). Majoritatea

    spectatorilor de teatru au vârste cuprinse între 30-59 de ani, studii superioare și

  • venituri peste medie. O mare parte accesează frecvent Internetul și peste 50% își

    cumpără biletele online.

    Actorii constituie criteriul cel mai important de selecție a unui spectacol, 87%

    dintre spectatori consideră că distribuţia este importantă şi foarte importantă.Pe locul

    secund se plasează, cu valori apropiate, recomandările unor prieteni, cunoscuţi etc.

    (63%, în creștere față de 54% în 2012) și autorul piesei (60%).

    O importanţă neaşteptat de mică în alegerea unui spectacol de teatru este

    acordată regizorilor (58%, dar în creștere față de 49% în 2012) şi teatrului unde se

    joacă spectacolul respectiv (46%).Un segment destul de mare dintre spectatorii

    bucureșteni, 35%, nu au teatre preferate.

    Teatrul Național figurează în topul preferințelor a 69% dintre respondenți,

    urmat de Teatrul Nottara (29%), Teatrul Bulandra (27%), Teatrul de Comedie (22%),

    Odeon (14%) și Teatrul Constantin Tănase (12%).

    Radu Beligan rămâne pe primul loc în clasamentul actorilor preferați, urmat de

    Horațiu Mălăele (22%).

    În continuare apar: Florin Piersic, Dan Puric, Ion Caramitru, Alexandru

    Arșinel, Victor Rebenciuc, cu procente între 11%-14%.Procente în jur de 5% în

  • preferințele bucureștenilor înregistrează Marius Manole, Tudor Chirilă, Ștefan Bănică

    Jr., Florin Piersic Jr. (sub 1% în 2012), Mircea Diaconu, Marcel Iureș etc.

    La fel ca în 2012, puțin peste un sfert dintre spectatori preferă numeroși alți

    actori, dar procentele acestora sunt foarte mici (sub 1%). Aproximativ 5% dintre

    spectatori nu au un actor preferat.Singura modificare notabilă este trecerea pe prima

    poziție a Maiei Morgenstern (cu un procent de 24%, apropiat de cel al lui Radu

    Beligan), urmată de Stela Popescu (20%), lideră în preferințele spectatorilor din

    2012.Procente apropiate au Rodica Popescu Bitănescu, Tamara Buciuceanu și Draga

    Olteanu Matei, deși, amintim, ultimile două doamne nu mai apar pe scenă.

    Urmează Emilia Popescu, Ileana Stana Ionescu, Oana Pellea, Adriana

    Trandafir, Medeea Marinescu etc.

    10% dintre spectatori preferă numeroase alte actrițe cu procente foarte mici

    (sub 1%). Aproape 7% dintre spectatori nu au o actriţă preferată.

    În privința regizorilor, 37% dintre persoanele intervievate nu au știut să răspundă la

    această întrebare, iar 19% au spus că n-au nici un nume preferat.Pentru restul

    spectatorilor, atât ierarhia preferințelor față de regizori, cât și procentele obținute de

    aceștia, au rămas aproape neschimbate în ultimii 3 ani.Pe primul loc se situează în

    continuare Dan Puric (12%). Urmează Andrei Șerban, Silviu Purcărete, Alexandru

    Darie, Horațiu Mălăiele, Radu Beligan ș.a., toți cu procente foarte mici (2%-4%).

  • Aceste clasamente par surprinzătoare, dar sociologii explică faptul că

    respondenții pun pe primul plan notorietatea sau confundă notorietatea artistului

    respectiv și nu activitatea propriu-zisă.

    Și dacă numele artiștilor preferați, lasă loc interpretărilor, în privința genului de

    spectacol, lucrurile sunt foarte clare:70% dintre intervievați aleg comedia.

    De către andreia.barsan

    http://bucurestifm.ro/author/andreia-barsan/

  • 5. Mediafax din data de 25 februarie 2016, ora 15.53

    http://www.mediafax.ro/cultura-media/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-

    proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-

    parizienii-15086202

    Studiu IMAS: Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un procent

    similar cu londonezii şi parizienii

    Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

    aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau

    Viena, conform studiului realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea

    Teatrului Nottara, ce are ca temă publicul bucureştean de teatru.

    http://www.mediafax.ro/cultura-media/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii-15086202http://www.mediafax.ro/cultura-media/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii-15086202http://www.mediafax.ro/cultura-media/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii-15086202

  • Studiu IMAS: Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un procent

    similar cu londonezii şi parizienii (Imagine: Mircea Rosca/Arhiva Mediafax Foto)

    Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

    avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. "Grupul de

    Dialog Teatral" este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte

    să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

    În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

    asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

    cererea Teatrului Nottara.

    Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

    Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

    rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

    conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

    Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

    Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

    de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

    "Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

    satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul

    preferinţelor consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele,

    http://www.mediafax.ro/cultura-media/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii-15086202/fotohttp://www.mediafax.ro/cultura-media/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii-15086202/foto

  • publicul de teatru, instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la

    teatru, ceea ce ne pune în linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin

    Teodorescu, sociolog, director IMAS.

    Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

    Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

    frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

    spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

    în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

    Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

    predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

    din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

    Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

    importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

    dotat).

    Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul

    bucureştean frecventandu-le la sfârşit de săptămână.

    Conform cercetării, există la nivel naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi

    teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

    spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi

    marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu

    numărul de spectacole, după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

    altă parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în

    Bucureşti.

    Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după

    care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

    spectacol.

    În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

    bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

    Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

    frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L.

    Caragiale", Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de

    bucureşteni sunt Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul

    Bulandra (27,2%).

    Actorii din top trei preferaţi de bucureşteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horaţiu

    Mălăele (22%) şi Florin Piersic (14,3%), iar actriţele sunt, în ordine, Maia

  • Morgenstern (24%), urmată de Stela Popescu (20,2%) şi Rodica Popescu-Bitănescu

    (14%).

    Conform studiului, spectatorii asociază conceptul de teatru cu arta, nu cu

    spectacolul de divertisment şi nu resimt în mod negativ, până la un prag

    discrepant, fluctuaţiile în creşterea preţurilor biletelor la teatru.

    În ceea ce priveşte tipologia spectatorului bucureştean de teatru, cel ce merge

    sistematic la spectacole este avid de teatru şi manifestă deschidere faţă de aproape

    toate abordările, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

    faptul că vibrează emoţional faţă de ceea ce se întâmplă pe scenă, iar spectatorul

    nostalgic empatizează mai degrabă cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

    În privinţa Teatrului Nottara, percepţia bucureştenilor este că este un teatru prin

    excelenţă bucureştean, ce preferă să prezinte publicului piese clasice şi de comedie.

    "Studiul acesta nu calcă pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat

    de ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucureştiului ce califică oraşul

    pentru candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ci serveşte

    exclusiv ca instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru

    toată lumea. În timp ce jucam în sediile altor teatre, după ce am fost evacuaţi,

    am lăsat să circule un chestionar ce se cheamă "Juriul spectatorilor" şi care ne-a

    ajutat să observăm gradul de satisfacţie al publicului faţă de Teatrul Nottara.", a

    declarat Marinela Ţepuş, manager al Teatrului Nottara.

    Partea a doua a întrevederii a fost destinată unei dezbateri publice, având ca

    bază de discuţie cele patru studii destinate publicului de teatru existente în acest

    moment şi dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

    culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 – 2025", menită să constituie un punct-

    cheie în ceea ce priveşte candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 a

    oraşului Bucureşti.

    "Existenţa unor discrepanţe flagrante între datele prezentate în cele patru studii de

    consum cultural existente pe piaţă ("Barometrul de consum cultural", 2014 şi "Studiul

    de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti", 2015, ambele realizate de către

    Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală - INCFC, precum şi

    studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucureştean de

    teatru", în 2012 şi 2015), fac absolut necesară o asemenea discuţie. Mai mult decât

    atât, considerăm că finalizarea "Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 –

    2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti,

    2015 pune în pericol chiar existenţa teatrelor bucureştene instituţionalizate", au

    declarat reprezentanţi ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

  • "Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei

    culturale şi creative", publicată pe site-ul ARCUB, aşa cum a fost făcută publică

    în februarie 2015, s-au axat pe încurajarea teatrele independente, în detrimentul

    teatrele publice", a afirmat Marinela Ţepuş.

    "Nu cred că o strategie care va avea menirea să ne facă să funcţionăm conform ei,

    poate să nu includă teatrele publice, instituţionalizate. Există pasaje în strategia

    configurată sub egida ARCUB conform cărora e nevoie ca teatrele instituţionalizate

    să cedeze subvenţiile destinate instituţiilor publice de teatru către organizaţii

    independente", a mai spus Marinela Ţepuş, în cadrul dezbaterii.

