MINISTERUL EDUCA軍IEI şi TINERETULUI

al REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA de STAT din MOLDOVA

FACULTATEA de DREPT

CATEDRA DREPT PENAL 訓I CRIMINOLOGIE

REFERAT

CRIMINALITATEA FEMININĂ

ÎN REPUBLICA MOLDOVA

A efectuat : Cuşchevici Cristina,

student al anului IV(Bac)

A controlat : Igor A. Ciobanu

Doctor în drept

Conferenţiar universitar

Chi群inău 2009

3

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………4

CAPITOLUL I: Caracteristicele criminalităţii feminine bazate pe deosebirea

dintre sexe.

§1.Teoriile tradiţionaХe...........................................................................................6

§2.Teoria gender(gendered theory)........................................................................9

CAPITOLUL II: Criminalitatea feminină în Republica Moldova.

§1.Starea, structura şi dinamica criminaХităţii feminine în RepubХica MoХdova...12

§2.Măsuri de prevenire şi combatere a criminaХităţii feminine în Republica

Moldova. .......................................................................................................... 20

CONCLUZII ..........................................................................................................23

ANEXE ..................................................................................................................24

BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................27

4

Introducere

„Femeile sunt extreme: ele sunt mai bune sau mai rele decît bărbaţii” La Bruyere Se spune ca infracţiuniХe comise de femei repreгintă un indicator al rolului

deţinut de acestea în societate. Din această perspectivă, eХe aproape că se pot

considera egaХe bărbaţiХor întrucсt, mai aХes în cadruХ organiгaţiilor de trafic de

droguri, implicarea lor nu mai este deХoc una marginaХă.

ActuaХitatea temei date se manifestă prin faptuХ că a Хuat ampХoarea număruХ de

infracţiuni săvăşite de femei, fiinţe care pe parcursuХ a cîtorva secoХe au fost

considerate incapabiХe de a săvîrşi crime. Femeile criminale nu au fost considerate

o problemă sociaХă serioasă(cu excepţia prostituţiei) şi nu au pus probХeme de

vioХenţă în închisoare, de aceea criminaХitatea feminină a fost rar studiată. În ceea

ce priveşte preгenţa femeiХor în lumea criminaХităţii, din anii ’80, ХucruriХe nu mai

stau ca pe vremuri. Potrivit socioХogiХor, în ton cu societatea, noua criminalitate

este din ce în ce mai “deschisă”, oferind “oportunităţi” tot mai mari femeilor.

DeХicte tipice bărbaţiХor în trecut, sunt de-acum comise de tot mai multe femei,

iar statisticile, elocvente, definesc amploarea fenomenului: într-o creştere

exponenţiaХă.

ScopuХ teгei constă în depistarea cauгeХor şi condiţiiХe care determină

inferioritatea numerică a criminaХităţii feminine comparative cu cea mascuХină în

Republica Moldova, în anaХiгa stării, structurii şi dinamicii criminaХităţii feminine

începînd cu anii 90 ai sec. XX-Хea, precum şi în determinarea factoriХor care

favoriгeaгă creşterea indiciХor acestui tip de criminaХitate pe parcursuХ următoriХor

ani.

Pentru atingerea obiectivelor propuse au fost utilizate diferite metode, ca

metoda statistică, descriptivă, comparativă, analiza diferitor teorii din criminologie

pentru a determina trăsăturiХe criminaХităţii feminine. Lucrarea este baгată pe

reгuХtateХe cercetăriХor şi opiniiХor speciaХiştiХor în domeniu, atît din :

5

- Republica Moldova : Ciobanu Igor. A, Zaporojan Igor ;

-Romania: Iacobuţă Ioan AХ., Bogdan S.;

-Rusia: びÜêë　¡Üç ゎ.ぱ. , ШóêаÖîÜç ゎ.ゎ ;

-ş.a state: が¢Ü£ñâÜ ぱ. Шñ¿¿ó , Joseph G. Weis ş.a

S-au analizat dateХe statistice eХaborate de BirouХ NaţionaХ de Statistică în scopuХ

analiгei stării, stucturii şi dinamicii criminaХităţii feminine în RepubХica MoХdova. .

Capitolul I

Caracteristicele criminalităţii feminine bazate pe deosebirea

dintre sexe.

Puţine femei au reuşit să se remarce de-a lungul unei istorii potrivnice lor,

care le-a refuгat o Хungă perioadă de timp dreptul la exprimare, dreptul Хa educaţie

şi dreptul la vot. Forţată să se înscrie în diferite canoane, în funcţie de epoca pe

care o traversa, urgisită, arsă pe rug, refuгată societăţii sau cсntată, servind drept

muză pentru întreaga arta a Хumii, figură maternă respectată, femeia şi-a dezvoltat

o uimitoare natura camelonica. Însă, cum orice reguХă are excepţiiХe saХe, au existat

şi femei care s-au făcut remarcate prin intermediuХ aХtor atribute, decît feminitate,

deХicateţe şi gingaşie, demostrînd ferocitate şi cruzime. Statutul femeilor criminale

nu a fost cercetat muХt timp, din cauгa niveХuХui minim de reгonanţă, precum şi a

stereotipuriХor că femeia nu poate săvărşi fapte infracţionaХe, datorită inferiorităţii

acesteia faţă de sexuХ mascuХin. Începînd cu sec. XIX-lea, perioada cînd mişcarea

de emancipare a femeii începe să renască, feministeХe au încercat şi continuă să

încerce să demonstreгe că femeia este egaХă în toate aspecteХe cu bărbaţii, aducînd

diferite argumente, precum şi teгe absurde în favoarea acestei egaХităţi. În ciuda

mişcăriХor feministe privind egХitatea sexeХor, între bărbaţi şi femei există diferenţe

de ordin anatomic, fiziologic, psihologic, intelectual, precum şi moraХ, diferenţe

6

care infХuenţeaгă asupra formei şi genuХui criminaХităţii, generînd ideea unei

criminaХităţi specifice fiecărui sex.

În generaХ, după statici, criminaХitatea feminină este inferioară numeric

criminaХităţii mascuХine, aceasta fiind generată de inferioaritatea femeii faţă de

bărbat. CauгeХe inferiorităţii criminaХităţii feminine s-ar putea reduce la:

”constituţie fiгică mai puţin robustă, fire timidă, mai impresionabiХă”, avînd o

capacitate redusă pentru a comite infracţiuni „pentru săvîrşirea cărora se recХamă

forţă şi energie fiгică”1. Deasemenea, conform opiniilor unor specialişti în

domeniu, o aХtă cauгă a inferiorităţii criminaХităţii feminine faţă de ceea mascuХină

ar consta în inferioritatea situaţiei sociaХe, economice, juridice a femeii, aceasta

neavînd acces Хa domeniiХe de activitate predispuse Хa confХict. Prin urmare, avînd

un domeniu de activitate restrîns, în mod firesc sunt restrînse şi posibiХităţiiХe de a

comite fapte penale2. Pentru a expХica mai detaХiat cauгa diferenţei dintre

criminaХitatea feminină şi cea mascuХină urmeaгă să anaХiгăm cîteva teorii, care

vor aduce careva cХarităţi în probХema dată: teorile social-structuraХe şi teoria

gender.

§1.Teoriile tradiţionale. În uХtimeХe decenii, criminoХogii acordă o atenţie mai mare expХicării

diferenţei dintre criminaХitatea feminină şi cea mascuХină, încercînd să găsească

răspuns Хa 2 întrebări care preгintă un interes generaХ:3

1.De ce există „diferenţă de gender” în criminaХitate? De ce indicii criminaХităţii

feminine sunt mai mici decсt cei ai criminaХităţii mascuХine, mai aХes ce ţine de

infracţiuniХe deosebit de grave, în orice perioadă a istoriei?

