consiliul general al· municipiului bucureşti - pmb
TRANSCRIPT
Consiliul General al · Municipiului Bucureşti
HOTĂRÂRE privind aprobarea Bilanţului termoenergetic pe conturul instalaţiilor de transport şi
distribuţie a energiei termice, operate de către Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti S.A.- pentru anul2020
Având în vedere referatul de aprobare al Primarului General al Municipiului Bucureşti nr. 8988/07.12.2021 şi raportul de specialitate al Direcţiei Generale Servicii Publice - Direcţia Servici'i Integrate nr. 10677/07.12.2021 ;
Văzând avizul Comisiei pentru utilităţi publice şi .salubritate nr. 21/10.12.2021, avizul comisiei economice, buget, finanţe nr. 259/13.12.2021 şi avizul Comisiei juridice şi de disciplină nr. 501/13.12.2021 din cadrul Cosiliului General al Municipiului Bucureşti ;
Ţinând cont de adresa Companiei Municipale Termoenergetica Bucureşti S.A. nr. 91264/08.11 .2021, înregistrată la Primăria Municipiului Bucureşti sub nr. 2005681/08.11 .2021 şi la Direcţia Servicii Integrate sub nr. 9759/09.11 .2021 prin care au fost transmise următoarele documente:
- Bilanţul termoenergetic pe conturul instalaţiilor de transport şi distribuţie a energiei termice administrate de C.M.T.E.B. S.A. - pentru anul 2020, ediţia O; revizia 2", predate către Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti S.A. prin procesul - verbal nr. 88782/29.10.2021;
-Avizul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (A.N.R.E) nr. 12/05.11.2021 ;
-Procesul- Verbal de Avizare nr. 3/05.11 .2021 emis în şedinţa C.T.E. a C.M.T.E.B S.A. din data de 05.12.2021, înregistrat la Compania Municipală
Termoenergetica Bucureşti S.A. sub nr. 91187/08.11 .2021 ; Luând în ~onsiderare adresa Companiei Municipale Termoenergetica Bucureşti
S.A. nr. 94579/17.11.2021, înregistrată la Primăria Municipiului Bucureşti sub nr. 2009500/22.11.2021 şi la Direcţia Servicii Integrate sub nr. 10345/23.11 .2021 prin care s-a transmis documentul "Completare la Raport privind determinarea pierderilor de energie termică în bilanţul termoenergetic · nării SACET Bucureşti" , .
~)! El . '\ \),ţ,~'l! Ur, 11 J") 1 ;" ~
.:~ fi
înregistrat la Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti S.A sub nr. 88782/29.10.2021;
În conformitate cu prevederile art. 35 alin. (1) lit. e) şi ale art. 40 alin. (6) din Legea nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică, republicată ,
cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul prevederilor art. 129 alin. (2) lit. d), alin. (7) tit. n), art. 139 alin. (3) din
Ordonanţ~ de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;
CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI HOTĂRĂŞTE:
Art.1 Se aprobă Bilanţul termoenergetic pe conturul instalaţiilor de transport şi ( distribuţie a energ1e1 termice, operate de către Compania Municipală
Termoenergetica Bucureşti S.A. - pentru anul 2020, prezentat în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre .
( ,
Art. 2 Se aprobă documentul "Completare la Raport privind determinarea pierderilor de energie termică în bilanţul termoenergetic al funcţionării SACET Bucureşti" , prezentat în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.3 Direcţiile din cadrul aparatului de specialitate al Primarului General al Municipiului Bucureşti, Asociaţia de Dezvoltare lntercomunitară Termoenergetica Bucureşti- Ilfov şi Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti S.A vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.
Această hotărâre a fost adoptată în şedinţa ordinară a Consiliului General al Municipiului Bucureşti din data de 13.12.2021 .
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ,
luliana- RoxanaC~ntea
Bucureşti, 13.12.2021 Nr. 439
SECRETAR GENERAL L MUNICIPIULUI BUCUREŞTI,
Georgiana Zamfir
Bd. Regina Elisabeta nr. 47, cod poştal 050013, sector 5, Bucureşti , România; tel.: +4021 305 55 00; www.pmb.ro Pag2
1 1
{
EMP U T I L I T Y
ANEXA 1 la HCGMB nr . .•. ~ .. 3/il ~ ( 1 ~<.. EMP-Ulll.r:~·~~·-
"tr \\·•~1 r k"m h ~· 11' • •1.! d, -1. F' ' .,. 1' h.~ r~ ... ti
! t: ,,\ .. , !1 1~0~ , ... , J 11' :!,. 1.2. .i
l 1 t •.\ "0BRPE.Jt '>'. - 1 112 ~ I t 1
1 p!t ! ,;od.!J: 1 tl(ll 1
Bilanţ termoenergetic pe conturul instalaţii lor de transport şi distribuţie a
energiei termice administrate de CMTEB S.A.
Cod BT I/1 Ediţia O; Revizia 2
AUDITOR ENERGETIC: SC EMP UTILITY SRl autorizaţie nr. 641 din 26.11.2018, clasa Il complex
~-~tarncn1ul l'~tsu l_
l: ELSACO' S.C. Elsaco Esco S.R.L.