    "Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales că există un analfabetism în domeniul

    sociologiei în România", a concluzionat prof.univ.Vintilă Mihăilescu, antropolog.

    de Monica Stoica

    http://www.mediafax.ro/autor/monica-stoica

  • 6. Pagina Europeană din data de 25 februarie 2016, ora 13.21

    http://www.paginaeuropeana.ro/surpriza-placuta-bucurestenii-merg-in-

    proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-

    parizienii/

    Surpriză plăcută: bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un procent

    similar cu londonezii şi parizienii

    http://www.paginaeuropeana.ro/surpriza-placuta-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii/http://www.paginaeuropeana.ro/surpriza-placuta-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii/http://www.paginaeuropeana.ro/surpriza-placuta-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii/http://www.paginaeuropeana.ro/surpriza-placuta-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii/http://www.paginaeuropeana.ro/surpriza-placuta-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii/

  • Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce aliniază

    Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena, conform studiului

    realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea Teatrului Nottara, ce are ca temă publicul

    bucureştean de teatru.

    Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a „Grupului de Dialog Teatral”, care a avut loc

    miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. „Grupul de Dialog Teatral” este o

    iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte să aducă în discuţie probleme şi

    subiecte de actualitate din lumea teatrală.

    În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu asupra publicului

    bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la cererea Teatrului Nottara.

    Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului Nottara, iar invitaţi

    au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat rezultatul studiului, împreună cu

    membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la conferinţa de presă au fost prezenţi, printre

    alţii, Mihaela Păun – director ARCUB, Carmen Croitoru – directorul Institutului Naţional pentru

    Cercetare şi Formare Culturală – INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători

    independenţi de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

    de Viviana Cornețeanu •

    http://www.paginaeuropeana.ro/author/viviana-corneteanu/

  • 7. Smart FM din data de 25 februarie 2016,

    http://www.smartfm.ro/stirile-smart-de-la-1800-19/

    *Posibilele surse de îmbolnăvire în cazul copiilor cu sindrom hemolitic-uremic ar fi alimentele sau transmiterea interumană. Alexandru Rafila, consilierul

    ministrului Sănătății, spune că aceste ipoteze au fost stabilite de o echipă mixtă —

    specialiști români și străini. Probele recoltate de la copiii din Argeş au fost trimise în

    Italia, la laboratorul european de referință unde a fost descoperită o tulpină toxicogenă

    de E. Coli. Rafila a mai spus că, începând din anul 2010, numărul cazurilor de

    sindrom hemolitic-uremic anual înregistrat și confirmat în România a variat între 5 și

    25 de cazuri.

    *Arena Naţională din Capitală nu va găzdui meciul de fotbal România-

    Spania, programat la 27 de martie. O comisie a FRF a inspectat deja “Cluj Arena”

    şi în proporţie de 95% amicalul cu Spania se va disputa acolo, a declarat un oficial din

    federaţie pentru TVR. Delegaţia le-a cerut celor de la Universitatea Cluj să mute

    meciul cu Baia-Mare de pe 19 martie pe un alt stadion şi să rezolve problema

    gazonului. Tot la Cluj se va disputa la 23 martie şi meciul cu Lituania.

    *Peste un sfert dintre bucureşteni merg la spectacole de teatru. Un sondaj

    IMAS arată că 36% dintre locuitorii Capitalei merg la teatru, procent ce aliniază

    Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena.

    Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

    http://www.smartfm.ro/stirile-smart-de-la-1800-19/

  • predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

    din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

    Peste 50% dintre spectatori cumpără bilete de teatru online. Studiul mai arată că 19%

    sunt spectatori frecvenţi, 40% ocazionali şi 39% rari. Sondajul IMAS a fost realizat la

    cererea Teatrului Nottara.

    *Consiliul Naţional al Audivizualului recomandă posturilor TV şi radio să

    nu difuzeze reclame care conţin greşeli de limba română. În recomandarea

    adoptată astăzi, membrii CNA spun că reclamele sunt tot programe audio-vizuale şi

    îşi manifestă îngrijorarea faţă de impactul acestor greşeli asupra copiilor, din cauza

    caracterului repetitiv al difuzării clipurilor publicitare. CNA a analizat de-a lungul

    timpului mai multe reclame care nu respectau folosirea corectă a limbii române, însă

    decizia de a face recomandarea a fost luată în urma unei reclamaţii primite de la un

    telespectator.

    De Gabi Antoniu

    http://www.smartfm.ro/author/gabi-antoniu/

  • 8. România TV din data de 25 februarie 2016, ora 16.38

    http://www.romaniatv.net/bucurestenii-merg-in-proportie-de-36prc-la-

    teatru-la-fel-ca-londonezii-sau-parizienii_276466.html

    Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, la fel ca londonezii sau

    parizienii

    Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

    aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena,

    potrivit unui studiu realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea Teatrului

    Nottara.

    http://www.romaniatv.net/bucurestenii-merg-in-proportie-de-36prc-la-teatru-la-fel-ca-londonezii-sau-parizienii_276466.htmlhttp://www.romaniatv.net/bucurestenii-merg-in-proportie-de-36prc-la-teatru-la-fel-ca-londonezii-sau-parizienii_276466.html

  • Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, la fel ca londonezii sau parizienii

    Foto: bucurestiacum.wordpress.com

    Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

    avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. "Grupul de

    Dialog Teatral" este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte

    să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

    În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

    asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

    cererea Teatrului Nottara.

    Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

    Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

    rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

    conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

    Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

    Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

    de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

    "Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

    satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul preferinţelor

    consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele, publicul de teatru,

    instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la teatru, ceea ce ne pune în

    linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

    IMAS.

    Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

    Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

    frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

  • spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

    în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

    Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

    predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

    din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

    Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

    importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

    dotat).

    Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul bucureştean

    frecventandu-le la sfârşit de săptămână. Conform cercetării, există la nivel

    naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi teatrele independente, aproximativ

    10.000 de evenimente culturale teatrale din spectrul teatrului dramatic, în timp

    ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi marionete este de aproximativ

    4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu numărul de spectacole,

    după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de altă parte,

    aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în Bucureşti.

    Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după care

    spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

    spectacol.

    În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

    bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

    Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

    frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L. Caragiale",

    Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucureşteni sunt

    Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul Bulandra (27,2%).

    Autor: Alina Costache

    http://www.romaniatv.net/autori/alina-costache.html

  • 9. Descoperă din data de 25 februarie 2016, ora 16.38

    http://www.descopera.ro/cultura/15086584-surpriza-placuta-bucurestenii-

    merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-

    parizienii

    Surpriză plăcută: bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un

    procent similar cu londonezii şi parizienii

    http://www.descopera.ro/cultura/15086584-surpriza-placuta-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizieniihttp://www.descopera.ro/cultura/15086584-surpriza-placuta-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizieniihttp://www.descopera.ro/cultura/15086584-surpriza-placuta-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii

  • Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

    aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena,

    conform studiului realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea Teatrului Nottara,

    ce are ca temă publicul bucureştean de teatru.

    Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

    avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. "Grupul de

    Dialog Teatral" este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte

    să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

    În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

    asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

    cererea Teatrului Nottara.

    Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

    Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

    rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

    conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

    Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

    Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

    de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

    "Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

    satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul preferinţelor

    consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele, publicul de teatru,

    instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la teatru, ceea ce ne pune în

    linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

    IMAS.

    Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

    Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

    frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

    spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

    în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

    Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

    predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

    din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

    Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

    importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

    dotat).

  • Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul bucureştean

    frecventandu-le la sfârşit de săptămână.

    Conform cercetării, există la nivel naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi

    teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

    spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi

    marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu

    numărul de spectacole, după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

    altă parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în

    Bucureşti.

    Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după

    care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

    spectacol.

    În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

    bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

    Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

    frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L. Caragiale",

    Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucureşteni sunt

    Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul Bulandra (27,2%).

    Actorii din top trei preferaţi de bucureşteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horaţiu

    Mălăele (22%) şi Florin Piersic (14,3%), iar actriţele sunt, în ordine, Maia

    Morgenstern (24%), urmată de Stela Popescu (20,2%) şi Rodica Popescu-Bitănescu

    (14%).

    Conform studiului, spectatorii asociază conceptul de teatru cu arta, nu cu

    spectacolul de divertisment şi nu resimt în mod negativ, până la un prag discrepant,

    fluctuaţiile în creşterea preţurilor biletelor la teatru.

    În ceea ce priveşte tipologia spectatorului bucureştean de teatru, cel ce merge

    sistematic la spectacole este avid de teatru şi manifestă deschidere faţă de aproape

    toate abordările, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

    faptul că vibrează emoţional faţă de ceea ce se întâmplă pe scenă, iar spectatorul

    nostalgic empatizează mai degrabă cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

    În privinţa Teatrului Nottara, percepţia bucureştenilor este că este un teatru prin

    excelenţă bucureştean, ce preferă să prezinte publicului piese clasice şi de comedie.

    "Studiul acesta nu calcă pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat de

    ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucureştiului ce califică oraşul pentru

    candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ci serveşte exclusiv ca

    instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru toată lumea. În

  • timp ce jucam în sediile altor teatre, după ce am fost evacuaţi, am lăsat să circule un

    chestionar ce se cheamă "Juriul spectatorilor" şi care ne-a ajutat să observăm gradul

    de satisfacţie al publicului faţă de Teatrul Nottara.", a declarat Marinela Ţepuş,

    manager al Teatrului Nottara.

    Partea a doua a întrevederii a fost destinată unei dezbateri publice, având ca

    bază de discuţie cele patru studii destinate publicului de teatru existente în acest

    moment şi dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

    culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 – 2025", menită să constituie un punct-

    cheie în ceea ce priveşte candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 a

    oraşului Bucureşti.