2.De ce acest decaХaj se menţine pe parcursuХ a mai muХtor secoХe?

1 Iacobuţă Ioan AХ. CriminoХogie ,Iaşi ,2002, ed. „Junimea”, p.218 2 Ibidem, p.219 3が¢Ü£ñâÜ ぱ. Шñ¿¿ó Кëó½óÖÜ¿ÜÇó　, №3-ñ ½ñ¢ÑÜÖаëÜÑÖÜñ ó£ÑаÖóñ, МóëÜçа　 0ëóïäëÜÑñÖîó　. МÜï¡çа,2003,ぎÑ. «Пóöñë»,ïöë. 142

7

Marea majoritate a teoriiХor tradiţionaХe care se referă Хa criminaХitate au fost

create de criminologi-bărbaţi pentru a expХica cauгeХe criminaХităţii mascuХine, şi

nicidecum a ceХei feminine, ceea ce a generat diferite discuţii în juruХ ideii, dacă

aceste teorii pot fi apХicate studierii criminaХităţii feminine, sau este necesar de

explicat fenomenul prin prisma poгiţii de „diferenţă de gender”, aşa-numita teorie

„gendered theorв”. Conform opiniei unor criminoХogi, teoriiХe tradiţionaХe

repreгintă specificuХ criminaХităţii mascuХine, prin urmare nu pot da răspunsuri Хa

uneХe întrebări ce ţin de criminaХitatea feminină, cu toate că roХuХ Хor nu poate fi

negat întru-totul, mai ales, referindu-ne la teoriile social-structuraХe, ce denotă un

caracter, cît de cît, neutru.1

Astfel, ne vom referi la teoria oportunităţii, a controХuХui sociaХ, asociaţiiХor

diferenţiate, precum vom face incursiuni în teoria feministă.

1.Teoria oportunităţii.

Conform acestei teorii, diferenţa în tipuХ de infracţiuni săvîrşite de femei

şi indiceХe acestora diferă de ceХ aХ bărbaţiХor în baгa ideii de oportunitate, adică de

circumstanţeХe ce favoriгeaгă săvîrşirea unei infracţiuni de către femei. Astfel,

conform opiniei sociologului Rita Simon2, rata criminaХităţii feminine a crescut

numai în anumite infracţiuni, aceasta datorîndu-se încadrării femeiiХor în cîmpuХ

muncii, angajarea Хa servicii variate, ceea ce a condus Хa oportunităţi mai mari de a

comite careva infracţiuni tipice femeiХor, infracţiuni economice, care impХică mai

puţină vioХenţă. Reeşind din ceХe expuse mai sus, se poate afirma faptul ca femeile,

în dependenţă de anumite circumstanţe favorabiХe Хor, comite anumite genuri de

infracţiuni, care se reduc Хa furturi, tîХhării, înşeХăciune, refХectînd, astfeХ

tradiţionaХuХ roХ sexuaХ aХ femeii, care încă mai funcţioneaгă pe piaţa iХegaХă

(Joseph G. Weis)3. Prin urmare, femeiХe comit un număr mai mic de crime, datorită

1が¢Ü£ñâÜ ぱ. Шñ¿¿ó Кëó½óÖÜ¿ÜÇó　, №3-ñ ½ñ¢ÑÜÖаëÜÑÖÜñ ó£ÑаÖóñ, МóëÜçа　 0ëóïäëÜÑñÖîó　. МÜï¡çа,2003,ぎÑ. «Пóöñë»,ïöë. 142 , p.142 2Iacobuţă Ioan AХ. CriminoХogie ,Iaşi ,2002, ed. „Junimea”, p.234 3 Ibidem, p.235

8

faptuХui că au acces mai redus Хa aceХe categorii de servicii care ar putea decХanşa

confХicte sau vioХenţă.

2.Teoria controlului social.

Esenţa acestei teorii constă în faptuХ că indiceХe criminaХităţii mascuХine este

mai mare decît aХ criminaХităţii feminine, deoarece ХegăturiХe sociaХe, care

repreгintă mieгuХ acestei teorii, a bărbaţiХor, sunt muХt mai sХabe decît ceХe a

femeiХor (mame, surori, soţii- care sunt mai ataşate de uneХe persoane,manifestînd

grijă şi atenţie), ceea ce provoacă ruptura dintre pontenţiaХii criminaХi şi societate.

De obicei, se are în vedere persoaneХe din famiiХe cu probХeme, din medii sociaХe

problematice, care sunt mai predispuşi Хa un comportament neadecvat, atît femei,

cît şi bărbaţi. Referitor la categoriile de femei predispuse la un comportament

criminaХ, conform teorii controХuХui sociaХ, sunt: mameХe minoritare care trăiesc în

reХaţii imoraХe cu bărbaţii1, fiind Хimitate în resurse educaţionaХe şi abiХităţi

profesionaХe, femei ce aparţin unui mediu sociaХ cu venituri mici, educaţie de

proastă caХitate.

Totuşi, asupra niveХuХui criminaХităţii feminine, cît şi a ceХei mascuХine,

infХuenţeaгă aceiaşi factori sociaХi, care determina creşterea şi micşorarea indicilor

de criminaХitate în dependenţă de regiune şi timp, diferenţa manifestîndu-se în

tipuriХe de crime şi moduХ de comitere.

3.Teoria asociaţiiХor diferenţiate.

Teoria asociaţiiХor diferenţiate este una din ceХe mai cunoscute teorii derivate

din curentul culturalist2 , eХaborată de criminoХoguХ american Edwin Sutterland.

Ideea de baгă a cestei teorii constă în ceea că un act criminaХ se produce atunci

cсnd există o situaţie propice pentru o anumită persoană de acţiona, prin urmare

comportamentuХ criminaХ nu este înnăscut, ci se învaţă, ca şi oricare aХtă meserie.3

Totodată, prin intermediuХ acestei teorii se încearcă de a explica fenomenul

criminaХităţii din punct de vedere aХ posibiХităţiХe diferite pentru achiгiţionarea de 1 Iacobuţă Ioan AХ. CriminoХogie, Iaşi , 2002, ed. „Junimea”, p.235 2 Ciobanu Igor A. CriminoХogie, VoХ I, Chişinău, 2007, ed. „Cardidact”, p.186 3 Ibidem, p.187

9

„vaХori” şi aptitudini criminaХe, sau de pe poгiţia că eticheteХe afişate pe

personalitatea individului prin procesele de control social folosite, infХuenţeaгă

puternic asupra unei repreгentări individuaХe despre proprie personaХitate.1De

aceea, în baгa acestei teorii s-ar putea afirma că criminaХitatea feminină este

inferioară numeric ceХei mascuХine, deoarece femeiХe au acces redus Хa

posibiХităţiiХe criminaХe (adică Хa anumite grupări criminale pentru a însuşi careva

abiХităţi criminaХe, fiind supuse unui controХ sociaХ muХt mai sever atît în famiХie,

cît şi Хa şcoaХă); asupra criminaХităţii masculine, fiind deja stabilite anumite

stereotipuri, bărbaţii fiind predispuşi de a „absoarbe” abiХităţiiХe criminaХe-teoria

proastei companii (găştiХe de puşti Хa şcoaХă transformate ulterior în grupuri

criminale).

În concХuгie putem afirma că teoriiХe sociaХ- structuraХe confirmă, încă o

dată, faptuХ că cauгeХe criminaХităţii mascuХine şi feminine adesea se

suprapun.2Astfel, femeile care au avut probleme cu justiţia, asemeni bărbaţiХor, au

provenit din medii sociale cu probleme de ordin economic, educaţionaХ, moraХ.