Str. Pacea, nr. 41A, Mun. Botoşani, jud. Botoşani CDl: ROl63966973
tel: 0231.507060, fax: 0231.532905 e-mail: [email protected]; [email protected]
Bilanţ ternzoenergetic pe conturul instalaţiilor de transport şi distribuţie a energiei ter1nice adntinistrate
de CMTEB S.A. -pentru anul 2020
Cod BT I/1 Ediţia O; Revizia 2
Beneficiar: Compania l\Iunicipală Termoenergetica Bucureşti S.A.
APROBAT: DIRECTOR GENERAL Dr. Ing. Ioan BITIR- ISTRA TE
Ex. Nr.: [I] Difuzat: controlat
necontrolat O -~ !-:Apl':\Al DE REGlE.\<E\fARE~ 00~1Do1L1. ~ la loan·Sevastlan B!TIR· ISTRAiE ;i
1
~ Nr.~2.:~ ~ ~~ -~-\w~1!iOR ~~~· ~~-='
1
~_,.;· ELSACO ESCO
Bilanţ tcrmoclt('rgrtic al SA( ET Bucu1·eştî
f• . . ..
CUPRINS
Su1n ar executiv ...................................... ....... ...... .......... ................................................ ...... .. 7
1. CONCEPŢIA ELABORĂRII Bll.ANŢURILOR ENERGET ICE ...................... ... ..... 1l 1.1. Scopul întocmirii şi wudi=ei bikmfurilor energetice ..... ....... ...... .... ... ...... .. .. ........ ... ........... ..... .. 1 1
1. 2. Conţinut ul lucrării ........ ... .... .. ........... ..... ................ ...... ..... .. ...... ... ... .... .. .... .. .. .......... .......... ..... . 12
1. 3. Akirimi. simf>o/uri şi unităţi de măsură .... ... ... .. ... .. ... .. .. ............. .... .................. ..... .......... ... .. .. .. / 2
2. DATE CU PRIVIRE LA OPERATORUL SERVIOULl.JI ......................................... 13 2.1. Structura de mmJCcgement ............. ... .... ...... ...... .. ...... ......... ..... .... ... .. ....... ........ ........ .... .. .. .. _. ...... 14
2. 2. Asigurarea a/imentârii cu energie termică de către principalii producâtori ........... ... .. ........ ... .. 19
].3. Contorizarea la ni·•el de branşament ....... ... ....... ... .... ... ... ..... .. ... ... ... ... ........ ............ .. .... .. .. ... ... .. 21
:; . .f.. Asigurarea resurselor energetice ... ..... .. ....... ... .. .... .... .... ...... .. ... ...... ....... .. .................. ..... .... ... .. 21
3. DEFINIREA CONTURULUI NECESAR BILANŢULt.;I ..... ........................ ............ .. 28
4. CA.RACTERISTICILE TEHNICE ALE PRINCIPALE LOR.AGRECATE ŞI INSTALA ŢII CONŢI~UTE ÎN CONTUR ....................... .... ... .. ..................................... . 29
4.1. Desc:rier<ta surselor de produc~ re a energiei termice ..... .... ... .. ....... ... .................. .. ............. ..... 29
-!. 2. Descrierea stat iilor termice - pcmctt!lor termice modulelor tennice .. .... .... ...... .... ... ........... .. .. 36
4. 3. Descrierea refeld tt!rmice primare ........ ............. ....... ... .... ..... .... .. .. ... ... ... .. ....... ...... .............. ... . 38
-!.4. Desa ierm reţe/â termice secundare ... .. ...... .... .. ... ... .... ........ ........ .. ....... .. ........ ..... ........ ........... 39
5. SCHEi\lA FLUXULUI TEHNOLOGIC .... ....................................... ..... ........... .......... .. 41
6. PREZENTAREA P ROCESULl'I TEHNOLOGIC. ..................................................... 42 6. 1. Circuitul s<!cundar PT. .... ... .. .. .... .. .. ... ...... .. ........ .... ..... ....... ... ... .... ......... ... ...... .. .. .. .. ....... ... .. ... ... 43
6.]. Fltcwl tehnoiogic in circuitul secundar de inâibire ............. .. .. ............. .. .. .. ... ... ... ..... .. ............ 43
6. 3. Fhco:zd tehnologic în instalaţia de preparare a ap ei calde de consum (,4 CC; ...... ........ .. ....... .. .. . 44
6. !. !nstalafii ouxiliare ... ... .... .. .... .. .. ... .... .. .. ..... .. .. ...... ..... ... .. .. ..... .. ... ... .. .. .. ... ...... .. .. ......... ...... .. .. .... 4./
