magierea ni ILIE LAZĂR

r — — — :— ■La 11 decembrie se împlinesc 100 de ani de Ia naşterea marelui fruntaş politic al P.N.Ţ., Ilie Lazăr, cel căruia Iuliu Maniu îi spunea cu dragoste "ultimul meu gascon , luptătorul capabil să mobilizeze masele

- de la ţărani la muncitori şi intelectuali. Născut la Giuleşti, Maramureş, înrudit cu familia Mihali de Anşa, a fost cel mai tînăr ’credenţionar ’ (din partea plasei Ocna Şugatag) care a semnat actul Marii Uniri de la Alba lulia,.din 1 Decembrie 1918, A absolvit Facultatea de drept a Universităţii "Regele Ferdinand’ din Cluj, unde şi-a susţinut şi teza de doctorat -- universitate pe care a.reinstaurat-o, împreună cu Costin Murgescu şi Teofil Ripoşiânu, în 1944, la Cluj, după mutarea ei la Sibiu în 1940. Arestat în 1947, ca şi alţi mulţi militanţi ai P.N.Ţ., a trecut prin grele încercări; eliberat în 1964, s-a stabilit la Cluj, unde a decedat în. 1973. Chestor în Parlament şi preşedinte al Organizaţiei muncitoreşti a P.N.Ţ., Ilie'Lazăr a/ost'iin mare patriot, care, cu dreaptă judecată, i-a respectat şi pe minoritarii cinici./ Cu ocazia aniversării centenarului naşterii sale, un comitet de iniţiativă, fi frunte cu departamentele de studii, doctrine şi programe ale P.N.Ţ.C.D., organizează astăzi un parastas în memoria lui Ilie Lazăr (ora

j | i i ; la Cimitirul Mănăştur) şi o masă rotundă (ora 16, Aula Magna a Universităţii ”Babeş-Bolyai”), la care vor, participa fruntaşi al P.N.Ţ.C.D.,’ oameni de cultură clujeni şi marcpiureşenj ;_ _ _ ^ _ _ _ _ -__

I Jgenda /2| Roia vînturilor/3 • | Ftaţa politică/4 ( Artă - ciiltură/5 | Omul şi societatea/6 | Publicitate/7-11 | Sport/12| Ştiinţă-în văţăm înţ/13 | Ecoitomia/14 '\ Eveniment/l5 i Ultima oră/16

ANUL VII l\IR. 1539 ISSN 1220-3203

SIMBATA-DUMIMCA 9-10 DECEMBRIE 1995

16 PAGINI 300 LEI

Astăzi vremea va fi frumoasă cu cerul variabil mai mult senin d im in ea ţa / V înt slab. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 2 şi 5 grade C. , Ieri la Cluj-Napoca la ora 12 erau -1 grad şi presiunea atmosferică 747,6 mm Hg î n ; creştere.- (M eteoro log de serviciu, Constanţa NAGYI)

Marile puteri )ie complică viaţa

ILIE CĂLIAN

S ituaţiile- c o m p lic a te d in tre s ta te sînt, rd e obicei, p rodusu l a m es te ­c u r i lo r v e n in o a s e a le m a r ilo r

puteri; Uri exem p lu elocvent, a d e s citat," z e a re ne do are atît-de mult, e s te cel il teritoriilor, rom âneşti răp ite în urm a Pactului R ibben tr'op -M olo tov . D e m e r-- şurile R o m ân ie i p e n tru re d o b în d ire a Insulei Ş erp ilo r - a cărei în suşire de către URSS nu era n ic f m ăcar vag su g e ra tă de Tratatul d e la Paris, la încheierea celui de-al do ilea ; război m ondial întîm pm ă reacţia v eh em e n tă a. Ucrainei, :Ucraina, ca ş ta t s u c c e s o r ai, URSS, are

anumfte; o b l ig a ţ i i 'f jn '^ s o J u ţ io n c J re a eventualelor litigii cu alta ţări. Ucraina

sa con sid e ră s ta t su c c e so r al URSS iecît. in -s itu a ţiile ca re îi co n v in . Or, Ucraina e s t e o rrrare p u te r e - moştenitoare a arsenalului nuclear al- ORSS. D e s ig u r ,% p ro b lem ele terito ria le ale Ucrainei sîn t c o m p le x e ,: încep înd cu Crimeea .şi; te rm in în d ' cu g ran iţe le dinainte de 1940 ale URSS. Este norm al âînţelegem că eajnu d o re ş te să c reeze , precedente p rin r e t ro c e d a re a ^ n s u le i Şerpilor. Dar nici cu bîlbîiala ro m ân ească despre p la to u l c o n tin e n ta l al Insulei îsrpilor, c a re a r c re a p ro b le m e de legislaţie a navigaţiei p en tru . R om ânia Mc. etc. n u p u te m .f i d e a c o rd . Noi_ ţrebuie ş ă e x p lic ă m ; co m u n ită ţii* internaţionale ce> s-a în tîm p la t . Din Păcate, diplom aţia noastră este , ca d e atîtea o ri, în . d e fe n s iv ă , 'f o l o s e ş t e formulări d u b io a s e , ca re - îi s c a d credibilitatea. Ne putem în treba, cu toată seriozitatea, dacă nu cum va ech ipa de - specialişti care l-a 'a s is ta t p e C eaşescu ^ e ra mai inteligentă. " •

0 situaţie asem ănătoare în su s ţinerea ^rţiunii iniţiale prezintă şi aco rdurile ® la Dayton, care crează un s ta t ab su rd I*! atît prih artificialitatea sa , c ît prin Implicaţiile s a le a s u p r a d re p tu lu i lnternaţional'. P en tru , c e i c a r e a u o

continuare în pag a 3-a.

C Un punct de interes^ ■Legea privind organizarea şi funcţionarea

Serviciului de Informaţii Externe-. Apropiata vacanţă parlamentată imprimă o notă de linişte legislativă atît la,Senat, cît şi la Camera Deputaţilor. In această săptămînă au fost programate pe agenda de lucru proiecte care nu prevesteau discuţii aprinse. Astfel Senatul a adoptat proiectul de lege pentru proclamarea ”Zilei Constituţiei României” pentru 8 decembrie. Camera Deputaţilor la rîndul ei a continuat dezbaterile pe marginea proiectului de Lege privind Agenţia dc Dezvoltare şi Amenajare Rurală. O noutate ar fi că agricultorii care sc retrag din activitatea productivă la împlinirea vîrstei de pensionare vor beneficia de prime dc retragere dacă vor vinde terenurile lor agricole din extravilan agenţiei: Nivelul acestor prune va fi de 10 Ia sută din preţul negociat.al terenurilor la carc se renunţă. în această scurgere lină •a săptamînii parlamentarei proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Infprmâtu Externe a aprins spiritele în sala.Otnnia «Senatului,

. dovedind câ amintirea fostei Securi tati mai trăieştea c u e a t t;:« vji r~,‘ r i rni r : : i a r a i:

' încă în sufletele românilor. Cum din 1989 nu au trecut mulţi ani, suspiciunile celor care dezbat asemenea legi nu sînt de condamnat. Proiectul a fost contestat îndeosebi de senatorii opoziţiei, în ciuda argumentelor - aduse de iniţiator, respectiv gen. loan Talpeş, director v SIE, precum că ”nir e deloc uşor să conduci un serviciu de informaţii fără o lege de funcţionare” şi că peste 65 la sută'din cei care lucrează în acest serviciu de ' informaţii au fost angajaţi după.1990. Contra cererilor . unor senatori, ca MAE să tuteleze acest serviciu, sen. , PDSR RaduŢimofte, preşedintele Comisiei pentru.

- apărare a afirmat că acest lucru nu este posibil, deoarece se vă dar;”o tenta politică”, ce poate fi schimbată în -. funcţic de partidul carc vine la guvernare. ‘

Sen. Doina Ignat, PUNR,-a subliniat necesitatea ■ leeii invorînd informatorii Imperiului Roman, apoi pe

• cei a împărătesei Teodora din Bizanţ sj chiar Inchiziţia.- ; * G a b rie la O G N E Â N

continuare în pag. a 4-a ;

Clujeni în căutare de afacerila Marea Galbenă | - prin fax j

• de la trimisul.■ T A tw iv tt _ ■

i Din vîrful Dealului Peştelui vezi oceanul, la aproape o mie de metri mai jos'. în stînga e oraşul vechi, cu case tradiţionale scunde, aşezate în pantă. în partea cealaltă, •departe, se înalţă oraşul nou, pe care localnicii îl numesc cu mîndrie Micul Hong Kqng. Clădiri cu peste 40 de etaje, cu o ar}ii!ectură. îndrăzneaţă în lemn şi sticl/j. Chiar sub tine priveşti portul plutitor, care la această oră e aproape pustiu. Joncile vor veni încărcate abia spre seară. Adăpostit de Vînt;e fostul port ‘militar,acum refugiu pentru navele de război .şi submarinele transformate în muzeu: Qindao ă abandonat trecutul său naval strategic şi a ales calea prosperităţii. Este O drumul pe-care păşeşte cu un incredibil succes întreaga Chină. Ultimii 10 ani airtransformat Qindao din vechiul şi micul port s în una dintre cele mai căutate staţiuni,.perla provinciei Shandong. Peste do uă milioane de oameni populează acum localitatea, al cincilea portca importanţă dm 0âna..Cpnfudw\ .

. 'i-a învăţat pe chinezi devotamentul fată de patrie şi faţă de {semenii lori valori pe care nu le-au pierdui. în permanentă,

%■:, : ■ O • V ; " / C a iu s CHIOREAN .' ' continuare în pag. a 16 a.

| Iniţiative f legislative

ale C.N.S. Cartel "Alfa”

F a g i

jin atenţia j (Cititorilor) I şl I

Jdifuzoriior j i de presă | i „ , i

magazinele npllC P-Ja Unirii %, tel.!93300

P H ILIP S R O Y A L

"Dem ersul împotriva mea ^m\ flin revista , , România^iiSare’’ a1estaSijeot” '

i l i U

-declară ministrul Justifici, (taurii losij ( iiiushuku, intr-un interviu acordat iu exclusivitate cotidianului Menim! de ( liij"-

- te le v iz o a r e „ ^ - r a d i o c a s e t o f o a n e- m a ş in i d e s p ă la t - a s p i r a t o a r e- c u p to a r e cu m ic ro u n d e- roboţi d e b u c ă tă r ie- a p a r a t u r ă c o s m e tic ă- e le c tro c a sn ic e (436:7,8,9) J '

E3 B3 E3 E3IS3 ES-ESî E3 ES ES3 ,Ea i 3 E3 B3 E3 E3 L 3 'îl3 ISS'ffl

P

I

.1

I

Înccpînd cu 11 dcccm- | bric a.c. ziarul "A devărul

Idc C luj” va avea o apariţie ■ . săptăm înală în p lu s - î n ’ ■

ficcarc zi dc luni.G h işeele p en tru .m ica

pu b lic ita te vor fi deschise sîmbătă, între orele 9 şi 14. Anunţurile mortuare se p rim esc şi în z iu a dc duminică, la redacţie

& & E X P O^^TRANSILVANIA 8^S

ORGANIZEAZĂ A lll:A EDIŢIE A EXPOZIŢIEI CU VÂNZARE

TÂ R G U L CADOURILOR ’9512-22.DEC.95

•Jucării, ornamente pentru pomul de Iarnă ’ ~ -Dulciuri, produsa alimentare ^

•Bijuterii, cosmetice -Sticlărie, porţelanuri, decoraţlunl Interioare

•Marochlnărle, încălţăminte, confecţii , -Produse electronice şl electrocasnice

-Materiale promotlonale .

Aici veţi găsi cadoul ideal I (760223)

înscrieri &i relaţii suplimentare: Expo Transilvania g.A.; itr. A.Vlaiai f.n.. Cluj-Napoca ' Tel/Fax:064/153388; 199550 m u la C.C.I. Cluj, Tel/Fax054/182214

ÎN ATEWTIA IINVESTITORILOR LA FONDUL MUTUAL ARDAF i

Reamintim tuturor investitorilor care au subscris la Fondul Mutual ARDAF îhmunicipiul Cluj-Napoca. faptul că de luni, 4 decembrie a.c.. a început distribuirea Carnetelor de Investitor la Fondul Mutual ARDAF. ^

' 'Această operaţiune se derulează prin Sucursala BĂNCII DACIA FELIX, din Piaţa Unirii nr.33, între orele 8,30-18,00. în-zilele lucrătoare.

Rugăm toţi investitorii la F.M.A. ca, la ridicarea carnetelor, să aibă asupra lor actul de identitate cu care au,subscris la F.M.A., chitanţele sau ordinele de plată pentru toate operaţiunile efectuate pînă la data de 4 decembrie 1995.

Începînd de la respectiva dată, toţi investit orii la F.M.A. vor intra în posesia Carnetelor de Investitor odată cu prima depunere efectuată.

Vă reamintim că Fondul Mutual’ARDAF efectuează operaţiuni în municipiul Cluj-Napoca în cadrul Băncii DACIA-FELIX şi agenţiile ARDAF din oraş. Răscumpărările se effectuează numai prin Banca DACIA FELIX.

. VĂ MULŢUMIM PENTRU ÎNCREDEREA ACORDATĂ Şl AŞTEPTĂM ÎN CONTINUARE

COLABORAREA DUMNEAVOASTRĂ. (762996)

AGENDA sîmbătă • duminică, 9 - 1 0 decembrie 1995 (Tj 1

i .1 . '.'Mărturisesc^ , l^ îtn botez>spre^. {iertarea păcatelor!'

• Azi: Calendarul ortodox: Zămislirea Sf. Fecioare de către Sf. Ana; Calendarul greco-catolic: Sf. Ana,' M am a' Născătoarei de Dumnezeu; Calendarul catolic: Sf.

Valeria, fc. rn.• Duminică: Calendarul

-ortodox: Sf. Mc. Mina, Ermoghen şi Eugraf; Calendarul greco-catolic:' bummica 27 d Rusalii, 10 d In Sf.Cruci; Ss Mcnas, Ermoghen şi Eugraf, m (+ 235); Calendarul catolic: + Duminica a 2-a din Advent; Ss Melhiade, Pp. şi Mina, ostaş m. • '

• PREFF.CTURA,CONSILIUL JUDEŢEAN: I9-M-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOC A: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA; 31-31 50 ,• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII:

36-80-01 '• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-18• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA 955 şi . 11-15-10 •• POLIŢIA FEROVIARA:- *v ,

CI.UJ-NAPOCĂ.- 13-49-76.• POLIŢIA DEJ:’ 21-21-21• POLIŢIA TURDA: 31-21-21 >• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 ;• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981• APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:

11-24-71 .• SALVAREA: 961 . ’

SALVAREA CFR: i 9-85-91•INTERNAŢIONAL: 971

INTERURBAN: 991 , ^• INFORMAŢII: 931 '

DERANJAMENTE: 921 , J..• ORA EXACTĂ: 958

REGIAAUTONOMADE TERMOEICARE DISPECERAT: 11-87-48 / '

• REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL; DISPECERAT: 11-63-02 ' .

• S.C. ’SALPREST* S.A. DISPECERAT: 19-55-22COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 fnt. 132

ORARUL CURSELOR TAROM

31 octombrie 1995 - ' 30 m artie 1996

Plecări din Cluj-Napoca - -9,20 şi 18,00 Plecări din Bucureşti -

7,50 şi 16,30 "de luni pînă vineri.

- Sîmbătă: ' ”Plecări din Cluj-Napoca -13,15 •-Plecări din Bucureşti - 11,40 Tariful: 43.800 lei TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe =

0 0 T R ^ S P O M f C M f c

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA . principalele direcţii x

trenuri accckrate, rapide şi inkrcity• BAIA MARE,SATU MARE (prin Dej):lS,05 ' •BISfTRIŢANÂSÂUD: 15,43 .•BRAŞOV (prinDej): 1,49 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55; 9,53; 14,17 •, 21,52 .‘,.v(prinSibiu-PiatraOIt): 11,42(prin Petroşani-Craiova): 10,00 '•BUDAPESTA: 0,28; 16,14; .•GALAţl (prin Ploieţti-Bmân): 9 53 ' •IAŞI: 0,00; 12^8; 21,14; . •ORADEA: 2,45; 16,43; 21,00 •SATU MARE: 4,04 •SIBIU: 15,30 -• SIGIIETU MARMAŢIEI: 6, U * ; •TIMIŞOARA (prin Alba iulia): 5,19; 22,49;23,08;(prjn0radea): 15,16 •TÎRGU MUREŞ: 16,13 ;20,19 •INFORMAŢII GARA: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR JINFORMAŢII: U-22-12 (intern) ' -

19-24-75 (internaţional)

CUR SC INTER JUDEŢENE’ .' din Autogara. II

•Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,00.• Cluj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30; 14,00. m Cluj-Napoca - Baia Marc: 6,30; 17,00• Cluj-Napoca-Abrud: 6,00; 14,15.• Quj-Napoca - Zaiău:_6,30(*)î 12,30;

14,30; 18,30.'* ;• Quj-Nâpoca - Gîrbăii-Zalău: 6,40• Cluj-Napoca-Jibou: 7,OOC*y, 14,00(prin

Gîrbou);16,30(prinHida). ' '•Cluj-Napoca - Şimlcul Silvaniei: 8,30,*

16,00 | ; •Cluj-Nappca-Aiud: 12,00. ;1• CluJ-Napoca Alba-Iulia: 13,00., . '• auj-Napoca-Bistriţa: 15,30 (circulă vineri,

sîmbătă, duminică, luni). ,•Cluj-Napoca-Brad: 16,00.•Quj-Napoca-Câmpeni: 13,15. •Quj-Napoca-Mediaş: 14,30.• Cluj-Napoca - Reghinul 6,30.• Quj-Napoca Ţirnăveni: 15,15. - •Quj-Napoca -Tîrgu Lăpuş: 15,25.• Quj-Napoca - Topliţa: 14,15.• Quj-Napoca - Dej: 13,30 (prin Mociu);

14,00(prinTioc). ••••'./.•.' . (• Quj-Napoca-Huedin: 13,15 (prin Căpuş),

14,00 (prin Sutor). -•Quj-Napoda-Turda5,30; 6,30,6,50,7,20;, 8,15; 9,30; 10,30, 11,30, 12,30, 13,20, .14,00, 14,30; 15,00, 15,30, 16,00; 17,00,

f8,00; 18,30; 19,00; 20,00, 21,00, 22,30.(*) nu circulă sîmbâtâ şi duminică

Cursele judeţene pleacă din Autogara I

• CURSE INTERNAŢIONALE - din Autogara D: «

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca tn zilele de luni, joi şi vineri la ora 7,00 şi Înapoierea din Budapesta tn zilele de marţi,vineri $1 sîmbâtâ Ja ora 11,00 . . .• Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca In ziua de miercuri orfc 7 şi înapoierea din Miskolc In ziua de joi ora 11.

INFORMAŢII A utogara 1:14-24-26 A u to g ara ll: 13-44-88

B a l u l b o b o c i l o rOrganizaţia . Studenţilor

Constructori organizează Balul bobocilor. Vor evolua grupurile ”Shoft Cuts Jazz Bande” şi "Graiu”, iar ca invitat special - Valeriu Sterian. Balul va avea lo* la Casa de Cultură a Studenţilor, sîmbătă, . 9 decembrie la ora 18/ Sponsori Adevărul de Cluj, Radio Contact, Radio Sonic, Radio Uniplus, TV Cablu, ‘ NCN, Mesagerul 'Transilvan. Preţul unui bilet este 2.000 ld .

S e a r ă d e d a n sSîmbătă, Ia ora 19, ”Pro

Vobis” organizează o seară dfe muzici, dans şi concursuri, în sala de dam a Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca. Duminică, tot la Casa de Cultură a Studenţilor, va'fi organizatăo. conferinţă de presă pe margi­nea acţiunilor organizate de ”Pro Vobis" în cadrul Săptămî- nii informativc-SIDA. (M .T.)

Gogoşi cubanezeDe ce ave ţi nevoie: *1/2

morcovi, 4 cepe mari, 3 legături de pătrunjel verde, 1/2 kg liină, 300 g caş, 1/2 .linguriţă bicarbonat,. apă, sare, piper, boia dulce, cimbru.

. M od de pregătire: Legumele se' dau prin maşina de tocat, pătrunjelul se toacă fin, făina se amestecă'cu bicarbonatul stins în puţină zeamă de lămîie; Se pregăteşte un aluat din făină şi apă, de consistenţa unei smîntîni. (n aluat se introduc legumele, verdeţurile şi caşul ras, sare, piper, boia şi cimbru sfărlmat. Compoziţia trebuie să aibă o consistenţă îneît să nu cadă de pe lingură. în ulei încins se prăjesc gogoaşele diil această compoziţie şi’se servesc calde.

■■I t • i ■ — .

BIBLIOTECI■ B .C.U . "L u c ia n B laga"

(strada Clinicilor 2): O ra r: zilnic: 8 -13,45 ; 14,30- 21,sîmbătă: 8-14, duminica: închis.

■ B ib l io te c a ju d e ţe a n ă " O C T A Y I A N r .r in i" - -

SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Marc nr. 1), ORAR: luni-j oi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbătă şi duminica - închis. F IL IA L E (Z o rilo r, 'M ăn ăştu r, Mărăşti,Gheorgheni),ORAR: luni, miercuri jo i: 14-19,45;marţi,vineri:9-14,45; sîmbătă si duminică - închi s. SALA DE LECTURĂ (str. M. Kogălniceanu nr.7) din 9 octombric 1995,ORAR: luni-vineri: 11-17,45; sîm bătă si dum inică- - închis. M E D IA TECĂ (S tr . M.

'Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni, miercuri: 14-19,45;marţi,joi,vineri:.9-14,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica -închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12-14). Orar: luni - sîmbătă 8 -1 2 .4 5 ; 14 - 18.45; duminică: închis

■ B iblioteca G erm an ă (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; m arţi, miercuri, j o i - 12-16; vineri •**10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca A m ericană (strada Universităţii 7 - 9). Orar. luni - vineri12 -1 6 ;- ■ B iblioteca B ritan ică (strada A vram Iancu 11). O rar: luni, miercuri: 14-19; marţi, jo i, vineri:9 -14 ; sîmbătă şi duminică: închis

■ B iblioteca "H e lta i" (strada C linicilor 18). Orar: z iln ic .10 -18; sîm bătă:*)-13; duminică: închis

■ B iblioteca C lubu lu i Studen­ţesc C reştin (stradaKogălniceanu 7 -? ) . Orar: marţi: 18- 19;joi 19-20. j ■ ■ B iblioteca C en tru lu i C ul­tu ra l Francez (strada Kogălniceanu12-14). Orar: luni,m arţi,m iercuri, joi: 10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis. ,

■ B iblioteca C en tru lu i C ul­tu ra l G erm an ”S en n an n O b erth ” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi,miercuri, joi: orele 16-20.',

f ■ Biblioteca -V aleri u Bologa" a U niversităţii de M edicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis. .

■M u/eulN aţional de A rtă (Piaţa Unirii 30). Orar: ziln iclO - 17;luni şimarţi: închis ^

■ M uzeul N aţional de A rtă, Secţia"Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22).iOrar: m iercuri- duminică 10- 17; luni şi marţi: închis

■ M uzeul N aţional de Isto rie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; limiînchis.. ■ G aleriile "B astion" (Piaţa

Ştefan celM are 5). Luni- vineri:.9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis

■ M uzeul m em orial “Em il Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: mieicuri-duminică 13-17;hmi şi marţi închis.'

■ M uzeul Zoologic: zilnic între orc!e9-15;sî mbătă şi duminică între orele 10-14.

Şpectacolei• T eatru l N aţional prezintă

sîmbătă, ora-19: M ireasa cu gene false •» premieră; duminică, ora 10: Covorul fermecat; ora 19: M ireasa cu gene false.

• Teatrul <le păpuşi prezintă duminică, ora 10,30: L a p o ru n c a ş t iu c i i ( s e c ţia maghiară); ord. 12: Scufiţa roşie .(sccţiaromână).

spectatorSimbătă, 9 decembrie

P r o g r a m u l . 1: 7,00 Bună dimineaţa de la .:. Iaşi!: 8,50 Fşri- t'.-'.râ~uc'Tnâgân]ş!; 9,50 Film serial: “Drumul spre Avonlea”; 10,40 Matineu muzical; 11,25 Pas cu pas; , 12,15 Ecranul; 13,'05 Pleiade;14,00 Actualităţi; 14,lţ) Turnul Babei; 18,45 Mapamond;19,15 Teleenciclopedia; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film serial:”Suspiciuni”; 21,45 World Music Awards 1995; 22,45 Film serial: “Perla Neagră”; 23,30 Actualităţi; 23,50 La poarta Braşo­vului, la izvorul dorului; 0,25 World Music Awards 1995 (II).

Program ul 2: 7,00 Întîlnirea de sîmbătă; 12,00 MTV; 13,00 TVR Timişoara; 13,30 Est-meridian magazin; 16,00 Desene animate;16,30 Film-' serial:”Inimă sălbatică’1; ' 17,00 Spectacolul lumii: .17.30 Serata muzicală TV;

20.30 Pariaţi pe campion!; 21,00 TVM. Mesager; 21,30 Planeta cinema - 100; 22,00 Film serial “Santa Barbara”; 22,45 Tenis;23,45 Alfa şi Omega; 0,45 Jazz-' Alive.

TVR C LU J-N A PO C A : Pr.2 .7.00 Întîlnirea de sîmbătă: Jurnal în

^tTBSptC{«^FîSffir«ifeîic‘m serial:“Natacha” (I); Rubrica în limba germană: portret al dirijorului vienez Alexis Hauser; Rubrica - în limba maghiară: Monumente istorice - Capela din Odorheiul Secuiesc;' Invitat în studio poetul Nagy Endre din Galaţi; Moda iernii; Muzică; Cei mici între Moş Nicolae şi Moş. Crăciun; Magazin - de sfîrşit de săptămînă: Incursiuni în viitorul de acum; Sport; Cocktail Rock; Mugurel de cîntec românesc; Umor; Incursiune în necunoscut;. Desene animate; Film serial în reluare: “Anastasia” . ' -

Duminică, 10 decembrie P ro g ra m u l 1: - 8,00 • Bună

-dimineaţa!; 9,00 Abracadabra!;10.00 Film serial:”Aventurile Iui Skippy”; 10,30 Lumină din lumină;11.30 Din cele mai frumoase cîntece

şi jocuri populare; 12,00 Vie, satului; 13,30 Atlas; 14 K Actualităţi; 14,10 Poşta TV'; Video-magazin; 16,50 fiu serial "Star W ; 17,45 A dou Românie; 18,15 Robingo; lj^j Campionatul Mondial de feminin:-• • • • - •— Actuahtăţi;‘21,20 Film ulistic: "Spovedania”; 22,55 Trigerilt Loto Special 6/49 şi Noroc; 23 W Filmele . săptămînii; j j ’jf, Duminica sportivă; 2}|}ţ Actualităţi; 23,45 Filă serial:”Anasfasia”; Avanpremieră; 0,45 MTV - Hat for One.

P ro g ra m u l 2: 7,00 -5 x 2 Magazin duminical; 13,00 MTV14.00 Film artistic: T’idarei spînzuraţilor”; . 15,25 Ua zimţ*, pentru vînta a treia; 16,05 Dtstst animate; 16,30 Film serial: Tniii sălbatică”; 17,00 Magazin sportir20.00 Maeştrii; 21,00 B'NÎ Mesager;, 21,30 ■ Descoperire planetei; 22,00 Ritmuri muzicale22,15 La puterea a don»; 23,0 Film serial:”Santa Birbin' 23;45 MTV - Asia.

ro g ra m e

/ . l!MPUSR\IHO

S îm bătă , 9 decem brie8.30 întreruperea emisifei; 12.00

R e lu a re a e m is ie i; 12 .15 CD Magazin; 12.45 Program de week- en d ; 1 4 .3 0 O v e rd o se ; 1 8 .3 0 întreruperea emisiei; 21.05 Music by teguest; 23.00 Party on the radio. P ro g r a m in f o r m a t iv BBC L ondra: 8 ; 14; 21. Ş tiri Uniplus R ad io : 15; 16^ 17. P ro g ra m muzical: 16.05; 17.05. - v

D um inică, 10 decem brie6.00 W eek-end matinal; 8.30

întreruperea emisiei; 12.00 Reluarea emisiei; 12.15 C D Magazin; 12.45 P rog ram de w eek -en d ; 14.30 O verdose ; 18 .30 în tre ru p e rea emisiei; 2130 Top slow li+ ; 23.00 M u s ic b y n ig h t . P ro g ra m inform ativ BBC L ondra: 8 ; 14; 18; 21. Ş tiri U niplus Radio: 15. 16.17.

F I L M8 - 14 decembrie-

CLUJ-NAPOCA:REPUBLICA^ - Nouă luni -

SUA - premieră (9; 11; 13; 15; 17; 19) (Sîmbătă şi duminică se Suspendă spectacolul de la ora 9) * VICTORIA - Ultimul twist la Moscova - Franţa - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - S ta re de fap t - R o m â n ia .- p rem ieră (11; 13,30; 16; 18,30)* MĂRĂŞTI - sala A - Inima neînfricată SUA (13; 16; 19): sala B - Pasiune fiară limite - SUA (13,30; 15,30; 17,30) * FAVORIT - Blestemul gemenilor - in d ia (11; 13,30; 16; 18,30).

TURDA: FOX - Tăntălăul şi gogom anul - SUA/- premieră; Jo h n n y M nem onic - SUA - premieră; TINERETULUI - Eli sa- Franţa - premieră.

C ÎM P IA T U R Z II:MUNCITORESC - O iu b ire nem uritoare - SUA - premieră; Tăntălăul şi gogomanul - SUA- premieră.

DEJ: ARTA - Amanta soţiei m ele - Franţa - premieră; L a b ir in tu l m o rţii - SUA - premieră.

GHERLA: PACEA - Leon - Franţa - premieră; ' “Rechini” fn larg! - Hong-Kong.

Ne cerem scuze pentru modificările survenite în programarea filmelor care n-au sosit din Bucureşti din cauza timpului nefavorabil.