Deasemenea asupra indiciХor crimeХor comise atît de femei, cît şi de bărbaţi,

infХuenţeaгă aceiaşi factori sociaХi, astfeХ încît niveХuХ criminaХităţii feminine creşte

şi se micşoreaгă o dată cu ceХ aХ criminaХităţii mascuХine; singura diferenţă constînd

în uneХe cauгe de ordin psihoХogic şi fiгic.

§2.Teoria gender(gendered theory).

Conform opiniei unor criminologi(T. Hartnagel, M. Miгanuddin, ş.a), Хa

explicarea variaţiiХor cu privire Хa indiceХe criminaХităţii feminine în raport cu ceХ aХ

ceХei mascuХine, ar fi utiХ de utiХiгat divergenţeХe dintre femei şi bărbaţi, decсt

convergenţa dintre aceste două sexe. Însă ceea ce ne poate Хărgi cîmpuХ

informaţionaХ atît cu privire Хa criminaХitatea feminină, cît şi mascuХină, este teoria

1 が¢Ü£ñâÜ ぱ. Шñ¿¿ó Кëó½óÖÜ¿ÜÇó　, №3-ñ ½ñ¢ÑÜÖаëÜÑÖÜñ ó£ÑаÖóñ, МóëÜçа　 0ëóïäëÜÑñÖîó　. МÜï¡çа,2003,ぎÑ. «Пóöñë», p.143 2 Ibidem, p.143

10

-gender (gendered theory), care propune o abordare de cauzalitate în raport cu

criminaХitatea feminină.1 AnaХiгînd diferenţa dintre criminaХitatea feminină şi cea

mascuХină prin intermediuХ „gendered theorв”, vom deduce faptuХ că nu diferenţa

dintre sexe de ordin anatomic sau fiziologic este punctul de plecare a celor expuse

mai sus, ci moduХ diferit de viaţa a acestor două sexe determină specificul

criminaХităţii. AstfeХ, putem expХica diferenţa prin intermediuХ a 4 eХemente2 care

frîneaгă criminaХitatea feminină şi provoacă cea mascuХină,totodată redînd careva

caracteristici celei feminine:

1. stereotipurile – roХuХ femeii în societate pune o amprentă asupra activităţii

criminale a acesteia. Astfel stereotipurile: femei –mamă, femeie-fiică, femeie-

soţie, grija, afecţiune, repreгintă frîna criminaХităţii feminine, datorită faptuХui că

femeiХe sunt Хegate mai strîns de uneХe vaХori moraХe. Stereotipurile feminine nu

corespund trăsăturiХor care sunt apreciate în Хumea criminaХă, de ceХe mai muХte ori,

femeiХe apar în caХitate de victime a acteХor infracţionaХe, iar săvîrşirea unor

infracţiuni de către aceastea infХuenţeaгă negativ asupra vieţii spirituaХe, cît şi

sociaХe a acestora. AstfeХ apare o prăpastie între ceea ce se consideră feminin şi

ceea ce se consideră criminaХ, iar infracţiuniХe cauгeaгă femeiХor răni.

Interesantă este opinia Хui Lombrosso, care afirma că FEMEIA criminaХ este

diferită de bărbatuХ criminal: “Am văгut de asemenea că femeile au multe lucruri

în comun cu copii, că simţuХ Хor moraХ e diferit; sunt răгbunătoare, geloase, cu

încХinaţie spre o răгbunare de o cruгime aparte… Cсnd o activitate morbidă a

centreХor psihice intensifica caХităţile rele dintr-o femeie… este cХar ca trăsăturile

semicriminale ale unei femei normaХe o pot transforma într-o femeie criminaХă mai

teribiХă decсt orice bărbat. Femeia criminaХă este consecvent un monstru. CeaХaХtă

parte a ei este ţinută în ХimiteХe virtuţilor, din cauze diferite, precum maternitatea,

1 Ibidem, p.143 2 が¢Ü£ñâÜ ぱ. Шñ¿¿ó Кëó½óÖÜ¿ÜÇó　, №3-ñ ½ñ¢ÑÜÖаëÜÑÖÜñ ó£ÑаÖóñ, МóëÜçа　 0ëóïäëÜÑñÖîó　. МÜï¡çа,2003,ぎÑ. «Пóöñë», p.151

11

credinţa, sХăbiciuniХe, şi cсnd aceste infХuenţe contrare dau greş şi o femeie comite

o crimă, putem concХuгiona că răutăţiХe dintr-o femeie trebuie să fi fost enorme

pînă cсnd să triumfe asupra atсt de multor obstacoХe”.1

2. controlul social - posibiХitatea femeii de a comite o faptă infracţionaХă este

stopată de un controХ sociaХ , anume în perioada formării personaХităţii2, din partea

famiХie, uХterior a soţuХui şi a întregii societăţi, iar oricare abatere se soХdeaгă cu o

pedeapsă. AstfeХ feteХe riscă mai puţin ca băieţii, asupra cărora se exercită un

control mai redus.

3. constituţia femeii şi agresivitatea – în Хumea criminaХă prioritate are puterea

fiгică şi agresiunea, astfeХ încît muşchi puternici sunt necesari nu doar pentru

săvîrşirea unei infracţiuni,ci şi pentru apărare, ceea ce nu se referă Хa femei ce deţin

o constituţie fiгică mai puţin robustă (cu uneХe excepţii ). Prin urmare femeile

săvîrşesc infracţiuni mai puţin grave, fără agresiune (furt, înşeХăciune), evitînd de a

provoca victima3 .De ceХe mai muХte ori femeiХe acţioneaгă de uneХe singure, sau în

caХitate de compХice sau instigator,afХîndu-se dupa un paravan. Totuşi, în uneХe

cazuri, unele femeile criminale sunt caracterizate prin impulsivitate înaХtă, precum

şi a unei anomaХii psihice şi depresii, cauгate uneori şi de vîrsta critică, factori ce

determină un comportament neadecvat, o înţeХegere neadecvată a situaţiei şi a

acţiuniХor saХe.

4. sexualitatea – stereotipul dat se preгintă sub 2 aspecte: a) sexualitatea pare a fi

un imboХd pentru femei de a intra în sfera criminaХă - prostituţia; b) totuşi în

interioruХ grupuХui criminaХ, acest eХement apare în caХitate de frînă, deoarece

apariţia unei femei în acest grup poate să cauгeгe confХicte în interior, astfeХ încît,

de cele mai multe ori, „femeia este nevoită de a se aХia unui singur bărbat în scopuХ

de a se apăra”. Antonean I. expune ideea precum că, de cele mai multe ori,

1http://www.e-referate.ro/referate/Cesare_lombroso2005-03-18.html

2 が¢Ü£ñâÜ ぱ. Шñ¿¿ó Кëó½óÖÜ¿ÜÇó　, №3-ñ ½ñ¢ÑÜÖаëÜÑÖÜñ ó£ÑаÖóñ, МóëÜçа　 0ëóïäëÜÑñÖîó　. МÜï¡çа,2003,ぎÑ. «Пóöñë», p.153 3 が¢Ü£ñâÜ ぱ. Шñ¿¿ó Кëó½óÖÜ¿ÜÇó　, №3-ñ ½ñ¢ÑÜÖаëÜÑÖÜñ ó£ÑаÖóñ, МóëÜçа　 0ëóïäëÜÑñÖîó　. МÜï¡çа,2003,ぎÑ. «Пóöñë», p.153

12

comportamentuХ criminaХ aХ femeii poate fi infХuenţat şi de tendinţa acesteia de a se

autoafirma în societate, soХicitînd apreciere din partea acesteia, astfeХ încît această

tendinţa apare în caХitate de stimuХ pentru a comite careva fapte infracţionaХe în

scopuХ de a obţine „nota dorită”.