7. STABILIREA UNITĂŢII DE REFERINŢĂ ASOCIATE BILANŢULUI ................. 46
8. APAR-\TE DE MĂSURĂ FOLOSITE ................................................ _ ....... - -- .... - . 4 7
9. SCHEMA ŞI PUNCTE DE MĂSURA ..................................... ~.~~~~~~· ::.:-'' .. 48
10. FIŞA DE :\IĂSURĂTORI.. .................. ......................... .
11 . ECUATIA DE BILA~Ţ. CALCULUL COl\1PONE
14. BILANŢUL OPTf.\liZAT ................. ............ ........................... ... ... - .. - -----·- ·- --· - 1(j
15. PIERDERILE TEHNOL OGICE ........... ................. ............. .... .. . ~- --·-··-- - -- ................... 73
~E;· E L SACO . _...,. ESCO
16. PLAN DE MĂSURI ŞI ACTIUNI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI ENERGETICE ....... ,. .......................... ~ ........ ...... ,. .................. , ........... , ................. , .. ........ 4 • • • • • ••••• • ••••••••• 79
17. CALCULUL DE EFICIENTĂ ECONOMICĂ A MĂSURilor STABILITE ............ 81
BIBLIOGRAFIE ................................................. ............................................................... 82
P;"tgiru (, 1 :1 Sl
~··· -,..-..... ELSACO ESCO
Bilant termoencrgetic al SACET Bucure~ti 1 1 ,, : 1 LI
SUMAR EXECUTIV
Lucrarea de faţă vine să răspundă solicitării Companiei Municipale Tcrmoenergetica Bucureşti de elaborar~ şi analiză a "bilanţului termoenergetic" al sistemului cenlrali?at de transport şi d istribuţie a energiei tennice in Municipiul Bucureşti. sistem ce asigură necesarul de căldură şi apă caldă menajeră consumatorilor arondaţi- blocuri de locuinţe, şco l i şi spaţii comerciale.
Elaborarea şi analiza bilanţurilor energetice este reglementată prin lege şi are drept scop reducerea consumurilor de combustibil şi energie prin ridicarea continuă a performanţelor energetice ale tuturor instalaţiiior, sporirea eficienţei întregii activităţi energo-tehnologice.
Potrivit datelor existente. CMTEB furnizează energie termică pentru 10.032 de asociaţii de proprietari/ locatari din cele 8.091 de blocuri de locuinţe, p~ntru 74 de cămine şi 313 imobilc;casc, reprezentând aproximativ 1.170.000 de lqcuitori. Din totalul energiei tennice furnizate de CI\ 1TEB. consumul populaţiei reprezintă 92,2 1%. Utilizatorii non-casnici sunt compuşi din 515 institutii publice, 3.820 de agenţi economici ş i lO sere. Consumul de energie termică realizat de uti lizatorii non-casn ici repr~zintă numai 7,79°·o din consumul total al clienţilor CMTEB.
Ponderea cea mai mare intre sursele de ~ncrg ic electrică şi termică care deservesc astăzi Capitala o au cele patru centrale în cogenerare aparţinând societăţii Electrocentrale Bucureşti SA (denumită în continuare ,.ELCEN''), respectiv CET Bucureşti Sud, CET Bucureşt i Vest. CET Progresu şi CET Grozăveşti. Ele furnizează împreună un maxim de UWO Gcal!b putere termică. Cde patru centrale furnizeaz~ aproximativ 7% din energia electrică la nivel naţional şi acoperă aproape în într~gime necesarul Bucureştiului. ELCEN reprezintă una din entităţite care asigură echilibrarea sistemului energetic naţional.
Instalaţiile sistemului centralizat de alimentare cu energie termică aflate în exploatarea Companiei ~unicipale Termoenergetica Bucmeşti, conform informatiilor furnizate de Beneticiar, se compun din:
-surse ele producere- 45 centrale de cvartal şi o centrală termică de zonă; -reţelele termice primare- 423,27 km traseu / 851,84 km de conductă; -puncte termice - PT (646 buc.) şi module termice- :\:IT (308 buc.): - reţde termice secundare-702,89 km traseu 12.763 km conducte de distribuţie 119834
km conducte aferente CT: Compania f'vlunicipală Termoenergetica Bucureşti este administratoml celui mai mare sistem de termoficare din România. deţinând 43% elin piaţă.
Din punct de vedere al vechim ii conductci reţdei de termoficare. situaţia se prezintă astfel:
• 851 ,84 km de conductă reţea primară de transport apă fierbinte. din care cu vechime de: ·
mai puţin de 10 ani : l 16,79 km (13 .71 ~ o): intre 1 O şi 20 ani: 93,84 km ( Il. O l %): între 20 şi 25 ani: 85,34km (1 0,0 l %); peste 25 ani: 555,87 km (65,25%).
• 2. 763 km conductă reţe<1 secundară (de di stribuţie a ape agentului termic de încălzire). din care cu vechime de:
mai puţin d~ 10 ani: 468,9 km (16,97%); între 1 O şi 10 ani: 635,0 km (22, 98°1o); între 20 şi 25 ani: 399,2 km ( 14.4.4%); peste 25 ani: 1.259,9 km (45,59%).
ELSACO ESCO
Contorizarea la nivel de branşament a con$mnurilor de energie termică. atât pentru încălzire, cât şi pentru preparare apă caldă de consum, este realizată în propo11ie de 99,59%, astfel că din totalul de 23 .973 de branşamente sunt contorizate 23.874.
Majoritatea echipamentelor de măsură. au o vechime de peste l O ani; la nivelul Companiei Municipale Tennoenergeti.ca Bucureşti a demarat acţiunea de inlocuire a echipamentelor de măsurare a energie termice cu echipamente de ultimă generaţie, cu clasă de precizie ridicată.
Conturul de bilanţ a cuprins: • punctele tem1ice; • reţelele termice de transport şi distribuţie: • modulele termice.
Pentru partea de reţea primară. conturul conţine toate tronsoanclc aferente transportului agentului tennic, pornind de contoarele de delimitare cu CET-urile, până la intrarea In modulele termice, respective punctele termice aferente fiecărui tronson.