Rugăm spectatorii să se. informeze la cinematografe şi let punctele de afişaj. Vă mulţumim pentru înţelegere. , - ■

Direcţia Teritorială Cluj a Regiei Autonome a Distribuţiei şi

Exploatării Filmelor

A RadioSonic^jg j? FM (fit, 7

Sîm bătă, 9 decem brie^8.00-11,00 Sonic m atinal (ştiri,

sport, m eteo, utilitare, m uzică) (C o zm in G u şă ); 1 1 ,0 0 -1 3 ,0 0

(E m isiune în lim ba m ag h ia ră . . (H alm agyi Erika); 13,00-15,00• Super Sonic (D j.Dream s); 15,00-17.00 Black M agic H ours (D aniel Boroştean);-17,00-18,300 amintire şi-un surîs (emisiune pentru vîrsta a treia) (Vasile Truţa); 18,30-20,00 S e if C ontro l (em isiune pen tru adolescenţi) (Marina Lup); 20,00-2 1 .0 0 B o u tn T o p S o n ic (Dj.Dreams); 21,00-23,00 Emisiune în limba maghiară (M akkai Zsolt);23.00-8,00 Saturday n ight fever (Călin Stănescu). v . I

D um inică, 10 decem brie8 .0 0 -1 1 ,0 0 Ş i ce . d a c ă e

duminică? (ştiri, agenda culturală,’ divertisment, muzică, curiozităţi) (Lucia R adu);, 11,00-12,00 B lack M agic Hours (D aniel B oroştean);12.00-14,00 Em isiune în lim ba m aghiară (Sebesi K aren A ttila);14 .00-16,00 C D Sonic (C ă lin A n d re i) ; 1 6 ,0 0 -1 7 ,0 0 S p o r t W eekend (C ătălin B erindean);.17 .00-lS ,00 Mus'ic N ew s (D j. M agic); 18,00-21,00 G roapa cu lei (em isiune concurs) (C ozm in Guşă şi Mircea Tătar); 21,00-23,00 Emisiune în limba maghiară (Jakab L o r in c ) ; 2 3 ,0 0 -6 ,0 0 S o n ic Niglifmare (Daniel Boroştean). ,

F A R M A C IIFarmacii de serviou: sîmbătă,

9 d ecem b rie Farmacia nr. 3 “Hygieia Aesculap”, P-ţa Mihai Viteazul nr. ,30, telefon 13-03- 64, orar 8-20, Farmacia nr.l, Piaţa Unirii nr.37, telefon 19; 46-06, orar 8-14, Farmacia nr.31 "Balsamum”, Cart.Mărăşti B1.R3, telefon 11-71-83, orar 8-13, Farmacia nr.32, Cart. Mănăştur I,' Compl.Flora, telefon . 16-1*8- 88, orar 8-13 Farmacia ”Zea”, P-ţa Unirii nr.27, telefon 19-75- 96, orar 9-15; d u m in ic ă , 10 d ecem b rie Farmacia nr. 3 “Hygieia Aesculap”, P-ţa Mihai Viteazul nr. 30, telefon 13-03- 64, orar 8-20, Farmacia n r.l, Piaţa Unirii nr.37, telefon 19- 46-06, orar 8-14.' Farmacii cu, serviciu permanent: Farmacia“Corafarm”, str. lori Meşter nr.4, telefon 17-51.-05, Farmacia “Vadocom”, str. Marinescu nr.H, telefon 19-64-62.

Garda de noapte: Farmacia nr. 3 “Hygieia Aesculap”, P-ţa Mihai Viteazul nr. 30, telefon 13-03-64, o ra r .20-8. " .

P r o g r a m u l R a d io G li

1 1 - 1 2 d e c e m b r i e

L un i, 11 decembrie: (5,00 Ei dimineaţa. Ştiri, actualităţi şi Revista presei transilvane. Diik rile dimineţii. De la coresponii noştri. Astăzi despre ieri. 1! Emisiunea. în . limba maghiari KI Buletin de ştiri. 10,05 Rota literară. 10,29 Radiocircuit 11] Buletin de ştiri. 11,05 Music iî; Muzică de toate genurile pentru ti gusturile. 12,00 Radiojurnal 11- 13,00 Exclusiv magazin. 1! Radiojurnal. 13,15 Microti ascultătorului. 16,00 Emision» limba maghiară. 18,00 Radio ii Ştiri, actualităţi şi muzici 2a <: cu corespondenţii. 19,00 Riditj nai. 19,15 Mozaic sportiv. îl Serata: muzicală radio. Universul iomanului. Muzica - între conica raneitate şi universalitate. Arta ta şi interpreţii ‘ ei. Concursoi festivaluri.- Tinere talente: ii Buletin de ştiri. J

M a rţi,‘12 decembrie: 6,001 dimineaţa. Ştiri, actualităţi şi a Revista presei transilvane. Dii rile dimineţii, De la corespois noştri. Astăzi despre ieri. j Emisiunea în limba maghiari i Buletin de ştiri. 10,05 Si artelor/ 10,29: Radiocircuit. I Buletin de î t ir i-11,05 Music ( Muzică de toate genurile peotn gusturile. 12,00 Radiojurnal. - .-1 3 ,0 0 Exclusiv magazin. ! Radiojurnal.' 13,15 Micrif ascultătorului. 16,00 Emisiei* limba maghiară. 18,00 Radiiţj Ştiri, actualităţi şi muzici In I cu corespondenţii. 19,00 Rai nai. 19,30 /Emisiunea pari parlamentare. 20,00 Din gri*1 flori multe. Muzică popnh' cerere. 21,55 Buletin de ştiri

POLICLINICA INTERSERV1SAN

str* l’ascaly, nrJ, cart. QitOf'

IN TERN E • CARDIOLOrf NEUROLOGIE • PSIHLVft ENDOCRINOLOGIE* REUMATOLOGIE* , ECOGRAnE*ALERGOU> DERMATOLOGIE* , CHIRURGIE • ORTOFtPO.R.L. • OFTALMOLOG»,GINECXDLOGIE'ONCCljO^PEDIATRIE • UROLOGu ACUPUNCTURA LABORATOR (Biochimie < Bacteoclcp* Inumolope < PaiasK^ţ*Teste SIDA)ZIIJV1C, inclusiv DU.VW orele’ 7 • 21 . ■ ţMedic de gardi: orele » r

Rezervare, consultaţii B 41.41.63 y

ALIANŢA AimSWGn)

-l i f e l i n e [ _Sunclulnostrol!*?dumiKavoastra- de noapte, tdcfo^

gg=--i ; 41 41 6 3 ,jSiln ic fnirc orele W y

sîmbătă-dummîcă, 9-10 decembrie 1995 ROZA VÎNTURILOR ADEVARULde Ciul

. it

M is iu n e a a m e ric a n ă d in B o sn ia s u s c ită o a p rin s ă c o n tro v e rs ă

t&L

,j foste înalte oficialităţi ,.,je au ap rec ia t la 6 pine că p reşed in te le B ill 4 1 deschis perspectiva unei jilţ prelungiri_ a misiunii suedia Bosnia, prevăzută să ,1111 an, dar Casa Albă a jjlcâ afirmaţiile preşedintelui ţjjsii fost greşit interpretate, ştirile apărute In relatările i(®aţii făcute cu ocazia unei •jiice a avut loc la Casa Albă .[ui la o problemă-cheie a itrii privind faptul dacă Statele ~ ilitiiie să intervină în Balcani line cît va dura operaţiunea, pupul de p erso n a lită ţi -

jţiale sau republicane - care au limite la Casa Albă şi ca re ' iiprimat sprijinu l faţă de filele Clinton s-au remarcat secretari de stat Alexander

■'MjLj Edmund Muskie şi foştii e ? ri pentru afacerile de

plate.naţională Zbigniew ) E asti şi Richard Allen. ţ

iiiew .Brezinski, consilier problemele de securitate li al preşedintelui -Jimmy

. K şi Alexander Haig, secretar alîn timpul preşedinţiei lui

ău declarat ’ după şederea privată cu Clinton că

american a datdovadă abilitate privind angajamentul ilirmat în repetate rînduriii căruia militarii americani aii in ţară după "aproximativ

^ i. "El nti a precizat că perioada2 tai constituie un termen

sul i in, cuie, absolut rigid’ nit

afirmat Brezinski, care împărtăşeşte aceeaşi opinie cu Haig că misiunea mi va trebui să respecte un calendar politic.. Aproape simultan, William Perry,

' ministrul american al apărării, a declarat în faţa Comisiei pentru Serviciile Armate a Senatului că militarii americani nu vor staţiona în Bosnia mai mult de un an. Această declaraţie a fost făcută în condiţiile’în cafe membrii Comisiei au încercat să exercite oarecum presiuni pentru ca el să precizeze durata misiunii, întrebîndu-1 dacă aceasta ar putea fi prelungită cu

' săptămîni' Sau ‘luni* peste'-termenuL de expirare prevăzut. "în nici un caz luni”, a replicat Perry: ;

în trebat- despre ! con trad ic ţia vizibilă dintre declaraţia lui Perry şi declaraţiile atribuite lui "Clinton, Mike McCurry, purtătorul de Quvînt al Casei Albe, a afirmat că Brezinski

şi Haig au in terp re ta t greşit afirmaţiile preşedintelui dacă, în .opinia lor, este posibil ca el să prelungească m isiunea..-"Preşedintele nu şi-a asumat acest,

. angajament în faţa lor. Clinton a reiterat că misiunea este- cea stabilită, iar comandanţii consideră câ ea poate fi îndeplin ită în aproximativ un an", a afirmat el. McCurry a precizat că Bill Clinton a fost de acord cu Brezinski şi cu Haig că este posibil să se menţină o prezenţă militară externă pe termen lung în Balcani după încheierea misiunii de.menţinere a păcii. Dar el a afirmat: "Nu este vorba de actuala forţă. Nu este vorba de actuala misiune". întrebat dacă militarii americani se vor retrage după un an indiferent dacă în Bosnia a f q s t sau nu restabilită pacea, McCurry a afirmat că o vor face. "Dacă există violări'flagrante ale tratatului-de pace, iar părţile în conflict sînt hotărîte să continue' războiul, vom fi nevoiţi în aceste condiţii să reevaluăm întreaga misiune”, a precizat el.

IAN PENTRU REPATRIEREA TREI ETAPE A REFUGIAŢILOR FOSTA IUGOSLAVIE

fPl

H plan în trei etape, care va Mlizat în decurs de doi ani,

pus în aplicare pentru "-fierea a sute de mii de

iţi din fosta Iugoslavie, a toat marţi la Zagreb, Sadako Vis, înaltul com isar al Puilor Unite pentru refugiaţi % Acest plan vă fi lansat Adevărat la primăvară, din; ^dificultăţilor de transport Jtimp de_Jamă, a precizat

Ogata în faţa presei, $ o Serie de întrevederi pe ®jle-a avut la Zagreb.«prima fază - a explicat ea

'•a repatria cele 1,2 milioane ‘fasoane care au fost deplasate Onorul Bosniei, deoarece ele ’Kvoie urgentă să-şi găsească '•dipost”. Cea de-a doua fază ’ fi consacrată reîntoarcerii*3oanelot originare din Bosnia Hau refugiat în republicile

in special în Croaţia şi* HCR estimează numărul

**800.000 după patru ani de 5®*- A treia fază a planului .j’zi persoanele originare din .4 Iugoslavie refugiate în alte ,|»ropene, a adăugat Ogata.

r lor se ridică la aproxi- ^ 7 0 0 .0 0 0 , potrivit HCR. . ✓ # ^ 1 afirmaţiei lui Sadako

cea mai complicată va fi ^««rcerea refugiaţilor în '«liţia croato-musulmană din .consacrată de acordurile

de la Dayton (Ohio), în opinia sa, va fi greu

foştii inamici să

•' coabiteze. în cursul aceleiaşi conferinţe de presă; S.Ogata a afirmat că ,a evocat pe larg, cu

:: ocazia unei în trevederi cu p reşed in te le croat, Frariio Tudjman, problema repatrierii a mii de bosniaci refugiaţi în prezent în Croaţia. Ea a explicat

■“ că în privinţa acestui dosar îngrijorarea principală a HCR vizează soarta a aproxim ativ20.000 de musulmani bosniaci,, originari în cea mai mare parte din regiunea Velika Kladuşa (nord-vestul Bosniei) şi instalaţi în tabăra de la Kupliensko, la 60 km sud de Zagreb. "Încercăm cu disperare să ajutăm aceşti oameni să se întoarcă la ei acasă.' Iarna se apropie şi sîntem foarte îngrijoraţi, în special în privinţa copiilor, femeilor şi a persoanelor mai vulnerab ile” , a decla ra t doamna Ogata.

Potrivit unui acord încheiat luna trecută, o forţă tripartită com pusă din trupe croate , bosniace şi turce; urmează să organizeze repatrierea acestor refugiaţi. Doamna Ogata a evocat, totodată, cu preşedintele Tudjman soarta â circa. 2.000 de persoane în vîrstă, de origine sîrbă, care au rămas în Kraina după ce această provincie din Croaţia a fost recucerită de armata croată de la sîrbii secesionişti. Potrivit unor oficialităţi ale ONU, 1.700 dintre aceste persoane ar putea - muri în această'iarnă dacă nu yor beneficia de un ajutor umanitar de urgenţă. '

NASA recurge la miniaturizare pentru a explora planeta MarteConfruntată cu dificultă ţi

financiare fără precedent NÂSA a ; decis să recurgă la nave spaţiale miniaturizate în cursul viitoarelor salei misiuni destinate explorării planetei Marte, transmite agenţia' France Presse. Cea mai nouă generaţie de .sonde ce urmează să exploreze Marte în 1998 - ”Mars 'Surveydr 98 Q rbiter” ş i . ”Mars Surveyor.98 Lander” - constituie o . adevărată bijuterie a tehnologiei miniaturale. ! t

Astfel, pentru a_ stabili p ărţile zilnice ale climatului marţian, cu o precizie de aproximativ 1 km, şi . pentru a studia de la o altitudine de 40 m modificările de suprafaţă ale planetei, provocate de vînturi şi perturbaţiile atmosferice, sonda spaţială "Maîrs Surveyor 98 Orbiter” . va dispune de o singură cameră care nu va depăşi greutatea de 1 kg. Ea

*va avea, deci, o greutate de 20 ori mai mică decît cea a camerei, de altfel foarte perfecţionată, care va funcţiona la bordul sondei "Marş ‘ Global Surveyor? - prima dintr-o serie de nave- spaţiale destinate explorării planetei Marte. - \

"Marş Global Surveyor”, care urmează să fie lansată luna aceasta, va studia evoluţia climei de pe Marte şi va căuta eventuala prezenţă

a apei. Lansarea sa va fi urmată, după o lună, de cea a sondei "Marş Pathfinder” , care' va coborî pe suprafaţa planetei - unde, cu ajutorul unei; instalaţii _de circa 10 kg, va studia scoarţa "planetei roşii” . ”Mars Pathfinder”, cu o greutate de aproximativ 700 kg, va reprezenta cel mai uşordispozitiv de aterizare pus la punct de specialiştii NASA.

' Pe lîngă camera de-I kg, generaţia sondelor spaţiale destinate misiunii d in . 1998 va mai cuprinde şi o cameră speqiâlă,- destinătă. filmării

: planetei in primele zece secunde de după paraşu tarea sa, de la o altitud ine dc 8 km şi pînă Ia coborîrea sa pe sol De la sosirea sa pe suprafaţa planetei Marte, sonda "Mars 98 Surveyor Lander” va activa, Ia rîndul ei, un sistem electronic greu dc numai 15 kg,

! destinat fotografierii împrejurimilor, şi va pune în funcţiune un braţ articulat cu o lungime de 2 na. Acest ultim \ d ispozitiv va preleva eşantioane de sol marţian, pe care le va plasa imediat într-un dispozitiv term ic destina t identificării eventualelor particule de gheaţă sau de bioxid de* carbon îngheţat. De asemenea ministerul va fi dotat cu d ispozitivele de măsurare a temperaturilor şi a vitezei vînturilor.

BRUXELLES:

REALISM SI PRAGMATISM ÎN LEGĂTURĂ CU EXTINDEREA NATO(AFP)

Europa de est a înţeles de acum că intrarea sa în NATO, la cafe aspiră, va fi de lungă durată, că ea nu are nici un mijloc de presiune pentru a o accelera şi că Rusia continuă să influenţeze deciziile sale, se aprecia la 6 decembrie Ia încheierea reuniunii de la Bruxelles a Alianţei atlantice cu miniştrii-din aceste ţări. După decizia anunţată în ajun de aliaţii din NATO de a in stitu i în 1996 un "d ia log intensificat” cu fiecare din candidaţi îna in te de a începe o lu n g ă’ procedură de negocieri care să ducă în cele din urmă la o aderare, ţările din Europa de est au insistat, în term eni asem ănători, asupra caracterului "pragmatic şi realist” al demersului lor vizînd aderarea ‘la organizaţia militară occidentală.

"Ne dorim re a liş t i” faţă de NATO, a subliniat ministrul ceh de externe, Josef Zieleniec, apreciind totodată că ”cu cît va fi luată mai repede o decizie cu privire la extinderea organizaţiei, cil atît va fi mai bine pentru Alianţa însăşi”.

La rîndul său, reprezentantul polonez la conferinţă, m inistrul adjunct de externe, Towpik Andrzej, ar explicat omologiilor săi că, la urma urmei, noţiunea de "dialog intensiv" între cei 16 aliaţi ai NATO şi candidat este un mecanism-perfect compatibil cu aspiraţiile ţării sale.

Acest nou concept, după cum a p re c ia z ă . su rse d ip lom atice occidentale, are mai ales drept efect amînarea încă o dată a termenului ex tinderii A lian ţei, ea în săşi preocupată de succesul neaşteptat al "P arteneria tu lu i pen tru . p ace" imaginat şi propus de Washington în ianuarie 1994. El răspunde, de

asemenea, pozitiv la îngrijorările Moscovei, care nu doreşte să yadă constitu indu-se o "m aşină d e ' război” la porţile ei.' în pofida acestor dificultăţi ţările din Europa orientală şi occidentală care , de la căderea Zidului Berlinului nu au ochi decît pentru A lianţa militară occidentală ca

- garanţie â securităţii lor, şi-au oferit serviciile pentru forţa multinaţională (IFOR) care urmează să intervină în Bosnia. 'Toţi est-europenii. care au luat cuvîntul au declarat că sînt gata să trimită contingente Ia această

' forţă multinaţională, în scopul abia voala t; po triv it unui d ip lo m a t,

. occidental, de a demonstra Alianţei capacitatea şi eficienţa lor.

Pe-de altă parte, NATO şi Europa de est au prevăzut 600 de activităţi de cooperare în 1996 şi 1997, de la mari manevre militare comune la sem inarii referitoare la noile tehnologii agricole,' potrivit programului de lucru adoptat. în cadrul temei securităţii, partenerii din Vest şi din Est îşi vor concentra

/ eforturile asupra dezarmării şi prevenirii crizelor prin intermediul

- unor consultări. *ln sfera economică, ei vor face/ să progreseze ideile

' conversiei industriilor de apărare ' spre producţia civilă şi vor studia

, diferitele aspecte ale finanţării apărării. în domeniuT ştiinţific, seminarele se vor referi’ în special la securitatea legată de mediu şi la constituirea de reţele informatice. Sub titlul "Provocări ale societăţii

: moderne”, ţările din NATO şi dini, Europa de est vor lucra în domeniile reutilizării fostelor terenuri militare,

; zonelor urbane defavorizate, calităţii acrului în interiorul 'clădirilor .şi al

.n o ilo r tehnologii agricole, se • precizează în document. ■;

Marile puteri ne complică viaţa(urmare din pagina 1) ;

informaţie sumară asupra situaţiei, este clar că un stat fomfât prin federarea a două populaţii - croată şi musulmană -, la rîndul lor confederată cu Qroaţia, şi b a treia, - sîrbii, cărora li se refuză dreptul confederării cu ceilalţi sîrbi, un asemenea stat nu poate există decît pînă marţea-miercurea viitoare.

Mai grav este faptul că in textele de la Dayton se folosesc termeni fără relevanţă juridică, precum ”entitate croato-musulmană”. Ce este această "entitate”? Este ea statală? Nu. Este ea etnică? Nu. Este ea religioasă? Nu. Dar ce este? Esteo creaţie artificială a marilor puteri adică o sursă de alte viitoare complicaţii.

ŢĂRILE DIN ESTUL EUROPEI ÎNTRE COMUNISM SI S0CIAL-DEM0CRATIE?(AFP)

\

După lituanieni, unguri şi bulgari, polonezii au realizat o strălucită confirmare a tendinţei de revenire a foştilor comunişti în posturile de comandă din Europa de Est, aducînd la preşedinţie un tînăr socjăl- democrat. ' '

Să fie vorba oare de un proces de recomunizare, lucru uimitor într-o ţară care a fost prima ce a scuturat jugul totalitar, sau de "o restaurare de catifea” (termen creat de isto ricu l polonez Adam M ichnik)? M ajoritateacomentatorilor, inclusiv cei de , dreapta, sînt de acord că nu va avea loc o revenire la regimurile totalitare dinainte de 1989.. URSS nu mai există ca să joace rolul de gardian al ortodoxiei, iar foştii comunişti, sau cel puţin lideri^ acestora, au înţeles clar că interesul lor este de a îmbrăţişa economia de piaţă şi că inevitabilul poate fi profitabil.

Această cotitură s-a manifestat ,chiar şi la nivelul simbolurilor utilizate în perioada campaniei victo rioase a lui A leksander K w asniew ski: s-a renunţat la culoarea roşie de pe steguleţe şi manifeste, acestea fiind ornate cu un trandafir

Desigur, pentru adversarii săi ar fi vorba de un simplu machiaj pentru 'a ascunde revenirea oam enilor din vechiul aparat, carnetul de cecuri înlocuind de acum carne tu l de membru al partidului unic.

După părerea unor intelectuali anticom unişti însă, cum este istoricul Adam Michnik, directorul cotidianului "Gazeta Wyborcza”, "restauraţia de catifea" nu anulează în întregime cuceririle lui 1989. "Aceasta nu este o revenire a comunismului, ci o încetinire a reformelor, o adaptare a oamenilor vechiului regim la dem ocraţia parlamentară şi la economia de

' piaţă", afirmă el. Michnik atribuie înfrîngerea partidelor provenite din "Solidaritatea" dezbinărilor, precum şi faptului că "nevoia de securitate s-a dovedit tot atît de puternică ca şi nevoia de libertate".

Pentru cineva care se situează mult mai lă dreapta - este vorba de‘ Zdzislaw Najder, fost director al postului de radio Europa liberă în limba polonă şi fost consilier al primului ministru conservator Jan Olszewski - în toate fostele ţări comuniste care au cotit-o spre stînga "noile elite nu sînt pregătite să exercite puterea într-o democraţie". Aceasta spre -• deosebire de foştii comunişti, care,sînt organizaţi, au competenţe administrative reale şi, mai a les , sîn t "un iţi p rin tr-un obiectiv comun, şi anume acela de

.a păstra c ît mai m ultă putere economică şi politică şi de a încerca să o extindă".

La rîndul său, fostul deputat comunist Longin Pastusiak plasează

în primul rînd factorul economic, comun, în opinia sa, tuturor ţărilor

. în care stînga a revenit la putere: "în terapia de şoc au existat mai multe şocuri decît terapie, veniturile au scăzut, iar oamenii au votat cu portofelul", a declarat el. "Nici una dintre formaţiunile de stînga aflate la putere în ţările est-europene nu doreşte revenirea la vechiul regim, afirmă Pastusiak. Este vorba de construirea unui nou sistem, a unui cap ita lism , dar nu a celui al afacerilor, ci a unui capitalism modern, curat, în care statul să joace un rol, protector” Această viziune trandafirie păcătuieşte printr-un exces de optimism, apreciază totuşi diplomaţii de la Varşovia. Unii alegători, cum sînt muncitorii din marile uzine de stat, au votat cu stînga, sperînd într-o revenire la

. s ituaţia dinaintea reformelor. A ceştia riscă să se simtă decepţionaţi şi să-şi exteriorizeze sentimentele.

ADEVARULde Cluj VIATA POLITICA sîmbătă-duminică, 9-10 decembrie 19953

- Domnule ministru, sîntcţi in ultima perioadă ţinta unor atacuri în revistele “Politica” şi “România Mare”. Cum le răspundeţi?

- Senatorul Comeliu Vădim Tudor a"avut într-adevăr bunăvoinţa “să mă răsfeţe” cu o serie de “calităţi”. în primul JÎnd, de vicepreşedinte al^PU N R, dar şi vicepreşedinte al UDMR, în acelaşi timp, de francma­son, evident şi de ministru de justiţie, de asemenea, de ţigan, de evreu, de armean. T oate acestea sînt calificative cu care ău binevoit să mă onoreze dumnealui şi locotenentul de suflet, d l Mirescu Care a semnat q pagină întreagă consacrată mie şi procurorului general. Dan Ioan Mirescu este un om care, de fapt, n-ar avea autoritatea morală să scrie, să publice măcar un rînd despre reforma justiţiei, despre ideea de justiţie în condiţiile în care aşa cum bine se cunoaşte a trimis la moarte un nevinovat în calitate de procuror în acea perioadă. Este vorba de cunoscutul caz Samoilescu şi nu mai e cazul să insistăm. Asupra tuturor acestor probleme voi încerca să răspund printr-o declaraţie cît de curînd. .Este însă foartecurios că acelaşi senator, dl. Corneliu Vădim Tudor, în luna martie, m-a onorat în revista “Politica”, numindu-mă “un autentic patriot” , ' iar în urmă cu două săptămîni, în “România Mare”, remarca faptul că sînt un om onest, cinstit, care stă într-o garsonieră, şi asta este realitatea, pe care deci o. cunoştea. Atunci spera în faptul ,că voi proceda conform conştiinţei mele de om onest şi potrivit Constituţiei şi legilor în legătură cu o problemă care îl preocupă foarte mult '■}■ . ; v

- Cum calificaţi aceasta modificare bruscă de opinie sau altfel spus,.labilitate în aprecieri?

- Pentru mine este mai mult decît ciudat. Eu mi-am exercitat prerogativele prevăzute de Constituţie şi de . lege aşa cum am promis, fără nici un fel de presiune din partea nimănui, iar un presupus martor invocat deC.V. Tudor nu există, vă asigur. De altfel, acest lucru - a fost remarcat şi de preşedintele partidului nostru, d e dl. Funar care a precizat că ministrul Justiţiei şi-a făcu t'■ datoria, a aplicat legea în cazul Vădim Tudor solicitînd. Camerei respective declanşarea procedurii de ridicare •!’ : a imunităţii sale parlamentare. V ă asigur că o r ic e . deputat sau senator ar fî fost în situaţie aş fi procedatla fel. în momentul cînd am primit materialul de la Parchet nu am semnat ca primarul, ci l-am analizat; am constatat că este incomplet şi am solicitat procurorului - •

“Demersul împotriva mea din revista “România Mare” a fost abject”

- - d ec la ră m in is tru l 'Justiţiei, G a v ril I o s i f C h iusba ian , în ir~un in terv iu a co rd a t în exc lu siv ita te c o tid ia n u lu i “A d e v ă ru l d e C lu j” i

general să facă completările de rigoare, adică să sc• -verifice, şi aici a fost o dovadă de obiectivitate din

partea mea pe care sper că nici d l/C .V . Tudor n-o poate contesta, o apărare pe care dumnealui a formula-

- t-o în declaraţia scrisă personal că, de fapt, nu ar fi fost autorul acelor texte denigratoare.

- Care a fost rezultatul verificărilor?- S-a încercat, din procesele verbale care ne-au fost

înaintate, aşa rezultă, să se îndeplinească această solicitare, însă-persoanele în cauză nu au răspuns' invitaţiilor Parchetului General. în aceste condiţii, am transmis preşedintelui Senatului cererea de ridicare a imunităţii parlamentare. Vă asigur că nici în acest caz

. şi nici în cele anterioare, mă refer la cazul deputaţilor .Raymond Luca şi Cornel Sturza Popovici, nu poate fi vorba de un gest cu conotaţii politice. ■

- Tot într-un text din “România Mare” se afirmă că aţi fi lipsiţi de obiectivitate şi principialitate, este de fapt un apei la adresa d-lui Funar, c i ar fi existat şi un deputat din PUNR, dl. Bud, al cărui dosar “1- aţi rătăcit” dv, pentru că ar aparţine PUNR; Este adevărat?. - - ... -

- Vreau să vă confirm parţial că într-adevăr ar fi existat o astfel de cerere din partea procurorului general, A dar acelaşi procuror general mi-a solicitat restituirea acelui dosar pentru că între timp deputatul Nicolae Bud a prezentat noi probe care au trebuit să fie examinate.Deci eu, vă rog să reţineţi, am restituit dosarul la solicitarea procurorului general. Deci; nici într-un caz, n-am încercat să tergiversez, să ascund sau să rătăcesc acel dosar. Vă asigur, în orice situaţie mă voi afla, îmi voi face datoria de ministru de Justiţie şi nu voi face politică în justiţie.

- Corneliu Vădim Tudor afirmă, precum bine ş tiţi câ vă a fla ţi în tr-o situaţie ilegală în funcţia , pe, care o deţineţi în Guvern -şi

poziţia de vicepreşedinte al PUNR....- Vă mulţumesc pentru că amintiţi acest lucru. Doresc

. să asigur că prin calitatea mea .de vicepreşedinte alPUNR nu afectez activitatea de coordonare a reformei justiţiei, pentru că eu nu sînt magistrat S-au făcut foarte multe valuri, dl. Vădim Tudor a citat chiar un text pe care l-a adresat preşedintelui Ligii pentru apărarea drepturilor omului în legătură cu aşa-zisa incompatibi­litate a funcţiei mele de ministru de justiţie cu acea nouă calitate ide vicepreşedinte al PUNR. Mă onorează ambele calităţi şi vă asigur că sînt compatibile pentru că în perioada interbelică, perioadă în care a fost culmea statutului democratic al României, nu a existat nici un ministru de Justiţie care să nu fi aparţinut unui partid politic, mai mult, unii ău fost chiar liderii unor partide.

~ Ca să-nu mai vorbim de ţări democratice unde omologii mei sînt reprezentanţii unor partide politice. Ministrul de Justiţie este asimilat magistraţilor, dar el nu este magistrat. Or, potrivit art. 82 din Legea de organizare judecătorească, acest articol se referă numai la magistraţi, precum că acestora le este interzis să

, facă parte din partide politice sau să facă declaraţii în legătură cu probleme politice. Or, de cîte ori legiuitorul ’ a dorit să interzică ceva celui asimilat a făcut-o în mod expres astfel: “magistraţii şi cei asimilaţi acestora”. Dar art. 82 la care se face trimitere'nu face o asemenea menţiune expresă, Aşadar,' fără alte comentarii, consider că aceasta esţe o falsă problemă.

- Cît priveşte celelalte calificative de .ţigan, evreu, arm ean ...'

