Domnitori şi bătălii:

-Basarab, ŢR- campania regelui maghiar Carol Robert de Anjou- lupta de la Posada-1330-înfrângerea lui Carol= recun. Indep. ŢR

-Nicolae Alexandru -(fiul lui B) îşi i-a titlul de domn autocrat (de sine stătător) în 1359

-Mircea cel Bătrân (1386-1418), ŢR- Tratat de la Radom (1389)=coaliţie cu Mold lui Petru Muşat şi Pol împotriva Ung prin care îşi acordă ajutor-1389 ajutor cneazului sârb Lazăr la Kossovopolje (Câmpia Mierlei) împotriva turcilor-10 oct. 1394- Rovine-victoria lui M. împotr. turcilor-7 martie 1395 M. Încheie alianţacu regele Ung., Sigismund de Luxemburg împotr. Otom -în 1396 M. cu ajutorul voievodului Transv, Ştibor, participă la cruciada antiotom. pt a-i alunga pe turci de la Dun şi din Eur- Nicopole- victoria turcilor

-Alexandru cel Bun (1399-1413)- Mold-1402-alianţa cu regele Poloniei, Vladislav Jagello, prin care îi recunoaşte suzeranitatea fără a ştirbi indep.-1410- la Grunwald- trimite ajutorul Pol împotrv. cavalerilor teutoni (sprijiniţi de Ung)-1411- la Roman- prevedea apărarea comună împotrv. Ung-1422 – la Marienburg- obţine o victorie împreună cu Pol. împotr. turcilor

-Iancu de Hunedoara (1441-1456) – voievod al Transilv-1442-victoria de pe valea Ialomiţei împotr. turcilor-1443- participă la coaliţia antiotomană – „campania cea lungă”- Imp otom oferă pacea de la Seghedin (1444)-10 noiem. 1444- la Varna- turcii câştigă-1446 este ales guvernatorul Ung.-1456 – la Belgrad- victoria lui Iancu

-Vlad Ţepeş (1456-1462, 1476) – ŢR- 1461-1462 eliberează Giurgiu de ocup. turcă-16-17 iunie, 1462 – lângă Târgovişte- victoria lui V.

-Ştefan cel Mare (1457-1504), Mold.-1465 cucereşte Chilia (deţinută de Ung)-10 ian 1475- la Vaslui- victoria împotr. turcilor-iulie 1476 – la Războieni – victoria împotr. sultanului-1497 opreşte o invazie polonă cond de regele Ioan Albert la Codrii Cosminului-1499 Tratat cu Pol. Prin care se emanicipează de suzeranitatea polonă iar Ung recun indep. Mold.

-Mihai Viteazul (1593-1601)- ŢR-20 mai 1595 Tratatul de la Alba-Iulia- îl recun. pe Sigismund drept suzeran- 23 aug 1595 – la Călugăreni – victorie împotr. turcilor (Sinan-paşa)-28 oct. 1599 – la Şelimbăr- victoria lui M împotr. lui Andrei Bathory (Transilv.)-primăvara lui 1600 cucereşte Mold., uneşte cele trei Ţări Române.

Două acţiuni diplomatice din sec. XIV-XVI (MIHAI VITEAZU)

O acţiune întreprinsă de români în sec. XIV-XVI a fost Tratatul de la Alba-Iulia semnat la data de 10 mai 1595 de către o delegaţie de boieri numită de Mihai Viteazul, în calitate de domnitor al ŢR şi principele transilvănean Sigismund Bathory,din dorinţa de a realiza o coaliţie antiotomană şi pt că avea nevoie de sprijin militar în confruntările cu turcii. Boierii munteni trimişi de MV îl trădează semnând un act în defavoarea domnitorului muntean. Tratatul de la Alba-Iulia era în esenţă un tratat de vasalitate ce prevedea: MV devenea locţiitorul lui S. Bathory în ŢR, boierii munteni beneficiau de anumite privilegii (unii participau la Dieta de la Transilv), biserica ortodoxă trece sub conducerea directă a Mitropoliei de la Târgovişte. MV acceptă acest tratat pt că depindea de ajutorul principelui, urmarea acestui fapt a fost Bătălia de la Călugăreni (15 aug 1595). O altă acţiune realizată de acelaşi domnitor este Tratatul de la Mănăstirea Dealu (30 mai 1598) semnat între MV şi împăratul austriac Rudolf II. Intenţia lui MV era de a crea o coaliţie antiotomană, de a beneficia de sprijinul împăratului dar şi de a obţine acordul său în îndepărtarea lui Andrei Bathory din Transilv (era vărul lui Sigismund Bathory, tributar turcilor şi susţinător a politicii poloneze). În schimbul recunoaşterii suveranităţii împăratului austriac şi a obligaţiei de a proteja Imperiul de eventualele atacuri otomane, MV primeşte armament, bani şi o cetate în care să se poată refugia.. Consecinţa acestui tratat a fost aatacarea Transilv de către MV şi Bătătlia finală de la Şelimbăr (oct. 1599) unde A. Bathory este decapitat de către secui, astfel încât la 1 noiembrie 1599 Mv intră triumfător în Alba-Iulia, unde reslizează Unirea cu ŢR care durează doar până în 1601 datorită intereselor politico-militare a marilor puteri din zonă care nu doreau un stat românesc puternic.