Pentru partea de reţea secundară. conturul conţine toate tronsoanele de distribuţk agent termic, conducte pentru !ncălzire, pentru apă caldă de consum. respectiv pentru recirculare. Delimitarea conturului pe această zonă se face de la intrarea in punctele termice până la contoarele de branşament aferente fiecărui loc de consum.
Pentru a abţine rezultate relevante cu pri\'ire la regimul de funcţionare, s-a stabilit. de comun acord cu Beneficiarul lucrării. ca perioada de timp pe care se va face bilanţul să fie un an calendaristic (O 1.0 1.2020-31.12.2020).
~;:· ELSACO ·- ESCO
Bilant tcrmocncrgctic_:JI SACF.T B~curc~ti
' l j 1
P ierderile totale relative de căldură pc sistemul centralizat de alimentare cu căldură au fost de 36~63%. Pierderile relative de căldură pentru sistemul alimentat d in centralele tennice au fost de 10,32%.
O primă concluzit.: a acest~i analiLe C!:>te faptul că în perioada 201 7-2020 pierderile de energie termică în reţeaua primară ati crescut de la 20,20% la 28,91%, în timp ce cantitatea de agent termic furnizată din reţeaua de transpo11 a scăzut cu 20.22%. Dat fi ind volumul de energie tranzitat. nivelu l p ierderilor este ridicat şî conduce la efecte negative din punct de vedere tehnic şi economic. Cauzele pot să fie date de o supradimcnsionarc a rcţclcJor faţă de consumurile actuale, dar şi o lipsă a sistematizării reţelei.
Pierderile în reţelele secundare aferente centralelor termice se ridică la un n ivel acceptabil pentru astfel de sisteme, fn condiţiile date de funcţionare.
Pierderile de energie termică în reţeaua secundară aferentă PT au crescut de la 11,1 l% în :2017 la 1 1.39° o în 1020, iar cantilat~a de agent termic furnizată pentru încălzire şi apă caldă de consum a scăzut cu 20%. Principala cauză a pierderilor de energie termică o reprezintă vechimea conductelor ce alcătuiesc reţeaua secundară (aproape 50% dintre de au peste 25 de ani vechime). consec inţa majoră fiind deteriorarea izolaţiei clasice a conductdor, amplasate exclusiv in subteran.
Tabcl2- Tabel centraliza tor cu ca utităţile de energie termică din b ilanţu l real şi cel tehnologic, t 12020
----·---~·-
Energie intrată 4.568.515,62 3.745.270
% 100% 100°o
Pierderi în RT Gcal/an 1.320.643,84 540.393
0 / 28,91% 14,43% t O
Energie termică vândută Gcal/an 149.883,17 149.883.17 consumatorilor din RT % 3,28% 4,00°1>
E nergie termică livrată în Gcal 'an 3.097.988.61 3.054.994 RD % 67.81% 81,57%
Retea distributie - ---~~J=_o 1)+(13) Energie in trată
Gcal1cu1 3.097.988,6 1 3.054.994,57 % ( t 0)=1 00% 100% 100%
Gcal/an ( 11 )= 352.770,04 309.776 ( Pierderi în RD
% (12) ( ll)il9)x100 11,39% ~ 1 "1- i<Jf\{~ Energie termică vândută GcaL'an (13)= 2. 745.218,57 7 145.21.$ .•. i~h~t'l,9; consumatorilor din RD % ( 14)=(13 )/(9)x l 00 88,61°1> lfl vg~6o/~~~o.)~
R etele distributie CT cvartal 1 < ....-·" .>·~
...., . -· )-' -Energie intrată
Gcal/an (15)=(l7)+(I 9) 140.693,99 l 'ţ~9~'$;·8g~\ ~g;.' 0 / ( 16)= 100% 100% t O <4. \O~%;. g~ .... o
Pierderi în RD Gcal/an (17)= 14.525.11 1\~2~...- G
% O 8)=(17)t( l 5)x 100 10,32% ~~~ -- /
Energie termică vândută Gcal/an ( 19) 126.168,88 126.luo, [00
consumatorilor din RO % (20)=( 19)/( 15 )X] 00 89,68% 90,73tJ
.:;.- =-· il" -·- ELSACO
ESCO
reţelelor termice primare prin înlocuirea acestora cu conducte preizolate prevăzute cu sistem de detectare automată a pierderilor.
Se poate estima că reabilitarea întregului sistem de tran!'iport ar fi un proiect care s-ar desfăşura pe cel puţin 20 de ani şi ar costa cel puţin 1 mild euro.
Calculele indică faptul că se poate aj unge la redimensionarea şi înlocuirea a cea. 80% din totalul conductelor de transport, având vechime mai mare de ::w ani, dacă se va ţine seama de debitele reale de agenl termic rezul!ate din reducerea necesarului de energie termică maxim orar. Acestea se \'or înlocui cu conducte preizolatc prevăzute cu sisteme eficiente de depistare şi localizare a avariilor. in scopul reducerii timpilor de intervenţie în cazul unor incidente.
Propunerile ck reabilitare pentru sistemul de distribuţie sunt următoarele :
• reanalizarea sub aspectul dotării cu echipamente şi aparatură de automatizare de ultimă generaţie a punctelor termice ş i redimensionarea acestora în situaţia existenţei
unor consumatori aflaţi la distanţă neeconomică, pentru care se pot instala module termice.