    "Existenţa unor discrepanţe flagrante între datele prezentate în cele patru studii de

    consum cultural existente pe piaţă ("Barometrul de consum cultural", 2014 şi "Studiul

    de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti", 2015, ambele realizate de către

    Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală - INCFC, precum şi

    studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucureştean de

    teatru", în 2012 şi 2015), fac absolut necesară o asemenea discuţie. Mai mult decât

    atât, considerăm că finalizarea "Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 –

    2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti,

    2015 pune în pericol chiar existenţa teatrelor bucureştene instituţionalizate", au

    declarat reprezentanţi ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

    "Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei culturale şi

    creative", publicată pe site-ul ARCUB, aşa cum a fost făcută publică în februarie

    2015, s-au axat pe încurajarea teatrele independente, în detrimentul teatrele publice",

    a afirmat Marinela Ţepuş.

    "Nu cred că o strategie care va avea menirea să ne facă să funcţionăm conform ei,

    poate să nu includă teatrele publice, instituţionalizate. Există pasaje în strategia

    configurată sub egida ARCUB conform cărora e nevoie ca teatrele instituţionalizate

    să cedeze subvenţiile destinate instituţiilor publice de teatru către organizaţii

    independente", a mai spus Marinela Ţepuş, în cadrul dezbaterii.

    "Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales că există un analfabetism în domeniul

    sociologiei în România", a concluzionat prof.univ.Vintilă Mihăilescu, antropolog.

    Monica Stoica, [email protected]

  • 10. Mediafax din data de 24 februarie 2016, ora 15.53

    http://www.mediafax.ro/cultura-media/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-

    proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-

    parizienii-15086202

    Studiu IMAS: Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un procent

    similar cu londonezii şi parizienii

    Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

    aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau

    Viena, conform studiului realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea

    Teatrului Nottara, ce are ca temă publicul bucureştean de teatru.

    http://www.mediafax.ro/cultura-media/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii-15086202http://www.mediafax.ro/cultura-media/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii-15086202http://www.mediafax.ro/cultura-media/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii-15086202

  • Studiu IMAS: Bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un procent

    similar cu londonezii şi parizienii (Imagine: Mircea Rosca/Arhiva Mediafax Foto)

    Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

    avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. "Grupul de

    Dialog Teatral" este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte

    să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

    În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

    asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

    cererea Teatrului Nottara.

    Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

    Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

    rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

    conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

    Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

    Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

    de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

    "Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

    satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul

    preferinţelor consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele,

    publicul de teatru, instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la

    teatru, ceea ce ne pune în linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin

    Teodorescu, sociolog, director IMAS.

    http://www.mediafax.ro/cultura-media/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii-15086202/fotohttp://www.mediafax.ro/cultura-media/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii-15086202/foto

  • Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

    Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

    frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

    spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

    în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

    Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

    predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

    din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

    Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

    importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

    dotat).

    Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul

    bucureştean frecventandu-le la sfârşit de săptămână.

    Conform cercetării, există la nivel naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi

    teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

    spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi

    marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu

    numărul de spectacole, după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

    altă parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în

    Bucureşti.

    Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după

    care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

    spectacol.

    În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

    bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

    Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

    frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L.

    Caragiale", Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de

    bucureşteni sunt Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul

    Bulandra (27,2%).

    Actorii din top trei preferaţi de bucureşteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horaţiu

    Mălăele (22%) şi Florin Piersic (14,3%), iar actriţele sunt, în ordine, Maia

    Morgenstern (24%), urmată de Stela Popescu (20,2%) şi Rodica Popescu-Bitănescu

    (14%).

  • Conform studiului, spectatorii asociază conceptul de teatru cu arta, nu cu

    spectacolul de divertisment şi nu resimt în mod negativ, până la un prag

    discrepant, fluctuaţiile în creşterea preţurilor biletelor la teatru.

    În ceea ce priveşte tipologia spectatorului bucureştean de teatru, cel ce merge

    sistematic la spectacole este avid de teatru şi manifestă deschidere faţă de aproape

    toate abordările, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

    faptul că vibrează emoţional faţă de ceea ce se întâmplă pe scenă, iar spectatorul

    nostalgic empatizează mai degrabă cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

    În privinţa Teatrului Nottara, percepţia bucureştenilor este că este un teatru prin

    excelenţă bucureştean, ce preferă să prezinte publicului piese clasice şi de comedie.