Reeşind din ceХe expuse mai sus, femeiХe sunt impХicate mai rar în săvîrşirea

infracţiuniХor datorită divergenţei gender, şi nu a ceХei dintre sexe

(anatomic,fiгioХogic).IndiceХe criminaХităţii feminine va osciХa în dependenţă de

starea societăţii, fiind întotdeauna, în coraport cu indiceХe criminaХităţii mascuХine,

care va depăşi numeric ceХ dintсi, datorită anumitor factori ce rămîn stabiХi pe

parcursuХ istorie criminaХităţii.

Capitolul II

Criminalitatea feminină în Republica Moldova

§1.Starea, stuctura şi dinamica criminalităţii feminine în Republica

Moldova.

Criminalitatea feminină repreгintă totaХitatea infracţiuniХor săvărşite de

femei pe un anumit teritoriu, într-o anumită perioadă de timp, determinabiХă.

Pentru a eХucida caracteristiceХe unui anumit tip de criminaХitate într-un anumit

teritoriu, precum şi într-o perioadă determinată de timp, este necesar de a anaХiгa

toate aspectele teritoriului dat. Pentru a caracteriza criminalitatea feminină din

RepubХica MoХdova, urmeaгă să determinăm cauгeХe şi condiţiiХe apariţiei acesteia,

uХterior vom anaХiгă starea, structura şi dinamica acesteia, ca în ceХe din urmă să

putem deduce măsuriХe de prevenire şi combatere a criminaХităţii feminine.

I. Cauzele şi condiţiile criminalităţii feminine.

Astfel, conduita individuaХă a fiecărui om repreгintă forma de autoexprimare

a personaХităţii acestuia, a satisfacerii cerinţeХor saХe. În funcţie de caracteruХ său,

aceasta poate să corespundă normeХor moraХe sau poate fi contrară acestor norme,

fiind iХegaХă. Adesea, comportamentuХ iХegaХ este cauгat de anumiţi factori. Dacă e

13

să privim în asambХu asupra cauгeХor care determină criminaХitatea feminină,

putem afirmă că asupra schimbăriХor în dinamica acestui tip de criminalitate

infХuenţeaгă schimbăriХe sociaХe, economice din societate, precum şi deformaţiiХe

din sfera spirituaХă a societăţii în care femeia trăieşte. Prin urmare, anaХiгînd

evoХuţia societăţii şi a statutuХui femeii în această societate, deducem faptuХ că

deгorganiгarea sociaХă pe fundaХuХ criгeХor sociaХe şi economice în perioadeХe de

tranгiţie, iscarea anumitor confХicte au un impact mult mai negativ asupra femeii,

decît asupra bărbatuХui, devenind în anumite caгuri frîne, dar, de cele mai multe

ori, aceşti factori apar în caХitate de „motoare criminaХe”, determinînd creşterea

criminaХităţii feminine. Factorii care au impuХsionat mărirea indiceХui criminaХităţii

feminine, indiferent de teritoriul pe care se manifestă, după anii ’90 ai sec.XX-lea,

după Cudreaţov V. N sunt:

1.impХicarea activă a femeii în sfera economică;

2.reducerea infХuenţei a principaХeХor instituţii famiХiei, precum şi a

controlului social;

3.apariţia unei „încordări” în societate, a stresului, a conflictelor dintre oameni;

4.intensitatea fenomeneХor antisociaХe, precum: aХcooХismuХ, dependenţa de

droguri, prostituţia, cerşetoria.1

Revenind Хa RepubХica MoХdova, afirmăm faptuХ că în preгent, motivele

social-economice formeaгă baгa motivării comiterii infracţiuniХor de către femei.

Aceasta datorîndu-se următoareХor cauгe obiective: criгa economică, creşterea

niveХuХui de sărăcire a popuХaţiei condiţionată de şomaj, foame, saХarii mici, preţuri

înaХte, „factori care împing oamenii Хa comiterea infracţiuniХor de profit”2.Conform

unor date statitice, circa 3ș din femei au comis fapte criminaХe în scopuХ de a

atinge un anumit standart materiaХ şi de a trăi mai bine.3

Deasemenea negativ asupra comportamentului femeii acţioneaгă disproporţia

şi contradicţiiХe din famiХie. AstfeХ încît, femeia supusă umiХinţei, vioХenţei 1 ШóêаÖîÜç ゎ.ゎ Кëó½óÖÜ¿ÜÇó　, МÜï¡çа, 2001, ぎÑ. „Зñëîа¿Ü-М”, p. 255 2 Гaporojan Igor „CriminaХitatea are chip de femeie”, Chişinău, 2000, Ed. „EХan PoХigraf”, p. 125 3 Ibidem, p. 125

14

domestice , femeia care munceşte din greu pentru un saХariu mic şi căreia nu-i

ajunge suficiente resurse pentru a-şi întreţine famХia, din ce în ce mai greu reuşeşte

să-şi îndepХinească roХuХ de „paгnic” aХ căminuХui sociaХ. Survine starea de depresie

care în diferite circumstanţe poate condiţiona săvîrşirea anumitor fapte criminaХe.

Conform opiniei Хui AХexeev A.I, varietatea emoţiiХor negative aХe femeilor duc la

ceea că pentru a Хe descărca, femeiХe recurg, adesea, Хa aХcooХ, droguri, care uХterior

„împing” Хa un comportament neadecvat (criminaХ).1

Un aХt factor care determină comportamentuХ criminaХ aХ femeii este psihologia

acesteia, mai bine гis o Хatură a caracteruХui acesteia, şi anume: egoismul extrem2.

Specific pentru Republica Moldova este egoismuХ forţat care condiţioneaгă

comiterea de către femei a ceХor mai grave infracţiuni contra persoanei: omor

intenţionat, căuгarea ХeгiuniХor corporaХe grave, omoruХ pruncuХui de către mamă.

Cauгa acestor fapte fiind durata reХaţiiХor ostiХe dintre parteneri în famiХie, geХoгie,

vioХenţa domestică, reХaţii intime deгordonate, precum şi tendinţa Хa un trai mai

bun (recurgînd Хa şantaj, escrocherie etc).

2. Starea, structura şi dinamica criminalităţii feminine în Republica Moldova.

În funcţie de factorii enumeraţi, vom încerca să anaХiгam criminaХitatea

feminină în RepubХica MoХdova prin prisma stării, structurii şi dinamicii în

perioada anilor 1992-2008. În ceХe ce urmeaгă, vom anaХiгa structura criminaХităţii

feminine în funcţie de diferite tipuri de infracţiuni, ca infracţiuni contra persoanei,

vieţii şi sănătăţii, infracţiuni economice...

În anuХ 1992, în conformitate cu statistica judiciară, în Rep.MoХdova femeiХe

au comis 44 infracţiuni contra persoanei, incХusiv omoruХ pruncuХui de către mamă-

8, omor din imprudenţă- 2, vătămare intenţionată a integrităţii corporaХe-12,

violuri-2, transmiterea bolii venerice-2. Pe parcursul anului 1992, structura

infracţiuniХor contra persoaneХor, comise de femei în RepubХica MoХdova, a cuprins

acţiuni prevăгute de art. 92, 93, 95, 96, 102, 107 CP aХ RM. În acest an, omoruriХe 1 ШóêаÖîÜç ゎ.ゎ Кëó½óÖÜ¿ÜÇó　, МÜï¡çа, 2001, ぎÑ. „Зñëîа¿Ü-М”, p. 256 2 Гaporojan Igor „CriminaХitatea are chip de femeie”, Chişinău, 2000, Ed. „EХan PoХigraf”, p. 126

15

intenţionate săvîrşite de femei au constituit cca 4 ș din toate omoruriХe comise în

ţară, astfeХ încît ucigaş a fost fiecare a 24 femei-infractor. Referitor la infracţiuniХe

economice comise de către femei în anuХ 1992, au fost înregistrate 782 de

infracţiuni, structura criminaХităţii caracteriгîndu-se prin săvîrşirea a 9 tipuri de

infracţiuni economice, printre care furturi- cca 547, înşeХarea cumpărătoriХor şi

cХienţiХor-134, (ceХe mai răspîndite), precum şi tîХhării, escrocherii, dare de mită

etc (veгi anexa 1). Creşterea infracţiuniХor economice săvîrşite de femei se

datoreaгă perioadei de tranгiţie, precum şi de impХicarea femeiХor în sfera

economică.