• desfiinţarea staţiilor termice central izate care în prezent alimentează cu apă caldă ( menajeră anumiţi consumatori pentru care încălzirea se furnizează direct din reţeaua de transport cu ajutorul hidroelevatoarelor şi trecerea alimentării consumatori lor prin inteimediulmodulelor termice.
• redimensionarea reţe lelor de distTibuţic cu vechime mai mare de 20 ani şi înlocuirea lor cu conducte nemetalice preizolate, având pierderi specifice de energie term ică
reduse, amplasate direct în so l, um1ând traseele canalelor de distanţă existente.
Se poate estima că mod~rn izarea întregului sistem de distribuţie ar fi un proiect care sar ridica la aproximativ 400 mil. euro.
Pentru reuş i ta planului de măsuri este necesară completarea procesului de contorizare şi monitorizare a debitelor de agent şi de căldură care tranzitează punctele principale ale reţelei de transport şi distribu ţie. Investiţia estimată pentru implementarea sistemului de monitorizare şi control a întregului sistem de transport şi d i stri buţie se ridică la aproximativ 50 mi i. euro.
r
ELSACO ESCO
Bila_Ef rc~n~oencr;:ctic al S.\CE1.:_!$ucurcşti ,,
.- CAPITOLUL 1 - . ' .
CONCEPŢIA ELA.BORĂRii BILANŢURILOR ENERGETICE
i\limentarea cu energie a consumatorilor, la un Inalt nivel calitativ ş i de siguranţă, precum şi gospodărirea raţtonală şi etic ientă a bazei energetice presupune, pe de o parte, cunoaşterea corectă a performanţelor tehnico-economice ak tuturor părţilor componente ale întregului lanţ energetic, de la producător la consumator, iar pe de altă parte, asigurarea condiţi ilor optime, din punct de vedere energetic, pentru funcţionarea acestora.
Principalul mijloc care stă la îndemâna specialiştilor pentru realizarea acestor obiective irnportante Il constituie bilanţul cnetgetic, care permite efectuarea atât a analizelor cantitative. cît şi a celor calitative asupra modului de utilizare a combustibilului şi a tuturor fom1elor de energie în cadrul limitelor unui sistem determinat.
Lucrarea de faţă vine să răspundă solicitării Companiei Municipale Termoenergetica Bucureşti de elaborare şi analiză a " bilanţului termoenergetic'' al sistemului centralizat de transport şi distribuţie a energiei tenn:ice în Municipiul Bucurl!şti, sistem ce asigură necesarul de energie termică pentru încălzire şi apă caldă menajeră consumatorilor aronJaţi- blocuri de locuinţe, case particulare, institu~ii publice şi agenţi economici.
1.1. SCOPUL ÎNTOCMIRII ŞI ANALIZEI BILANŢURILOR ENERGETICE
Elaborarea şi analiza bilanţurilor energetice este reglem entată prin lege şi trebuie să se transforme Intr-o activitate sistematică care are drept scop reducerea consumurilor de combustibil şi energie prin ridicarea comimtă a performanţelor energetice ale tuturor insta laţii lor. sporir\!a efici~nţei Intregii activităţi encrgo-tdmologice.
Elaborarea şi anal iza bilanţurilor energdice constituie cd mai eficient mijloc de stabilire a. măsurilor tehnice .şi organizatorice menite să conducă la creşterea efectului util al energiei introduse într-un sistem, la diminuarea consumurilor spccitice de energie pc produs.
În funcţie de scopul urmărit. bilanţurile energetice se întocmesc în patru faze distincte ale unui sistem şi anume:
• la proiectarea unui sistem nou sau modernizarea unui sistem existent, • la omologarea şi recepţionarea părţilor componente ak unui sistem. • la cunt)aştcrea şi îmbunătăţirea parametri lor tehnico-funcţionali ai unui sistem în
procesul exploatării, • la întocmirea planurilor curente ş i de perspecti vă privind economisirea şi folosirea
raţi onală a energiei.
f:.l aborarea bilanţuril or energetice pentru si st~mele în fu1icţtune se face in scopul ridicării calităţii exploatării, a stabilirii structurii consumlllui util şi a pierderilor de energie. în vederea sporirii randamentelor, recuperării eficiente a resurselor energetice secundare, atingerii parametrilor optimi din punct de vedere energo-tehnologic. Pe această bază. se pot preciza n01111cle de consum specific de combustibil, energic electrică şi term ică.
Fundamentarea consumului de l!nergie, în planurile anuale şi de perspect ivă, ale oricăru i
sistem energetic are la bază măsurătorile, c · oncluziile bilanţurilor energetice care tr.;buie să ţină seama de toale modificy e adu. ~. ~ _iei satl tehnologiilor de fabricaţie folosite sau preconizate. ...; 'J;~ ,;> ~
.• .) ·;:> ;....... /-:~ \ ,.., .... < ' (. .• • ;: -l z ~$~ '/ ;!V)
"""' • . ,;. ..<: ~.6... . _. $
ELSACO ESCO
Bilant tennoencrgctic alSACET Bucuresti t ' ,J p : w ., !C. !' ' -: .. · -
1.2. CONŢINUTUL LUCRĂRII
Lucrarea a fost întocmită în conformitate cu respectarea legislaţiei române în vigoare în acest domeniu şi anume:
• Ghidul de elaborare audituri energetice existent pe site-ul ANRE; • Legea 121/2014 privind creşterea eficienţei energetice: • Regulamentul -Cadru al Serviciului Public de alimentare cu energie termică în sistem
centralizat; • Legea 325/2006- Legea serviciului public de alimentare cu energie tetm ică;
• i'-Iormativul PE 902 / 1995 privind întocmirea şi analiza b ilanţuri lor energetice.