- Ar fi fost evident un cîstig pentru PUNR să fi fost . fie ţigan,’fie evreu pentru că prin asta am fi scăpat de calificativele de partid xenofob, extremist Evident-ăm toată stima şi pentru ţigani şi pentru evrei şi pentru unguri ş.a.m d., însă întîmplător, vreau să vă spun, că mă onorează acest lucru, sînt român din Maramureş,

localitatea Chisbaia. Armenii mă chiar mă amuză uneori acest lucru. îi preţuiesc civilizaţia lor multimilenară, sînt nişte oanjr

■ excepţie printre ei. :- Cum rămîne cu francmasoneria?-- Să ştiţi că această problemă a mai fost puşi»

ca doua sau a treia zi după numirea mea ca Justiţie. Am-menţionat, mai mult am şinuaj^ f zis, deocamdată nu sînt francmason, în sensul cav­

erne ştie, nu e uni lucru imposibil, în măsura in ct. preţuit multe din principiile francmasoneriei âjj, în care ele sînt puse în slujba interesului naţioal \ nu uităm că România modernă şi întîi de toatei din 1859 şi celelalte acţiuni care au fost menite £ României Mari şi modeme au fost realizatepn®j,' şi în principal de nişte oameni care au fost, intâşi francmasoni. E vorba de familia Brătianu, Bikţ Nicolae Titulescu, Poate marile sale succese jţj extern în apărarea intereselor româneşti s-audatj acestui fapt. Nu sînt francmason dar am prift- anvergură în aceste structuri în ţară şi în străini mă prevalez de aceste prietenii ca să apăr int® ţării.'V ă asigur că niciodată aceşti oameni mv manifestat, ostili României.

- Fjpţă de aspectele prezentate în amilii publicaţii ce atitudine veţi lua?

Aspectele prezentate în revista sub semnătura’lui Ioan Dan Mirescu vor faceokk unei sesizări pe care doresc s-o fac pentru a ape precizarea ministrului Chiusbaian ci instituţia jt;o reprezint. Deci voi sesiza Parchetul Generataij art. 238 referitor la ofensă adusă autorităţii Deocaâj faţă de Vădim Tudor, atîta vreme cît nu voi iudeii: prerogativele prevăzute în Constituţie nici nu at ar fî principial să acţionez., - Nu există o răspundere a editorului?

- Nu, nu există, decît o răspundere civili Decicl* daune pot fi solicitate editorului pentru că decan i nu avem o astfel de reglementare. Dar, precizez,® 1 au 'o vocaţie europeană pe care n-d poate« 1 nimeni, dar trebuie săţ dovedim că avem această™ si Or, prin mijloace abjecte acest lucru nu se şi vă asigur că demersul împotriva mea din te “România Mare” a fost un demers abject

- Vă mulţumesc.A c o n s e m n a t G a b rie ia OGNEJ

O doctrina şi un

pentru secolul XXI; în această perioadă friguroasă viaţa pare să fie prinsă de grijile zilnice, iar mişcările politice par

"să anijne ceea ce părea'să intre în amorţeală. Alegerile se apropie cu repeziciune, ^partidele politice se grăbesc să-şi definească programele, şi doctrinele politice. In această eferyescenţă politică se înscrie şi mişcarea de tineret P.D.S.R. care vine în întîmpinarea tinerilor cu un program politic. Ea iniţiază o serie de dezbateri pe marginea acestui program, începînd cu Simpozionul ”0 doctrină şi un partid pentru secolul *XXI” , d in data de 13.XII. 1995, Cu această ocazie, avem onoarea de a vă invita să luaţi parte la această manifestare. Membrii şi simpatizanţii sînt'aşteptaţi pentru a primi o invitaţie, luni 11.XII. 1995, ora 15,2Q, la

* sediul M.T. a P.D.S.R., din strada Eroilor nr. 2 cam. 5. ' • • . -

C rucea d e p e C etă ţu ie c o n tin u ă ş ă fa c ă va lu riSînt unul dintre specialiştii -

c a re a u : -c o n tr ib u i t la r e a l iz a r e a m o n u m e n tu lu i C rucca de pe Cetăţuie.

• A flu , cu în tîrz ie re , d in "A d ev ă ru l de C lu j” că în z ia ru l "S zabadsag” din 28 nov. 1995, d l O rdog I. Bela sem nează articolu l "C rucea lui Funar în spaţiul aerian al C lu ju lu i” , a r t ic o l p lin de politică şi dezinformare. Dacă politica nu m ă interesează, jign irile aduse oam enilor cu care am colaborat şi aberaţiile' tehnice nu i le pot tolera. încă din titlu , d l O rdog schimbă destinaţia m onum entului şi-l p la s e a z ă , c o n fo rm .D icţionarului, în "porţiunea d in a tm o s fe ră s i tu a tă ' deasupra” ... Clujului.. 1 .•" D upă num ai cîteva rînduri ; a u to ru l tr e c e la o am en i: "M ontarea ei a avut loc... în

prezenţa a m ai multe duzine de m uncitori de montaj, a unui ş e f al m ontatorilor cu m îinile în buzunar, a unui p o liţis t şi pom pier... şi a civililor căscînd gura” .

D l O rdog nu stă m ult pe g în d u r i ş i - ş i -e ta le a z ă cu n o ş tin ţe le tehn ice : " în ediţia ei specială de 58 de to n e .. . (c e p o s ib il i ta te nefolosită: m acaraua a r fi putut ridica şi 150 de tone!) ’ sau: "învelişu l exterior de in o x a fo s t p re g ă t it în Tehnofrig... abia într-o lună, de un m uncitor ungur”

ocazia să-şi ridice ochii spre ea tim p de secole. Ştiind cu cîtă g rijă -ş i com petenţă au fost întocm ite, verificate şi

■ a testa te p ro ie c te le , de execuţie; vă asigur că Crucea

- este foarte "păm înteană” ; a fost calculată să reziste sute

; de ani la furtuni, cutremure, coroziune etc.

- D acă pe primar îl "iubiţi a tît de m ult” , nu aveaţi nici un drept să-i "iubiţi” şi pe acei oam eni care în acea zi, p e fr ig cu m s in g u r recunoaşteţi, s-au com portat adm irabil. Aceştia, cu toate

Şi acum dle Ordog: • ■ că au fost adunaţi de la cel- M o n um en tu l nu e s te puţin şapte firme, au format

constru it pentru o singură o adevărată echipă de oamenipersoană, indiferent de func- şi n u ”mai multe dyzine” . înţie şi nici nu este "aerian” ! a c e a e c h ip ă to ţ i au fo s tC rucea de pe Cetăţuie este a executanţi ş i jn acelaşi timptuturor clujenilor şi a tuturor şefi pe operaţiile repartizatetrecă to rilo r care vor avea la instructajul ţinut dimineaţa.

C e lu i cu m îin i le în buzunar” îi era frig şi era în pau ză în, m o m en tu l c în d l- a ţi " f o to g ra f ia t” . P aza (poliţistul) şi pom pierul nu erau ”gură cască” (cum -vă perm iteţi?); aveau atribuţiile lor. De ce nu aţi stat pînă seara (v-a îngheţat pixul?,) să vedeţi cum acel ppm pier i-a u rc a t ş i i - a .c o b o r î t , cu ajutorul scării auto pe cei trei m uncitori (nu alpinişti) care au dem ontat dispozitivul de ridicare de la vîrful crucii A c e a s ta , ca ş i c e le la lte operaţii de ridicare şi montaj, s-a în ch e ia t cu bine, motiv pentru mine (poate:şi pentru alţi colegi din ech ipă) de a-mi facc sem nul crucii şi a rosti acele c îtev a cuvinte ' ştiute de la părinţi. A fost o- reuşită, ştiu asta de la alţii.

- în ce priveşte greutatea

ll

(Vii punct de interes)

Legea privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de informaţii Externe

(urmaredin pagina 1) Vorbitorii au reproşat însă

acestui - proiect mai m u lte , deficicnţe din care am reţinut cîteva. Nu este norm al ca

-activitatea acestui serviciu de informaţii să-fie organizată, şi coordonată cxclusiv de către Consiliul Suprem de Apărare a ţării al cărui şef este preşedintele Iliescu, totdomnia-sa fiind acela care-l va numi pe dircctorul SIE. Controlul parlamentar ar uima să se exercite prin intermediul unei comisii speciale. Directorul SIE urm ează sâ aibă p u te r i discreţionare, au arătat o serie de

senatori, deoarece cl v ă aproba atribuţiile, încadrarea, normele dc fu n c ţio n a re , regu lam en tu l -şi stru c tu ra o rgan iza to rică ale unităţilor componente. în plus,' directorul va fi acela care, conform art. 5 va conduce întreaga activitate a scrviciuliri. El va reprezenta relaţiile cu ministerele, autorităţile şi o rganizaţiile din ţară şi din străinătate şi va emite ordine şj

desfăşoară acoperit, iar documentele se vor păstra în arhiva proprie şi nu .vor putea fi

’ consultate dccît în condiţiile legii şi cu aprobarea expresă a d irectorului” . Serviciul este au to riza t sâ foloscască "m ijloacele adecvate pentrji obţinerea dc informaţii şi să nu dezvăluie faţă dc fiimeni şi înnici o împrejurare mijloacelc de

instrucţiuni. Dar articolul ”ccl mai , muncă”. In plus, drepturile legale interesant”, după. cum l-au catalogat, prevăzute pentru cadrele ŞJE vor unii senatori este cel referitor la fi aceleaşi cu cele ale "cadrelor m odul dc funcţionare al SIE. Citez Serviciului Român de Informaţii din art. 8:" Activitatea serviciilor arc şi urmaşilor.acestora”, ca rac te r d e ' secrct .d e sta t, se Discuţiile pc articole continuă.

Deja, de trei sferturi de veac, ziua de I Decembrie, din cauza semnificafiei sale majore de istorie ireversibilă, constituie o permanentă sursă de iritare, chiar de furie, pentru acei de sub care jilţul , de stăpîn a fost smuls definitiv şi irevocabil. Furia lor creşte odată cu neputinţa devenită tot mai evidentă că mersul . istoriei înainte' nu poate fi oprit şi. că judecata ei este fără drept de apel. Accesele de furie, dacă nu ar reprezenta exacerbarea elementelor patologice existente in comportamentul lor cotidian, s-ar putea crede că este vorba de schimonoseala, de grimasa unor handicapaţi. Dacă am crede aşa ceva am f i nu numai naivi, dar am manifesta o clemenţă de neiertat'. ■

în ajun de sărbătoare, foaia,

numit "libertate"- a făcut o demonstraţie, numită, într-un termen politic în mare vogă de "apărare a identităţii naţionale". Cum cea mai bună' apărare este atacul, a revăfsat ; tot veninul asupra acelora a- căror viaţă şi lucrare se leagă

SCefavetiScuTituEescu?

de slujirea României întregite la I Decembrie 1918. De furia lor nu a scăpat nici Crucea de 'pe Cetăţuie, Simbol pios şi măreţ al recunoştinţei fa ţă de sacrificiul, suprem al tuTuror' eroilor Patriei,'al apărătorilor gliei strămoşeşti, împotriva

care se ascunde după paravanul invadatorilor de orice fel şi d e :

c ru c i i ş i 'capac:'J - m acaralei, nu ne-am ta "pixul dvs. de..; 3 lei’,t calcule precise. Crumf 55 to n e (n ic i un gnî p lu s ) , ia r macarauip rid ica în condiţiile dat: tone - vă pot arăta diis |

, de sarcini. Placajul dă* de inox nu putea fie® îi! de u n s in g u r miMt"* indiferent dacă era uns* de. alt neam . Placarea

. executată de o echipă d in ce i m ai experta? m uncito ri de la Te^ rom âni şi maghiari, v a lo ro ş i din partei® toa tă stim a, ne-am $ b ine.'

D le Ordog, ce si'i*: spun? Crucea de pe este prea MARE pen^

m ic, cu pix ieftin şin*| ing. Aurel LM

oriunde ar f i venit. Ct adunate printr-un. wr:,v ecarisaj, s-a adus ţ P jignire memoriei uneii & cete mai strălucite spiritualităţii romi*11;' europene, Nicolae Prinse cu laţul de cuvintele sînt înghesviu’ titlu insolent cu o infamă: "Copită lui Textul, opromiscuitctete* arogante şi reprezentînd un pentru săvîrşirea împotriva a ceea ce valoare autentică. Vj1 c! '" acelora care îţiostentativ şi zgomotos ,nismul". Ddr mai ost/*' mai zgomotos,. 0 eSL> identitate naţionali w acelora ■pentru care rămîne o eternă terraţ ^

\

/

sîmbătâ-duminicâ, 9-10 decembrie 1995 ARTĂ - CULTURĂ ad evăru lde Cluj

Colinde obiceiuri

adiţionalejjecare an, cu aproximativ (jplâmînă înain te defi», Casa de Cultură

ă din Cluj-Napoca „jzează un concert de

şi obiceiuri tradiţionale urnă, pentru studenţii"

jjjlui nostru universitar şi ^ prietenii instituţiei. Şi Ktaslă dată, spectacolul vâ jilizat ;de A nsam blul jlaric . studenţesc liiţişoruf ş i ' corul ifiaezzo” şi „va avea ,loc U decembrie, - de la ora

| in Sala Marc a Casei.’ M .B .

M a fie 0 n i i i i i Sălajului

Saţietatea. culturală d iNIA REDIVIVA invită â^lăjenii dom iciliaţi' în

jiilCluj la reuniunea de iii, 15. decembrie a.c., la aiantui "Rapsodia”, orele1. Cu ocazia "sărbătorilor niyor fi acordate premii - liiţipentru copiii membrilor

taJaiji. Se primesc înscrieri membri, activi • şii la im perativele

iarale. . ; "V, Colegiul d i r e c to r ' a l S o c ie tă t i i

1VANIA REDIVIVA

Serata le dansuri nascentistelui AMARYLIS anunţă ®icei interesaţi că Ultima iide dansuri renascentiste «stan va avea loc astăzi, Simbrie, a.c., cu începere' !j ora 18,00,' în" incinta

•? fci Facultăţii de Teologie innatâ (Piaţă Avram

s® si). ■ „ ‘jci* '

C în d s -a n ă s c u t D e m n u l V i lu l| 99I| - Corul ”Astra ” al S. C.| ”Industria Sîrm ei” S.A.i| din C îm pia T u rzii,| o rgan izează m îin e,| duminică 10 decem brie| a.c., la ora, 15,00, în sala| de spectacole a Clubului| muncitoresc din localitate,| co n certu l de co lin d e| intitulat ”Cînd s-a născut| Domnul. S fin t”, aflat la| cea de-a V -a ediţie. La| această m anifestare de| su fle t şi-au an u n ţa t| p a rtic ip a rea fo rm a ţiile| c o ra le i ”N a p o ca ” din| Cluj-Napoca, dirijor prof.| M arius C uteanu;| ”C am erată A cadem ica_■| Porolissensis ” din Zalău,| dirijor prof. Ioan Chezan;| ”Theophania” din Cluj-| N apoca , d ir ijo r p ro f.| Ciprian Para; ”Astra ” din| C îm pia Tu rzii, d ir ijo r| p ro f. C iprian P ara;

9 9■ ■ I

I 1

C orurile B ise r ic ilo r |O rtodoxe nr. 1 ş i 2 ş i |

îB iseric ii Reform ate din , |Cîmpia Turui, dirijate de |Sim ona Sălăgean, Ioan |Vasinca şi Balogh Ildiko. |

M a n ifes ta rea va f i |întregită prin organizarea |unei expoziţii de pictură, \sub îngrijirea lu i Romeo |Păvăloaia, precum şi prin |prezenţa lui Moş Crăciun, |care va îm părţi daruri |copiilor prezenţi în sală. \

'C u a ce a s tă o ca zie , |organizatorii invită p e toţi |iubitorii m uzicii corale |să -i în so ţe a sc ă p e to t |p a rcu rsu l m anifestării, |astfel îneît continuarea \tradiţiei în localitate să f ie |de b u n .a u g u r în seria |a c ţiu n ilo r de gen |o rg a n iza te la n iv e l |naţional. ." |

M . B O C U |

,

WMmm**, - * * «i- ’ -ii:.........11811*11m a m

■ H h m B w * •*'? V *V

*g a i

■ B l

■ ■ M ii

"Ultimul drum” al lui Iisus Christos

spre IerusalimO echipă de arheologi isrâelieni a ;

reuşit să scoată la lumină cei circa 200 metri de drum pe care i-a parcurs, ultima dată, spre Ierusalim,

\ Iisus Christos, în urmă cu aproape două milenii, cînd a fost prins de romani, transmite agenţia France Presse.

Avînd o lungime dc aproape 200 de metri, drumeagul începe sub zidurile‘vechiului Oraş Sfînt şi se termină la poalele Muntelui Măslinilor, în Ierusalimul de Est (anexat de I s r a e l ) . !

Acoperit de pămînt timp de mai multe secole, în urma unei1 alunecări de teren, acest drum i fost descoperit în. timpul lucrărilor rutiere efectuate de Societatea de dezvoltare din Ierusalimul de Est, finanţată de

. guvernul israelian, precum şi de municipalitatea israeliană. Purtătorul

.d e cuvînt al acestei societăţi a precizat că lucrările de restaurare, aflate în prezent în curs, fac parte din cadrul unui program de dezvoltare a infrastructurilor turistice din . regiune. Noua descoperire arheologică se estimează eă va fi "unul din cele mai importante obiective turistice creştine din Ierusalim şi din lume”.

{ * (ROMPRES);

^ Incitate (le magia simbolurilor . ^

Pictură de Laurenţiu Pinteaîn cîm pul rea lită ţii a rtis ticc

clujene s-au insinuat tot mai viguros -în ultimii ani modalităţi de expresie

, care au pătruns în straturile tainice ale adevărurilor ce sălăşlu iesc .dincolo de aparenţe. Revelarea lor. , 'reprezintă lin privilegiu al celor dotaţi cu fină intuiţie şi o acută sensibilizare a. simţurilor pentru a rezona la vibraţiile ce se propagă spre noi din -sfera sacrului „Un exponent de excepţie al unui. gen de artă mărturisind o remarcabilă forţă a transfigurării Seste pictorul L auren ţiu P intea, deven it un ,: protagonist al formei de expresie adînc spiritualizate.

Există în frenezja manifestărilor

sale din ultima perioadă, încurajate şi de o remarcabilă zestre imagina­tivă, o voinţă de recuperare a unui timp în care s-a simţit, incomodat şi marginalizat de vehementa prolife­rare a considerentelor extraestetice din epoca totalitaristă: Nu ne putem ascurfde surprinderea cum un pictor dc o asemenea statură, memorabilă prin consecvenţa cultivării unui crez şi în verticalitatea sa, n-a reuşit să se impună în conştiinţa publică pe măsura virtuţilor de care dispune. Pentru că universul.explorat de creaţia sa aparţine unei lumi animată de revelaţii, de purificatoare arderi interioare: Concepută sub semnul privirii iscoditoare (majoritatea

lucrărilor avînd ca generic Ochiul) luţnea acestă7 enigm atică este alcătuită din tensiuni, din mirări şi certitudini, dintr-o stare de veghe şi re c u le g e re ,; din’ ‘in s in u ă r i a l e ' m aleficului (vezi D ragonu l albastru, Ochiul negru),-.dintr-o dispută ^urdă, omniprezentă, dintre tenebre şi inserţiile luminii. Cu o disciplină de elevat geometru stinge conflictele supunîndu-le unei cerneri rafinate a materiei, dînd impresia că asistăm la o discretă curgere a' tim pului şi ' a v ieţii " (S ită şi cumpănă,. Sită şi romb, Sită şi b a la n ţă , C o rp u l lu i B orges, ’ E nescu-O cdip , R o m b u l'd iv in , Muntele înţelept ş.a.). ^

' Există în “pictura lui Laurenţiu' Pintea, generos etalată în sălile Complexului expoziţional clujean din strada luliU Maniu 2-4, o ciudată. '• asociere de m anie/e aparent

‘ contradictorii.' Cele mai multe din

imagini --de dimensiuni miniaturale- sînt pictate cu fineţe, de caligraf şi orfevrar din trecute vremi, pentru ca în altele,> motivele să-şi afirme pregnant vo lum etria ,’ stînd sub, semnul măreţiei mpnumentale. î n .

toate; însă, domină sentimentul - desăVîrşirii gestului pictural cu un sacru ritual; obiectivînd,; făcînd vizibile şi convingătoare profunde semnificaţii spirituale. ,

. N e g o iţă LĂPTOIU

p ro p u n e m P X A M Tl S rS

Dr. GHEORGHE LAZAROVICI, • director general al Muzeului

Naţional de Istorie a Transilvaniei:

- Ce planuri aveţi în privinţa p o rţiu n ii de p ia ţă răm asă deocamdată neatinsă?

'■ - După proiectul de amplasare' a Lupei Capitolina vom analiza si discuta cu urbaniştii despre lorma şi aspectul Pieţei Unirii, In funcţie de acestea se vor proiecta şi viitoarele alei, spaţii ver^i şi spaţiile cu monumente, în prima etapă se dezvelesc, clădirile descoperite, se conservă şi se lansează proiecte de amenajare.

- Au fost voci care V-au acuzat că, prin sondajele din Piaţa Unirii, faceţi campanie electorală dlui Funar, iar''pe de altă parte voci care l-au acu za t pe dl _Funar că se se rv eş te de c e rc e tă rile arheologice pentru a pregăti m u ta reă" s ta tu i i lu i M atei Corvin în altă parte. Dvs ce zic«ţi?

- Aş dori să precizez că noi am mai efectuat săpături în Piaţa Muzeului, în Parcul Caragiale - strada Deleu. Acestea au început în vrem ea altu i prim ar şi viceprimar, care au sprijinit şi

Aş dori să liu senator sau deputat^ dar...” (3)C a m p a n ie e le c to r a lă d lu i F u n a r î i f a c c e i c a r & î l a c u z ă ! °

săpăturile din Piaţa Cipariu. Nimeni nu i-a acuzat că îşi fac campanie electorală.’ Aceştia au acordat au to riza ţii, fonduri pentru conservări, restaurări,

' deci sprijin moral şi material. Nu i-a acuzat nimeni pentru asta. Cred că aceia care îl acuză, care se le ag ă 'd e facilitarea unor lucrări fireşti, normale pentru u n 1 ■ oraş cu monumente arheologice, îi fac campanie, electorală dlui Funar! Orice primar este - sau ' 'va veni - va sprijini cercetarea acestor -monumente, deoarece ele fac parte din zestrea cea mai valoroasă a naţiunii. Nu credem în intenţia cuiva d£. a muta sta tu ia lui ; M ate i, Corvin. Mutarea ei a fost o "poveste” • luată din ziare şi atribuită dlui Mcdrea. Faptul că unii dintre c o n s ilie r ii ' m unicipali, cu motivaţii legate de distrugerea statuii şi a bisericii, s-au opus

•ce rce tă rilo r arheologice nu trebuie u itat sau trecut sub tăcere. Noi am afirmat, şi au afirmat şi dl prefect şi dl primar la conferinţele de presă, că nu ex is tă asem enea in tenţii.

Anumite expresii au fost luate din context şi astfel s-a lansat , acest zvon. Adevărul trebuie relatat aşa cum a fost şi nu cum doresc unii! •

Vorba mutării statuii a pornit de la o discuţie între noi şi dl subprefect Medrea, cu prilejul s tab ilir ii locu lu i, pentru monumentul Mpmorandiştilor. Domnia sa a întrebat dacă în p ia ţă este posib il - să fie monumente romane deosebite, de valoare excepţională ca, de exem plu, m ozaicul- de l a . Constanţa. Răspunsul nostru a fost că se poate muta statuia, aşa îneît şi calul, să poată vedea mozaicul roman. Asta în replică la ceea cc sc spusese, că acesta, ca lu l, nu trebuie să vadă monumentul memorandist (în sensul scoaterii Iui din’piaţă).- Restul au fost vorbe purtate de ziarişti. Şi trebuie să reamintim, în special acelora care sîn t exclusiv işti, că statu ia este semnificativă şi pentru români, pentru originea şi faptele lor. A reţine personalitatea lui Matei C o rv in , numai pen tru

m aghiarim e este o , cal,e periculoasă de însuşire a istoriei altor neamuri. ,. - A ţi re cu n o scu t (ş i a v recunoscu t şi dl F u n ar) că dom nia sa v-a a c o rd a t to t sprijinul pentru cercetările din Piaţa Unirii. D ar v-a sprijinit oare la fel de mult şi pentru celelalte cercetări arheologice, . din alte zone ale oraşului?

- Da. Am primit sprijin pentru toate săpăturile arheologice din Cluj-Napoca, şi nu numai pentrii cele romane. Pentru săpăturile din strada Deleu, dar mai ales pentru transportul pămîntului şi. am enajarea acestei zone am primit sprijin material în ultimii doi ani. Aici Sprijinul a fost egal din partea tuturor consilierilor. Anterior am primit sprijin pentru sistarea lucrărilor de construcţie a unui bloc. Terenul >a fost a tr ib u it m uzeului şi a fost d ec la ra t parc a rheo log ic . D easupra lui urm ează a se construi o clădire pentru muzeu, în Piaţa Muzeului am primit acelaşi ajutor pentru transportul pămîntului, pentru sprijinirea

malurilor, pentru săpături. în alte ’ s itu ri sau parcuri arheologice din municipiu am primit sprijin prompt pentru sistarea unor lucrări care afectau respectivele situri, iar beneficiarii lucrărilor au fost determ inaţi să respecte legislaţia privind eliberarea- terenului de sarcină istorică. La noi, în Cluj-Napoca şi în judeţ, eliberarea terenului dc sarcină istorică este o realitate, şi ea este respectată ca îh cele mai

'civilizate ţări din Europa. Din păcate nu avem posibilităţile' tehnice pentru efectuarea unor

. săpături de înaltă ţinută. Avem . greutăţi cu dotările tehnice (împrejmuiri, benzi rulante, 'rulote pentru organizare de şantier, maşini de flotat şi cernut pămîntul, tehnicieni-de

, săpătură, dezlegarea de a plătio mînă dc; lucru de înaltă calificare). ' • -

► Dvs sînteţi membru al vreunui partid politic? Aveţi cumva ambiţii politice?• (Va urma)

M .T R IP O N

A D E V A R U L OMUL SI SOCIETATEA sîmbătă-duminică, 9-10 decembrie 1995

Cu profuitiv.dr. Sergiu DUCA, şeful Clinicii Chirurgie III, despre:" . . . . • /' '• 1

C h iru rg ia s e c o lu lu i X X I ş i p r o b le m e le s e c o lu lu i X X ( I I )- După cum ne-am obişnuit,

oriunde" există realizări deosebite există, pe dc altă parte, şi probleme. Să fie Clinica Chirurgie I I I o excepţic?

• - Nu. Doar că problemele nu sînt noi. Sînt foarte vechi şi se perpetuează, fără să vedem o posibilitate de rezolvare a lor. Totdeauna la sfîrşitul anului ne împotmolim cu bugetul;‘dar din păcate nu "numai la sfîrş itu l anului, ci şi pe parcursul anului avem probleme. Acum banii sînt complet • blocaţi pentru medicamente, antibioticele sînt pe terminate şi lucrăm numai cu nişte rezerve, din ajutoare. Aici însă aş arăta că "măsurile luate de Ministerul Sănătăţii- deşi auo justificare aparent logică - protejarea populaţiei, adică să nu ajungă la populaţie medicamente învechite -, au dat o lovitură de graţie ajutoarelor care ne vin din străinătate. Asta în truc ît •, farmaciilor spitalelor li s-a pus în vedere că dacă distribuie medicamente _■ prim ite din ajutoare firă avizul Ministerului Sănătăţii, li se impută costul acestor medicamente. O r,prin această măsură, cu ajutoarele s-a terminat! ’ ; '

- Bine, dar erau cazuri în carc medicamenţele provenite din ajutoare erau expirate de ani de zile!. ■ .

- Nu: Au fost şi din astea, dar nu-i obligatoriu sâ le.şi dăm, că doar noi le selectăm! Nu tot ce -7 vine dai bolnavului. Sîntem profesionişti şi- ştim ce este bunşi ce nu este bun. Ministerul a vrut de fapt să centralizeze aceste ajutoare, să le redistribuie

r :U i !

mm

■

el, lucru cu care cei ce ne ajută din străinătate nu sînt de acord, fiindcă ei s-au lămuriţ.de mult în p riv in ţa o rganelor noastre administrative.

Ei vor să acorde ajutoare jdirect benefic iaru lu i, deci u n ită ţilo r spitaliceşti. Şi atunci, asta a fost o contramăsură a ministerului care se pare că nu este interesat de ocrotirea sănătăţii 'aşa. cum ar ; trebui să fie; o contramăsură Ia imposibilitatea lui de a centraliza aceste ajutoare, centralizare care n-âre nici un, fel de rost pentru că medicamentele,.veneau la unităţile sp ita liceşti şl erau d is tribu ite bolnavilor. Şi cel puţin la noi, nim eni - n-a adm in istra t medicamente învechite şi n-a avut loc nici un inc iden t cu m edicam entele ven ite din străinătate. Ne-au fost dc marc ajutor. Acum, că n-o să le mai primim, nu ştiu CC o să facem. O ; să stăm cu bolnavii şi o să ne uităm la ei cum mor,- fiindcă nu vom avea să le^ dăm medicamentele care le trebuie. Căci degeaba s-a promis mărirea bugetului pentru - sănătate, nu s-a mărit deloc. Şi nu numai că nu s-a mărit, acum nii avem defel

bani pentru medicamente. Fiindcă to t timpul am cum părat pe împrumut şi ajungem în blocajul financiar în care ■ sînt întreprinderile.

- fn aceste condiţii ce consideraţi câ este important să ştie populaţia, bolnavii carevi se adresează?. - Trebuie să ştie că acei care

ar trebui să aibă g rijă de sănătate, conducerea ţării, nu se

' îngrijesc de sănătatea populaţiei. Şi este o ruşine, pentru că în orice ţară modernă partidele politice în p latform a lor de program au întotdeauna ca prim

. punct - sau unul dintre punctele importante - ocrotirea sănătăţii,, ceea ce la noi ... nu este! Şi nu este probabil şi pentru faptul că

■ însăşi populaţia nu are asemenea preten ţii. P opu laţia noastră

"acceptă orice: cum o fi, mai rău sâ nu fie! Aşa însă nu se poate

«progresa. Miracolul japonez s-a realizat pe trei linii: educaţie, ocrotirea sănătăţii şi informatică. Or la noi educaţia şi ocrotirea sănătăţii sînt. exact pe ultimul loc. Nu nuftiai că nu se alocă bugetul suficient, dar cînd există defic ite în alte sectoare se recuperează de la noi, de la educaţie- ş i de la ocrotirea sănătăţii. Ajutoarele ne-au fost de - mare fo lo s.; Acum, cu .m ăsurile- m inunate luate de m in isteru l nostru şi de alte m inistere, cu a ju toare le s-a terminat!- Şi nu ştiu ce .vom face în v iito r tră ind num ai din

; bugetul local. Asta este situaţia! Populaţia fără pretenţii îşi merită soarta. Fiindcă l-am meritat şi pe Ceausescu., ' M .T R IP O N

Procedură de înregistrare ă contractelor individuale

de muncăMinisterul Muncii şi Protecţiei

Sociale a elaborat procedura de înregistrare a contractelor individuale de muncă, precum şi modul de ţinere de către direcţiile de muncă şi protecţie socială a evidenţei muncii prestate.