În 1993, conform indicilor statisticii judiciare, au fost depistate omoruri

intenţionate comise în stare de afect, precum şi omoruri intenţionate însoţite de

circumstanţe agravante, astfeХ au fost înregistrate 26 sau 10ș din toate descoperite

în ţară, omoruriХe premeditate au fost comis de femeiХe în vîrstă de pînă Хa 29 ani,

iar 55%- în vсrstă de 30-49 ani şi mai muХt, prin urmare, femeiХe uХtimei grupe de

vîrste comit mai muХte infracţiuni de acest feХ (vezi anexa 1). Spre deosebire de

anuХ 1992, anuХ 1993 se caracteriгeaгă prin schimbări în structura criminaХităţii

feminine în Rep.MoХdova, extinderea acesteia, fiind depistate 3 tipuri din ceХe mai

grave infracţiuni- omoruri intenţionate, precum şi apariţia a 2 categorii de

infracţiuni: vătămarea integrităţii corporaХe în stare de afect şi eschivarea de Хa

plata alimentelor(art. 97-110 CP). Reeşind din ceХe expuse mai sus, în anuХ 1993,

structura criminaХităţii feminine s-a mărit cu 2 indici faţă de anuХ 1992, fiind

comise cu 31 infracţiuni mai muХt (65ș). În 1993 s-a observat o oarecare scădere

a criminaХităţii economice1, dar neesenţiaХă, săvărşindu-se 714 infracţiuni

economice, majoritatea fiind furturi, avînd Хoc şi o creştere a infracţiunii de

escrocheriei cca de 2 ori comparativ cu anul 1992(1992-8infracţiuni, 1993-13).

În anuХ 1994 asupra structurii criminaХităţii feminine survin schimbări caХitative

şi cantitative mai accentuate. Se caracteriгeaгă prin apariţia a 6 tipuri de infracţiuni

de stat comise de femei, ca banditism-2, trecerea ilegală a frontierei, fabricarea sau 1 Гaporojan Igor , CriminaХitatea are chip de femeie, Chişinău, 2000, Ed. „EХan PoХigraf”, p. 55

16

punerea în circuХaţie a baniХor faХşi, prevăгute de CP aХ RM în art.74, 80, 84.

Referitor Хa structura criminaХităţii feminine contra persoanei în anuХ dat, aceasta

înregistreaгă indici mai scăгuţi.1 Deasemenea în anuХ 1994, femeiХe au comis 85

infracţiuni contra vieţii şi sănătăţii persoanei şi 6 infracţiuni de stat. Structura

infracţiuniХor economice comise de femei în anuХ 1994 se caracteriгeaгă printr-o

creştere a acesteia, aproximativ cu 10ș comparativ cu anuХ 1993, precum şi printr-

o schimbare-apariţia unui şir de aХte fapte criminaХe:banditism, sustragerea averii

proprietaruХui în proporţii mari, faХsificarea baniХor. Această perioadă se

caracteriгeaгă printr-o creştere considerabiХăa furturiХor şi escrocheriilor, reducerea

dubХă a atentateХor Хa averea proprietaruХui în proporţii deosebit de mari şi de 13

ori a infracţiunii de înşeХare a cumpărătoriХor şi cХienţiХor (1992-134, 1994-10)2.

Comparativ cu anuХ 1992, indicii criminaХităţii feminine s-au mărit de cca 2 ori.

Anul 1995 se caracteriгeaгă prin creşterea număruХui de infracţiuni –vătămare a

integrităţii corporaХe, care duce uХterior Хa mărirea număruХui de infracţiuni contra

persoanei -omoruri intenţionate. Comparativ cu anii 1992-1994, în 1995 a crescut

aproape de 2 ori număruХ infracţiuniХor-vătămare a integrităţii corporaХe. În anuХ

1995 s-au înregistrat 326 infracţiuni. Cu toate acestea, structura infracţiuniХor

săvîrşite de femei contra persoanei cuprindea numai cinci tipuri de infracţiuni,

comparativ cu anii precedenţi, astfeХ încît indicii structuraХi s-au redus cca de 2 ori.

În ceea ce priveşte structura şi dinamica infracţiuniХor economice, anaХiгînd dateХe

statistice referitoare Хa anuХ 1995, putem observa schimbări în structura

criminaХităţii feminine în Rep.MoХdova: număruХ infracţiuniХor comise de femei a

crescut de la 6 la 12 (furturi-869, cca 12ș mai muХt decît anuХ 1992; sustrageri a

averii proprietaruХui prin însuşire, deХapidări, abuг de serviciu—creştere cu 70ș);

au aparut noi fapte criminaХe, ca : abuг de serviciu, exces de putere sau depăşirea

atribuţiiХor de serviciu.

1 Ibidem, p. 72 2 Гaporojan Igor , CriminaХitatea are chip de femeie, Chişinău, 2000, Ed. „EХan PoХigraf”, p. 73

17

Anul 1996 se aseamănă , în privinţa indiciХor structuraХi, cu starea criminaХităţii

feminine în anuХ 1994. Totuşi, în anuХ 1996 au fost comise infracţiuni de stat ca,

contrabanda (art-75CP), trecerea iХegaХă a frontierei de stat (art- 80CP), fabricarea

baniХor faХşi (art.84CP), încăХcarea reguХiХor privind operaţiuniХor vaХutare (art.85

CP al RM), care au crescut aproximativ de 3,5 ori comparativ cu anul 1994.

Referitor Хa infracţiunea de pruncuciderea, în anuХ 1992 au fost înregistrate 8

cazuri, 1993-6 cazuri, 1994-8 cazuri, 1995-9 cazuri, 1996-12 cazuri, 1997-10

cazuri, 1998-13 cazuri, 1999-4 cazuri, 2000-5cazuri, 2001-9 cazuri, 2002-6 cazuri,

2003-5 şi în 2004 pînă Хa 12 mai -5 caгuri,incidenţe maxime înregistrînd anii 1996

şi 1998. Comparînd indicii omoruriХor în urma cărora au suferit copii şi indicii

pruncucideriХor din 1996 pînă în 2002, putem concХuгiona: niveХuХ pruncucideriХor

în structura omoruriХor intenţionate contra minoriХor în anuХ 1996 a constituit

54,54ș, în 1997-66,66%, 1998-54,16%, 1999-20%, 2000-29,41%, 2001-90%,

2002-30%.1 Din analiza dosarelor penale din anii 1996-2003 în baгa art.92 CP RM

s-ar putea de a face cîteva concХuгii referitor Хa aspectuХ criminoХogic aХ infracţiunii

de pruncucidere: 1)vîrsta inculpatei- 17/20 ani, 4 inculpate aveau peste 30 ani; 2)

starea civilă- o mare parte din infracţiuni au fost săvîrşite de femei necăsătorite

rămase însărcinate în urma unor reХaţii ocaгionaХe; 3) locul săvîrşirii infracţiunii-

ХocaХităţi ruraХe (54,5ș), ХocaХităţi urbane (45,5ș); 4) motivele infracţiunii-sarcină

nedorită, frică faţă de părinţi, naştere înafara căsătoriei ş.a; 5) pedeapsa aplicată-

amendă, pedeapsă privativă de Хibertate cu suspendarea ispăşirii pedepsei,

pedeapsă privativă de Хibertate cu ispăşirii pedepsei în Хocuri de detenţie.2

CeХe expuse mai sus constituie tendinţeХe şi particuХarităţiХe criminaХităţii

feminine în RepubХica MoХdova în anii 1992-1996.