Lucrarea cuprind..: bilanţul energetic pe conturul conturul instalaţiilor de transport şi distribuţie a energiei termice administrate de CMTEB S.A. - pent111 anul2020.
1.3. :\1.-\RIMI, SIMBOLURI ŞI UNITĂŢI DE lVJ..\StRA
Simbolurile şi unităţile de măsură ale principalilor termeni utilizaţi în lucrare sunt prezentate în tabelul 1.1.
foloseşte Sistemul Internaţional de uni tăţi de măsură (SI) în care: 1 kJ = 0.::!.78 ·10-3 kWb = 0.239 kcal = 2.388 ·10 -s t.e.p.
1 kV\Th = 3.6 · 103 kJ = 860 kcal = 8.6 ·10 -5 t.e.p.
1 kcal = 4.187 kJ = 1,163 ·10-3 k\Yh = 10-" t.e.p.
1 r.e.p. = 4.187·10" kJ = lJ63·10-I k\Yh = 10' kcal
(
(
(
i;.:: ELSACO • ·- ESCO
Bila'1_tcm10cncrgrtic al S.\ CEl BueurCj~i c "j ,, - 1 .,
!!llr:~:v<~~-'P.·'"'"'"' .•. ,. ~. :· ,~,. ...• CAPITOLUL·: 2 . -' - · .... . . t~'\:l,·:-· .. .r-r·:~_·,~·;.":.~-··! .. r ' , ,; •• • : ~ • • •
~ i.:~.:~"-'DATE cu;PiuVÎRE LA OPERATORUL SERVICIULUI
Energia termică produsă în sursele de energie ale Capita lei este preluată di.! instalaţiile sistemului centralizat de alimentare cu energie termică . Acestea aparţin Primăriei Ivlunicipiului Bucureşti şi sunt în administrarea Companiei Municipale Tem1oenergetica Bucureşti.
Potrivit datelor existente, CMTEB furnizează energie termică pentru 1 0.032 de asociaţii de proprietari/locatari din cele 8.091 de blocuri de locuinţe, pentru 74 de cămine şi 313 imobile/case, reprezentând aproximativ 1.170.000 de locuitori. Din totalul energiei termice furnizate dl! ctvrTEB, consumul populaţiei reprezintă 92,21° o. Utilizatorii non-casnici sunt comp\.1Şi din 515 instituţii publice. 3.820 de agenţi economici şi 1 O sere. Consumul de energie termică realizat de utilizatorii non-casnici reprezintă numai 7, 79% din consumul total al clienţilor C:\lTEB.
Ponderea cea mai mar..:: între sursele de energie electrică şi termică care deservesc astăzi
Capitala o au cele patru centrale în cogenerare aparţinând societăţi i Electrocentrale Bucureşti SA (denumită în contin uare .. ELCEN"), respectiv CET Bucureşti Sud. CET Bucureşti Vest. CET Progresu şi CET Grozăveşti. Ele furnizează împreună un maxim de 1 .800 Gcal!h putere termică. Cele patru centrale furnizează aproximativ 7% din energia electrică la nivel naţional şi acoperă aproape în întn:gime necesarul Bucureştiului. ELCEN reprezintă una din entităţile care asigură echilibrarea sistemului t:nergetic naţional.
Inst alaţiile sistemului centra!iLat de alimentare cu energie termică aflate în exploatarea Companiei Municipale Termoenergetica Bucureşti, conform informaţiilor furnizate de Bt:neiiciar, se compun din:
-surse de producere - 45 centrale de cvartal şi o centrală termică de zonă; -reţelele termice primare- 423,27 km traseu~ -puncte termice- PT (646 buc.) şi module tem1ice- MT (308 buc.); - reţele termice secundare - 702,89 km traseu; Compania Municipală Tcrmoenergcticn Rl",~;TI~~
sistem de termoficare din România, deţinând ~ Sistemul de alimentare centraliza u~ Bucureşti se
compune din: - surse de producere; -reţelele termice primare- RTP; .. 4 -puncte tennice- PT şi module tem 'e.tţ,. - rcţek termice secundare- RIS; 0 'M * Activitatea de producţie a energiei ternu ~ .ează In cadrul Secţie i Centrale
r ermice şi Furnizare şi are în exploatare 45 centrale termice de cvnrtal şi o centrală termică ele zonă.
Ca.racterisricile tehnice principale ale infrastructurii serviciului public de alimentare cu energie termică sunt:
Tb l'l C ~· - arac enstici e e mce pnnc1pa ea e m ras ructuru t .. ') t h . 1 . f .. SACET B ucu restJ Re!ele termice primare km. conductă 851,84
Reţele termice Distribupc 1 km. conductă 2.763
secundare Centrale termice km. conductă ' ' 1 1 1
198,34
Urbane buc. 1
591 Puncte termice
Dotaţii* buc. 55
Urbane buc. 14 Staţii centralizate ---
Dotaţii* buc. 4
ELSACO ESCO
Urbane Module termice
Botaţii* 1-·
Centrale termice de cvartal
Centrală termică (Casa Presei Libere ) ~-
c · J H • ::1 "1 j 1
J buc. 264 ·--··
buc. 44 buc. 45
buc. 1 - .. . .