în conformitate cu prevederile Legii-nr. 83/1995, la încadrarea în ■ muncă orice persoană, trebuie1 să încheie un contract individual de

-muncă sau o convenţie'civilă cu persoana fizică sau juridică ce angajează. în cazul semnării unui coniract individual de muncă, se dobîndeşte calitatea de salariat, cu toate d rep tu rile prevăzute de legislaţia muncii. Persoana angajată în baza unei convenţii civile nu dobîndeşte calitatea de salariat, nu beneficiază de drepturile de asigurări sociale, nici de cele prevăzute de legislaţia privind protecţia şomerilor. Atît contractul individual de m uncă, cît şi-, convenţiile civile, în formă scrisă, trebuie depuse la direcţiile de muncă şi protecţie socială judeţene sau a municipiului Bucureşti.

Faţă de prevederile legii, precizările emise de M inisterul Muncii , şi Protecţiei Sociale dau lăm uriri în plus referito r la ' categoriile de-Tingajatori care au obligaţia de a înregistra contractele ■ individuale de m uncă.. Printre acestea, în afară de societăţile comerciale cu capital de .stat sau

mixt, mai intră şi unităţile care desfăşoară \o activitate cu scop lucrativ , societăţile fără scop. lucrativ, fundaţiile, organizaţiile patronale şi sindicale etc.

Procedura prevede, de asemenea, obligaţia angajatorilor de a anunţa oficiile de pensii sau forţă de muncă şi şomaj fap tu l încadrării cu contracte individuale de muncă a unor persoane care au calitatea de pensionari de invaliditate sau de, beneficiari ai ajutorului de şomaj.

Conform prevederilor legii şi a procedurii elaborate, încheierea unei ... convenţii civ ile se , fa c e ' în . următoarele cazuri: pentru prestarea muncii la asociaţiile de locatari, pentru îndeplinirera unor activităţi cu o durată de cel mult 60 de zile, pentru desfăşurarea unor activităţi cu caracter permanent care nu' depăşesc în medie 3 ore pe zi, în conformitate cu unele legi speciale (Legea nr. 40/1991, Legea 53/1991 ‘

■ etc:).în procedură se atrage atenţia

angajatorilor că. în situaţia în care cîştigul realizat este mai mic decît salariul negociat, direcţiile de muncă şi protecţie socială au obligaţia der. a analiza, de la caz la caz, împreună . cu angajatorii dacă, se justifică menţinerea contractelor individuale,

.dc muncă, avîndu-se în vedere- că- p ractica respectivă aduce;, noi ■ prejudicii fondurilor de asigurări sociale. .

Tarife la abonamentele TVAbonamentele lunare la televiziune au fost majorate, şi ele, după

cum urmează: pentru o familie -.700 lei;,pentru agenţi economici care vînd receptoare TV - 6900 lei; pentru agenţi economici care repară şi asamblează receptoare TV - 2800 lei; pentru instituţii de stat, şcoli, spitale, centre culturâl-artistice, unităţi militare.-- 700 lei/aparat; pentru agenţii economici şi alte persoane juridice - 1000; lei/aparat; pentru unităţi hoteliere, moteluri, cabane, pensiuni, restaurante, baruri - 1500 lei/aparat; azilele dc bătrîni, creşele, grădiniţele de copii, salariaţii şi pensionarii Societăţii Române de /Televiziune şi,ai Societăţii de radio difuziune sînt scutiţi de taxe.

T ariful de în s c rie re a l a b o n a ţilo r este egal c u 'V a lo a re a abonamentului pe o lună, în funcţie de statutul acestora.

Autorizarea activitătii

paramedicaleAutorizaţia pentru desfăşu­

rarea unei activităţi paramedi­cale sc obţine de la comisia formată din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Minis­terului Munci? şi Protecţiei Sociale, ai Colegiului Medicilor din România, Ministerului Justiţiei,, Ministerului de Finanţe şi M inisterului, Turismului şi Sportului, pe baza următoarelor acte: cerere tip la secretariatul comisici,- copii legalizate după certificatul de atestare a pregătirii şcolare sau a studiilor ncînchciatc, cazier judiciar eliberat cu cel mult zece zile înaintea depunerii dosarului, curriculum vitae, ccrtificat mcdical dc la dispensarul împuternicit în accst scop dc dirccţia sanitară judeţeană, dcscrierea detaliată a activităţii pentru care se ccrc autorjjaţic (aparatura utilizată, substanţe, instrumentar), autorizaţiile şi analizele carc sâ arate că nu sc folosesc substanţe toxicc pentru organismul uman.

Taxa de eliberare a avizului special este dc 300.000 lei. Autorizaţia sanitară se înregistrează Ia direcţia sanitară teritorială în termen de 10 zile de la eliberare.

Potriv it prevederilor Legii nr 69/1991 priv ind ad m in is tra ţia publică locală , în da ta de 14 decem brie 1995,’ora 15, în sala de sticlă de la sed iu l din str. M oţilor nr. 1-3, este convocat C onsiliul local al m unicipiului C luj-N apoca în şedinţă ordinară, cu urm ătorul proiect a l ordinii de zi: P roiect de hotărîre privind însuşirea prevederilor proiectului

Şedinţa Consiliului local' • 9 9 -

al m unicipiului Cluj-Napocareferitor la evoluţia intravilanului m u n ic ip iu lu i • P ro ie c t de hotărîre p riv ind reorganizarea R egiei autonom e a domeniului pub lic • P ro iec te de hotărîre

'p r iv in d c o n c e s io n a re a u n o r terenuri • Proiecte dc hotărîre

privind însuşirea unor expertize• P ro iec t de ho tă rîre p riv ind m o d a lita te a p lă ţ i i c a s ie r i lo r încasatori din parcările publice• P ro iec t de ho tărîre p riv ind scoaterea din circuitul locativ a unui imobil • Proiccte de hotărîri

privind modificarea unor hotărîri.• P roiecte de h o tă rîri p riv in d ; stabilirea unor im pozite şi taxe, locale pe anul 1996 • Proiect de hotărîre privind stabilirea unor ; despăgubiri • Propuneri privind ; schimbarea denumirii unor sţrăzi• Informare privind unele măsuri de remodelare .urbană • Informare

- privind stadiul investiţiilor pe anul 1995 • Diverse.

•Numărul locuinţelor construile în primele nouă luni ale acestui an în România ă fost de 13.860 cu 547 (4,1 la sută) mai mult decît în accCaşi perioadă a anului trccul; din num ărul loial al locuin ţelor terminate, 5325 au fost finanţate din fondurile publice, respectiv 1447 din fondurile agenţilor cconomici cu capital de stat, iar 3878 de la bugetul dc stat şi local; din fondurile private s-au realizat 8491 locuinţe, cu 1270 mai mult dccît în primele nouă luni ale anului 1994, majoritatea (8456) din fondurile populaţiei; Ia sfîrşitul lunii septembrie sc aflau în diverse stad ii dc cxecuţic 43.300 apartamente.

•în urma revizu irii burselor studenţeşti şi a apropierii lor dc costurile reale ale .vieţii, cuantumul accstora a fost stabilit astfel: bursă

de merit: - 77000 lei, bursă de studii- 55.000 lei, bursă de ajutor social- 49.500 lei; pentru cursanţii învăţâ- mîntului postuniversitar - studii aprofundate: bursă de merit - 83.000 lei, bursă'de'studii - 77.000 lei, bursă de ajutor social - 57.750 lei. '

•în data de 24 noiem brie, preşedintele României, Ion Iliescu,- a prom ulgat -Legea pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţie de

. locuinţc, trecute, în proprietatea statului. Le^ca prevede măsuri' reparatorii speciale pentru foştii proprietari, prin redobîndirea de către aceştia a dreptului de proprietate asupra apartamentelor în care locuiesc în calitate de chiriaşi sau a celor care sînt libere* şi prin despăgubiri; legea dă dreptul chiriaşilor de a cumpăra locuinţele

cc nu reviri foştilor proprietari şi prevede prelungirea contractelor de închiriere. în - privinţa fixării modalităţilor efective de plată a despăgubirilo r către foştii proprietari, în termen de 30 dc zile de Ia publicarea Legii în Monitorul O ficial, G uvernul tre ţu ie să stabilească, prin hotărîre, normele metodologice de aplicare a acesteia.

• Conform O rdonanţei Guvernului nr. 29/1995 salariaţii din cadrul administraţiei publice, alte unităţi bugetare şi din regiile autonome cu specific deosebit, care nu au efectuat, integral sau parţial, concediul de o d ih n ă .în anul calendaristic respectiv , sîn t înd rep tăţiţi să . prim ească o compensare în bani corespunzătoare numărului de zile de concediu neefectuat; compensarea se calcu­

lează pc baza numărului de zile dc concediu neefectuat şi a, mediei zilnice a salariului dc bază, a sporului de vechime şi după caz, a indemnizaţiei pentru funcţia de conducere, luate împreună,' cores­punzătoare lunii decembrie a anului respectiv. _

•Institutul "Cantacuzino” a pro­dus un nou vaccin antigripal în care sînt introduse două tulpini de tipul A şi una de tip B; pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi a complicaţiilor cc pot surveni, se recomandă vaccina-

. rea tuturor persoanelor', îndeosebi a copiilor; bătrînilor şi a bolnavilor

/cronici, precum şi a gravidelor; vaccinul este contraindicat tempo­rar, în cazul persoanelor-care au afecţiuni acute febrile; produsul poate

/f i procurat de’la farmacia Institutului* "Cantacuzino”, la preţul de 7920 lei,;

*A ieşit de sub tipar o 1® m ult aşteptată: ”Cluj-Nţ- de la începuturi pîni i (g h id isto ric şi turis L u c ra re a -este rezufe m uncii unui colectiv de ir- D orin Âlicu, Ion Cţ M ih a i G h. Cojoc»: Eugenia Glodariu, loaml P e tr e lam bor,- ~ GheiţI .a z a ro v ic i, Ştefan h A dela Paki, Constantin? M ih a e la Sanda Salonic coordonat de Dorin Als M ih a i G h. Cojocii: G hidul este. scos la I: C lu s iu m si ’.se cuv: sublin ia meritul - cam datorează - domnului <fe N ico lae Mocami ritm! to tu l alert, imprimat f: editare. ; ^ ;

C h iar dacă este ui g h id ” , 'e l cuprinde . a ş e z ă r i i în / dateli fundam enta le , începi! E p o c a s trăv ech e , îij ro m a n ă , N apoca i retragerea aureliană f sfîrşitu l mileniului I,C m e d ie v a l, M onurS m e d ie v a le d in muri C lu j-N apoca , Fortifs oraşului C luj, Clujul îi- m o d e rn ă , Monumet* a rh i te c tu ră d in ? m o d e rn i, Is to ria ct po rană a Clujului. 0 albă” pentru autori, sptfJ a i -M uzeu lu i Naţie# Istorie a Transilvaniei,)1 că . au d a t dovafl profesionalism, dar aii1 să ofere o lectură pli®1

Ghidul mai cuprind!1' m u n ic ip iu lu i pe c# indexul alfabetic al # d in ' Cluj-Napoca', n # p r iv in d legăturili co m u n ic a ţie , obi> tu r is t ic e şi culturi)1 municipiu, aşa îneît util nu numai pentra^, din afară, ci-chiar şif' un clujean get-bcgel i . Dacă ar fi posibil c i'

sp rijinu l unor spon4 b e n e fic ia t pînă *c» susţinere financiară <&ţ, Băncii "Transilvania î T o sh ib a - CG&GC t Napoca) ghidul să Ge în cîteva limbi dc cir> a tunci întreprindere/' dobîndi rostul pe depP

— — — /

Paginâ realiza^ ./Flavia SERG®/

f î) sîmbâtâ - duminică, 9 - 10 decembrie 1995 PUBLICITATE -A D E V Ă R U Ld e CBuj

^ V "■ ."V . \ ♦

- Hepatita B cs te o boală mortală. Ministerul Sănătăţii are 0 soluţie dicientă pentru prevenirea acestui flagel.

' t

' V

> "

t ‘- V

» ' * ** s>

Ui

<C'

ai

%

D e a c u m î n a i n t e , p u t e ţ i d o r m i l i n i ş t i ţ i▼ Hepatita B este o boală gravă cauzată de un virus care infectează fica ■

. iul.,: . ^ ■■▼ Poate conduce la ciroză sau la cancer hepatic şi poate ti fatală.Y România are una dintre cele mai înalte rate de infectare cu virusul

hepatitei B din Europa. -▼ Nu există vindecare reală, ci doar prevenire..

▼ De aceea, Ministerul Sănătăţii a început să vaccineze toţi nou-născuţn 'cu Engerix B. . -

▼ Engerix B a fost ales pentru că este toarte eficient şi sigur. .▼ - Engerix B este fabricat de SmithKline Beecham, cel mai mare producător

de vaccinuri din lume. ' \ ;T Protejaţi-vă copiii cu Engerix B.Y De acum, disponibil şi în farmacii. (100088) SmithKline Beecham

S.C. CONIS S.R.L.Primeşte oferte pentru CUMPĂRARE ÎNCHIRIERE sau ASOCIERE DE SPATII COMERCIALE, ALIMENTARE MINiM WO mp. ■Ofertele se vor trimite prin poştă la sediul firmei

str.Mărşşeştinr.77 şi vor avea următorul conţinut:- adresa exactă- o schiţă, suprafaţa, preţul în lei/mp,

Persoana de contactf nr. de telefon.'(58421 E’ 3,4,51

Avînd în vedere interesul manifestat pentru noi instalări, aducem la cunoştinţa solicitanţilor că P O R T A L acordă reducere de 30% pînă la data de 30 decembrie 1995.

Un cotidian care satisface gusturile dumneavoastrăî

Societatea Comercială ACORD S.R.L.C luj-N apoca , P -ţă 1848 n r . l , tel. 437429 sau 437430.

Zona C lujana - C arbochim• Im p o r ta n t

V ”V«hi7« în r a t e ”[ f a r ă d o h în d ăV inde în rate, d in stoc şi pe bază de com andă toa te tipurile ' de m obilă: biblioteci, do rm itoare , cam ere de tineret,

com ode TV, m ese pliante, m obilă de bucătărie. s Societatea noastră m ai com ercializează: p arch e t, lac, aracet,

d iluan t, prenadez, palux, săpun pen tru pro tec ţia muncii,

de™ etc. (584303)

SC P0NOR0M0 SRL Oradea,r e p r e z e n t a n ţ a C l u j - N a p o c a

cu profil d e birotică, telecom unicaţii; tehnică d e calcul

O R G A N I Z E A Z Ă C O N C U R S

pentru ocuparea următoarelor posturi:1 .S A L E S M A N A G E R

2 .C O M E R G IA N T .Condiţii:

studii superioare, cunoştinţe de operare PC.

înscrierile cu scurtă autobiografie profesională şi cerere se depun pînă în data de 12 decembrie 1995 la sediul reprezentanţei; sţr.luliiJ Maniu nr.39.

Tel / Fax: 064-198231. (762997;

S i m ţ i ţ i c ă n u

m a i p u t e ţ i t r ă i

î n a c e a s t ă l u m e

î n c o n t i n u ă

m i ş c a r e ?1 K '

\ I n f o r m a ţ i i l e p e c a r e l e g ă s i ţ i

^ P a g i h i l e z i a r u l u i n o s t r u v ă p o t s a l v a i

l f e ! l t r u a b o n a m e n t e a n c l a t l l a H o d l n c t S A - aaa». G â r i l n r . 1 - 3 , c a m e r a . 4 5

ia o f i c i i l e p o ţ t a l c d i n • î n t r e g u l j u d c t r S H I Î - C A p e x S R L S t r . N n p o c a n r . l f i f e l . 1 9 6 2 1 3

La orice centru de subscriere puteti ' DEPUNE A C U M :

CUPONUL NOMINATIV DE PRIVATIZARE S I ' CERTIFICATELE DE PROPRIETATE PENTRU .

Fondul Proprietăţii Private I , - “Banat - Crisana” !

Hotarâţi-vâ să câştigaţi şi mai ales EVITAŢI* RISCUL

prin

; Lista centrelor de subscriere ale FPP I “BANAT - CRISANA” în judeţul CLUJ

2900 Arad Calea Victoriei 33-35 Tel: 057-234724 Fax: 057-250165

[7629B5]

Localitatea Nr. centru Strada Nr.Arghirescu 177 Principala 82Baciu 178 Principala 480Bobîlna 179 Principala .41Câmpia Turzii 180 Trandafirilor 19Ceanu Mare 181 Principala . 374Cluj - Napoca 12 P-ta Muzeului 1Cluj - Napoca 55 Matei Corvin * 4Cluj • Napoca 85 Fabrica Cimbrului ' 1Cluj-Napoca 86 Tineretului 2Dej 87 N.Iorga • 5Gherla : 88 . Ştefan cel Mare 1Gilau 182 Republicii " 1Huedin * 89 Luccafarului 1lara Î83 Principala ’ 247Iclod 184 Principala 49Mociu 185 Principala 137Poieni 186 Principala 2Taga 187 Principala 205Turda ' 90 M. Eminescu 1Viişoara 188 Principala 576Vultureni 189 Principala 214

V

sîmbătă - duminică, 9 - IO decembrie 1995 ( 8

H E L I O S s .r .l .B-dul Eroilor nr.42, tei: 19.65.19

Ifă o fe ră- bucătării superaccesorizate -dorm itoare- camere de tineret >- mobilier de baie -- mobilier pentru birouri

1 I M P O R T I T A L I Asi cu plata în rate.'Ic i . : 1 2 .3 7 .8 6

Prin magazinul de prezentare din str. Observatorului Bloc OS2

Vis-a-vis de IEIA. ' (240466)

PUCURI IMPORT: . :Toate dimensiunlle.Servire direct din stoc. Reprezentanţa FRAMA. Cluj - Napoca. TeMac 064-195785

NOU!S-A REDESCHIS TRADIŢIONALULMagazin alimentar DORNAreînnoit total, unde vă oferim la orice oră o

gamă largă de produse fabricate de cele mai renumitefinne din ţară cît şi din străinătate pe gustulluturora:produse lactate, brînzeturi,pîine^ patiserie, mezeluri şi coloniale. n

V a aşteptăm cu d rag ! 3

ANUNŢ PUBLICITARîn data de 14 .12.'19 9 5 între orele 12,00-

16,00 s e achită Ia caseria Consiliului loca l al municipiului Cluj-Naoca din str. Moţilor nr. 1-3 INDEMNIZAŢIA p en tru a dou a naştere, acordată conform Legii 67/1995, p e n tr u b e n e f ic ia r e le c a re au f o s t program ate 'iniţial în data de 28.12:1995.

_______ • ______ (763000)

SG GIMINIIHTIPRISES SRLte l / fa x 064-420610

Pentru magazine, locuinţe şi unităţi industriale VINDE din stoc SCĂRI DIN ALUMINIU- import Grecia - extensibile - lungime de la 0,80 -10,0 metri. Calitate deosebită.

Sc pot vedea Ia magazinul AGROHORTEXdin Piaţa agroalimentarâ Mărăsti Cluj.

' ! (240473)1

A T E N Ţ IE L A TR IC H IN E L O Z Ă ! De ce să nu fiţi liniştit?De ce să vă îmbolnăviţi atît de grav?De ce sa riscaţi pierderea animalului? Dacă există suspiciunea de contaminare,

trataţi porcii înainte de sacrificare cu TRICHINOSTOP, produs al Institutului "Pasteur” Bucureşti.

Distribuitor pentru Transilvania - Sucursala - "Pasteur” Cluj-Napoca, str. Govora 17 A,

tel. 064 / 425852. (534299)

* A N U N Ţ

Tribunalul Clujprin Executorul Judecătoresc

vin de în d a ta d e 1 4 d e c e m b r ie 1 9 9 5 o re le 8 ,0 0 :

apartament de 4 camere, ocupabil imediat, cu finisaje superioare, preţ de strigare 3 5 .0 0 0 ,0 0 0 lei, str. Primăverii nr.26’, ap.25.

Licitaţia seva organiza la sediul Tribunalului Cluj' - Biroul Executorilor Judecătoreştii B-dul Dorobanţilor nr.2, camera 43.

Relaţii suplimentare: 104185,104191.' * - (761168)

S C M E C O S R i  p a l i id avinde: td» 231888

REMORCI AGRICOLE 5 to. | Preţ: 5.500.000 lei (cu TVA) §

g Dacăvreţiorelaxaresufleteascăşiorefacere §I spirituală, pastorul PAUL CRIŞÂNvâ invită BB să luaţi parte duminică orele10,00 la Casa IJ Tineretului. ®I Veţiîiitîlni un grup minunat de americani cu gI unprogrampentru copii şi muzicăcondusă de g| Sandu Fărăgău. |I V ă a ş te p tă m c u d r a g . (584298) | h m m m m m m m m m m m m m m m m m m *

SC PETI - IMPEX SRLf vă oferă începînd cu data

de 12 decembrie 1995:- rachiu, vodcă, rom, vinuri, şampanie,

bere, ţigări, cafea, dulciuri, condimente: Str.Feroviarilor nr.15, tel. 420008.

(240470)

Nou! Vă oferim jaluzele import într-o gamă ' , diversificată de culori şi

dimensiuni la cele mai mici preţuri:2 4 .1 5 2 le i/m 2 plusTVA, la magazinul SORA.

ORAR z iln ic , 8-20(240464,5) s îm b ă tă 8-14.

A R a d io S o n ic Ţ ă m~

FM 6 8 , 7 MH.

M o te l G ILAU organizează M ASĂ Z)£ R EV ELIO N Xaun meniu de 5 6 .0 0 0 lei. Preţul poate negocia, pentru tineri sală separată 28.000 lei. N u l i p s e ş t e p ă s t r ă v u l ! (5842%j

a

COMPLEX COMERCIAL "MIHAI VITEAZUL", Eli (241219-23) DESCHIS ZILNIC: ORELE 8-20.

S.C. MAFCOM- Vă oferă din stoc ,

- CIZME CAUCIUC, apă. noroi, electroizolânte- SÎRMĂ DE BOBINAJ toate dimensiunile- O GAMĂ LARGĂ DE S.D.V. - uri, şuruburi, piuliţe, echipamente protecţie de sezon, echipamente de sudură si electrozi. '

DEPOZIT Str. Pleunei nr.G1T e l. 4 1 5 5 4 5 ; 4 1 4 0 9 6 ; fa x : 4 2 3 9 4 2 . ,

[24044B]

EAST INTERNATIONAL SRLi m p o r t a t o i r d i r e c t

vinde en-gros şi en-detail prin magazinele chinezeşti din str. Maramureşului 93,Horca4şiP- ţa Mărăşti geci, cizme, fulare, mănuşi, jucării, obiecte de uz casnic, treninguri, încălţăminte sport, pulovere, alune, conserve de porc, pastă de dinţi, lacăte etc.

Tel /Fax: 13-13-17... - ; ’ . . - V (5842511

J0LL]lFUN sertficePRODUCE Şl VINDEJOCURI ELECTRONICE DE SALĂ DE TIP POKER - DIVERSE PROGRAME. JOCURI.DISTRACTIVE CU CASETĂ-NEO-GEO (SCHIMBARE CASETE GRATUIT).

Produse omologate. Garanţie 2 ani,Service. Piese de schimb.

tel: 01-684.29.94 '- Bucureşti tel/fax 01-330.36.42 (7pl)2Jl

■ ■ct r i - r v r * r ? ’W - r i î n r y '•'■ v "S O K S S ’':

■ ‘ •• . ✓ Produsele noastre vă dau şansa unei mese

bogate ţi variate cu ocazia sărbătorilor & iarna. j ■

Pentru produse alimentare şi ncalimcntart,

întreaga gam ă ” f A S T - F O O D ” gustări |i preparate, sunaţi acum la telefon 194-306; 194-309 sau ven iţ i d ir c c t 'Ia m a g a z in u l n o s tru” S O R A ”

B -du l 21 Decem brie nr.5..

Vă d o r im SĂRBĂTORI FERICITE!

Nu s c pcrccp(\ co m is io n c i dottf t r a n s p o r t u l P d o r n i c i i * c lien tu lu i H l

[2404451

sîmbătă - duminică, 9 - 10 decembrie 1995 PUBLSCUTATE' I I B I I I i l !

I SC S E H m R O M E C

str. Tineretului nr.59Ultimele două licitaţii din acest an joi 14 şi

21 decembrie, la sediul societăţii. : j . Vindem tractoare, remorci, pluguri,

semănători-de porumb şi păioase, alte maşini agricole reparate.Vindem de asemenea maşini agricole şi

tractoare noi la preţuri nemajorate.Tot la aceleaşi date se ţine şi licitaţia

pentru închirirea poligonului auto şi a altor spaţii şi terenuri. ; , —Informaţii telefon 147248;

146548; 142976. (240472)

SC LUCEAFARUL CLUJ^inde c o v o a r e , c a r p e t e d e A l b a l a p r e ţ u r i ce s f i d e a z ă c o n c u r e n ţ a .

Pentru covoare lînă 100% de export, reduceri mari de preţuri.

•; Str. Porumbeilor nr.2,- program ÎO -IS00. (240474)

R O M S IL V A m

Filiala Silvică Cluj' (Cluj-Napoca, str. Horea nr. 7

.QfGrĂ agenţilor econom ici, pe baza de comenzi ferme, pomi de iarnă specia MOLID la greţuri extrem de accesibile în vederea d esfacerii către populaţia municipiului -şi judeţului Cluj.

I n f o r m a ţ i i l a t e l e f o n 1 3 2 8 4 8 / 1 9 6

s a u 1 3 6 4 4 5 .

M O L I D -în ă lţ im e a \ - 2 m = 1 .8 0 0 le i /b u c .

u 2 , 1 - 3 m = 2 .2 0 0 le i /b u c .

(762999) 3 , 1 - 4 m = 2 .4 0 0 Ic i/b u c .

A N U N Ţ

T r ib u n a lu l C lu jprin Executorul 5 Judecătoresc

vinde în data de j 3 decembrie 1995 > orele 13,00:

•stoc de marfă din magazinul str. Fabriciinr.,1; : . v .. . V

• congelator

•combină frigorifică.

Licitaţia va organiza la magazinul de pe str. Fabricii nr. T, Cluj.

Relaţii suplimentare: 104-185;104191.^ ■ ■ ' - (761168A)

I L Ejoilor nr. 21. tel / fax:00 40 64

încep înd cu 1 12/1995 nou l ; m odel O PE L V E C T R A este livrab il pen tru R om ania C om enzi jm e d ia te la m agazinu l de p rezentare /

• (241478,9,0)

. F IN A N C IA R Ă P E A C Ţ IU N I,» * oferă posibilitatea

persoanelor fizice să ' investească pe bază de

C O N T R A C T Î N A F A C E R I

S IG U R ESg oferă 1 0 % pe lună la

investiţiile de minim 5 mii. lei şi 1 2 % pe lună la investiţiile

de minimi O mii. lei Relaţii la sediul de pe str. Mureşului nr.14, sau la tel. 414139, 414147, 414521, g

018 - 623011, -3 018 - 623012. S

S . C .

U R S U SU R S U l S . A .

C l u j - N a p o c a

Vă oferă în luna decembrie,

s o r t i m e n t u l d e

: ” P I L S ”l a s t i c l ă , î n t r - o N O U Ă P R E Z E N T A R E ş i c u

D U R A T A D E S T A B I L I T A T E d e 3 0 Z I L E .

[Important]

I n p e r i o a d a 1-15 d e c c m b r i c a .c . l a a c c s t s o r t i m e n t d c b e r e , s c v a a p l i c a o R E D U C E R E DE PR E Ţ C U 10%.

[760224] ■ ■ : ;•

• Agenţie imobiliară. Tel 13-02-73. (580819) : .

Vînd ieftin 3 camere, teren construcţii, casă. Tel. 11-84-93. '(563340) ' . \ > \ ', • Cumpăr garsonieră sau

apartament 1 cameră. Ofer 14-20 milioane, fără intermediari. Tel. 13- 48-18. (12088) ; '

1 • Cumpăr 2-3 camere. Ofer 30 milioane. Tel 43-82-50. (581081)

• Cumpăr acţiuni Ursus şi Dacia Felix. tel. 41-45-21. (563194)

• Desfiinţez magazin, vînd spaţiu dotare casă m arcat, marfă, plata la '5 zile. Tel. 16- 58-51. (563258) '

• Cumpăr societate comercială SRL din anul 1994. Dej tel. 21-50-80. (570539) *

• Vînd chioşc cu dozator în faţa complesuluî Hermes. Tel. 19-02-68 (570542)

j u c ^ m 1 1

EN GROS si EN DETAIL• 9 ■Str. Cehoslovaciei 48. (240467)

Aveţi probleme financiare? Doriţi o soluţie

V A ’ - 9

rapidă?Apelaţi la sectorul PUBLICITATE

al ziarului nostru!

MATRIMONIALE, • Cetăţean SUA doresc

cunoştinţă cu domnişoară blondă frumoasă, pînâ la 32 ani pentru căsătorie. OP 1 CP 1030- C lu j.’ (563341)

• ' Intelectuală, 38/161/57, lucidă şi spirituală, caut .partenerul potrivit. OP12 CP861. (581024)

1 • 40 ani, caut parteneră pentru căsătorie. Informaţii la telefon 14-" 71-17 pentru Puiu. (581057)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• Vînd camion -20 t TIR, 4t frigorific, 5t cu prelată, utilaje de tîmplărie, autobuz cu 46 locuri. Tel. 43-22-28 între orele 9-13.. (563048)

- . ' .• Vînd dozator bere austriac 1 (-2) capete. Str. Şiretului nr. 35. (563286) f : :

• Vînd maşină de făcut pungi pentru cafea: ness. Tel. 15-77-72 (570518) : r ~ "

sCumpăr teren pentruconstrucţii, garsonieră şi 3

lent. Tel. 142-907.s

' apartamente-case, terenuriprin%P R I M O R D I A L , o

str.Brap* nr.44,UL 14 789 7, orclt 1 D -l 7.