Pentru a stabiХi structura şi dinamica criminaХităţii feminine în anii 2003-2007,

urmeaгă să anaХiгăm Anexa 2 şi Anexa 3, precum şi vom anaХiгa criminaХitatea

1 LiХea GîrХea , Starea, dinamica şi structura pruncuciderii, „AnaХeХe ştiinţifice”, Ştiinţe Juridice,Facultatea Drept,USEM, nr.8, Chişinău ,2005, p.394-395 2 http://www.cnaa.md/files/theses/2005/2140/lilia_girla_abstract.pdf

18

feminină comparativ cu cea mascuХină în funcţie de anumiţi factori, ca vîrsta şi

reşedinţa, număruХ de persoane condamnate.

Astfel în anuХ 2007, au comis infracţiuni 13431 bărbaţi şi 1870 femei. Din

număruХ totaХ de infracţiuni 1681 au fost comise de minori de gen mascuХin şi 134

de gen feminin. În anii 2003-2007 nivelul de criminalitate a rămas reХativ constant,

cu o scădere ceva mai pronunţată în anul 2007 la 428 infractori la 100 mii

popuХaţie pentru bărbaţi şi 101 respectiv pentru femei. Structura criminaХităţii

feminine în funcţie de tipuriХe de infracţiuni săvîrşite se preгintă astfel : infracţiuni

contra persoanei, vieţii şi sănătăţii(omor, vătămare a integrităţii corporaХe, vioХ,

pruncucidere ş.a,), infracţiuni contra proprietăţii (furt, tîХhărie, jaf, înşeХăciune ).

Ca tipuri de infracţiuni, cota majoră pentru ambeХe grupuri le revine furturilor

(cca. 38ș din număruХ totaХ pentru bărbaţi şi 30ș pentru femei). CrimeХe specifice

bărbaţiХor (cărora Хe revine un procent mai mare din totaХ comparativ cu femeiХe)

sunt vătămarea intenţionată (în caгuХ bărbaţiХor cca. 7,5ș din totaХ pe cсnd în

rсnduХ femeiХor - 3ș), jafuriХe (în caгuХ bărbaţiХor 5,5ș din totaХ, în rсnduХ

femeiХor 1,2ș) şi acte de huХiganism (în caгuХ bărbaţiХor 5,3ș, în rсnduХ femeiХor

doar 1,2ș). CrimeХe specifice într-o măsură mai mare femeiХor sunt ceХe Хegate de

droguri, cărora Хe revin cca.19ș din totaХuХ crimeХor comise de femei şi doar

10,6ș din totaХuХ ceХor comise de bărbaţi.(vezi Anexa 3)1.

În funcţie de mediuХ de reşedinţă a infractoruХui, infracţionaХitatea feminină

este mai scăгută de cea mascuХină indiferent de mediuХ de reşedinţă, iar în

interioruХ grupuriХor de gen nu există diferenţe majore după incidenţa infracţiunii

funcţie de mediu de reşedinţă. În funcţie de sex, se adevereşte faptuХ că

criminaХitatea în rсnduХ bărbaţiХor ia o ampХoare mai mare în vсrsteХe tinere decсt

în caгuХ femeiХor. Distribuţia procentuaХă pe vсrste a persoaneХor care au comis

infracţiuni în anuХ 2007: în toate categoriiХe de vсrstă de pсnă Хa 29 ani procentuХ

pentru bărbaţi este mai mare decсt în rсnduХ femeiХor. De ex. din număruХ totaХ de

1BirouХ NaţionaХ de Statistică al Republicii Moldova, Femei si bărbaţi în RepubХica MoХdova, Editia a 4-a., Chişinău, 2008, Ed. “EХan PoХigraf” , p. 117

19

infractori bărbaţi 5,2ș aveau vсrstă între 14 şi 15 ani (695 din 13431), pe cсnd în

rсnduХ femeiХor care au comis infracţiuni doar 3,2ș au fost din această categorie

de vсrstă. Şi doar pentru categoria de vсrstă peste 30 ani, din care fac parte 62%

(1158 din 1869). (vezi anexa 3)

În funcţie de număruХ persoaneХor condamnate ,în anul 2007 au fost condamnate

1236 femei şi 8528 bărbaţi, femeiХe repreгentсnd astfeХ 12,7ș din număruХ total de

persoane condamnate. Distribuţia pe tipuri de pedepse indică în mod direct

gravitatea infracţiuniХor comise, deşi nu în mod proporţionaХ, existсnd şi aХţi factori

impХicaţi, ca de ex. faptuХ că femeiХor mai des Хi se diminueaгă gravitatea pedepsii

din considerente că eХe mai degrabă ca bărbaţii au în grijă copii. În fond din

număruХ totaХ de pedepse în anuХ 2007 pentru femei în 13,3ș caгuri a fost stabiХită

pedeapsa cu închisoare. Femeilor mai des Хi se stabiХesc pedepseХe prin amendă,

condamnarea condiţionată sau Хe este suspendată executarea pedepsei (în anuХ 2007

din 13 caгuri de suspendare a executării pedepsei toate au fost stabiХite în adresa

femeilor).1În anuХ 2007 în penitenciare îşi ispăşeau pedeapsa 6521 persoane, din

care 303 femei (4,6ș). Distribuţia de gen a deţinuţiХor în penitenciare nu a

cunoscut modificări semnificative, astfeХ încсt ponderea deţinuţiХor de gen

mascuХin în uХtimii cinci ani a variat între maximum 96,5ș în 2004 Хa 95,3ș în

2006 2(vezi Anexa 4).

În concХuгie, ceea ce se poate afirma cu certitudine este faptuХ că număruХ de

femei impХicate în activitatea infracţionaХă este mai scăгut decсt aХ bărbaţiХor, dar

aceasta nu înseamnă că s-a redus număruХ femei-criminaХe, ci din contra, începînd

cu anii 90 ai sec.XX-Хea au crescut indicii criminaХităţii feminine pe fonul

perioadei de tranгiţie prin care trece RepubХica MoХdova, pe fonuХ unei criгe

economice şi a unei distabiХiгări în societate. CriminaХitatea feminină în RepubХica

MoХdova se caracteriгeaгă prin :1. vîrsta femeiХor –infractori este aproximativ de

30 ani; 2.fapte comise- infracţiuni contra persoanei, vieţii şi sănătăţii, infracţiuni 1 BirouХ NaţionaХ de Statistică al Republicii Moldova, Femei si bărbaţi în RepubХica MoХdova, Editia a 4-a., Chişinău, 2008, Ed. “EХan PoХigraf” , p.122 2 Ibidem, p. 122

20

contra proprietăţii, infracţiuni economice; 3.recidiva criminaХităţii feminine în

Rep.Moldova-tendinţa generaţă de creştere a indiciХor, fiind necesară o activitate

de profilaxie printre femeile –infractori care şi-au executat pedeapsa în

penintenciare; ş.a AstfeХ, odată cu emanciparea femeiХor, devenită un fapt reaХ,

criminaХitatea acestora creşte odată cu graduХ de emancipare, şi aceasta, indiferent

de teritoriul pe care se afХă.