Nota: *Dotaru - mstalarw i!sle deţmuliJ di! Compama kfuntc1pală Termo<?nergetu:a B1"'ureşt1, wr clădirea in car.; este amplasat echipamentul nu est.; 1i1 proprietatea Companiei ,4funicipa(e Termoene1getica Bucur.? şti
Din punct de vedere al vechimii conductei reţele i de tennoficare. situaţia se prezintă astfel:
• 851.84- km de conductă reţea primară de transp01t apă fi.:rbinte. din care cu vechime de:
mai puţin de 10 ani: 116,79 km (13 ,71%); între l O şi 20 ani: 93,84 km ( Il ,O l %); ( întro:: 20 şi 25 an i: 85 ,34km (10,01%); peste 25 ani: 555,87 km (6:5,25%).
• 2. 763 km conductă reţea secundară (de distri buţie a apei calde de consum ş i a gentu lui termic de încălzire). din care cu vechime de:
mai puţin de 10 ani : 468,9 km (1 6,97%); între 10 şi ::!0 ani : 635,0 km (22,98%): între 20 şi. 25 ani: 399,2 km (14,44-0-'0); peste 25 ani: 1.259,9 km (45,59%).
Comp<mia Municipală Termoenergetica Bucureşti arc ca obiect de activitate principal producerea. transpoltul. distribuţia şi furnizarea de energie termică în ~Iunicipiul Bucureşti. Complementar, desfăşoară ş i alte activităţ i pentru susţinerea obiectului principal de acti vitate, în confo'rmitate cu statutul propriu şi cu legislaţia în vigoare, dintre care enumerăm: confecţii,
reparaţii. recondiţionări piese şi subansamble specifice: c onstrucţi i montaj lucr[tri specifice: activitatea de informatică; exploatarea, întreţinerea şi repararea parcului propri u de autO\ ehicule, echipam.:ntc, utilaje: calificarea. perfeCţionarea ş i specia lizarea personalului, serYicii de proiectare, avizare, etc.
.. d . STRL'CTUR-\ DE .\IA.:\AGE~IENT
Adun:trea Generală a Acţ.ionarilor
Consiliul de Administraţie
Director Gcn(!ral Din;ctor Gent:ral AJj unct (operaţ ional)
Director General Adjunct (dezvoltare-comercial) Director Direqia Termoencrgetică Director Direcţia Mecano-cnergdică
• Director Direcţia Economică • Director Direcţia Juridică • Director Direcţia Resurse Umane • Director Direcţia Tehnică~Dczvoltare
• Director Direcţia Comercială
(
r
ELSACO ESCO
Bil:mt tcnnocncrgNic :11 SACET Bucureşt i
1 ' ; ! l
Structura organizatorică şi It umărul de salariaţi pe compartimente la momentul real izării acestei lucrări sunt prezentate în tabelul de mai jos:
l
,..,. -· ~...; ..,_ ELSACO
ESCO
.Bil:mt tcnn oeMrgctic al SACET Bucureşti
1 iin. 1
r---· Serviciul A vi zare
Serviciul Contencios Serviciul Urmărire Debitori Direcţia Resurse Umane Serviciul Resurse Umane
Serviciul Salarizare Serviciul Relaţii Sociale şi Formare Profcsi~na!~----
Serviciul Aprovizionare şi Administrare Contract e Ser viciul Clienti
Birou) Marketing Biroul Depozite
Direcţia Tehnică - Dezvoltare Serviciul Proiectare
Serviciul Tehnic Serviciul Automatizare si Scada
Serviciul Investitii Serviciul Sisteme Informatice
!3ir:~~tl Met rologic Total
6 4 35 1
28 10 13 14 24
8 20 l
35 17 1-l 10 16 9
3.182
,....· .. -~
-
-
--l
................ _ .... ,
l)i'!..!. 1\J 16 11 82
(
( l
ELSACO ESCO 1 • -' - l 1
Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti furnizează energic termică în Municipiu 1 Bucureşti prin intermediul infrastructurii tehnico-edilitare specifice, care apm1ine domeniului public sau privat ai unităţilor administrativ-teritoriale ~i care, împreună, formează sistemul de alimentare central i zată cu em:rgie termică al localităţii (SACET) ce cuprinde:
• centrale termice: • reţele de transport: • puncte termice/staţii termice; • reţele de distribuţie: • constwcţii şi instalaţii auxiliare; • branşamente până la punctele ele delimitare/separare a instalaţiilor;
• sisteme de măsură. control şi automatizare.
Pentru asigurarea serviciului de alimentare cu energie termică în condiţii de continuitate şi s iguranţă, SACET se alimentează din surse exteme, CET -uri. care sum exploatate de către ELCEN (CET Sud, CET Progresu. CET Vest, CET Grozăveşti). CET Griviţa. CET Vest Energo şi o centrală termkă proprie ue zonă - Casa Presei Libere.
,, > .; ... ~ .
o..!