. CASA DE AMANET. Aveţi nevoie de bani? Oferim - ftnprumuturi cu comision minim. n

LUNI => VINERI = 10-17 W1. Str. Ca tea Turzii nr. 11 ,2. Str. Paul Chinezul nr.4

Str. IjC. Britlanu nr. 17, ap. 10

T d.43.00.esCAM LUX

AGEMŢ1E IMOBILIAKÂ OFERTE:«Teren Intravilan «Apartament 2 taman Wntyur, MMţS, Oheorghani» Caiă 4 camere central «Casi 3 camer», toiefon, «ir.Traian Vuia «Spaţii comerciala canM. CERERI:♦Aperftment 1 cameri, narsonleii; 2 ume­re Minfatur; 1-2 camera Gheoraheri, Pita, Dorobanţi*; 2-3 camere Uu Maniu,I.C., BrUanu, Baba Novac «Ttnn oonttnjcţi

V înzări, c u m p ă ră r i , ^ s c h im b u r i , în c h ir ie r i la

c e le m a î a v a n ta jo a s e î . p ro ţu r î.T e l . 1 8 - 0 3 - 0 9 , orele 9 -22 , zilnic.

CABINET DE MED1CIRAINTERNAfrONStn^rATOTRATAMRNŢE, <

F.foc:RAriK.r:K(:Dr, URSU F1SCHKK SHIRLKY

iiirdir prinur str. Primăverii nr. 6 *p« 154

Ic i, 17-17-36ORARi , luni-vlneri

<SS4M) «îmbată 10-12.

Ip jt itN a p o c a n i i e l lJe le tM /fa x h 9 7 3 0 f

R U L M E N Ţ I - C U R E L E T R A P E Z O ID A L E

EN-GR0S TEL. 415604(241486) u ...... — -

A g e n ţ i e i m o b i l i a r ăintermediem vînzări - cumpârâri^

str.Aricşului nr.32/1. ^ Tel. 152044. |

ADEVARULde PUBLICITATE sîmbătă - duminică, 9 - 1 0 decembrie 1995

P R I N T E B E S mw « ra a n « tH

DX2/6Ş -799$ DX2/80 -809$ DX4/100- 859$

^ f a * ? 4 3 2 6 8 0 -1 3 7 5 2 3

• Societate comercială vinde cherestea de stejar, cer, fag din stoc sau la comandă. Variante. Vinde lemne de foc. Tel >19-44-45. (580886)

• Vînd firmă particulară cu 3 spaţii. Relaţii tel 18-37-06 între orele 19-21 zilnic. (580888)

• Vînd maşină de bobinat cu 2 pîlnii Brother 950 automatic 1 singur pat cartele 550, duomatic 80 Passap, Jacard cu 2 paturi.. Informaţii Lujerdean Ioan, stry Viitorului Bl. 3, ap. 2, sc.-.B Luduş. (580899)

• Firma Nolex vinde frigidere, congelatoare, lăzi frigorifice la cele- mai mici preţuri. Tel 13-96-09, str/ Deltei nr. 2, zona Gării. (581059)

' « Vind staţie benzină. Tel 13- 05-36 (581077) \

• i_Yînd teren pe malul lacului Someşul;Cald. Tel 18- 52-02. (581048) ✓

Vînd pămînt în Feleac zonă• turistică “Valea Căprioarei”. . Tel. 19-47-96. (563329) v ,

• Vînd teren Floreşti. Relaţii iei 16-71-85 orele 16-21, (581044)

• Vînd casă 3 camere. Tel. 15-; 32-75. (562965)

• Cumpăr apartam ent 3 camere. Tel. 13-09-56; 12-70-72. (563036) ' : v ' ; .

• • Cumpăr 2-3 camere decomandate 36 milioane. T el 19- 60-03 Urgent!, (563076)

• Cumpăr locuinţă confort 2 sau 3, ofer 24 milioane, te l. 19-68- 57. (563085) ,

• Vînd casă etaj, grădină, str. Oltului nr. 13. Tel. 41-12-02. (563240) ' '

: ' • Cumpăr apartament 2-3 camere, ofer 20-25 milioane. Tel. 13-37-02. (563250)

• Cumpăr garsonieră, apartament. Tel. 14-88-04. (563252) -

• Vînd urgent apartament 3 camere str.'Prim ăverii la et. III ocupabil im e d ia t, '30 m ilioane negociabil. Tel. 13-34-39. (563256)

• Vînd apartament 3 camere, confort 2 25 milioane negociabil str. Clăbucet nr. 11 ap. 20 orele 9- 19. (563257) •

• Vînd garsonieră. Tel. 17-27- 39. (563259) -

•, Vînd garaj din beton armat tip ACI şi maşină de tricotat cu cartelă marca “Brother”."Informaţii la tel. 14-19-28 orele 18-20.(563267) '

• Vînd apartam ent douâ camere confort cu parchet, două balcoanc închise, la parter pc Bulevardul Muncii. Tel. 41-54-95 după masă. Preţ fix 20 milioane.(563268) -

• Vînd casă central singur în curte. Informaţii tel. 15-27-77 şi13-42-82 în tre orele - 16-20, (563273)

• Cumpăr teren pentru construcţie în zona Andrei Mureşanu. Informaţii tel. 15-27-77 orele 16-20. (563274)’ •• Vînd garsonieră Zorilor. Tel. 19-62-01; 16-20-37. (5,63275)

• Vînd apartament 2 camere G rigorescu. Tel. 17-91-83. '(563276) .

• Vînd casa cu grădină+1 ha teren în (’irbău nr 245. Tel. 18-16- 93. (5632','}) ;■ - /

" '• Vînd casă, şură, 70 ari pămînt in Răchiiele. Tel 056/15- 75-22. (56329i>/ -

Vînd casă str. Harghita 14 Cluj. (563308) ' . ‘ ,

• Vînd 2 camere. Tel. 43-24-01. (563312)

• Vînd sau-schimb apartament două camere decomandate cu garsonieră plus diferenţa. Tel. 15-17-10. (563322)- .

• Vînd casă /cu grădină 4 camere confort, Gruia sau schimb cu casă mai mică. Tel. 13-67-53.(563343) . ,

• Cumpăr apartament 3-4 cam ere, nefinisat, cu telefon. Exclus Mănăştur. Plata pe loc. Tel. 41-11-31 (570301) ,, '

J : • Vînd apartament deosebit, 3 camere decom andat, ca rtie r Gheorgheni etaj 2, complet mobilat,

'm odern ,; inc lu siv - aparatură electrocasnjcă, telefon, parcare, preţ 26. 000 dolari. Tel. 14-29-54. (570329)- ;

’ ■ • Cumpăr apartam ent 1 ■ cameră, garsonieră, .21 milioane. Tel.-‘19-68-57 (570390) '

• Cumpăr .apartament spaţios; casă modestă, 50 milioane: Tel. 19- 18-72 (570410) ' v

- • Vînd garaj, mare, 5x4 m, cu încălzire şi apă, cartierul Zorilor. Tel. 13-66-06 după masă. (570473)

• ' Vînd apartament 3 camere" confort Tel. 41-03-33 (570506)

• Vînd casă şi grădină mare lîngă şosea, Ponorel-Lunca Veseşti' nr. 661. Informaţii la adresă Ia u tel 058/82-62-01 Alba Iulia. (570515)

• Cumpăr teren construcţie sau casă mică în Cluj. Tel. 14-01-76 (570547); /

• Cumpăr urgent garsonieră sau apa rtament 1-2 camere. Tel. 15-68-38 (570560) _ ^

• Vînd casă loc bun. Ţel 13-91-20. (580811) ^

' • Cumpăr garsonieră sau ; apartament 1 cameră, 18. 000. 000. Tel 14-44-94 (580826)

- • Vînd apartament 4 camere, Zorilor 2 băi, 3 balcoane, pivniţă, telefon cablu, parcare, et. 3. Tel 17- 34-25. (580922)'

• Vînd garsonieră confort III G heorgheni. Inform aţii str. Grădinarilor nr. 16, ap. 3 Mărăşti. (580946)- . • Vînd apartament 3 camere

confort I, etajul 4, Mărăşti. Tel 41- 29-49. (580963)

• Vînd apartament 2 camere finisat Tel 14-33-68 zilnic orele 8-22.(580979)

• Vînd apartament 1 cameră, finisat telefon. Str. Fabricii nr. 4, ap. 193 zilnic între orele 15-17. (580989)

• Vînd urgent casă particulară cu toate anexele şi telefon, str. L ivezii nr. 59, Tel 43-76-35. (581007)

• Vînd urgent garsonieră în G heorgheni. Tel 43-24-01. (581038)

• Vînd urgent apartament în Zorilor. Tel 43-20-32. (581042)

• Vînd urgent apartament 3 cam ere confort. Inform aţii str. R ăsăritu lu i nr. 102, ap. 12. (581043) ,

• Vînd 4 camere Mărăşti. Str. N irajului nr 9, et. J , - ap. 13 sîmbătă-dunnnică. (581058)

• „Vind Alfa Romeo SPA 164 tu rb o . Tel. 19-34-56. (563014)

• Cumpăr camion de 10 T Raba sau străin. Tel. 13-93-42. (563077)

• . Cumpăr Dacia 130(1 cu ofertă serioasă. Tel. 13-51-64. (563271)

• Vînd Golf II. TD în stare p e rfec tă n e în m atr icu la t şi m otor Golf de rezervă. Tel. 41-00-59. (563346)

• Vind Citroen XM 1991 excepţional, înm atriculat. Tel14-42-42. (580722) ‘

• Cumpăr Dacia 1300 ofer3, 4 milioane, Dacia 1310 ofer între 4-5 milioane. Tel 13-51- 92, 16-72-61.(580821)

• Vînd Mercedes 200D an 1980, înmatriculat, 6. 500. 000. Tel 15-41-55. (581023)

Vînd VW Jeta an 1982, benzină. Cumpăr talon. Tel 18-71- 70 după ora 18. (563139)

• Vînd Dacia 1300, Tel. 16-95- 26. (563261) r ,• ■ J -

. • Vînd platformă transport auto2 axe 2000 kg, 'v id e o cameră Panasonic VHS, Ford Escort 1, 6 D 1987. Inform aţii după ora 16. Telefon 42-05-29. (563278)

- • > Vînd Skoda 100 S motor, 1994/ Str. Ecaterina Teodoroiu nr. 21. (563289) -

• Vînd VW broscuţă. Tel. 16-94-54. (563306) / /

. '• Vînd Audi 100 5E an 1980 în stare bună, fără talon. TeL 13-34-10 (563317) ‘

Vînd vibrochen ST, cuzineţi şi a lte piese pentru Lancia, vibrochen, cuzineţi R1 pentru VW Golf TeL 13-81-96 sau 43-20-54- (563326)

' • Cumpăr Opel Kadett E Caravan neînmatriculat. Vînd piese • O pel-K adett E Caravan model 1987. TeL 19-20-04. (563327)

• Vînd piese Fiat Tipo 1 ,9 TD. Tel. 14-97-87; 13-94-74. (563345)

• Vînd Honda Prelude, 16 valve, 2000 cmc, sp o rt,'n eg ru m etalizat, an fabricaţie 93. XI, 24000 km, preţ 25. 000 dolari. TeL15-41-41. (570096) -■ : • Vînd VW Golf TD an 1992,

Mercedes 240D sau schimb cu Transporter marfă. Variante. Tel. 18-58-88 orele 19-22. (570312)

• Vînd capotă, parbriz, bară faţă,, grilă Oltcit. TeL 16-25-16(570530) .

• Vînd Ford Granada 2000 cu caroserie avariată, cu sau fără talon Tel.’ 15-92-14 orele 8-10; 18-20. (570545)

• V înd' C itroen BX an fabricaţie 1988, omologat, stare foarte bună, preţ negociabiL TeL12-70-59. (570563)

• Vînd talon Audi 100 ân- 1978. Tel 18-29-58. (580707),

• Vînd BMW seria 528, stare excelentă; genţi magneziu, scaune sport, preţ 3800 DM negociabil. Str. Barbu Lăutaru nr. 10, tel 15- 03-57 între orele 18-22. (580812)

• Vînd Fiat 124dcfect, cutie viteză Opel, bar lemn. Str. Arad nr:4,(580921)

• Vîrid Mercedes Cobra diesel,' stare bună. Str. Alexandru Sahia nr.10. (580945)

• Vind convenabil VW Golf 1991 4 uşi, 1300 cmc, accidentat lateral, injecţie, benzină, 40. 000 km. Tel 43-74-03 scara. (580955)

'• • Vînd Mercedes 260E 1987- .Telefon 19-92-43. (580968)

• Vînd VW Transporter 1988, vama achitată, 8600 DM, VW Jetta

.1989, vama achitată, 8400 DM, BMW 316 1987, 5500.DM+vama şi lanţuri antiderapante . Tel 43-81- 75. (580977)

• Vînd rulotă. Tel 13-40-50.(581012)

•‘ Vînd VW. transporter diesel 1985 înmatriculat. Tel 13-80-28.(581018)

• Vînd Ford Sierra înmatriculat12 CJ an 19.83. 1900 .DM negociabil, l d 17-02-07. (581032)

• Vînd Ford Escort RS turbo '135CP înmatriculat în 1991, fără vamă plătită . Tel 14-03-17.(581035) \

• Vînd Mercedes,Bot-de-cal, benzină Tel 14-42-26. (581037).

• Vînd Mercedes 200D fabricat 1978 omologat, înscris.«Informaţii str. Tulcea nr. 15, ap. 8 duminică.(581049) / . ..

, • Vînd Opel Kadett LS I, 6ifabricat 1990. Tel 41-30-60 seara.(581050) : : ^ :

• Vînd Renault 18, conlbi, neînm atriculabil. Tel l ’9-38-40.(581062) ? : "

• Vînd Dacia 1100 în stare excepţionala. T e l '' 15-46-54.(581063) ! ^ '. • Vînd Dacia 1100. TeL31-31- 80. (581065)

• Vînd VW .Polo neînm atriculat^ omologat, 1450 DM. Tel 16-22-43. (581067)

• Vînd Honda Acord pentru piese de schim b, drujbă nouă Dolmar import Germania, bară faţă spate Audi 80 fabricat 1988-1990. Tel 14-65-32. (581076)

• Vînd bord şi planetară VW G olf Tel 17-34-14 după ora 16. (581078) ,

• Vînd p lac i de calculator 486SLC nouă. Tel 16-23-74. (581075)

• Vînd Samsung cu teletext 51 cm cu garanţie. Tel. 41-42-49. (563006)

• "Vînd televizor alb negru Sirius. Tel. 13-07-41. (563227)

• Vînd CD player portabil nou marca Sony. Tel.. 17-16-56.(563230) -

• Cumpăr televizor mic. TeL 18-89-98. (563244). - • Vînd televizor color. TeL 19-18-78. (563270)

, v Vînd congelator cu 4 şi 5 sertare. TeL 17-95-02. (563295)

• Vînd ‘ garnitură de mobilă “Băiţa” video recorder marcă germană. Tel. 17-55-34.(563303)

- . • Vînd urgent aparat de mărit color Krokus foarte puţin folosit. Tel. 15-68-10. (563316)

• Cumpăr imprimantă A4. Telefon 18,98-94. (563335)

• Vînd avantajos cameră video NVA3 Panasonic, llux, nouă. Tel.15-56-35 (569967)

• Vînd dublu casetofon “Sony” cu CD, preţ avantajos.'Tel. 1^-12-

.91. (570471)• Vînd Commodore C64,

anvelopă cu jantă Dunlop, nouă.

Tel. 13-83-43 (570537) v* Vînd ecograf Siemens second

hand. Telefon 42-00-55. (580901)• Vînd video player (Sharp/,

stare excepţională, preţ fix: 500.000 lei. Tel 18-59-95. (581017)

• Vînd boiler electric 85 1, vană 1, 5 cazan baie cupru şi nuc. Informaţii tel 14-70-36. (581027)

• Vînd televizor Sony. Tel 13- 60-09 (581030)

• Vînd televizor color, stare perfectă, diagonala 61. Tel 15-46- 54.(581064)

• Vîrid convenabil frigider Arctic şi aragaz. Str. Bucureşti nr. 70, ap. 33, zilnic orele 14-20. (581069)

•, Vînd dulap şi comodă anii ’20, stare excepţională. Tel 1Ş-12-46. (581066) -

• Vind haină vulpe roşcată nr. 42. Informaţii tel 19-82-35.(581073)

• Vînd lemne foc 4 mc uscate ş i tăiate: Tel. 14-36-78. (563210) :

• Vînd pui caniche albi. Telefon 17-21-29. (563228)- • Vînd căţei schnauzer uriaş cu pedigree-A vaccinaţi, deparazitaţi, urechile cupate. .Tel. - 14-07-51. (563265) .

• Vînd haină bizam mărime mare. Tel. 15-64-78.'(563266)

• Vîrid pui ciobănesc german (lup) Str. Vaslui nr. 3. Tel. 13-63- 70,(563277) , / :

• Vînd palton de; piele bărbătesc import mărimea 50. Tel.16-31-35. (563280) "'' • Vînd fin. Tel. 13-43-90. (563284)

• Vînd linoleu. Tel. 18-35-82 orele 17-19. (563315) . ’

• Vînd annă de vînătoare Boc calibru 12. TeL 14-79-28. (563320)

• Vînd haină vulpe-polară, puţin fo losită. TeL 14-11-25.:, (563338) -

• ' Vînd schiuri FischerJ, 30 cu legături Tirolia, clăpari nr. 37. Tel.,41-03-82 în tre orele 17-21.(563344)', . / f • ;

• Vînd cojoc bărbătesc nou, nr. 50/1 cu jumătate preţ. Tel. 19-90-98 (570375)

• Vînd vană fontă 1, 20m, WC, chiuvetă. Informaţii tel. 16-90-76. (570459)

'• Vînd astrahan nr. 50. Tel 15-10-08 (580764)

• Vînd mobilă Izabela nouă. Informaţii la tel 13-80-61. (580860)

• Vînd sufragerie Jaeel stejar sculptată. Str. Mehedinţi nr. 1-3, Bl. C l, ap. 7. (581070) ' '

• Vînd covoare 2/3 şi 3/4 folosite Tel 15-43-55.sau.14-11-25.(581071) - ________ • : . ~ .

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

Plătesc diferenţa. Tel 42-00-55 b42-01-09. (580902)

• Schimb apartament 3 cam central cu apartament 2 camere t diferenţă. Tel 13-28-31. (58Î003)

ÎNCHIRIERI• : Oferim chirii !! TeL 43-fr1

81 (570559). • Ultracentral, ofer spas,

pentru închiriere. Informaţii str. j Ş aguna 'n r. . 6 ap. 1, sîmbătă, j decembrie orele 14-16. (570458)

• ' C aut de închiriat spaţii central pentru firma. Tel 42-05-î|(581036) •

- . * ~ Dau- în chirii a p a r ta m e n t 2 camtu u ltracen tral nemobilat etaj | bun şi p en tra sediu firmi, plata în . valută. Tel. 13-43-8? (563297)

• Dau. în chirie locuinţă pt valută plata anticipat pe trei lui Tel. 19 -92-72 : după ora 11 (563255) , ., -

: Dau în chirie apartameii] cariiere parter . nemobilat,. telekl^ G rigorescu . T e l. ' 18-32-lf/ (563291) y ; ‘

* ' > Dau chirie garaj încălzit sir, Tatra în 'Zorilor. Tel. 19-594 (563309)„■ • Dan în chirie apartameii; camere^ garaj. TeL 18-35-82 zii orele 17-19. (563314), r închiriez garsonieră eonii

unu zojna centrală, nemobilăti, p term en lung. Plata anticipatii valută. Tel. 14-11-75.(570541)

- • Dau în chirie apartamenl! cam ere central, cu telefon internaţional. Relaţii la tel 18406. (580944)

• Dau în chiric apartamenl! camere' semimobilat. Tel 13-40-50.(581013)

. • Dau în chirie apartament! camere. Tel 15-33-80 orele 104 (581031) , ' j • Dau în chirie apartamenl!

camere semimobilat, fără telefa pe termen lung. Informaţii telefi16-69-14 după ora 16. (581034)

• Studentă, iau în chiriei studentă. Tel 19-97-53. (581052)"v • Studentă, iau în chiriei studentă în apartament o camci c a rtie r ,Zorilor. Tel 18-11-71 (581055)

, • Dau în chirie gărsonierite le fo n 16-51-40 orele 10-1+(581072)

. ■' • Schim b g a ra j din cărăm idă finisat-zona Gruia, v a lo a re 5, 3 m ilioane cu autoturism stare bună. Tel 13-35-73. (581046)

• Schimb 4 camere confort 1 cu 2 camere plus diferenţă sau 2 camere plus garsonieră. Str. Aurel Vlaicu 62 ap. 45. (562969)

• Schimb .garsonieră + diferenţă cu apartament. Variante. TeL 14-34-65 (563199)

• Schimb apartament 3 camere parter Grigorescu cu 4 camere etaj-

'• Fam ilie intelectuali caută de închiriat apartameii2 camere, mobilate, cu telefon. E xclus M ârăşti, Mânişlnr- Tel. 42-00-68. (563321)

• Caut chirie-valută. TeL 15- 49-47.(563046) ■

• Caut de închiriat o camcri ci telefon. TeL 16-16-10. (563236)

• Caut urgent chirie garsonicti apartam ent 2 camere, P,u Gheorgheni. 'Tel. 41-42-54 (563260)

• Caut chirie. TeL 15-80-0- între orele 10-16.

• Dau în chirie camcri o accese unei intelectuale. TeL 1 18:07. (563281)

• Caut de închiriat apartamc#*2 camere. TeL 16-93-81 orele $• 21.(563292) .

• Studentă caut garstmicrf pentru închiriat. Tel. 15-42-16 (563301)

1551

nen(003]

»3|

sîmbătă - duminică, 9 - 1 0 decembrie 1995 P U B L IC IT A T E

■ Studenţi serioşi chimic şi ţjrept căutăm chirie. Tel. 15-47-57.

'(563331) _• Studenţi serioşi caută de

închiriat cameră.. Tel. 43-74-63. (563334)' ' _

• Student caut o. garsonieră pentru închiriere* ^mobilată cu telefon, în Zorilor. Tel. 12-89-01 jupă ora 18. (563337)

• Caut de închiriat apartament două camere hem obilat sau jemimobilat. Tel.- 43-75-79. (5633 47) ;

• Caut chirie. Tel 16-58-10. (580779) .. .. .

• Caut de închiriat garsonieră confort 3..Tel 15-65-00. (580903)

• Student la medicină, liniştit, caut gazdă. Tel 14-14-83. (580954)

• Familie tînără, serioasă, cântăm locuinţă nem obilată de închiriat TeH4-08-00; (581082)

• Societate comercială angajează’ urgent secretară cunoscătoare de eVidenţă contabilă prim ară, cu experienţă. Tel 41-41-56; 15- 17-77 (581054)

d iv e r s e ;ied] lek

2-K /

:nll

• Vindem televizoare color second bând ieftine cu termen de garanţie, dozatoare suc Siemens noi 1000 DM. Magazinul Intersat.str. Donath nr.51. Tel. 18-55-50. (563242)

• Firm ă particu la ră tngajea-ză persoană pen tru activitate de secre ta ria t. Condiţii:- cunoştinţc de operare pt calculator, vîrstă maximă 35 ani. Tel 19-20-87. (581016)

• Angajez brutari cu esperienţă. Informaţii tel 14- 77-64. (581033) V

• • Societatea “Atlas” electuează zilnic transport de persoane şi colete în ^Germania şi retour. Informaţii şi eliberări bilete Ia m agazin M arilia P iaţa M ihai Viteazu nr. 30 orele 10-18 tel. 43- 23-06 sau 13-46-32. (563211) ~

• Grupul Şcolar Traian Vuia B- dul 21 D ecem brie-nr. 128-130 primeşte oferte pentru reparaţii instalaţii sanitare pînă Ia data de 13 XII. 1995 ora 7 ,45 . (563262)

• SC Cârpiră SRL anunţă intenţia de majorare, a adaosului comercial de la 0-200% începînd cu 9. 01 . 1996. (563272) .

* Angajez o fată inteligentă incinta magazin Alpin Mărăşti orele 10-12.(563290)

• SC Salwa angajează operator calculator str. Dorobanţilor nr. 59. Tel. 18-88-24; 19-60-43. (563294)

• • Cursuri de inform atică. Oferim calculator la dom iciliul dum neavoastră. Tel. 15-29-82 CP368 OP 1. (563298)

• Caut tinere-18-25 ani pentru dans cu contract în stăinătate. TeL 14-49-46 zilnic 8-10 CP 368 OP 1. (563299)

• Caut menajere, frizeriţc, cro ito rese, b aby -s itte r pen tru , străinătate. Tel. 14-49-46 zilnic 8- 10 CP 368 OP 1, (563300)

• SC V lăduţ SRL str.. D orobanţilor nr. 5 angajează personal calificat pentru'activitate en gross, cunoştinţe de contabilitate

şi calculator. Relaţii suplimentare la tel. 19-62-43 după orele 21. (563313) -

• Executăm cuzineţi pentru- orice tip 'de motor, garanţie. Tel.

13-81-96 sau 43-20-54. (563325).. • Cumpăr firmă 1994 sau caut

asociat pentru producţie. TeL 13- 3973 pentru Florin seara. (563330)

• Angajăm bucătăreasă cu experienţă, conducător auto pentru livrat vînzătoare prezentabilă şi cofetar patiser. TeL 19-32-18 SC Vita (563332) -

• Transport marfă 5 tone. TeL13-59 -74 preţ avantajos. (563336)

• Angajăm vînzătoare în m agazinul a lim entar din Piaţa 1848. Inform aţii tel. 19-59-78.(570566)

•’ Angajăm vînzătoare care lucrează Ia casă de marcaj magazin alimentar. Tel 17-29-39. (580998)

. • închideri balcoane. Tel 41- 07-85. (581028)

• Transport marfă cu camion cu garan ţie în România şi în Ungaria. Tel 14-27-57 sau 12-02- 26. (581060)'

. • • Angajăm pentru en-gross . vînzătoare,prezentabilă, salar 120.000 lei. Str. Karl Marx nr. 71, telefon 13-17-54 orele 9-17,(581074)

• 'C o n siliu l Local Iclod organizează licitaţie publică pentru închirierea magaziei din Orman.

■ Licitaţia va avea loc în data de 22 decembrie ora 9, la Consiliul Local Iclod. (581021)

<

‘.de . z ia rin d e p en d e n t

Sectoruf PUBLICITATE al ziarului'nostru vă sta ZILNIC la dispoziţie cu anunţuri diverse:.

■ RECLAME de prezentare a noilor produse, realizate sau achiziţionate din export

■ LICITATH ,■ CONCURSURI pentru ocuparea unor

posturi vacante - •■ INTERMEDIERI■ VÎNZĂRI-CUMPĂRĂRI■ EXECUŢIE LUCRĂRI DE SPECIALITATE■ OFERTE DIVERSE SERVICII

Vă aşteptăm Z IL N IC , încep înd d e L U N I şi p în ă V IN E R I, în t r e o re le 8 - 1G, ‘la •

scdinl re d a c ţie i, s tr . N ap o ca 16 . In fo rm a ţii la TE LE FO N U L 1 9 7 3 0 4

P R O M P T IT U D IN E , C A L IT A T E s i R A P ID IT A T E s în t a tr ib u te le

s e rv ic iilo r n o astre .' VA A Ş T E P T A M t

• Economist cu experienţăîntocmesc evidenţe contabilepe calculator. Tel. 15-49-97.(563182)

;« ' Profesor, meditezmatematică şi fizică,avantajos! Tel 18-64-73.(580978)

• Meditez chimie. Tel.16-80- 79. (562385) . . •

Tîmplâr îmi ofer serviciile. Tel. 16-18-67. (563333) ;

‘ • Meditez fizică şi matematică. Informaţii tel. 14-12-32 (570412)

• Tînăr şofer categoria B, C, E, caut de lu c ru .-T e l 16-91-74- (580987)

• Ţin contabilitate. Tel 17-65- 59. (581041)

• Efectuez menaj 3 zile pe ^săptămînă ia familii respectabile.

Tel 15-68-44. (581079) -• Numita Mocean Otilia cu

domiciliul stabil în Cluj-Napoca str. D îm boviţei nr. 43 ap. 36 cu reşedinţa în Someşul Rece cabană la numitul Matiş Vasile, pîrîtă în dosarul 1048/1995 este citată la data de 15 decembrie 1995 camera124 la 'Judecătoria Cluj-Napoca. (563319)

• Confecţionez rolete din lemn■ şi plastic. Oradea tel 059/47-98-22.

(570555) ' .

PIERDERI

• Pierdut ciztnâ neagră nr. 38 în data de 08. 12. 1995, în alim entara ’ de pe str. Tutunului. Str. Gorunului nr.6, Bl. O , et. I, ap. ,4. (581083)

• Pierdut carnet student pe numele Alb Monica Adriana. îl declar nul (563305) •

• M ilac I.udovica pierdut contract închiriere locuinţă nr. 600552/ 15. .06. 1995. îl declar nul. (581009)

• SC Romsinn SRL pierdut certificat înmatriculare. Se declară nul (581010) -

• SNC Covalcic p ierdu t c e rtif ica t dc înm atriculare. Se declară nul. (581011)- • Pierdut chitanţă eliberată de Vama Borş- pentru Centrul Romăn de Pace. Se declară nulă. (581015)

• Pierdut cîine lup negru. Găsitorul să-l aducă în str, Cîmpeni

' nr. 3B, et. II , ap. 5. Ofer recompensă (581068) -

DECESE * COMEMORĂRI

• Cu durere în suflete, anunţăm încetarea din viaţă, după o grea suferinţă a dragului nostru soţ, tată, socru ţi bunic SÎRB NICOLAE în vîrstă de 84 ani, pensionar al Institutului Agronomic, Cluj- Napoca.' Înmormîntarea astâzi9 decembrie oră 11 la/ Cimitirul Mănăştur, capela veche. Familia îndurerată.(563269) ^

• Cu adîncă dgrere anunţăm încetareafulgerătoare: din viaţă a scumpei noastre soţie, mamă, soacră şi bunică, aceea care a fost DAVID NASTASIA ( a lui Fexoi) în vîrstă de 67 ani din satu] ŞoimenL Înmormîntarea va avea loc în data de 10 decembrie 1995 ora 12 în satul Şoimeni. Soţul Ioan, fiicele M aria şi Raveca, .ginerii Gavril şi Vasile, nepoţii Dan, Monica şi Cri na. Sufletul ei bun va rămîne veşnic în inimile noastre Dumnezeu să o odihnească în pace (563342)

• Cu adîncă' durere anunţăm trecerea în eternitate a bunului şi dragului nostru tată şi bunic VESA NICOLAE. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă, 9. decembrie 1995 în oraşul Dej. Fiica FVlicia şi nepoţii Paul şi Radu. (580999)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru, _ bunic şi cumnat, CORUJAN SIMON, Ia vîrstă de 71 ani. Înmormîntarea va avea loc duminică, 10 decembrie, în cimitirul din comuna Baciu. Cu inimile îndoliate, soţia Corujan Kataiin, fiul Korujan Peter şi soţia acestuia Julianna. (581005)

* Un ultim omagiu la dispariţia prietenului ROMAN DOMI. Condoleanţe familiei. Vali B a riţch iş i Emil naş. (563263)

• Suntem alături de colega noastră Vuşcan Elisabeta în marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. Transmitem sincerecondoleanţe familiei îndoliate. Colegii de la Casieria Băncii Dacia-Fclix Cluj. (563283)

• Sincere condoleanţe familiei Costea din partea colectivului. de Ia Prohydraulic. (563279)

• Suntem alături de colegul nostru prof. univ. Nicolae Edroiu, în marea durere pricinuită de moartea tatălui său. Catedra de Istorie Medie şi Istoriografie.(570543) „ K ' , Y

• Familia anunţă că se împlinesc 6 săptămîni de Ia decesul celui care a fost prof. POŞOGAN IOAN.Odihnească-se în pace. Mama, fratele,\ cumnata şi nepoţii.(570544)

• Suntem alături de vecina noastră Ana Sărb Tarkanyi în marea durere-pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Sincere condoleanţe familiei. Fam. Corneliu Tarba. (581000)

* - Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţi a scumpului nostru bunic, CORUJAN SIMON, la vîrstă de 71 ani. Cu inimile îndoliate, nepoţii Corujan Aranka, Corujan Peter şi soţia acestuia Emese. (581006)

• Sincere condoleanţe familiei. Sârb Vasile. pentru pierderea tarălu i. Fam ilia’ Bora Pompei. (581014)

• Un pios omagiu prietenului, şi colegului ALIOŞA^ Sincere condoleanţe familiei, Vasile şi Doina Şipoş.(581019)

• Asociaţia de locatari din Cluj-Napoca, str. Viilor nr. 27 anunţă încetarea din viaţă a vecinului nostru, COSTEA VASILE. Înmormîntarea va avea Ioc în ziua de 9 decembrie ora 13, din capela Cimitirului M ănăştur.Odihnească-se’(581022)

' în pace!