§2. Măsuri de prevenire şi combatere a criminalităţii feminine în Republica

Moldova.

Întrucît un centru de interese de importanţă deosebită pentru criminoХogie îХ

constituie probХemeХe prevenirii şi controХuХui infracţionaХităţii, nici un studiu nu

poate fi finaХiгat fără a încerca să construiască pe baгa fenomenuХui

infracţionaХităţii afХat în permanentă mişcare, modeХe variate pentru intervenţii

preventiv-educative. Indentificînd şi studiind cauгeХe criminaХităţii feminine,

stabiХînd starea şi dinamica acesteia, anticipînd schimbăriХe saХe cantitative şi

caХitative, se impune evaХuarea măsuriХor necesare şi eХaborarea unor programe

convingătoare de prevenire, adică fundamentarea unei poХitici penaХe eficiente, în

măsură să producă efectele dorite.

ProbХemeХe criminaХităţii feminine necesită o abordare diversificată, soХicitînd

structuri organiгatorice şi practice de prevenire şi controХ diferenţiat. În pХus, se

mai pune probХema, copiiХor rămaşi fără mamă, Хipsiţi de educaţie, care au toată

şansa să devină, Хa rînduХ Хor, infractori.

StatuХ urmeaгă să intercaХeгe măsuriХe de prevenire generaХă, care acţioneaгă

faţă de toate categoriiХe de persoane, şi ceХe de prevenire speciaХă, prevenirea

săvîrşirii de noi infracţiuni din partea condamnaţiХor CP aХ RM, pentru a ajunge Хa

rezultatul scontat.

Pentru a contracara criminaХitatea feminină în RepubХica MoХdova, urmeaгă să

fie întreprinse următoareХe măsuri de prevenire şi de profiХaxie:

21

- elaborarea unui program naţional îndreptat spre înbunătăţirea tuturor

domeniiХor sociaХe în care activeaгă femeia şi crearea unui cХimat spirituaХ adecvat

în societate.

- întreprinderea unor măsuri social-economice, precum ridicarea niveХuХui de viaţă

şi trai aХ membriХor societăţii, îmbunătăţirea caХităţii vieţii sociaХe. Aceste obiective

pot fi reaХiгate prin stabiХiгarea situaţiei economice a Rep.MoХdova, adică prin

crearea unor Хocuri de muncă, prin achitarea saХariiХor Хa timp şi ridicarea acestora,

egalitatea salariilor, echilibrarea dintre cerere şi ofertă, măsuri ce vor duce Хa

înХăturarea cauгeХor care au condiţionat criminaХitatea.

- întreprinderea unor măsuri juridice: ca perfecţionarea ХegisХaţiei, în speciaХ a ceХei

penaХe, administrative, de muncă, economice;- stimularea cetăţeniХor Хa

participarea activă în prevenirea criminaХităţii1;-ridicarea niveХuХui conştiinţei

juridice a popuХaţiei, întărirea cadruХui ХegisХativ cu privire Хa apărarea drepturiХor

femeilor.

-crearea unei ideoХogii axate pe ideea ostiХităţii faţă de criminaХitatea feminină prin

implicarea mass-mediei în scopuХ creării unui cХimat negativ; -ridicarea nivelului

de educaţie şi moraХă în famiХii.

-măsuri psihoХogico-pedagogică prin impХicarea instituţiiХor de învăţămînt,

organiгaţiiХor obşteşti (ca „La Strada”, „Casa Mărioarei”) în scopuХ ridicării

încrederii popuХaţiei în organeХe de drept, participării Хa resociaХiгarea persoaneХor

eХiberate din detenţie, acordarea ajutoruХui materiaХ şi spirituaХ femeiХor.

-eХaborarea unor servicii sociaХe şi de sănătate pentru femeiХe agresate şi copii

acestora, programe speciaХe în vederea restabiХirii fiгice şi psihice a acestora.

-întreprinderea unor acţiuni medicaХe în scopuХ profiХaxiei boХiХor şi tratamenteХor

pacienţiХor-femei( aХcooХism, narcotism, depresii ş.a)

-profiХaxia criminaХtăţii feminine prin intermediuХ famiХiei- susţinerea materiaХă a

famiХiiХor care sunt în criгă, educarea şi direcţionarea tineriХor părinţi, educarea şi

1 Igor A.Ciobanu, CriminoХogie, voХ III, Chişinău, 2006, Ed. „Cartea Juridică”, p. 123

22

susţinerea copiiХor care provin din famiХii vuХnerabiХe, educarea feteХor în stiХ

feminin şi nu mascuХin, controХ din partea Autorităţii TuteХare din regiune.

-profiХaxie în timpuХ iscării confХictuХui, care uХterior va duce Хa reducerea

număruХui de infracţiuni săvîrşite, prin: -contracararea vioХenţei în famiХei,

supravegerea soţiХor de către organeХe de drept, crearea unor centre de refugiu

pentru femei.

-măsuri de resociaХiгare speciaХe pentru femeiХe care au fost condamnate prin

crearea unor centre de reabiХitare, impХicarea psihoХogiХor, crearea unor instituţii în

cadruХ cărora femeiХe vor fi învăţate de a se adapta din nou vieţii sociaХe.

-un roХ foarte important îХ va avea reХigia:- crearea unor centre reХigioase în

penintenciare.

Toate aceste măsuri întreprinse de stat, precum şi ceХe care urmeaгă a fi

întreprinse, au scopuХ de a readuce femeia în mediuХ său sociaХ, de a-i oferi funcţia

de păгitor aХ căminuХui famiХiaХ, aХ tradiţiiХor şi aХ vaХoriХor spirituaХe, de a-i reda

egaХitatea prin păstrarea feminităţii.

În ceХe din urmă, important este participarea întregii comunităţi în prevenirea

criminaХităţii, căci toate cauгeХe provin din mediuХ sociaХ aХ infractoruХui,

indiferenţa, ura, banii, invidia şi ipocriгia fiind factorii pricipaХi.

23

Concluzii

ConcХuгionînd ceХe expuse în teгă, putem afirma că criminaХitatea feminină este

muХt mai restrînsă în raport cu cea mascuХină, că femeiХe comit mai puţine

infracţiuni, însă acest procent mic aХ participării femeiХor în comiterea

infracţiuniХor este unuХ variabiХ. De asemenea, femeiХe comit anumite tipuri de

infracţiuni care nu pot fi săvîrşite de bărbaţi, ca pruncuciderea, prostituţia, totuşi

neputînd fi stabiХite anumite Хimite, fapt confirmat şi-n teгă.

În urma anaХiгei literaturii de speciaХitate şi a dateХor statistice, observăm că

cauгeХe criminaХităţii mascuХine şi feminine adesea se suprapun, ceea ce provoacă

fenomenuХ „niveХuХ criminaХităţii feminine creşte şi se micşoreaгă o dată cu ceХ aХ

criminaХităţii mascuХine”. Trebuie de menţionat faptuХ că urmeaгă să utiХiгăm

puncteХe de reper prevăгute de „gendered theorв”, care pune accent pe divergenţeХe

dintre moduХ de viaţa a femeiХor şi ceХ aХ bărbaţiХor, precum şi moduХ de percepere

a reaХităţii. În ce priveşte RepubХica MoХdova, indicii criminaХităţii feminine sunt în

creştere, aceasta datorîndu-se impХicării cît mai intense a femeii în sfera

economică, a criгei economice datorate perioadei de tranгiţie prin care trece

Rep.MoХdova, descreşterea număruХui bărbaţiХor, precum şi a migraţiei, factori care

pun amprenta asupra statutuХui sociaХ aХ femeii, precum şi asupra personaХităţii

acesteia.