    "Studiul acesta nu calcă pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat

    de ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucureştiului ce califică oraşul

    pentru candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ci serveşte

    exclusiv ca instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru

    toată lumea. În timp ce jucam în sediile altor teatre, după ce am fost evacuaţi,

    am lăsat să circule un chestionar ce se cheamă "Juriul spectatorilor" şi care ne-a

    ajutat să observăm gradul de satisfacţie al publicului faţă de Teatrul Nottara.", a

    declarat Marinela Ţepuş, manager al Teatrului Nottara.

    Partea a doua a întrevederii a fost destinată unei dezbateri publice, având ca

    bază de discuţie cele patru studii destinate publicului de teatru existente în acest

    moment şi dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

    culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 – 2025", menită să constituie un punct-

    cheie în ceea ce priveşte candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 a

    oraşului Bucureşti.

    "Existenţa unor discrepanţe flagrante între datele prezentate în cele patru studii de

    consum cultural existente pe piaţă ("Barometrul de consum cultural", 2014 şi "Studiul

    de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti", 2015, ambele realizate de către

    Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală - INCFC, precum şi

    studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucureştean de

    teatru", în 2012 şi 2015), fac absolut necesară o asemenea discuţie. Mai mult decât

    atât, considerăm că finalizarea "Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 –

    2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti,

    2015 pune în pericol chiar existenţa teatrelor bucureştene instituţionalizate", au

    declarat reprezentanţi ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

    "Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei

    culturale şi creative", publicată pe site-ul ARCUB, aşa cum a fost făcută publică

  • în februarie 2015, s-au axat pe încurajarea teatrele independente, în detrimentul

    teatrele publice", a afirmat Marinela Ţepuş.

    "Nu cred că o strategie care va avea menirea să ne facă să funcţionăm conform ei,

    poate să nu includă teatrele publice, instituţionalizate. Există pasaje în strategia

    configurată sub egida ARCUB conform cărora e nevoie ca teatrele instituţionalizate

    să cedeze subvenţiile destinate instituţiilor publice de teatru către organizaţii

    independente", a mai spus Marinela Ţepuş, în cadrul dezbaterii.

    "Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales că există un analfabetism în domeniul

    sociologiei în România", a concluzionat prof.univ.Vintilă Mihăilescu, antropolog.

    de Monica Stoica

    http://www.mediafax.ro/autor/monica-stoica

  • 11. Descoperă din data de 25 februarie 2016, ora 15.53

    http://www.descopera.ro/cultura/15086584-surpriza-placuta-bucurestenii-

    merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-

    parizienii

    Surpriză plăcută: bucureştenii merg în proporţie de 36% la teatru, într-un

    procent similar cu londonezii şi parizienii

    http://www.descopera.ro/cultura/15086584-surpriza-placuta-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizieniihttp://www.descopera.ro/cultura/15086584-surpriza-placuta-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizieniihttp://www.descopera.ro/cultura/15086584-surpriza-placuta-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii

  • Bucureştenii merg la spectacole de teatru în proporţie de 36%, procent ce

    aliniază Bucureştiul în rândul unor capitale europene precum Londra, Paris sau Viena,

    conform studiului realizat de IMAS Marketing şi Sondaje la cererea Teatrului Nottara,

    ce are ca temă publicul bucureştean de teatru.

    Teatrul Nottara a organizat o nouă ediţie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

    avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti. "Grupul de

    Dialog Teatral" este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte

    să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

    În prima parte a întâlnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

    asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la

    cererea Teatrului Nottara.

    Moderatorul evenimentului a fost Marinela Ţepuş, manager al Teatrului

    Nottara, iar invitaţi au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a prezentat

    rezultatul studiului, împreună cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de altă parte, la

    conferinţa de presă au fost prezenţi, printre alţii, Mihaela Păun - director ARCUB,

    Carmen Croitoru - directorul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare

    Culturală - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producători independenţi

    de producţii teatrale şi profesorul universitar Vintilă Mihăilescu, antropolog.

    "Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare după modelul "self-

    satisfactory questionnaire", pentru a dezvălui în mod autentic spectrul preferinţelor

    consumatorilor de teatru, am luat în consideraţie toate aspectele, publicul de teatru,

  • instituţiile, repertoriul etc. 36% dintre bucureşteni merg la teatru, ceea ce ne pune în

    linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

    IMAS.

    Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru în

    Bucureşti, segmentarea spectatorilor în funcţie de frecventarea teatrelor, spectatori

    frecvenţi fiind într-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, în proporţie de 40%, iar

    spectatori rari în proporţie de 39%. În consecinţă, ponderea celor care merg la teatru

    în Bucureşti este relativ modestă (ceva mai mult de o treime din populaţie).

    Spectatorul este majoritar feminin, vârsta medie este de 46 de ani, deoarece

    predomină persoanele cu vârste între 30-59 de ani. Spectatorii bucureşteni fac parte

    din categorii cu venituri superioare şi sunt în general persoane cu studii superioare.