• Suntem alătu ri de colegul nostru prof. dr. ing. Vasile Sârb în marea durere pricinuită de trecerea în eternitate a tatălui drag. Sincere'condoleanţe familiei. Colectivul Catedrei de Mecanizare şi Ştiinţa solului din U. S. A. M, V. Cluj- Napoca. (581045) • ' \

’ • Sincere ţondoleanţe prietenului şi patronului Traian Lungu şi familiiiei salepentru moarteaneaşteptată a tatălu i său. Suntem alături de voi. Colectivul Panglobustrans SRL. (581080)

• Suntem alături 'de dr. Sârb . Vasile la trecerea în eternitate a y ta tălu i. C ondoleanţe fam iliei!' Familia Rocaş. (563285) y / r >

• Omagiu şi gînduri deosebite memorjei^ tatălui' meu GHEORGHE BURDEA Ia trei ani şi soţiei mele RAVECA RODICA BURDEA la un an şi şase luni de la tris ta despărţire. Alexandru Burdea.. (563027)

• O lacrimă şi o floare Ia împlinirea a 6 luni de cînd dragul nostru soţ şi lată DAN TEOFIL a plecat pe drumul fără întoarcere Dumnezeu să-l' odihnească în pace Parastasul astăzi orele 16, 30 Ia Biserica Ortodoxă Mănăştur. Soţia şi fiica. (563208)

. • Se împlinesc şase săptămîni de jale şi regrete de cînd bunul nostru soţ şi tată PETEAN IOAN ne-a părăsit pentru totdeauna.Comemorarea religioasă ya avea loc în data de-10. XII. 1995 la Biserica Ortodoxă /de pe str. Borhanci Gheorgheni.' Nu te vom uita niciodată. Soţia Florica şi copii Nelu, Doina, Guşti şi Narcisa. (563251)

• Ne este tot mai dor de dragul nostru soţ, tată, socru şi bunic IOAN PRESECAN dim Mărtineşti care acum doi ani a trecut în veşnicie. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia îndurerată. (563282)

• Pioase gînduri, neşterse amintiri şi iubire Ia 2 ani de la trecerea în eternitate a celei care a fost fiică, mamă şi soţie CĂTINEANU GABRIELA OLIVIA. . Dumnezeu s-o odihnească în pace. Familia. (563318)

• Lacrimi şi flori pe mormîntul părinţilor noştri POP MARIA şi POP IOAN (ONUCU) la 6 săptămîni de cînd ne-au părăsit. Slujba de pomenire va avea Ioc duminică10 . 12. 1995 Ia Biserica din saţul Băbuţin. Dumnezeu zsâ-i odihnească. Copiii. (5633^8) -

S-au scurs 2 ani de aşteptări zadarnice, zbucium sufletesc şi lacrimi amare dc cînd dragul nostru soţ, tată, socru şi bunic, CIUHUŢĂ IOAN din Ciumăfaia nu mai este printre snoi, lăsîndu-ne durere în suflet 'ş î un dor nestins. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia. (580986)

* Se împlinesc 6 săptămîni de cînd soţia mea PALACEAN ILEANA ne-a părăsit pentru totdeauna. Parastasul va avea loc duminică, 10 decembrie 1995, ora 12, Ia Biserica Sf. Dumitru .. din -carticrul Gheorgheni. Soţul. (581004)

• Azi, 9 decembrie, se mplineşte^un an de cînd

scumpul; nostru soţ, tată, bunic, NÎCOI A IOAN BOTU

plecat pe drumul cel firâ de întoarcere. Parastasul va avea loc în data de 10 decembrie ora 12 la Biserica Ortodoxă din B-dul Eroilor. Familia.(581020)

• Mulţumiri celor care au fost alături de noi )a înmormîntarea dragei noastre VARGA PALNEECATERINA, născută Pap. Familia îndurerată. (581039)

ADEVARUL d e SPORT sîmbătă - duminică, 9-10 decembrie 1995 hm

PASE SUBIECTIVE

F o t b a l p r in n ă m e ţ i . . .Un joc elevat şi de valoare a furnizat FC Barcelona,

care a întîlnit FC Sevilla. Au fost două mentalităţi diferiteîn meci: echipa celor doi Gică a optat pentru joc şi măiestrie, pentru bucuria pasei şi inteligenţa fentei, cei din Sevilla pentru luptă disperată şi forţă; ei păreau nişte tauri înfuriaţi şi atît. în ciuda modului în care au fost dominaţi, presaţi, ridiculizaţi pe alocuri, ei n-au primit gol, decît-abia prin min. 55, cînd Hagi a centrat ca la carte şi Bakero a reluat cu capul, îngenunchind pentru prima dată pe furioşii lui oaspeţi. Dacă era un meci de box, Sevilla ar fi fost repede trimisă la cabine, declarată învinsă prin inferioritate şi pusă să mai înveţe! :A înscris apoi şi Gică Popescu şi Barţa a cîştigat în final cu 3-1 (tot dintr-o pasă a lui

• Hagt). Am văzut un joc bun, pe o iarbă Verde, nepreţuit cadou pentru noi, cei de la polul zăpezilor. Jocul

' Sevilliei mi-a amintit ceea ce-mi spunea Zoii Ivansuc: “Cînd văd fundaşii adverşi hăituiţi, mirosind a animal, arînd terenul, mă apucă sila şi mila. Nii mai e fotbal. Fiu iubesc jocul, nu lupta.”-Şi avea dreptate. Luptăm destul în viaţă, în politică, în meserie, la ce bun să luptăm şi în fotbal?! El trebuie să rămînă al bucuriei, a inimii şi spiritului. ,

Miercuri seara a fost jale: la Bucureşti era zăpadă /bună pentru schi, la Paris şi Nariţeş ningea des şi molcom - cu zdrenţet mari ca în poveste, îa Dortmund era zăpadă şi gheaţă pe teren. Şi peste tot nu se juca

- fotbal, ci un alt fel de joc. Şi mai mult, la ora 21,30 pe care;o vor bătrînele-şi sclerozatele FIFA şi UEFA. De ■ce nu pun forurilc.respcclive meciurile chiar )a miezul nopţii? Ne obligă, să jucăm la o oră la care nu ne antrenăm şi nu jucăm absolut niciodată. Şi p e 'un asemenea/frig şi ger Si zăpadă. N-am văzut nici pe Juve, nici pe-Şteaua, doar un-fel de’chin pe omăt şi fără patine...

' Viorel CACOVEANU

Cupa UEFA

AC M ila n s i “ u liţa c e h ă ”» i

La Praga, în partida-retur din “optimi”, furia cehă cu . a sa celebră “uliţă” - încercată de Sparta în faţa stiliştilor de la AC Milan - a capotat. Fiindcă stiliştii lui Fabio Capello au ştiut să lupte de la egal la egal cînd a fost vorba de forţă şi angajament. Opinie oarecum separată, George Weah, un catarg împins c^ un centru fix la polo, înotînd în lung şi-n lat, la pîndă continuă, aşteptînd. o gafă a defensivei cehe. A fost, totuşi, un cîştig, ţinînd cont.de faptul că săreau spre Weah cîte doi-trei apărători cehi. A lipsit din teren Savicevici cu inegalabila sa genialitate, preferat fiind luptătorul Boban. L-am înţeles - pe Capello: pe 'un astfel de teren, îngheţat bocnă şi pudrat din belşug cu sulimanul zăpezii ar fi fost o adevărată crimă şi pedeapsă să-l arunci în luptă pe muntenegreanul cel jovial ca un copil cînd îi reuşeşte fenta şi pasa sau şutul decisiv. Mî-au plăcut bărbaţia acestui veteran Baresi care la 36 de ani luptă ca unul de 20, cu ştiinţă şi folos, Maldini, Costacurta şi Panucci, toţi patru închizînd aproape ermetic accesul spre poarta lui Iclpo. A fost un clasic “catenaccio” în faţa căruia “uliţa cehă^ri-a reuşit să găsească o'cheie potrivită. Mi-a plăcut în linia mediană prin travaliul enorm Marcel Desally, mi-au plăcut toţi ceilalţi milanezi care împreună' au alcătuit o trupă închegată, ordonată şi cu “ştiinţă de carte”. La capătul celor 90 de minute de trudă-pe, “patinoarul” din Praga, partida s-a încheiat cu scorul alb de .0-0. Şi cum în prima manşă a “optimilor” milanezii cîştigaseră cu 2-0, ei merg mai departe în “sferturi”. t ■ . • , - 1

Victor MOREA

^ '!•

"Iată şi ultimul meci al “optimilor”: Lenă -''Slavia Praga 0-1 şi ceea ce n-a reuşit Sparta reuşeşte cealaltă formaţie cehă - calificarea în “sferturi”.

Aluat fiinţăAsociaţia “PRO-VOLEI ROMÂNIA”

" i - :

S • Interlocutor domnul Dan GÂRLEANU, secretar , . general al Federaţiei Române de Volei •

l '

;-,Cu ce scop, cu ce ţeluri? /-.Scopul Asociaţiei este dc a

sprijini voleiul românesc la nivel de loturi naţionale şi al antrenorilor dc juniori care dau elemente de valoare loturilorv Ideea a fost ca FRV să_ aibă o putere financiară. De aici şi ■ posibilitatea de ă fi prezenţi: în competiţii peste hotare aşa cum o.

- cer normele internaţionale, de: a fi mai mult prezenţi în viaţa competiţională externă, mai ales în contextul greutăţilor financiare pe ; care le întîmpinăm.

- Prin ce mijloace?- - Prin Statut," A sociaţia are posibilitatea de a face acie de comerţ, a căror beneficii să intre în- contul voleiului. Ne gîndim la indem nizaţii,' prime , pentru antrenori..-. .. ' ' .

■; Aveţi' ceva anume în vedere? '.• -Mă gmdesc.la Horea Ardelean, de ,1a CSS Baia Marc, la" Marin

'^Haghi, de la CSS Elcond Zalău. ySmvfoarte mulţi. Aş greşi dacă nu ;

îi .amintesc pc toţi, prefer dcci să ’ mă «prese. ’

- Să-Intenţionăm atunci pe cei,- cc au puVbazcle Asociaţici? '

r- - în c e p cU-Zlriţă, Făniţă,' apoi, domnul Stroe ->dircctonil, general de la Dacia Piteşti, Qvidiu Natca' - '

^preşedintele FR Volei, Mircea Nicorici - preşedintele^ARDAF, Strătilă - R ifil Săvineşti, Constantinescu - Fortuna Constahţa,

. Mihai ' Ioanovici de *li)v,

. Romradiatoare Braşov şi alţii, în total 11 personalităţi puse în slujba voleiului românesc.• - Proiecte?

' - Pe termen scurt, im ediat echiparea lo tu rilo r naţionale, recompensarea jucătorilor merituoşi, îm plinirea' bazei m ateriale, medicamente.

• FRV are în.plan înfiinţarea unui pentru olimpic pentru băieţi.

1 , 1 - ,

$ JEste Clujul în vederea Federaţiei?'*■ - Este şi C lujul în vederea

Federaţiei. Cine oferă şi cine se ; implică mai mult, acela va avea cîştig de’’cauză. Pentru înfiinţarea Centrului olimpic pentru tineret, sînt în atenţia noastră Clujul, Rîmnicu Vîlcea; Galaţi, şi, Dej. Patru oraşe aspiră la această onoare, care obligă foarte, foarte mult. - '

Demostene SOFRON.

Prezenţă inedită zilele acestea'la Cluj: Cristi Pojar, reîntors din Italia. Calvarul operaţiilor s-a terminat, iar acum urmează o perioadă de' recuperări, urmînd ca în ianuarie să ia din noudrumul Ita lie i pentru control.- Rezultatele de pînăacum sînt

C R IS T I P O J A R A R E V E N I T D I X I T A L I A

excelente,'iar dacă'nu intervin alte complicaţii, în aprilie, anul viitor,.îl vom vedea din nou pe Cristi Pojar reapărînd. pe gazoft'sub culorile alb-

; negre" La început pentru pregătire. Puţin slăbit (“de la pastele făinoase”), fostul fundaş stînga a l. lui “U” beneficiază acum şi de un ■ moral excelent, dorinţa lui cea mai mare fiind de a jupa,din nou fottial. ■

Noi i-o dorim din suflet.(M.H.)

A doua victorie• România - Cehia 25-18 •

Un meci de infarct, mai ales în prima repriză şi începutul celei secunde, această a doua partidă a echipei României în cadrul Campionatului mondial feminin (grupa B). Cehoaicele s-au agăţat teribil de orice acţiune, au fost dure, uneori fiindu-le trecută cu vederea intrările mai puţin ortodoxe în care au excelat. A fost-şi p bătălie psihologică din, care jucătoarele noastre au ieşit în cîştig, obţinînd în final o victorie foarte muncită, încheind disputa cu o victorie clară.., Început şi desfăşurare egală, scorul altefnînd cînd de o parte, cînd dc alta: 5-5 (min. -10) şi 9- 9 (min. 22). Reuşim să ne desprindem la două goluri (scor 12-10 în minutul 28) dar în ultimul minut al primei reprize ;cehoaicele înscriu şi pauza ne găseşte cu uri singur gol avantaj: 12-11. Egalează cehoaicele la reluare şi scorul de 12-12 s e - menţine pînă, în minutul 37, devenind apoi 14-14 în min. 43. în acest moment intervine facto­rul psihologic decisiv: în inferi­oritate numerică, Marilena Pătru reuşeşte două acţiuni personale şi scorul devine 16-14. Din .accst moment, cehoaicele' îşi pierd luciditatea şi răbdarea, în timp ce jucătoarele noastre se desprind prin acţiuni rafinate care au făcut şah-mat defensiva partenerelor. Cu trei minute- înainte de final aveam nouă goluri diferenţă pe tabela de marcaj (25-16), ultimele două reuşite ale cehoaicelor mai îndulcind am ărăciunea unei înfrîngeri, la scor. A seară, România a întîlnit în partida decisivă din grupă pe Danemarca. Vom reveni asupra partidei în numărul de luni. -

; v (r.v.c.)

E x t e m p o r a l

L si -V

Mă numesc A lina Ioana Chiorean, am 16 ani şi sînt elevă

.în clasa a X-a a L iceului , economic. Am început să practic atletismul la vîrsta de 10 ani. Eram într-a cincea, Primul meii dascăl care mi-a desluşit a lfabetu l acestei fru m o ase - d iscip line sportive a fost profesoara Maria Pop. Am mai avut-ca dascăli pe Ştefan Nagy, un an, acum pregătindu-mă.sub îndrum area profesoarei Magdalena Kaniszay. Datorită daîcălilor amintiţi am ajuns să particip la diferite;, concursuri interjudeţene Şi naţionale în care m-am 'c la sa t pc locuri m ulţum itoare. P ro b e le mele preferate sînt cele de garduri, pe distanţele de 100 şi 300 metri. Am început să mă .pregătesc intens şi pentru proba de 400 metri, plat şi garduri! Sperca în anul 1996 să reuşesc să obţin locuri şi mai bune în concursurile la care voi participă, rezultate; care sâ mă mulţumească şi pe mine şi pe profesoara'Magdalena Kaniszay, care se ocupă cu atîta răbdare de mine.

: Mă numesc Katalin Kertesz, am 16 ani si sînt elevă la Liceul

teoretic nr.’3, în clasa a X-a. Cu doamna'profesoară Magdalena Kaniszay. am început să practic atletismul cînd eram elevă in

, clasa a V-a. Dînsa mj-a îndrumat primii paşi, ea mă dăscăleşte şi acum., Doar un singur an şcolar 1‘am avut ca dascăl pe_ domnul profesor Ştefan Nagy. îmi plac probele de garduri. La diferitele concursuri, inclusiv la naţionale am concurat la lOfr şi 300 m garduri. Că ăm reuşit să mă clasez printre 'p rim ii'şa se în probele amintite a însemnat pentru :mine un imbold de a mă pregăti şi mai serios în viitor. Sper ca în anul

■1996 să reuşesc timpi superiori atît-la 100, c ît 'ş i la 300 metri garduri. Air fi o satisfacţie pentru mine şi pentru profesoara mea stimată. - -<■ ■■

Sînt gîndurile a două fete, aşternute pe cîte o foaie de caiet cu pătrăţele, adevărat extemporal despre pasiunea lor actuală - atletismul. Sînt două, talente şi promisiuni, totodată, ale atletismului juvenil clujean.

Victor MOREA;Petre NAGY

Fotbal-Tenis:“Cupa României” - act final

în sezonul competiţional 1 9 9 5î în perioada 15-17 decembrie, la Ploieşti va avea loc ultima întrecere oficială din calendarul Federaţiei Române de Fotbal Tenis (FRFT), “Cupă României”. Cu acest prilej, lucru ngtabil şi de reţiuut, se vor concretiza eforturile de unificare a FRFT cu Liga Profesionistă de Fotbal-Tenis, aceasta.d in urmă

-nerecunoscută pe plan internaţional. Tot cu prilejul turneului ploieştean vor fi stabilite primele 16 echipe

'rare vor constitui seria principală a C.N., ediţia 1996. Termenul limită pentru înscrierea.de noi cluburi, atît pentru “Cupa României” cît şi pentru campionatul naţional viitor este- 14 decembrie 1995. Informaţii suplinaentare se pot obţine la telefoanele 15.60.26 sau/ şi 41.06.27. -■■

Karate: A lll-a ecJitic a galei artelor marţiale■ Ca o replică a celebrelor gale de arte marţiale care

au loc în occident, una dintre cele mâi cunoscute fiind cea de la Paris-Bercy; cluburile de arte marţiale clujene se află înaintea organizării celei de-a treia ediţii a unui eveniment de acest gen..

Dum inică, începînd; cu o re le l? ,00; în Sala Sporturilor “Horia Demian” în cadrul unui spectacol demonstrativ, vor putea fi urmăriţi multiplii campioni naţionali, campioni europeni său ka’rateka clasaţi între primii zece mondiali, evoluînd .în stilurile WU-SHU, SIIOTOKAN, KIOKU SHIN-KAI şi TAEK-WONDO.

Avînd deja experienţa a două ediţii organizate, această gală se doreşte , şi-ar putea chiar să reuşească, a deveni tradiţională.

' . : (C.B.)

C iv ilîza tieş fl sp o rt)Profesionismul, adică meseria

dc a obţine bani pc baza între­cerilor fizice, este vechi de cînd lumea. înv antichitate craiumultc ţări în care sursa de existenţă era competiţia, lupta, sportul, cum i s-a spus mâi tîrziu. Sumotorii .. japonez i, călăreţii asiatic i,

A c ro b a ţii cretani, chinczii cu. vstriatclc lor întreceri, atleţii greci în thtima perioadă - cca de decadeiiţă a jocurilor olimpice g ladiatorir rom ani'care aveau cantonam ent^ medici speciali (Qalenl), sînt doar cîteva cxeniple. Deşi ultimul, ccl cu^ladiatorii, nu este elocvent, luptele de gladiatori neavînd nimic de a face cu

V

întrecerea sportivă dccît, poate, unele metode dc pregătire. Dar la sfîrşitul' secolului al XlX-lea-au apărut - pe baza disponibilităţii mulţimii de

manţă şi puteau să-şi vadă în acelaşi timg de studii, astăzi acest lucru m* se pare imposibil. Un Sever Coracu, Ion Moina, Mircea Luca, Gabriej Cherebeţiu, Horaţiu Nicolau, Mircea Rusu, Zoltan Ivansuc, Paul Marcu, Horia Demian au terminat cîteva facultăţi “pe bune” , au devenit

Jumea), o nouă profesiune: cea de sportiv profesionist. Bccker, Edberg, Tomba, Hagi, Schumacher, Jordan, şi-atîţia alţii sînt reprezentanţi tipici,, de vîrf şi de excepţie ai acestei profesiuni. A parent splendidă,

1 evident bănoasă, dar-extraordinar de grea, dc dură, de efemeră. De fapt

spectatori şi plătitori - oameni cc şi-au dcdicat viaţa, pc baza talentului sau şansei, devenind profesionişti ai luptelor paşnic; numite sporturi. Primii profesionişti au fost boxerii, apoi cicliştii, fotbaliştii, schiorii, au tom obiliştii, baschctbaliştii, tenismanii şi, în sfîrşit, aproape toţi.

Dacă acum 40, 30 sau 20 dc a n i . unii sportivi puteau face şi perfor-.

medici, profesori, ingineri, şi-au luat doctoratele în domeniile lo r.de activitate şi, în acelaşi timp, au apărat culorile patriei în întrecerile inter­naţionale. Pentru că ei efectuau două, trei, patru sau ciuci antrenamente sâptămînal or, astăzi, tară două PE .ZI, nil'mai ai ce căuta în elita sportului internaţional. Şi astfel a apărut o nouă meserie (veche de cînd

profesionismul însemnează ordine,- precizie, echilibru , cum pătare, munca, autoexigenţă, planificare, raţiune, renunţare, frustrări, modestie, voinţă, precizarea exactă a scopului într-o doză de supunere, de sclavagism liber consimţit. Mi-aduc. aminte de un'episod de-acum 15-20* dc ani cînd am asistat la un banchet la care participau două echipe, una

profesionistă şi una din ţara noastră, în care, pe atunci, accastă noţiune'eră malignă.‘Sportivii străini au ales cu atenţie felurile de mîncare,' au oferit sticla dc berc colegilor din faţă (români), s-ao

' retras rapid, în accst timp unii din ai noştri beau pepsi dintr-o sticlă în care am aflat apoi, era votcă. Dacă nu exista printr-o întîmplare, un ochi de antrenor, o conjunctură san un talent înnăscut, fotbalistul W eah, boxerul Tyson sau baschetbalistul Ghiţă Mureşan ar fi tăiat trestie de zahăr în Africa, ar fi fost docheri într-un port din SUA sau handicapaţi într-un Ml

. din Transilvania. Dar,aşa, ei sînt milionari (în dolari) celebri ?i, probabil mulţumiţi.. Alte aspecte în viitor. .

Dorin ALMAŞAN

"(l3) sîmbâtă-duminică, 9 -10 decembrie 1995 ŞTIINŢĂ - ÎNVĂ ŢÂMINT ADEVARULde Cluj

Lansare de carte

Luni, 11 decembrie a.a, o r a 13,00, la Librăria Universităţii din Cluj-Napoca, ra avea r loc lansarea volumului de poeme intitulat 'TREIZECI DE AN I DE VERSURI”, al scriitorului iiliin Rtnio FRANCESCOTTI,o ediţie bilingvă în traducerea profesorului clujean 'Teodor Capotă. Scriitorul italian personalitate cunoscută în regiunea Trento-Alto Adige, im prieten apropiat al României, va f i primit, luni iimineaţa, de domnul primar Gheorghe Funar, apoi va participa la o întîlnire cu elevii Liceului de Mutică) la ora 12,00), domnia sa fiind profesor de şcoli. medii şi’ superioare, iar marţii 12 kcembrie va f i primit, la ora9,00,-de domnul prefect Grigore Zanc. -

în atenţie:Complexul Sarmizegetusa - lllpia Traiana

Aflăm, prin intermediul Rectoratului Universităţii ”fiabeş- Bolyai”că, în cadrul programului de consolidare a unităţilor cu importanţă istorică, experimentala şi turistică ce aparţin Universilăţii menţionate şi al aducerii acestor ala nivelul tehnic de astăzi, Consiliul de Administraţie al- I niversităţii, reunit recent,pe baza propunerii Catedrei de istorie antică şi arheologie aFacuităţii de Istorie şi Filosofie a hotărît: şantierul arheologic Sarmizegetusa. - Vipia Traiana, întregul complex de la faţa locului urmează să fie examinat sub aspectul măsurilor ce se impun, spre a-i dezvolta profilul ca ş a n tie r arheologic de cea mai mare anvergură din România, ca bază pentru practica profesională a studenţilor şi loc pentru reuniuni internaţionale de specialitate. în acest scop, C om isia U Ipia T r a i a n a a Rectoratului, alcătuită din şeful Catedrei de specialitate, directorul general, inginerul şef, contabilul şefal Universităţii, jurista şi arheologii implicaţi, va elabora în cel mai scurt timp iun proiect al măsurilor ce urmează a f i adoptate;, totodată, comisia va elabora propuneri definanţare, luînd în considerare surse bugetare ale diferitelor ministere şi instituţii implicate, surse extrabugetare româneşti şi internaţionale, care se vor dctiva în scopul menţionat. Catedra de istorie antică şi arheologie se va bucura de sprijin din partea serviciilor competente ale Universităţii, pentru valorificarea la nivel contemporan a vestigiilor arheologice de la Ulpia Traiana.

M.BOCU

S po nso rigeneroşi

Recent, la. Şcoala Ajutătoare nr. 2 din Cluj-Napoca şi-a desfăşurat activitatea, simpozionul pe tema "M o d a lită ţi de o p tim iz a re ' a; procesului instructiv-educativ în în v ă ţăm în tu l sp e c ia l” . La simpozion au participat reprezen­tanţi ai Inspectoratu lu i Şcolar Judeţean, cadre didactice universi­tare şi cadre didactice dc la şcolile de profil din municipiu şi judeţ.

Pentrii buna desfăşurare a activi laţii ăm solicitat sprijinul unor

; bănci, firme şi societăţi particulare. Mulţumim celor care ne-au sprijinit în această acţiune: S.C. ”Amex” Im port-Export S.R.L.;-. S.C., '"Feleacu^S.A.; S.C. "Ursus” S.A.; S.C. ”Agrocomsuin” S.A. Bonţida;S.C. ”Prodvinalcq” S.A'.; S.C. "Napolact” S.A.; S.C. ”Rex-Conda”S.R.L.; S.C.- "M ucart” S.A. Le dorim un sincer "La Mulţi Ani”.

Conducerea Şcolii Ajutătoare nr. 2,

Cluj-Napoca

Să privim cerul în luna... decem brieLa 1 decrmhric SOARELE a răsărit la"7*31" şi ă

apus la 16*3 a"', iar la sfîrşitul lunii (31 decembrie)' răsare la 7*52”' şi apune la 16M5"\ ' .

La 22-decembrie (10hl7m) are loc SOLSTIŢIUL DE IARNĂ. Nopţile din apropierea solstiţiului de iarnă sînt cele mai lungi iar zilele cele mai scurte. Soarele răsare la 7l49“1 şi apune la 16‘39”. Longitudinea geocentrică (măsurată pe eliptică) a Soarelui este de 270°; el intră în semnul zodiacal al Capricornului, marcînd începutul iernii astronomice ce durea/â pînă la echinocţiul de primăvară. ' - - " Fazele LUNII: la 7 decembrie (3‘27ln) J.ună Plină,

la 15 decembrie (7‘31m) Ultimul P ă tra r , la 22 decembrie (4l22m) Lună Nouă şi la 28 decembrie (21*06“) Primul Pătrar. ,

Printre cele mai cunoscute constelaţii ale cerului de iarnă se numără şi Taurul. Ea csic renumită şi p rin ' cele două roiuri deschise: Pleiadele (Cloşca cu pui) şi H yadele (Coşniţa) de forma literei V. Cea mai strălucitoare stea din. constelaţie este A ldebaran (în arabă "însoţitorul”) - o stea gigantică roşie avînd diametrul de 40 de ori mai mare decît a l Soarelui şi de100 de ori mai strălucitoare decît acesta. Aldebaran se află la o depărtare de 68 decani lumină şi are magnitudinea 0,9. <

în afară de Pleiade şi Hyade; în constelaţia Taurul se găseşte şi Nebuloasa Crabul, unul dintre cele mai interesante obiecte'cosmice, reprezetînd rămăşiţele exploziei unei stele mult mai masive decît Soarele (fenomen cunoscut în astronomie sub denumirea de supernovă). Această explozie a fost observată acum 941 de ani (în anul 1054). în momentul exploziei steaua avea magnitudinea -4, deci la fel de strălucitoare ca şi Venus. A fost văzută în timpul zilei mai m ultde trei săptămîni. Strălucirea a scăzut,, ca să devină complet invizibilă peste 21 de luni {în aprilie 1056). S-a evaluat că în timpul exploziei supernova Crab ai: fi fost de 500 milioane mai strălucitoare decît Soarele (25 de astfel de supernove ar da <o lumină egală 'cu cea a întregii Galaxii). Straturile exterioare ale stelei sfărîmate au fost aruncate în spaţiu cu viteze foarte mari, dînd forma actuală a nebuloasei. Numele de Nebuloasa C rab a fost dat în secolul al 19-lea de astronomul irlandez L ord Rosse. J n Europa, Nebuloasa Crab a fosţ descoperită de fizicianul englez (astrânom amator) John Bevis în 1731. Ea a fost detectată şi de francezul C h a rle fr M essier care căuta .com eta H alley la

reîntoarcerea ei din 1758; el a pus-o în capul listei sale de ”obiecte nebuloase” - pentru a se evita confuziile în descoperirea de noi comete; de atunci astronomii o cunosc şi sub denumirea de Ml.