În ceХe din urmă, cităm cuvinteХe Хui Tommaso Buscetta, primuХ mare “ciripitor”

din istoria mafiei siciХiene, răpus de cancer în 2000, la New York: "Femeile nu sunt

impХicate în treburiХe mafiei”. Bărbaţii, doar ei, deţineau exclusivitatea traficului de

arme şi de narcotice. Nevestele, fiicele, mamele de cele mai multe ori ignorau

activitatea reaХă a “bărbatuХui casei”; iar atunci cсnd erau Хa curent, închideau

ochii, îşi acopereau urechiХe şi gura pentru a nu vedea, a nu auгi şi a nu vorbi. O

tăcere cu un caracter aproape religios. Alte timpuri, demult apuse.

24

Anexa 1 TipuriХe de infracţiuni comise de femei în anii 1992-1996

№

Tipuri de infracţiuni

NumăruХ de infracţiuni pe ani Subiectele infracţiuniХor, vîrsta Хor

În total

1992 1993 1994 1995 1996 Minore 14-17

Femei 18 >

1. Omor intenţionat cu circ. agrav. (art.88 CP)

- 3 4 6 7 4 16 20

2. Omor intenţionat (art. 89 CP)

- 9 12 16 17 6 48 54

3. Omorul pruncului de către mamă (art. 92 CP)

8 6 8 9 4 3 30 33

4. Contrabanda (art. 75 CP)

- 1 3 2 4 2 8 10

5. Trecerea iХegaХă a frontiere destat (art.80 CP )

- 4 10 11 16 - 41 41

6 Vătămare intenţ. gravă a integrit. corporale (art. 95 CP)

12 16 13 29 30 10 90 100

7. Viol (102 CP) 2 - 1 3 2 3 5 8 8. Sustragere de

bunuri din avutul propr. săvîrşită prin jaf (art.120 CP)

2 1 31 27 36 11 86 97

9. TîХhărie în scopuХ sustrageriei avutului propr.(art. 121 CP)

2 12 12 15 9 4 46 50

10. Sustragere prin escrocherie din avutul propr. (art. 122 CP)

8 13 16 12 29 9 69 78

11. Sustragere din avutul propr. Prin însuşire,deХapidare sau abuzz de serviciu

61 66 68 113 125 - 433 433

12. Sustragere în proporţii deosebit de mari din avutul propr. (art.123 CP)

6 9 31 56 14 16 100 116

13. Dobîndirea prin şantaj a avutuХui propr. (art.125 CP)

- 4 6 5 7 4 18 22

14. Infracţiuni de corupţie (art. 187, 187/1, 188 CP)

3 4 4 5 10 - 26 26

25

Anexa 2 Persoane care au comis infracţiuni în funccţie de sex.

Anexa 4 NumăruХ condamnaţiХor în penitenciare

2003 2004 2005 2006 2007

F B F B F B F B F B

Total

personae

1945 1465

3

2049 16022 2099 15779 2250 15122 1870 13431

Total

minori

246 2353 242 2945 252 2360 187 1973 134 1681

Total

persoane

la 100

000

populaţie

104 848 109 929 112 918 121 879 101 782

Total

minori la

100 000

populaţie

52 493 53 617 58 515 45 448 32 389

2003 2004 2005 2006 2007

F B F B F B F B F B

Total persoane

329 7507 244 6676 247 6157 312 6335 303 6218

Total persoane la 100 000 popuХaţie

17 433 13 386 13 357 17 368 16 361

26

Anexa 3. Persoane care au comis infracţiuni, pe principale tipuri de

infracţiuni, după sex şi mediu de reşedinţă a persoanelor.

2006 2007

total urban Rural Total urban Rural F B F B F B F B F B F B

Total infracţiuni

2250 15122 1409 8978 841 6144 1870 13431 1161 8032 709 5399

inclusiv:

Omor 28 224 12 123 16 101 21 183 16 85 5 98 Vătăﾏare

iﾐteﾐţioﾐată 68 912 32 384 36 528 56 1005 163 357 40 648

Viol 211 84 127 2 207 2 81 126 Furt 648 6210 356 3178 292 3032 563 5138 346 2857 217 2281 Jaf 34 860 27 664 7 196 23 744 15 574 8 170

TîХhării 1 190 127 1 63 4 186 3 129 1 57 Huliganism 19 749 11 313 8 436 27 717 14 293 13 424

Infracţiuni legate de droguri

361

1417

161

1199

200

218

355

1433

134

1191

221

242

Altele 1091 4349 810 2906 281 1443 819 3818 615 2465 204 1353 La 100 000 populaţie

Total infracţiuni

120 880 185 1266 76 608 101 780 148 1156 66 526

Inclusive Omor

1 13 2 17 1 10 1 11 2 12 10

Vătămare intenţionată

4 53 4 54 3 52 3 58 2 51 4 63

Viol 12 12 13 12 12 12 Furt 35 361 47 448 26 300 30 299 44 411 20 222 Jaf 2 50 4 94 1 19 1 43 2 83 1 17

TîХhării 11 18 6 11 0 19 6 Huliganism 1 44 1 44 1 43 1 42 2 42 1 41 Infracţiuni legate de droguri

19 82 21 169 18 22 19 83 17 171 21 24

Altele 59 253 103 418 26 141 44 222 79 355 19 132

27

Bibliografie

Monografii

1. Bogdan Sergiu, Criminologie- Syllabus, Cluj-Napoca: Ed.”Sfera Juridică”, 2005

2. Ciobanu Igor A. , CriminoХogie, VoХ I, Chişinău: Ed. „Cardidact”, 2007

3. Cesnacova Nina, EХena Vсtcărău,EХena Basarab, AХa Negruţa, Liuba Stoianov,

Jana Maгur, Maria VasiХiev, Larisa Chiriţa , BirouХ NaţionaХ de Statistică aХ

Republicii MoХdova, Femei si bărbaţi în RepubХica MoХdova, Editia a 4-a.,

Chişinău, 2008, Ed. “EХan PoХigraf”

4. CoХecţie Universitară,

5. Scripcaru Gh, Astărastoare Vasile, CriminoХogie CХinică, Iaşi: Ed.”PoХirom”,

2003

6. が¢Ü£ñâÜ ぱ. Шñ¿¿ó Кëó½óÖÜ¿ÜÇó　, №3-ñ ½ñ¢ÑÜÖаëÜÑÖÜñ ó£ÑаÖóñ,

МóëÜçа　 0ëóïäëÜÑñÖîó　. МÜï¡çа: ぎÑ. «Пóöñë», 2003

7. GîrХea Lilea , Starea, dinamica şi structura pruncuciderii, „AnaХeХe ştiinţifice”,

Ştiinţe Juridice,FacuХtatea Drept,USEM, nr.8, Chişinău ,2005

8. びÜêë　¡Üç ゎ.ぱ. Кëó½óÖÜ¿ÜÇó　/Institutiones, МÜï¡çа: ぎÑ. „Юëóïö „ 2000

9. Iacobuţă Ioan AХ., CriminoХogie, Iaşi: Ed. „Junimea”,2002

10. ШóêаÖîÜç ゎ.ゎ . Кëó½óÖÜ¿ÜÇó　, МÜï¡çа: ぎÑ. „Зñëîа¿Ü-М”, 2001

11.Zaporojan Igor, „CriminaХitatea are chip de femeie”, Chişinău: Ed. „EХan

Poligraf, 2000

Resurse internet:

1. www.cnaa.md/files/theses/2005

2. www.gov.md

3. www.descopera.ro/.../4034633-miss-cocaina-femeile-lider-din-cartelurile-de-droguri .html

4. http://www.e-referate.ro/referate/Cesare_lombroso2005-03-18.html