    Peste 50% dintre spectatorilor cumpără bilete de teatru online, ceea ce demonstrează

    importanţa acestui instrument de marketing (cu care nu toate teatrele bucureştene s-au

    dotat).

    Spectacolele de teatru sunt activităţi de weekend, 48% din publicul bucureştean

    frecventandu-le la sfârşit de săptămână.

    Conform cercetării, există la nivel naţional, incluzând atât teatrele de stat, cât şi

    teatrele independente, aproximativ 10.000 de evenimente culturale teatrale din

    spectrul teatrului dramatic, în timp ce numărul de reprezentaţii de teatru de păpuşi şi

    marionete este de aproximativ 4.500. Numărul de spectatori a crescut proporţional cu

    numărul de spectacole, după măsurătorile efectuate între 1990 – 2013 de IMAS. Pe de

    altă parte, aproximativ 40% din evenimentele culturale teatrale se desfăşoară în

    Bucureşti.

    Piesele de comedie sunt preferate de 70% din public, iar criteriul principal după

    care spectatorii obişnuiesc să aleagă spectacolele este numele actorilor care joacă în

    spectacol.

    În funcţie de notorietatea instituţiilor, pe primele trei locuri în preferinţele

    bucureştenilor se situează Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Teatrul Nottara şi

    Teatrul Mic. Totuşi, în funcţie de acelaşi criteriu, în ultimul an, bucureştenii au

    frecventat, în ordine descrescătoare, în primul rând Teatrul Naţional "I.L. Caragiale",

    Teatrul Bulandra şi Teatrul Nottara. Primele trei teatre preferate de bucureşteni sunt

    Teatrul Naţional (69%), Teatrul Nottara (29,3%) şi Teatrul Bulandra (27,2%).

    Actorii din top trei preferaţi de bucureşteni sunt Radu Beligan (25,8%), Horaţiu

    Mălăele (22%) şi Florin Piersic (14,3%), iar actriţele sunt, în ordine, Maia

    Morgenstern (24%), urmată de Stela Popescu (20,2%) şi Rodica Popescu-Bitănescu

    (14%).

  • Conform studiului, spectatorii asociază conceptul de teatru cu arta, nu cu

    spectacolul de divertisment şi nu resimt în mod negativ, până la un prag discrepant,

    fluctuaţiile în creşterea preţurilor biletelor la teatru.

    În ceea ce priveşte tipologia spectatorului bucureştean de teatru, cel ce merge

    sistematic la spectacole este avid de teatru şi manifestă deschidere faţă de aproape

    toate abordările, inclusiv cele considerate elitiste, spectatorul afectiv se distinge prin

    faptul că vibrează emoţional faţă de ceea ce se întâmplă pe scenă, iar spectatorul

    nostalgic empatizează mai degrabă cu piesele melodramatice sau cu subiect romantic.

    În privinţa Teatrului Nottara, percepţia bucureştenilor este că este un teatru prin

    excelenţă bucureştean, ce preferă să prezinte publicului piese clasice şi de comedie.

    "Studiul acesta nu calcă pe urmele "Studiului de Consum Cultural", prezentat de

    ARCUB, nu poate servi Strategiei culturale a Bucureştiului ce califică oraşul pentru

    candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ci serveşte exclusiv ca

    instrument pentru Teatrul Nottara, dar poate deveni folositor pentru toată lumea. În

    timp ce jucam în sediile altor teatre, după ce am fost evacuaţi, am lăsat să circule un

    chestionar ce se cheamă "Juriul spectatorilor" şi care ne-a ajutat să observăm gradul

    de satisfacţie al publicului faţă de Teatrul Nottara.", a declarat Marinela Ţepuş,

    manager al Teatrului Nottara.

    Partea a doua a întrevederii a fost destinată unei dezbateri publice, având ca

    bază de discuţie cele patru studii destinate publicului de teatru existente în acest

    moment şi dintre care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea "Strategiei

    culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 – 2025", menită să constituie un punct-

    cheie în ceea ce priveşte candidatura pentru Capitala Europeană a Culturii 2021 a

    oraşului Bucureşti.

    "Existenţa unor discrepanţe flagrante între datele prezentate în cele patru studii de

    consum cultural existente pe piaţă ("Barometrul de consum cultural", 2014 şi "Studiul

    de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti", 2015, ambele realizate de către

    Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală - INCFC, precum şi

    studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, "Publicul bucureştean de

    teatru", în 2012 şi 2015), fac absolut necesară o asemenea discuţie. Mai mult decât

    atât, considerăm că finalizarea "Strategiei culturale şi creative a Bucureştiului, 2015 –

    2025" pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul Bucureşti,

    2015 pune în pericol chiar existenţa teatrelor bucureştene instituţionalizate", au

    declarat reprezentanţi ai Teatrului Nottara, ce au comandat cercetarea IMAS.