în condiţiile unui cer senin fără. Lună, Nebuloasa C rabul poate fi privită prin binoclu, dar este mai recomandabil un telescop. Ea apare sub forma unei. pete ceţoase de magnitudinea 8 (asemănătoare flăcării unei candele). Are q lărgime de 5 minute de arc, adică 1/6 din diametrul aparent al Lunii, dar de 6 ori mai mare decît diametrul aparent al lui Jupiter. ,

J n centrul nebuloasei se află o stea neutronică avînd diametrul de 20 km şi cu masa mult mai mică decît cea a Sparelui; acesta este pulsarul Crab descoperit în 1968 de Staelin şi' Reifenstein (SUA). Fiind un obiect mic, are o mişcare de spin foarte rapidă (30 de rotaţii pe secundă). La fiecare rotaţie pulsarul emite-flash-uri de lum ină la fel ca un far. Pulsarul Crab- are m agnitudinea 16, d e c i’ el este accesibil numai telescoapelor mari. >. .

Dintre planete cel mai bine se văd Saturn şi Venus. După apusul Soarelui, Saturn este vizibil pe cerul sudic sub pătrarul lui Pegas. Venus, ca Luceafăr de seară, este vizibil puţin deasupra orizontului sud-vestic.

Geminidele reprezintă unul din cele mai luminoase şi strălucitoare roiuri meteorice ale anului. Maximul activităţii este -între 13 şi 14 decembrie (în jur de 60 meteori/oră pot fi văziiţi radiind din Gemini lîngă steaua Castor). Geminidele reprezintă un unicat în sensul că se pare că aceşti meteori provin de la asteroidul Phaeton descoperit în 1983 (are perioada de revoluţie în jurul Soarelui dc 1,4 ani). ) . '

Dr. T. OPROIU O bservatorul Astronomic Cluj-Napoca

P r ie te n iiCuriozitatea reporterului nu a jst - cum ş-ar: putea crede - > Mmplătoare, cînd 3 o'ptat , pentru o vizită la Grădiniţa nr.Iii» Dej. Cei careştiu cel mai fe decît oricare dintre dejeni tini salariaţii instituţiei şi părinţii ’ «lor 130 copii, încadraţi în cele.i grupe, dintre care 3 funcţionează în -reg im cu piogram prelungit şi 2 cu program norm al,; care ne-au confirmat, existenţa . unui reviriment real în viaţa şi Wivilatea generală din unitate, fe l lucru este sesizabil atît pe (lan material şi educaţional, cît V'pe cel moral, care poate şi se

observat şi cu ochiul libero timpul unei vizite în care facloarea, îţi prezintă unitatea;

la G ră d in iţa n r. 2 d in D e jîncepînd cu imaginea sau haina ei ex te rioară ,y supusă unor lucrări de reparaţii capitale în acest an cu interioare, reparate şi ele, iar apoi printr-o adevărată revelaţie: tezaurul cel mai de p retai instituţiei: copiii, cadrele d id ac tic e şi p e rso n a lu l administrativ. „. A ctiv ita tea generală din instituţie este guvernată de un sănătos spirit de echipă, care se manifestă prin grijă faţă de gestionarea valo rilo rpatrimoniale din dotare şi faţă de educaţia copiilor.

Poate pentru acest stil de muncă promovat şi susţinut în primul rînd de către conducerea unităţii (Mariana Cîmpean) şi urmat de toate celelalte salariate,

unitatea se bucură de notorietate nu numai pe plan local. De doi ani încoace, A socia ţia U m anitară Franţa-R om ânia "SPITAL DEJ 2000” aflată sub preşedinţia domnului Y ahn Jean', avînd sediul- în oraşul francez B eauvais, în vizita anuală pe care o face la Dej, îşi descarcă mijloacele de transport la această grădiniţă, de unde au împărţit de fiecare dată şi vor continua să împartă, pînă în a n u l ' 2000, aju toarele , um anitare substanţiale, pe care le fac’ cadou colectivităţilor de copii din grădiniţe, şcoli, creşe, şi nu în ultimul rînd celor aflaţi în' suferinţă, pe patul de spital sau, la domiciliu etc.

' - Darurile de care a beneficiat n u m a i. G răd in iţa nr; 2 în intervalul celor. 2 ani (1994- 1995) de cînd găzduieşte acest - gest umanitar venit din Franţa şi supravegheat - pentru grădiniţe — de generoasa d-nă. Chantal Duhanf, au depăşit, valoric, 10 m ilioane lei, constînd ‘din 'jucării de tqate nuanţele şifelurile pentru copii, un televizor color, maşină de spălat rufe, veselă pentru copii, robot de bucătărie, un picup, 140 -saltele de burete pe care dorm copiii, rechizite şcolare şi de birou, cărţi de citit şi de colorat, materiale didactice şi încă alte şi multe asemenea dotări, a căror existenţă fizică şi scriptică poate fi controlată

de către cei în drept şi interesaţi, control pe care-l fac de fiecare dată în fiecare an reprezentanţii asociaţiei franceze care ne onorează oraşul prin v izită domniilor lor, şi pe care-l socotim şi firesc şi necesar, pentru a putea fi informaţi cît mai exact cu putinţă sponsorii francezi din.Beauvais.

Pe plan local, singuru l sponsor al institutiei s-a dovedit a fi S.C. ”COAX TV.” S.R.L. Dej, care a asigurat instalarea televiziunii prin cablu şi, în pluş, efectuează înregistrări TV pe casetă din instituţie şi pentru uzul ei fără să taxeze prestaţia.'

Ştefan MIHUT

IOAN BUD | - k . . .1EUNACR.STEA ^ P | $ | C | | a

- o e n i g m ă a l u m i i a n i m a l e

( Cartea de ştiinţă Ţ)Io an BUD. E lena CRISTEA;

"PISICILE, o enigmă a lumii animale”La Editura CERES a apărut,

recent lucrarea semnată de conf. dr. ing. Ioan BUD şi asist. ing. Elena CRISTEA (cadre d idactice la Universitatea de Ştiinţe Agricole din Cluj-Napoca), intitulată: "PISICILE,o enigmă a lumii animale”. Vorbind despre calitatea ştiinţifică şi reuşita

' în elaborarea unei asemenea cărţi, insistent solicitată de publicul interesat, accstca sînt garantate dc personalita tea . au torilor, de experienţa altor titluri publicate - soldate cu succes -, precum şi de ataşamentul crescut al omului faţă de vieţuitoarele de lîngă cl. .'■ Cartea urmăreşte, pe parcursul a', mai bine dc 190 de pagini, bogat

ilustrate şi su'sţihute de o . b ib liografie consisten tă , ’ o . problem atică vastă, privind: "Originea şi domesticirea pisicii”, ”Scurt istoric al pisicii domestice”, "Anatomia şi fiziologia pisicii”, "Exteriorul pisicii”, "Principalele rase şi varietăţi • de p is ic i” ,

^"R eproducţia la p is ică” , . "A lim entaţia p is ic ilo r” ,"întreţinerea şi îngrijirea pisicii”, "Com portam entul p is i i i lo r”, "Principalele boli a le 'p is ic ii şi posib ilită ţi de com batere ale • acestora”, "Longevitatea pisicilor”, ”0 pisică pentru su fle tu l dumneavoastră”, "Sfaturi pentru cci ■ ce doresc să aibă pisici” - tot atîtea

capitole incităntc, ce vin în întîmpinarea realizării şi depăşirii impactului om-animal agfeat. Utilă atît omului-de ştiinţă sau studentului, cit şi cititorului carc îndrăgeşte anim alele, pur şi simplu, şi care doreşte să şi le apropie, cunoscîndu-le, cartea elaborată de conf. dr. ing. Ioan BUD şi asist. ing.Elcria CRISTEA reprezintă o sinccră şi compctcntă pledoarie spre cunoaştere şi afectivitate în atitudinea noastră faţă de animale.

Michaela BOCU

Program de cooperare

între Universitatea de Ştiinţe Agricole

Clul-Napoca şi Universitatea

Holtenheim, StuttgartLa sfîrşitul lunii noiembrie (27-28 noiembrie.

1995) s-au desfăşurat la Bucureşti: lucrările Consiliului de Cooperare Româno-German, grupa de lucru Agricultură. N; - ;■

Din delegaţia germană, condusă de domnul Hans Rau,- patronul concernului RAU, au făcut parte , p rin tre alţii,^.dr.A Ibrecht G raf von Schlabendorf de Ia Ministerul Federal al Mediului, Agriculturii şi Pădurilor şi prof. dr.ing.Alfred' Stroppel .

Delegaţia României a fost condusă de'Zicuţă Opran, director general în Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, incluzîndu-i şi pe prof.dr.ing.Ioăn Mihaiu de la UŞA Cluj-Napoca, preşedintele Comisiei de Agricultură a judeţului Cluj şi şef de lucrări ing.Alexândru Naghiti, tot'de la UŞA Cluj- Napoca. v . * ■'

In cadrul dezbaterilor s-a căutat identificarea celor mai eficace căi de cooperare între companii din Germania şi din România, în direcţii prioritare ale agriculturii. Între priorităţi a fost încadrat şi programul de cooperare între Univesitatea de" Ştiinţe Agricole din Cluj-Napoca şi Universitatea Hohenheim Stuttgart, intitulat "Dezvoltarea prin ferm e p ilo t a tehnologiilor de m ecan izare’ eficiente şi ecologice a culturii cerealelor, în co n d iţii le p ed o c lim atice din no rd -vestu l României” .

Principalele obiective ale programului sînt: im plem entarea tehnologiilo r eficiente de mecanizare în două ferme pilot, caracteristice co n d iţiilo r pedoclim atice din nord-vestul României; demonstraţii practice privind cele mai eficace tehnologii şi instruirea fermierilor pentru aplicarea acestora, în vederea generalizării lor;

' prffmovafea tractoarelor şi maşinilor agricole eficiente prin participarea la expoziţii şi tîrguri specifice; crearea în cadhil catedrei de mecanizare, a unui centru de documentare a fermierilor privind posibilităţile de mecanizare' eficientă, conform condiţiilor specifice; efectuarea, în fermele pilot^ a practicii de către studenţii Universităţii dc Ştiinţe agricole Cluj-Napoca şi dc cătrc cei ai Universităţii Hohenheim.

Să mai adăugăm că iniţierea acestui program se datorează, în mare parte, eforturilor conjugate ale p ro feso ru lu i dr.ing. A lfred Stroppel, pe rso n a lita te de prim r a n g 'a m ecanizării agriculturii în Germania şi deopotrivă marc prieten al României; iar pc de altă parte, demersurilor co lec tivu lu i Catedrei de Mecanizarc dc- la Universitatea clujeană.

Emil LUCA

ADEVARULd i e s C l u i ECONOMIA sîmbăta-dumînica, 9-tO decembrie 1995 (14)

într-o piaţă unică (ară frontiere merge mai departe decât alte forme de cooperare cum âr fi zonele de comerţ liber, uniunile vamale şi pieţele comune care păstrează frontierele interne. Ea maximizează astfel impactul economic pozitiv”;

Proces ştiin ţific - deoarece întreaga construcţie â U niunii Europene se sprijină, în principal, pe cercetarea şi cunoaşterea rea lită ţilo r econom ice şi a tend in ţe lo r p rincipale ce dau o rien tare '.şi- sens m işcării economice. Concomitent "ştiinţa care cunoaşte” şi "ştiin ţa care acţionează” in tegrate la scara Uniunii, se poate constitui ca unul din factorii cei mai importanţi de producţie, ca una din cele mai eficiente resurse economice, al cărui avantaj esenţial constă, după părerea noastră, în faptul că ea - ' ştiinţa - nu dispare ca urmare a folosirii şi nici nu se degradează,' c i d im po trivă se v e rific ă , se corectează, se întregeşte şi continuă să rămână unul din elementele de seamă ale avuţiei 'şi potenţialului comunităţii; " , .

Proces educaţional deoarece in teg rarea eu ropeană, în accep ţiunea largă a n o ţiu n ii, presupune compatibilizarea prin apropiere şi o anumită aliniere a planurilor de învăţământ din ţara noastră la planurile de învăţăm ânt. din ţările. Europei Occidentale; construirea planurilor de învăţământ'

statal, interstatal şi suprastatal. Istoria construcţiei europene atestă în mod convingător că subiecţii principâli ai proccselor de integrare au fost şi sunt statele membre, organismele interstatale şi cele suprastatale şi supranaţionale special constituite care reprezintă verigi "anatomo-morfologice" şi "fiziologice" ale no ii entităţi - Uniunea Europeană.

Unul din momentele cele mai im portante a le p ro cesu lu i d e ' edificare a "Europei Mari", "de la Atlantic la Urali" îl constituie forinarea viitorilor europeni în întregul spaţiu ce va aparţine Noii Europe, unite într-o perspectivă mai mult sau mai puţin îndepărtată, poate ch iar un ifica te . " în tâ ia realitate - încă prea necunoscută - în construcţia europeană sunt, după cum preciza W ilfried Martens, europenii". "Este vorba, mai înainte de toate, de a crea-cerăţeanul european de mâine". Acesta va fi omul, persoana cu dublă cetăţenie: franceză şi europeană; română şi europeană; italiană şi europeană; germ ană şi europeană etc. Şi aceasta pen tru că "P rin c ip iu l construcţiei europene este acela al unei naţiuni de naţiuni". . Acest principiu este însă respins de două curente de gândire şi de două genuri de mişcare opuse prin conţinutul lor şi care vin d in d irecţii opuse. Curentul naţionalismului excesiv, al ultranaţionalism ului şi adepţii '

lu m ii5 "fără fron tiere" şi ale "conştiinţei planetare".

Fără îndoială soţii Tofller şi de această dată au surprins fenomene şi procese deosebit de importante ale evoluţiei societăţii omeneşti: "naţionalism ul este ideo log ia naţiunii-stat"; naţiunea - stat a fost în esenţă "un produs al revoluţiei industria le" ; ex is ten ţa un o r naţionalişti al căror "pitriotism um flat" îi frapează pe m ulţi;' "g lobalizarea" afacerilo r şi a

. finanţelor fisurează cu regularitate "suveranitatea" şi altele. '

Cu toate acestea, nu putem să nil remarcăm că ei identifică sau, în cel mai rău caz pun pe acelaşi plan naţionalismul şi ultranaţionalismul, că ei consideră negativ faptul că unele ţări ca Ucraina, Estonia, Gfcorgia "insistă cu aprindere pentru autodeterminare". Nu reprezintă oare această insistenţă expresia aspiraţiilor de redobândire şi de afirmare a identităţii lor?

Ne întrebăm, de asemenea, dacă naţiunea şi statele naţionale au , devenit incompatibile la m odul ab so lu t cu g lobalizarea v ie ţii cconomico-sociale şi cu cooperarea politică, economică, ştiinţifică, tehnică, socială şi culturală? Alain - Peyrefitte - membru al Academiei Franceze - spunea, nu demult că “Europa naţiunilor este o idee a secolului al XlX-lea, dar este şi a secolului al XXI-lea... Naţiunea este'

■ o perm anenţă” . D upă părerea '

C o n ţ i n u t u l p r i n c i p a l a l a d e r ă r i i

s i i n t e g r ă r i i î n U n iu n e a E u r o p e a n ăL 9 O A .

| în esenţă se cunoaşte: şi sc | recunoaşte că ' aderarea şi . integrarea reprezintă proceseI. deosebit de complexe. Aşa'cum | o înţelegem noi integrarea | europeană în forma în care este■ concepută ea ca U niune ■' economică şi politică europeană'I - pe scurt Uniunea Europeană - | reprezintă un proces istoric■ deosebit de complex cu caracter, _ politic , ju rid ic , eco n o m ic ,,.I ştiinţific, educaţional, cultural,| social, naţional şi internaţional,| statal, interstatal şi suprastatal.

Proces istoric - deoarece desfăşurarea sa cuprinde o întreagă perioadă a istoriei, presupune transformări cardinale în . structura ”anatom o- morfologică” şi în "fiziologia” întregii'societăţi şi pentru că marile prefaceri care vor da conţinut acestui proces vor avea semnificaţia şi valoarea unor pietre dc hotar, a unor trepte ale scării istorice pe care ţările,

| naţiunile şi populaţiile angajate■ în opera de integrare vor înainta■ de Ia inferior la superior;I Proces politic - deoarece | dccizia.dc integrare exprimă | voinţa politică a forţelor politicc- principale, a tuturor instituţiiloţ■ puterii şi a majorităţii populaţiei | din ţările care se angajează în | mod conştient, premeditat pc■ accastă calc;I Proccs ju rid ic - deoareceI desfăşurarea şi realizarea sa | impune cu necesitate "apropierea■ legislativă” a fiecărei ţări

I participante dc ^norm ele” Uniunii Europene, eompatibili-

| zarea legislaţiilor naţionale cu | legislaţiile Uniunii Europene şi

înfiinţarea dc structuri adecvateI aplicării noului iegim juridic. PeI lângă accstca este tot aşa deL .

necesar ca în fiecare ţară -să se creeze structuri adecvate şi să-se asigure condiţiile necesare pentru aplicarea legislaţiei, a normelor legislative care emană şi vor emana d e 'la forul legislativ al Uniunii Europene; .

P roces econom ic - deoarece in tegrarea se concretizează în* constituirea şi consolidarea pieţei in te rn e un ice a U niun ii; în- a s ig u ra rea m işcării libere a bunurilor (mărfurilor), a capitalului şi a muncii şi în promovarea liberei in iţia tiv e în prom ovarea unei p o li tic i ' ac tive în dom eniu l concurenţei şi în crearea, într-o perspectivă dată; a unei monede unice. Aici este locul să subliniem

. că potrivit Cărţii Albe, elaborate de Comisia de la Bruxelles şi adoptată de C onsiliul Europei la Essen, "piaţa internă unică a Comunităţii

. nu este un obiectiv în sine ci, mai curând, unul dintre principalele mijloace pentru atingerea unei serii * „de obiective: creşterea economică

' echilibrată şi susţinută în condiţiile protejării mediului, nivele ridicate de ocupare a forţei de muncă şi p ro te c ţie . ,• socială; rid icarea standardelor de viaţă şi a calităţii v ie ţii; coeziune econom ică şi socială”. în concordanţă cu acelaşi document, piaţa unică serveşte la în făp tu irea acesto r ob iective favo rizând perform anţele econom ice . a le - m em brilo r com unităţii Acestca se realizează prin : alocarea m ai eficientă a factorilor de producţie, favorizarea producţiei la o scară mai largă şi exploatarea rezultatelor acşstci e x p an siu n i, îm bunătăţirea perform anţelor economice prin creşterea concurenţei, stimularea

.iniţiativei şi pe alte căi.Important este să menţionăm că

"integrarea economică realizată

. pe temeiul aplicării consecvente a - principiului multiculturaleităţii, a - princip iu lu i unităţii instrucţiei academice şi a pregătirii practice, prin informatizarea procesului de în v ă ţăm ân t şi • rea lizarea "alfabetizării" şi "culturalizării" electronice a întregului tineret, prin transformarea experienţei înaintate acumulată de şcoala europeană în tr-un bun al învăţăm ântului n o stru , ca şi p rin asigu rarea cond iţiilo r pentru dezvoltarea considerabilă a nobilităţii corpului profesoral şi a studenţilor;

Proces cultural - deoarece aşa cum frumos şi profund zice Adrian Marino "Avem nevoie - vitală - de competenţă şi profesionalism, de spirit de cooperare în întreg spaţiul "european", de partic ipare cu d rep tu ri egale la "republica- europeană a literelor". Acestea sunt, după părerea noastră, condiţiile fundamentale ale procesului de integrare în cultura europeană, integrare în care noi vedem calea cea mai largă de acces la valorile care dau conţinut patriotismului cultural european şi calea de a con tribu i la în treg irea ş i ' îmbogăţirea acestui patrimoniu; /

P roces socia l - deoarece asocierea şi, integrarea va exclude o rice d iscrim inări bazate pe naţionalitate în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, remunerare a lucrătorilor angajaţi, în privinţa p ro tec ţie i sociale, adaptarea sistemului românesc de securitate socială la noua staaţie cconomică şi socială şi va ahtrcna realizarea com patib ilită ţii d ep line în tre sistem ele de p ro tec ţie a consumatorului din România j i din ţările Uniunii Europene.

A socierea şi in tegrarea în Uniunea Europeană reprezintă un proces naţional şi internaţional,

punctului de vedere potrivit căruia naţiunile şi statele naţionale şi-au epuizat capacităţile lor creatoare şi s-au transformat într-o frână în calea procesului şi locul acestora trebuie lu a t de struc tu rile supranaţionale şi suprastatale. "Naţionalismul - scriu A. şi H. Toffler - este ideologia naţiunii - stat, care s fost un produs al revoluţiei industriale. Astfel, în vreme de caută să înceapă sau să-şi desăvârşească industrializarea,. societăţile din P.rimul Val sau agrare pretind brandemburgurile calităţii de stat naţional. Fostele republici sovietice ca Ucraina, Estonia sau Georgia insistă cu aprindere pentru autodeterminare şi cer semnele de ieri ale modernităţii: drapelele, arm atele şi m oneda curentă care diferenţiau naţiunile - stat în timpul celui de-al Doilea Val sau al erei industriale.

Mai multor oameni din lume high-tech le este greu să înţeleagă m otivaţiile . u ltranaţionaliştilor. Patriotismul lor umflat îi frapează pe unii ca amuzant.. Dimpotrivă, naţionaliştilor le e de neânţeles cum de unele ţări le permit altora să le invadeze sfânta independenţă. Totuşi "globalizarea" afacerilor şi a finanţelor pretinsă dc economiile înaintate ale celui de-al Treilea Val fisurează cu regu larita te "suveranitatea" naţională, atât de scum pă n o ilo r na ţionalişti" . Continuându-şi ideile soţii Toffler scriu: "Odată cc sunt transformate către Al Treilea Val, economiile naţionale se văd ob liga te să abandoneze o parte din suveranitate

t şi să accepte intruziunile economice si culturale reciproce crescânde... în timp cc poeţii şi intelectualii regiunilor înapoiate economic scriu imnurile naţionale, cei ai statelor din Al Treilea Val cânta virtuţile

aceluiaşi autor, “N aţionalism ul înseamnă sentiment naţional frus­trat Şi el nu devine periculos pentru a lţii decât în m ăsura în care sen tim en tu l na ţiona l nu este respectat O Europă unită, o Europă fără războie-trebuie să se realizeze ţinând seama de naţionalităţile careo compun.'Astfel îneît ele să nu se con funde , c i să se ap rop ie , înţelegându-se în domeniul politic, economic, în cel al securităţii, al schimbărilor culturale. O înţelegere din ce în ce mai strânsă, dar care să respecte individualitatea fiecărei naţiuni”. După părerea noastră, numai în aceste condiţii poate avea sens şi conţinut adecvat conceptul

’ de dublă cetăţenie în noua Europă.

Noi credem că dubla cetăţenie nu | va fi o “podoabă” ce se va purtai în zilele de sărbătoare, ci va o! ceva - o stare, un atribut, o* caracteristică, un sentiment ce vi| fi trăit şi purtat de către fîecare.j zi de zi, fără nici un fel de afişau i ostentativă. Aceasta înseamnă ci' dubla cetăţenie va fi însoţită pestei to t în acest spaţiu geografic,| g eo p o litic ,. geoeconomic,| geocultural şi geosocial european! de un spirit şi comportament* eu ropene p rezen te în toatei determinările lor. în felul acesta | credem că spiritul european şii conştiinţa europeană vor constitui*o punte rezistenţă spre formarea! unui spirit universal, planetar ;i|

• spre' formarea unei conştiinţe | planetare şi, nu în ultima instanţă, • vor constitui izvoare puternice de* alimentare a unui asemenea spiriii

\ şi a unei asemenea conştiinţe. |. Aceasta nu înseamnă şi nu trebuie | să însemne, după părerea noastră,! imitarea sau copierea mecanică,! tran sp lan ta rea mecanică a| actualelor stări de lucruri dintr-o | ţară europeană în alta, uitând sauv ignorând faptul că ele se află, în tr-o -co n tin u ă transformare.I

\ Aceasta nu înseamnă şi nu trebuie | să însemne uniformizarea până hi absolutizare a modului de gândire, p rin ' im punerea tiparelor san' modelelor dinţr-o ţară europeanI sau a lta şi n ic i ştergerea) e lem en te lo r sau valoiilori

'specifice, ci dimpotrivă va trebui’ să însemne extinderea1 câmpului I şi a posibilităţilor de manifestare| a libertăţii şi a spiritului creatorj

i al fiinţei umane. Dobândirea celei, de a doua cetăţenii - a cetăţeniei* europene de către noi, românii, şil a statutului complet de europeni| presupune, după cum credem noi, i ridicarea 'noastră, desigur prin.

. conlucrare şi cooperare cu ţările I europene, dar în principal prin noif înşine, la nivelul competenţeiJ profesionale,-al nivelului tehnic,■ economic, ştiinţific şi cultural1 european; asim ilarea moduliiil european de gândire' a spiritului| eu ropean ac tua l, â ,valorilor| europene, a regulilor europene de. comportament individual şi nu înl ultim a instanţă a exigenteloi| criterii europene de evaluare şi| au toevaluare. în -fe lu l acestai credem că se va putea realiza! “ in trarea” noastră-dem nă înl

■ Europa şi “intrarea” Europei în| România, sau cum ar zice Adrian j Marino “aducerea Europei Ia noi. acasă”. (Va urma) J

' !. A u re l NEGUCIOIUI

n m FONDUL MUTUAL AL o A T I OAMENILOR DE AFACERI

In ttr im it

Fondul Mutual a! Oamenilor de Afaceri administrat de SAFI s.a. comunică următoarele date privind funcţiona­rea Fondului, valabile de luni, 11 decembrie 1995:A. TRANZÂCTII REALIZATE INTRE 29.XI Sl 5.XI11995:

-Număr C.l. vândute: / -Număr C.l. în circulaţie:

f • . . . -Total încasări:

-Total plăti: -Plasamente efectuate:

B. VALOAREA ACTIVULUI NET:C. VALOAREA LA ZI A C.I.:

128.207 tip C .. 134.176 tip A 240.856 tip B

3.456.079 tip C . 11.702,3 milioane l«

3.567,4 milioane lei 8.861,2 milioane lei

395.333,5 milioane M TIP A: 632.000 LEI TIP B: 158.000 LEI TIP C: 79.000 LEI

D.CRESTEREA VALORII C.l.-Fatâ de 01.01.1995: . * 112,70%

. -Fatâ de săptămâna anterioară: 1.28%-In ultima lunâ: 6,45%

(763002) ' ' -

7 j 5) sîmbătă-duminică, 9-10 decembrie 1995 E V E N I M E N TA D E V f tR U l c i e C l u j 1

f > «i u m * m*» . - * -m __ v # w% _ f i i ; _ s 'Ni l * 1Jeri, la Radio Cluj,

Clubul Ziariştilorîn organizarea Studioului de Radio Cluj,

ijaimi Z:arişt;!or-Frofesiuîiişii şi- Asociaţiei jomâne a Editorilor de Presă a avut loc o întîlnire ie lucru a unor conducători de publicaţii din Transilvania, i . :

La cele două emisiuni ale "Clubului Ziariştilor” m participat Constantin M ustaţă (Radio Cluj), Ilie Călian ("Adevăţul de Cluj"), Valentin Bnzlea ("Crisana" - B ihor), Em il David ["Tribuna" - Sibiu), Gheorghe Raus ("Graiul Sălajului”), Florin Săsărm an (Radio Cluj), florin Zaharescu (Radio Cluj), Tudor Dumitru Sjvo (TV Cluj), Octavian Iacob ("Mesagerul transilvan "), Zorin Diaconeseu (Radio Cluj).

Ziariştii transilvăneni din presa scrisă şi audiovizuală au participat lâ un colocviu consacrat colaborării teritoriale în spiritul codului deontologic profesional, pentru ampla şi corecta / informare a cititorilor,- radioascultătorilor şi telespectatorilor din zpnă. Tot. cu acest prilej hu stabilit modalităţile şi condiţiile de reluarei rubricii cotidiene "Revista presei transilvane”, . care urinează să fie reluată în scurt.timp, pe frecvenţele de 909 şi 1593 kHz, în cadrul emisiunii ”Bună dimineaţa”, în jurul orei 6,40.

P A T R O A N A E R A O .. . E S C R O A C A . Serviciul de com­batere a .^criminalităţii -ecoac»*: m ico-financiare cercetează în stare de libertate pe Cadar Liana C arm en (39 ani), patroană la SC ADA.R PR O D EX SRL, pentru infracţiunile de evaziune fiscală, bancrută frauduloasă, încălcarea Legii contabilităţii şi înşelăciune în dau n a av u tu lu i p riva t. în calitate de patroană, a încheiat în p e rioada 1994-1995, cu 9 persoane, contracte de participa- ţiune fară a înregistra în eviden­ţele contabile ale firmei sumele încasa te : 14 m ilioane de le i,1.000 dolari şi 15.000 de mărci. V aluta obţinută a fost transfor-

. m ată în lei, la schimb valutar ilegal, fâră să posede riiei un d o c u m e n t le g a l . în a c e a s tă perioadă a inai escrocat şi indus în eroare 7 persoane-şi a obţinut de la ei 14,5 m ilioane lei,- 4.200 de dolari şi 57.500 de m ărci, ,

garantînd îm prum utul fiecăruia cu aceleaşi bunuri im obiliare. B a n ii ' o& iinu îi nu âu fo s t în r e g is t r a ţ i în e v id e n ţe le contabile ale societăţii şi nu au fost restitu iţi n ici păgubiţilor. Credulii mai speră într-o minune.

E M B A R G O U L . Tim p de doi ani, Gordan M aria (39 ani) d in . C lu j-N a p o c a , .m u n c ito a re la Secţia suporţi pe abrazivi la SC "C arbochim ” a sustras pietre de p o lizo r ş i h îrtie . ab raz iv ă în v a lo a re de 2 .2 7 8 .5 6 3 le i. Materialele furate au fost vîridute lui Jula Ioan (44 ani), d in Cluj- N apoca, contrabandist, care le v indea s îrb ilo r. C ei do i sîn t cercetaţi pentru infracţiunea de furt calificat şi contrabandă.

F A L S IN T E L E C T U A L . Giulea V asile (31 ani), patron la ŞC "Padia” SRL şi Pop  gneta Carm en (34 ani), operator calcu­latoare Ia SC ”U z C asnic” din D ej, a întocm it o factură fictivă

de reparare ă unei lăzi frigorifice, pentru a obţine sum» d e -503,671

' l e i . L ad a f r ig o r i f ic ă a fo s t reparată de un electrician de Ia "Napolact” pe... gratis. Celor doili s-a întocmit dosar penal pentru infracţiunile de fals în înscrisuri sub sem nătură privată şi tentati­vă de în ş e lă c iu n e în d au n a avutului privat.