    "Studiul a fost comandat de Teatrul Nottara, deoarece autorii "Strategiei culturale şi

    creative", publicată pe site-ul ARCUB, aşa cum a fost făcută publică în februarie

  • 2015, s-au axat pe încurajarea teatrele independente, în detrimentul teatrele publice",

    a afirmat Marinela Ţepuş.

    "Nu cred că o strategie care va avea menirea să ne facă să funcţionăm conform ei,

    poate să nu includă teatrele publice, instituţionalizate. Există pasaje în strategia

    configurată sub egida ARCUB conform cărora e nevoie ca teatrele instituţionalizate

    să cedeze subvenţiile destinate instituţiilor publice de teatru către organizaţii

    independente", a mai spus Marinela Ţepuş, în cadrul dezbaterii.

    "Studiile sociologice pot fi comparate, mai ales că există un analfabetism în domeniul

    sociologiei în România", a concluzionat prof.univ.Vintilă Mihăilescu, antropolog.

    Sursă: Monica Stoica, [email protected]

  • 12. Cultural bzi din data de 25 februarie 2016,

    http://cultural.bzi.ro/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-

    teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii-41147

    Studiu IMAS: Bucurestenii merg in proportie de 36% la teatru, intr-un procent

    similar cu londonezii si parizienii

    http://cultural.bzi.ro/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii-41147http://cultural.bzi.ro/studiu-imas-bucurestenii-merg-in-proportie-de-36-la-teatru-intr-un-procent-similar-cu-londonezii-si-parizienii-41147

  • Bucurestenii merg la spectacole de teatru in proportie de 36%, procent ce

    aliniaza Bucurestiul in randul unor capitale europene precum Londra, Paris sau

    Viena, conform studiului realizat de IMAS Marketing si Sondaje la cererea

    Teatrului Nottara, ce are ca tema publicul bucurestean de teatru.

    Teatrul Nottara a organizat o noua editie a "Grupului de Dialog Teatral", care a

    avut loc miercuri, 24 februarie, la Institutul Maghiar Balassi din Bucuresti. "Grupul de

    Dialog Teatral" este o initiativa a Teatrului Nottara, lansata in anul 2007, care doreste

    sa aduca in discutie probleme si subiecte de actualitate din lumea teatrala.

    In prima parte a intalnirii au fost prezentate rezultatele celui mai nou studiu

    asupra publicului bucurestean de teatru, realizat de IMAS Marketing si Sondaje, la

    cererea Teatrului Nottara.

    Moderatorul evenimentului a fost Marinela Tepus, manager al Teatrului

    Nottara, iar invitati au fost Alin Teodorescu, sociolog, director IMAS, care a

    prezentat rezultatul studiului, impreuna cu membri ai echipei sale de proiect. Pe de

    alta parte, la conferinta de presa au fost prezenti, printre altii, Mihaela Paun - director

    ARCUB, Carmen Croitoru - directorul Institutului National pentru Cercetare si

    Formare Culturala - INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, producatori

    independenti de productii teatrale si profesorul universitar Vintila Mihailescu,

    antropolog, transmite Mediafax.

    "Studiul a fost realizat prin intermediul unor chestionare dupa modelul "self-

    satisfactory questionnaire", pentru a dezvalui in mod autentic spectrul preferintelor

    consumatorilor de teatru, am luat in consideratie toate aspectele, publicul de teatru,

    institutiile, repertoriul etc. 36% dintre bucuresteni merg la teatru, ceea ce ne pune in

    linie cu Londra, Viena sau Paris", a declarat Alin Teodorescu, sociolog, director

    IMAS.

    Obiectivele studiului au fost estimarea dimensiunii publicului de teatru in

    Bucuresti, segmentarea spectatorilor in functie de frecventarea teatrelor, spectatori

    frecventi fiind intr-un procent de 19%, spectatorii ocazionali, in proportie de 40%, iar

    spectatori rari in proportie de 39%. In consecinta, ponderea celor care merg la teatru

    in Bucuresti este relativ modesta (ceva mai mult de o treime din populatie).

    Spectatorul este majoritar feminin, varsta medie este de 46 de ani, deoarece

    predomina persoanele cu varste intre 30-59 de ani. Spectatorii bucuresteni fac parte

    din categorii cu venituri superioare si sunt in general persoane cu studii superioare.

  • Peste 50% dintre spectatorilor cumpara bilete de teatru online, ceea ce demonstreaza

    importanta acestui instrument d