A C Ă Z U T ÎN P L A S A P O L IŢ IE I . A fost depistat, în m u n ic ip iu l D e j, de c ă tre o p a tru lă a p o l i ţ ie i , 'T a b ă rc e a C ristinel (22 ani) din com una B ivolari, jud . Iaşi, în timp ce c o n d u c e a fă r ă p e rm is de conducere D ac ia l;.300x 2-IS-; 5763. în urma prim elor cercetări, s-a constatat că autoturism ul era furat. Cristinel este recidivist şi a fost dat în urm ărire generală pe ţară pentru m ai m ulte furturi de autoturisme.

(VAL.M.)

De c e -s n e m u lţu m iţ i f r a n c e z i i?

Au existat şi există popoare «obişnuite c u c e e a ce se urneşte ap ăsa re şi um ilin ţă . Printre aces tea se ''num ără şi fanta - sora noastră de gintă lilinâ - după cum ştim cu toţii, ude trăieşte uri popor riu u ş o r : detras pe. sfoară. Printre m arile calităţi ale francezilor se numărăi aceea că au dispus de secole ie o m e n ta li ta te ca re le -a isigurat o m onedă săriătoaşă, Kaiţîndu-le a trăi bine. _ Cîte m ai ş t im no i d esp re

Franţa şi francezi? Bancherii lor n iniţiat şi ch ia r dus la capăt ferea canalului'de Suez, dat în kcţie în 1869. D upă aceea,i-au g înd it să străp u n g ă- şi distanţa m ic ă d in A m erica Centrală, unde se află astăz i Canalul Panam a. Nu prea le-a wit; a revenit am ericanilor să taine lucrările în 1914. N u s-iii lăsat pînă- ce nu au realizat tu englezii şi celebnjl Eurotunel, intre cele două ţări. De unde- fondurile de investiţii? Sute de taci şi-au investit rezervele băneşti ale lo r şi, bineînţeles, ale Jtpunătorilor de to a te dimensiunile.' C arâcte-riştică a fost şi a răm as la popoarele considerate prospere credinţa în feti de valoare, pentru a nu ţine knii la ciorap, unde oricine ştie j* nu p ro d u c , n im ic , “fcprinzători temerari, au dat ’ fc lucru, n e v o ia ş ilo r - de Pretutindeni, c o n sţru in d că i

ferate, şosele, construcţii pe care le adm irăm cu to ţii ., A şa se e x p lic ă s u c c e s iu n e a d in tre e p o c ile d e p ro s p e r i ta te econom ică ş i de stagnare, cînd nu este cazul conflictelor militare de mare am ploare. Im ensă este influenţa cercurilor financiare, com parab ilă , d o a r cu p u te rea norilor aducători , de p loaie pe vrem uri de secetă cum plită. -

Nu este uşor de exp lica t din ce cauză hîrtiile de valoare care se vînd şi-se cum pără la bursele m ari nu au un preţ stabil, ci unul -oscilant, p erm iţînd sp ecu la ţii care uneori întrec orice m ăsură.. A şa s-au întîm plat lucrurile şi cu . acţiunile "E urotunelului” , care costau în 1987 nu m ai puţin de , 35 de franci francezi b u c a ta ,’ pentru a ajunge în vara- anului curent la num ai 8,25 franci. Cei720.000 m ii de m ici acţionari resim t pe pielea lo r consecinţele. N u acesta este singurul m otiv al nem ulţum irii m aselor de rînd la Paris. Dacă mărfurile produse nu au desfacere a sig u ra tă nu se vînd, ia r forţa 'de m uncă răm îne fară cîştig . E xplicaţia pare lav m intea cocoşului. R elatarea de m ai sus privind nem ulţum irile m ic ilo r- d e p u n ă to r i am desprins-o din paginile revistei . "Paris M atch” . Fiecare dintre noi trebuie să-şi explice cîtuşi de' puţin cauzele tensiunilor care.au loc periodic în lume.

n Petre DANCIU

D i a l o i s l u l f i e r c u D a n S e r a c uîn* u rm a conferin ţe i

"M arginalii la autocontrol” ,- susţinută de dl Dan Seracu la Cluj-Napoca, l-am rugat să n e , spună c îteva 'cuv in te despre-’ dinsul.

- Cunoscînd faptul ca sînteţi chimist, cu doctoratul luat în chimie, cum de aţi trecut spre domeniul parapsihologici?

; ■ - Este o veche pasiune a mea,■ în acest sens, pînă la un punct

am fost audodidact.' Apoi am- urm at o serie de cursuri de

ezoterism, adică de autocontrol,

aromoterapie, cristalo-terapie şi divinaţie.'. împreună cu dl acad. Stonici am mai urmat un curs de cabalistică, continuînd să-mi perfec­ţionez-'- capacită ţile percep ţiei extrasenzoriale.

- Care sînt scopurile pe care vi le propuneţi în aplicarea practica a acestor facultăţi? ' ‘

- Scopul este unic: acela de a face bine oricui şi oricînd, atît cît îmi stă în puteri. De’ asemenea, întrucît am avut şansa de a ajunge la u n ...

.-grad rid ica t de au tocon tro l - înţeleguid prin asia' atît controlul

fizic, cît ş i controlul m ental şi spiritual - şi.cunoscînd faptul că românii sînt foarte deschişi faţă de aceste probleme şi tot mai'interesaţi de ele, avînd şi cel mai mare număr de persoane cu capacităţi - să le spunem extrasenzoriale - la mia de locuitori, prin.conferinţele pe care le-am susţinut am încercat să le insuflu interesul pentru dezvc>ltarea acestor capacităţi, să le dau cheia pentru a putea selecta d in acest doineniu literatură pertinentă de maculatură, să le insuflu dorinţa de ă face bine" - . ; '

- în urm a acestor serii de conferinţe, care a fost cea mai plăcută surpriză? ; * / t ; ;

- C onstatarea fap tu lu i că medicii devin tot mai deschişi spre aceste tehn ic i complementare medicinii alopate. Subliniez, complementare, pentru că e le nu sc po t substitu i m edicinii alopate, pe care o completează.

- Aveţi o condiţie a reuşitei?- Condiţia este una singură:

'om u l să gîndească POZITIV. •-Diana CĂIENARU

A p e l u l î n c i v i lEste o acţiune făcută la o instanţă^

judecătorească superioară -spre a obţine anularea unei sentinţe dată de o instanţă inferioară.' Aceasta pune în evidenţă interesul constant al legiuitorului pentru ca instanţele7 judecătoreşti să' pronunţe hotărîri legale şi temeinice. Astfel, hotărîrile date în primă instanţă de judecătorie - sînt supuse apelului la tribunal, iar hotărîrile date în primă instanţă de către tribunal sînt supuse apelului la Curtea de Apel. Foarte mulţi împricinaţi nu ştiu unde trebuie depus apelu l şi ce trebuie să cuprindă. Termenul de declarare a apelului este de 15 zile de la comunicarea hotărîrii, dacă legea nu dispune altfel şi se depune la instanţa care a pronunţat hotărîrea. Această instanţă cînd a primit apelul

este obligată să-l trimită instanţei ierarhic superioare pentru soluţio­nare. Dacă X, spre exemplu, a fost - judecat de judecătorie, depune apelul la această instanţă, dacă a fost judecat de tribunal, îl depune la -această instanţă^ Partea care a renunţat în mod expres la apel ş i ' acest lucru s-a ctmsemnat în docu­mentele instanţei, ulterior nu mai are acest drept. Term enul de apel ”curge” chiar dacă comunicarea ho tărîrii. a fost făcută odată cu somaţia de executare. Pentru procu­ror, termenul curge de la pronun­ţarea hotărîrii, în afară de cazurile în care procurorul a participat la judecarea cauzei, cînd termenul "curge” de la comunicarea hotărîrii. Termenul de apel se întrerupe prin moartea părţii care are interes să

' facă apel. Cererea de apel trebuie să cuprindă: numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor, arătarea hotărîrii care se atacă, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul, dovezile invocate în susţinerea apelului şi semnătura. Dacă din cerereiipscşte nr. hotărîrii care se atacă şi semnătura, apelul se declară nul şi neavenit, iar dacă nu sînt menţionate motivele de-fapt şi de drept, precum şi dovezile corespun­zătoare,'este prevăzută sancţiunea decăderii. La cererea de apel se vor alătura atîtea.copii cîţi intimaţi sînt.- Dacă apelul, se arată în arL 288 alin.2 Cod de procedură civilă, nu se depune la instanţa a cărei hotărîre se atacă, apelul este declarat nul.

• Preşedintele instanţei de apel, îndată ce primeşte dosarul, va fixa termen

‘ de înfăţişare şi va dispune citarea părţilor. Totodată, preşedintele dispune să se comunice intimatului ■, odată cu citaţia o copie de pe cererea de apel, împreună cu copiile certificate de pe înscrisurile alătura­te. şi care-nu-au fost înfăţişate la prima instan ţă ,; punîndu-i-se. în vedere să depună la dosar-întîmpi-

\ narea. Părţile nu se pot folosi înain­tea instanţei de apel de cele invocate la prima-instanţă sau arătate în cererea de apel de alte motive, mijloace de apărare şi dovezi decît de cele invocate la prima instanţă:

. sau arătate în cererea .de apel şi în în tîm pinare,' afară de cazurile prevăzute în art. 138 C.pr.c. Apelul -în civil este un instrument juridic a căru i eficacitate în corectarea erorilor judiciare nu poate fi pusă în discuţie. ’ *

jurist Ion GHERCIOIU

H CH6 9 f>V M P O U Ţ I A A H i MNI?

Pentru cine are urechi... (IV) Metode de organizare a relaţiilor cu presa

Pentru ca legătura, relaţia cu mijloacele de comunicare să aibă succcs, este necesar a se desfăşura pe baza unui plan global de colaborare. .

Bineînţeles, el trebuie s i cuprindă limitele şi/ obiectivele colaborării, vis a vis dc instituţia pe carc o reprezentaţi. El trebuie să ajute instituţia în relaţiile pe care aceasta le are cu populaţia şi .personalul pc care îl gestionează, precum şi in relaţiile pc care le arc instituţia în societate. / ■ i : . .

, PIanul.se construieşte pornind de la analiza atentă a situaţiei, de ■

stabilire a limitelor impuse de. specificul instituţiei în.ansamblul ei, de diferitele legături cu media, deja făcute, de imaginea pe care instituţia o are în faţa publicului.

El trebuie sâ cuprindă:- definirea obiectivelor de

atins," intcgrînd de asemenea şi problemele legate de constrîngerile generale; - analiza situaţiei de aceeaşi manieră in carc ar face-o presa; - identificarea publicului, cârc . solicită asemenea informaţii; - pentru fiecare obiectiv, alegeţi mijlocul de .comunicare vizat, alegeţi strategia dc adoptat (tipul de comunicaţie), mesajele şi ideile chcie care trebuie să fie amintite; - construiţi un calendar dc relaţii cu mass-media; i

Planul in conţinutul său trebuie

să cuprindă un inventar cît mai larg de probleme ce ar putea interesa publicul, o gamă cît mai mare de teme ce le-ar putea sugeri interesul.

Cine face leeătura at mass-

i mmI 1

Nu este obligatoriu şi absolut ncccsar a înfiinţa un astfel dc post la nivelul penitenciarului, dar este bine dc cunoscut carc sînt obligaţiile şi misiunile sale, fiind. aceleaşi pentru orice persoană care întreţine legături cu mijloacclc_dc comunicare.

Principala sarcină administra- tiVa^sfc (fc 'V ft m w f c u r dc

personalul instituţiei şi de juma- ' lişti, ca fiind singurul interlocutor credibil, a furniza informaţii legate de activitatea instituţiei.

Misiunea ataşatului de presă este de a stabili şi a menţine bune

. relaţii cu mijloacele de comunicare în folosul instituţiei din care face parte şi pe care o reprezinii. El arc în egală măsură sarcina de a informa conducerea instituţiei despre tot ce media publică în legătură cu subiectelc cc interesează bunul m ers al activităţii instituţiei.. Principalele însărcinări pc care

ataşatul dc presă trebuie să le aibă:- să culeagă şi să analizeze toate

informaţiile cc ţin dc instituţie şi domeniul său dc activitate; - să cunoască tot ce sc întîmplă în instituţia din care face parte; - să

evalueze nevoia de informaţii a, publicului; - să caute şi s i selecţioneze • informaţiile susceptibile a fi difuzate; - să organizeze difuzarea informaţiei; - să aleagă canalul dc difuzare cel. mai adecvat; - sălntocmcascăşi să ţină la zi fişa -dc presă; - să urmărească activitatea informativă a instituţiilor similare; .- sâ întreţină şi să înnoiască relaţii cu jurnaliştii;- să satisfacă ccrcrilc jurnaliştilor;- să rcdactcze documente şi comunicări pentru presă; - sâ asigure organizarea dc conferinţe, interviuri, manifestări; - sâ. urmărească rezultatele acţiunilor întreprinse; - să suscite interes în • furnizarea regulată dc informaţii. ,

lt. col. Mircea /CORĂBEANU

' Î Ls în ib ă t ă - d u R îin ic â , 9 - 1 0 d e c e m b r i e 1 9 9 5 (16

Dr. Paul Ullman, ambasadorul Austriei la Bucureşti:

"fim convenit să încurajăm investiţiile austriece în RomâniaAustria”. De la ora 18,30 E s , Paul Ullman a participat lacocth inaugural al celei de-a V-a edf

G&D33§!>"\

"Am convenit să încurajăm investiţiile austriece îu RuuiâulS, in; spcciai pentru .dezvoltarea infrastructurii, domeniile de mare interes fiind transporturile şi comunicaţiile - a declarat vineri, la

Cluj-Napoca, Excelenţa s# dr. Paul ULLMAN, ambasadorul Austriei la Bucureşti, t-- în cursul dimineţii oaspetele a avut'o întîlnire cu prof. Victor

- CONSTANTINESCU - preşedintele

C onsiliului judeţean apo i, la Primăria municipiului Cluj-Napoca

~ cu ■ GKeofgiie-Funsr, iar de la ..ora - 12,00, în Aula Magna a Universităţii "Babeş-Bolyai” a susţinut conferinţa cu-tema: "Integrarea europeană şi

E «POHT - IM PO O TS.R .l..

î . Semnalam, în numărul de joi, | 7 decembrie a.c. a l cotidianului j nostru, uri eveniment discografic I de excepţie: apropiata lansare a { discului tinerelor interprete ! clujene-de muzică folk, Simona î ş i Paula PUŞCAŞ. Cefe 10 ; melodii incluse pe discul ce poartă i -titlul unei poezii de Minulescu,! "Ploaia nouă,”, apărut în colecţia : folk "Om bun” invită la visare,[ dăruind prin: "Colind pentru s Eminescu", "Floare de mac",> "Dor", "Catrenele dragostei", î "M adrigal” ,:. "Romanţa răs­

punsului mut", "Ploaia nouă" etc., ' o muzică pură, un stil folk inedit i şi în acelaşi ţimp inspirat, In 3 competiţia dură cu ceea Ce face f astăzi deliciul tineretului (genurile î disco, techno, rock, pop, rap,’ hard-rock, raggae ...). \! . Produs tţe firma lui Victor ■ Socaciu, PAN SHOW, discul s-a

bucurat de colaborarea unui alt '/cunoscut muzician, JoltXerestely,■ în al cărui Midi Sound Studio au

fost rea liza te ' în reg istrările .melodiilor compuse de surorile PUŞCAŞ. • ' • ’ , >

Ascultîndu-le pe surorile PUŞCAŞ în. timp ce îşi interpre­tează melodiile', sufletul îşi 13

.zborul şi cutreieră ca un vis, -rătăcitor printre puţinele pe care ni lc mai putem permite în ziua de azi...

< Ya iflvităm, aşadar, la lansarea' d iscului "P loaja nouă” j al su ro rilo r Sim ona şi P au la PUŞCAŞ care va avea loc luni, 11 deccmbrie â.c., la ora 18,00, în Sala .Mare a.Casei de-Cultură

' Studenţeşti din Cluj-Napoca, într-un spectacol care îi va avea c a : invitaţi pe Vasile -Şcicaru, Victor Socâciu şi cunoscutul cor "Intermezzo".:' -

Michaela BOCU

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Sîmbătă, 9 decembrie 1995 PORTAL 17,45 Buletin informativ; 8,00.

Cartoon Network; 10,00 Buletin informativ; 10,15 A 1- Divertisment matinal; 12,40 Film-Legenda Iui Grizzly Adams-RÎL 2; 14,00 A 1- Seriale; 15,30 Buletin informativ;

- 15,40Film-Goliathp.I-PRO7; 17,20 Buletin informativ; 17,30 A 1- Observator -Ştiri; 18,30 A 1-. Reportaje, documentar; 19,10 Documentar V Tigrii-PRO 7; 20,05 ' A l- Serial, muzică; 21,00 Buletin informativ; 21,15 Film-Vise destrăniate-RTL 2; 23,05 F ilm -f Sniper-RTL 2; 1,00 A 1- Film.

PORTAL 29,45-Buletin informativ; 10,00 A

1- FiW; 11,30.A 1- Muzică; 11,50 Buletin informativ;' 12,00 A 1- Film; 13,30 A 1 -Reportaje; 13,50 Buletin informativ; 14,00 Program Tele 7 abc '- documentare, desene animate, post meridian, reportaje,- film, telejurnal, seriale, muzică; 21,15 B uletin, informativ; 21,30 Film-Furie oarbă- ITALIA 1; 22,30 Film-Vulturul negru - Italia 1. "

. Duminică, 10 decembrie 1995 PO RTA L!

’ 7,45 Buletin informativ; 8,00 A , 1- Divertisment-matinal - desene animate, muzică, seriale; 10,55 Buletin in form ativ ;; 11,05 Documentar - In compania călătorilor-CANALO 5; 13,00 A 1 Film; 14,30 A 1- Top muzical; 15,05

Film - Goliath p. II '-PRO 7; 16,45 Buletin informativ; 17,00 Film- O fantomă pentru Jasper-ITALIA 1;18.30 A 1 -Film; 20,00 A 1- Serial, muzică; 21,00 Buletin informativ; 21,15 Film-Omul cu două creiere - PRO 7; 23,10 Film-O lovitură rafmată-VOX.

PORTAL 29,45 Buletin informativ; 10,00 A

1- Film; 11,30 A 1- Muzică; 11,50 Buletin informativ; 12,00 A 1- Film;13.30 A 1- reportaje; 13,50 Buletin informativ; 14,00 Program Tele 7 abc: documentare, desene animate, post meridian, reportaje, film, telejurnal, seriale, muzică; 21,15

.Buletin informativ; 21,30 Film - Dosarele X - ITALIA 1; 23,30 Linia fierbinte- 7 abc. , .' Obs.: Traduceri simultane pe

ambele canale.

Cocktail TELE 7 abc; 18,00 Documentar; 18,30 Desene animate; 19,00 Linia- întîi; 20,00 Film serial; 20,50 Mitică (Gluma serii);. ANTENA 1: 21,00 Observator; 22,40 Film artistic; 23,55 Film artistic; TELE .7 ABC : 1,40 Linia fierbinte; 2,40 Film serial; 3,30 Reporter; 4,00 Preluare Deutsche Welle. .... ■ •

, ugepi .an Vo--

Ici(urmare din pag. 1)

Confudus este pomenit în cuvintele gazdelor noastre, cu atît mai mult cu cît el s-a născut,şi a trăit tn provincia Shandong. Marelui gînditor ş irdascăl din antichitate i-au fost închinate tn oraşul său natal, Qufu, un templu şi un palat de o bogăţie rară,- vizitate anual de milioane de-chinezi şi străini.

în China reuşeşti fii doar cîteva zile să înţelegi ce înseamnă dezvoltarea uluitoare a acestei ţări, pe care mulţi o socotesc un miracol Toate oraşele prin care a trecut delegaţia clujeană - cinci la număr - sînt tn stadiu de şantier. Aproape că nu se donstruiesc clădiri sub 20 de etaje. Pentru cei care au fost în China acum 10 ani, înfăţişarea ţării este de nerecu- noscuL In Shandong, în ultimii doi ani a fost făcută o autostradă de 320 de km. Sînt în plan alte patru pentru viitorii cinci ani. .

Călătorind pe drumurile Chinei,

sesizezi marile contraste ale acestei lumi incredibile. Oraşele-adăpostesc deopotrivă 'pe săraci: şi pe bogaţi, dar la sate vezi condiţia grea a unui popor care n-a avut încă vrane să , şteargă rănile unui război prelungit şi care este în permanenţă in luptă cu . propria sa expansiune demografică. Provincia Shandong hrăneşte un număr de oameni de aproape cinci ori mai mare decît cel al românilor, locuitori ai unui teritoriu.echivalent cu al României.' Fiecare vîrfde deal este cucerit prin terenuri cultivate, fiecare viroagă sau şanţ este-o bucată de ogor, toate legate de un sistem de irigaţie. Din goana maşinii, .pe autostradă, depăşeşti coloanele de biciclişti încărcaţi de poveri care se întorc de la muncă la casele lor sărăcăcioase, împrejmuite cu garduri înalte.

Ceea ce interesează însă delegaţia ■ clujeană, aflată în vizită în Shandong, provincie din estul Chinei, a fost mai puţin aspectul uman. 'Accentul este pus pe posibilităţile de

colaborare econo-mică şi comercială. Ultimele două zile au avut un program foarte încărcat, altemînd vizitele în întreprinderi cu discuţii-şi dineuri oficiale. Protocolul de înfrăţire între Shandong, provincie din estul Chinei şi judeţul Cluj este practic încheiat; rămînînd doar să fie primit acordul form al al Beijingului. D upă. semnarea acestui protocol - aşa -cum- au subliniat în mod repetat prefecţii Grigore Zanc şi oficialii chinezi - colaborarea - va cunoaşte o dezvoltare în termen foarte scurt Zanc şi industriaşii clujeni din delegaţie pun accentul pe formarea de firme mixte romăno-chineze, care.să producă şi să desfacă pe piaţa română şi europeană mărjuri chinezeşti, altele decît nimicurile de proastă calitate care pot fi găsite deja în România. Clujul are acum şanse de a deveni capul de pod al comerţului chinez pe baze serioase în România.

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Sîmbătă, 9 decembrie 1995 TVC10,00 Amold-CANALE 5; 10,30

Nu doar moda -CANALE 5; 11,20 Caravane -RĂI 'UNO; 13,30 Ţiganca -RETE 4; 14,30 Felicita-RETE 4; 15,45 Valeria şi Massimilian-REtE 4; 17,00 Răpit pentru o zi-RETE 4;20.00 - 8 mm-ITALIA 1; 21,00 Prinţul din Bel-Air-ITALIA 1; 21,50 Casa de pe dealuri-RAI DUE; 23,30 Linia albastră -RAI UNO; 0,30 Dublu şantaj -CANALE 5; 2,30 închiderea programului. ' -

TVC+ O ’-.ANTENA 1:10;00 Deschiderea

emisiei; 10’35 Noutăţi cinematografice; 11,30 Film artistic; 13,05 America’s top ten; 14,00 în luptă cu abuzurile; 14,30 Din lumea afacerilor; ,14,45 Desene animate;

. 15,00 Capcana periculoasă;TELE 7 ABC: 16,00 Post meridian; 17,30 Reportaj (civica); 18,00 Film documentar; 18,30 Desene animate;19.00 Linia întîi; 20,00 Film serial; 20,50 Gluma serii; ANTENA 1:21.00 Observator; 22,45 Film artistic;

'00,20 Film artistic; tele 7 abc: 1,45 Linia fierbinte; 2,40 Film serial; 3,55 Reporter. - '

Duminică, 10 decembrie 1995 TVC

V 9,30 Grease 2 -SAT. 1; 11,30 Puşca din Stringfield-SAT 1;. 13,50 Cousteau: Oceanul aventurilor-PRO 7; 14,55 Corbul-VOX; 16,45-Tînărul lup II -PRO 7; 18,25 Diagnosticul e crima-PRO 7; 19,25 Magazinul călătoriilor-VOX; 20,15 Zîmbiţi, vă rog- RTL 2;-21,15 Omul cu două creiere-PRO 7; 22,55 Palm Beach duo -PRO 7; 23,55 O mişcare greşită-PRO 7; 01,45 închiderea, emisiei. \ /, TVC+ ’

ANTENA 1: 10,00 Deschiderea; ,10,20 Rock line; 11,25 Film artistic; 13,07 Amcrica’s top ten; 14,00 Din lumea afacerilor; 14,30 Invitaţi la Antena 1; 14,45 Desene animate;15.00 Capcana periculoasă; TELE 7 ABC: 16,00 Post meridian; 17,30

., PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Sîmbătă, 9 decembrie 1995 -0,50 Mandroid-PRO 7; 8,00 Desene

animate; 8,15 Seriale CANALE 5 şi RETE 4; 14,35 "Desene animate- ITALIA 1; 15,25 Ciao-Ciao parade - show-ITALIA 1; 16,00 Jammin- muzică-ITALIA 1; 18,10 Misiune imposibilă-PRO 7; 19,10 Tigrii- documentar-PRO 7; 20,05 Kung Fu- PRO 7; 21,15 Super Mario Bros-PRO 7; 23,15 Hard to Kill - Greu de-ucis- PRO 7. : . .

Duminică, 10 decembrie 19958.00 Desene animate-ITALIA 1;

11,05 Compania călătorilor - magazin-CANALE 5; .13,15

'Supcrtop- top -CANALE 5; 15,05 : Goliath-PRO l-r 16,45 Tînărul lup - PRO 7; 18,45 Magazinul animaîetor- film -R TL ;' 21,30 Dimineaţa următoare-RETE 4; 23,40 Target- magâzin-CANALE 5;'0,15 Ethan. frome- RETE 4.

. .' A N T E N A 1 Sîmbătă, 9 decembrie 1995

18.00 Ştiri- reportaje; 18,10 v Dance club; 18,30 Lumina călăuzitoare; 19,30 Invitaţi la Antena 1; 20,00 Din lumea afacerilor, 20,15- Desene animate; 20,30 Capcana periculoasă; 21,30 Observator; 22,30 O robă pentru ucigaş -film poliţist; 0,15 Trei în pat - comedie.

Duminică, 10 decembrie 199517.00 The album show; 18,00

Fotbal mondial-magazin sportiv; 18,30 Noutăţi cinematografice; 19,00 , Agenda culturala; 19,15 Desene animate; 19,30 A doua şansă; 20,30 Matrix; 21,30 Observator; 22,30 Vendeta.

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

• Sîmbătă, 9 decembrie 1995 - ,9.30 Desene animate; 9,45 Hăţişul

deznădejdii -codat; 18,30 Preluare Samtel; 20,00 Desene animate; 20,08 Top 40; 20;35 Preluare Starfilm •3; 21,15 Trei destine - serial -«codat; 22,00 Apropiere de limita zero-codat; 23,35 Alfredo Alfredo - codat.

Dummică, 10 decembrie 19959.30 Preluare Starfilm 1; 10,50

Alfredo Alfredo- codat; 18,00 Selccţiuni NCN; 20, 00 Desene animate; 20,05 Preluare Intersat 1; 20,55 Preluare . Starfilm 2; 21,25 Vînătoare de iluzii - codat; .23,00 Profetul răului -codat. . - . ■

Festivalului MOZART, piczeţ-,' la Cluj-Napoca fiind datei' dorinţei de "a da un semnalaşi im portanţei pe pare-l are îîj evenim ent artistic în ^ internaţionar

Emil STANfi

Inljjatlve leglslalln . ale

C.N.S. Căitei’Alii1Sindicatele clujene afiliate])

C.N:S: Cartel "Alfa” v, declanşa, începînd deTuni, decembrie a.c., acţiunea J strîngere de semnături penti prom ovarea, unor iniţiatiit legislative - a declarat vineii,

J la Cluj-Napoca, în cadrul unti conferinţe de presă, GR1G0I POP - -preşedintele C.Ni Cartel "ALFA" Cluj.

A cţiunea’ se referă li promovarea Proiectului de kţ>\ privind tichetele de masă, * prevede ca fiecare salariat ii beneficieze de un tichet 4 masă de prînz, cu o valo# determinată în baza căruia ii poată servi masa într-un tal de alimentaţie publică sau ii poată cumpăra prodmi a lim en ta re ;, promovam Proiectului legii contractul!

1 colectiv de -muncă propus lt J confedera ţiile sindid S reprezentative; .promovam f Proiectului de lege priviil | pensiile şi asigurările sociali, | a ltu l d e c it/c e l elaborat i | : Ministerul Muncii şi Protecţii H-- Sociale ce "nu ţine segmă 4 i n ivelu l scăzut de trai îlş .' - " -. -‘ - -| . populaţiei, grupele de muncap | speranţa, de -viaţă". ' -- - | Totodată prin ăceasiâ acţiis | se mai solicită;- amenda®

Legii 55/1995 arţ. 4 pcL i pentru accelerarea proiectul! de p rivatizare în sens: p re lung irii termenului ii

I depunere a certificatelor i I proprietate şi a cupoanels 1 nominative, de la 31 decemh*I 1995, pînă la 3i martie 1996?

I publicarea, săptămînal, de căB A genţia Naţională i ÎPrivatizare a situaţii

« su b sc rie r ilo r societăţii® |> comerciale; amendarea Legi | 68/1992 pentru alegerei I Camerei Deputaţilor şi •; | Senatului, în sensui modifică!»5 art. 3 (1) din lege, care prevedf J, alegerea pe bază de scrutin p | listă, confederaţiile sindicii | susţinînd alegerea prin vdi ş uninominal. La conferinţi 4 1 presă s-a mai precizat ci H | decis declanşarea unei acţica; jj penale pentru nerespectareji | către F.P.P. a prevederilor «rt i | l 'p c t. A. din Legea 58/1991, j ’ privind: distribuirea1 dividende deţinătorilor i*.| certificate de proprietate, f în această acţiune, ce se n jj declanşa la nivel naliomî- | sindicatelor clujene afiliat !*

C.N.S. Cartel "Alfa” k iw* i sarcina de a strînge aproxis*^1 15.000 de semnături.

Emil STANQU

j i 'J f j C A SA 'D E EDITURĂ

&v-' j •... •

' 'J. -: ' ■■ ■ ■ ;* ■■ :Auttraatâ pnn S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj-

Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J/12/308/1991 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

I L I E C Ă L I A N ( r e d a c t o r ş e f ) ;

D A N R E B R E A N U ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) ;

V A L E R C H I O R E A N U ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) .

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 Sccretariaţ-redactor şef, redactori şefi ad juncţi,: 191.681; fax: 1 9 2 ^ Secretariat de redacţie: 197.418; Rcdactori: 197.490,192.127 şil97.5&

Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ . T IP A R U L E X E C U T A T L A S .C . " G e o r g e Bariţiu"tel. 432502: fax: 432501. ^