QI'J .. .ro~.pl
r.... Cllll Ro;u
- CETVest -- : E~argo
" CETVest
~ \ ;
al \' Cijl - ' ' '
....
Drumul T.b«t
fot'tf\~·
'· l
·-EtJ Voluntari
,;
Bucureşti l•ur t:
a o., .. , CET Sud EJ f1·~rft1,1! • 'lltatl
:t<,tit., "'!.,Utl , .. '"-!
... IID
a ' Pope~ti·Ltordeni
J cm
Figura 2.2- Harta marilor prodlf(/ături de energie lermică din municipiul
* -.:c
~ : · ELSACO ESCO
funcţionare. Atât din punct Je vedere cantitativ. cât şi calitativ, debitele de agent termic nu pot ti rehiculate decât intre anumite limite, în zone clar determinate prin analize de regim hidraulic.
În tabelul următor, sunt prezentate succint sursele de energie care a sigură alimentarea consumatorilor de căldură din Municipiul Bucureşti. iar în figura 2.3 este prez~ntată amplasarea surselor de energie termică în 1\Junicipiul Bucureşti .
T b 12 3 S a e - urse de pro d ucere a energiei termice m municipiu IB ucureşti CTE Bucuresti Sud - --
Surse ale se Elcctrucentrale CTE Progr~su Bucureşti - ELCE~ CTE Vest
-~~..-
CTE Grozăvesti 1 CET Griviţa ! Su1·se ale terţilor
CET Vest Enenm ·-St.~~e ~ermoenergetica CTZ Casa Presoei
CT Amzei CT 18 A CT Luterana CT Suiai ! CT Aleea CT Desişului C T !\iagheru 7 CT Scala
1 Trandafiri lor
CT Barbu CT Depou CT Bucureştii CT Ş-be i Văcărescu Ferentari .:'>lai 3 Vodă
CTBăneasa CT Dorobanţi CT \lărăşeşti 3 CT Turrurele j
Agrcoomie
CT Blincasa 1 CTDunărea CT Mărăşeşti 6 CTTum
1 Palat
CT Băneasa 2 CT Eroilor 1 CT :-.fărăşeşti 9-
CT Viilor 45 CT ale Tcrmoenergcrica
10 CT Banciului CT Eroilor] CT Mozart CT Victori.:i
CT Cap. Bălan CT Ferentari
CT Pătmaş CT Vistca 7?.
CT Rosetti CT Ferentari
CT Pavel C-tin CT Bucur . Scoală !
CT Dimitrov A 1 CT Floreasca CT C:T Cavafii
Protopopescu vechi --CT Dimitrov 131
CT Hirăşeşti CI Republicii
Il
CT. Dr. Sion CT Garaj CT Stoian
~ ... r-u-y~ ~tilitaru
\ 1 ·IH "·'!~A.
/'·)~' .... li ... :'\ - :.. -( /' ~ ' <J)
.{ . ~· ,_,_. ~ .
,~ '-L~ "' 'v *
P;.p:-'.1 lS 1 n 82
(
( i
(
(
$;.· ~--- EL SAC O
ESCO
ro
,·
~~
Sec:orul r
! ::3 . E T ~~ :-:rt -r
.. ' . . .
!.:'<· ,. -1 • 1.. r 1·, R \ (. E f
Bilanţ tcrmoener~etic aJ S. \ CET Bucureşti
G . \
j~-.. 1 C.·
\.
.•
·~ Sect U
-..
Figura 1.3- Amplasarea wrse!or de produ(.:ere a energiei termice În nnmir.:ipiul Bucureyti
2.2. ASIGURAREA ALll\lENT ĂRII CU ENERGIE TERVIICĂ DE C.Ă T
PIUNCIPALII PRODUC.-\TORI
F urnizarea energiei termice de către CET Sud prin: • magistrala I (IV) Dn 1.200 mm ce alimentează consumatorii u
Placare, zona industrială Anticorozivul, BeL N. Grigorescu, Bd. L. lancului, Baicului, Fântânica, Socului, Colentina, Delfinului, Po Muncii, Vatra Luminoasă, Pantelimon, Dna Ghica. Fundeni. Lacul Tci, ~ţj:;;-I-1f. Construcţii, 17-18 Petricani;
• reţea Dn 400 mm: Cosmos. Vergului. Pantelimon: • reţea Dn 700 mm: Balta Albă;
~ .·.• "i'"-· --- ELSACO
ESCO \ .. il - : . , .:-. ! ~ -
• magistrala II-III (V) Dn 1.200 mm ce alimentează cu căldură consumatorii din: Fizicienilor, Dristor, Tomis. Mihai Bravu, Matei Voievod, Şulea Nord, Căţelu,
C.Brâncuşi, Vaselor. Avrig, Aversa, Mecanică fină, Bucur Obor. Teiul Doamnei. 2 Ramuri Tei. Ştefan cel Mare, Policlinica Dr. Grozovici;
• magistrala !Il urban Dn 1200 mm + Atiera Nouă Dn l 000 mm, ce alimentează consumatorii din: Berceni Olteniţa. Olteniţa Nord. Mărăşeşti , Unirea, Th.Speranţia, Că!ăraşi , Labirint, Foişor, serele Leoser.
Furnizarea căldurii de către CET Grozăveşti prin: • magistrala Il-III Grivija Dn 1000 mm pentru zonele Gara de Nord. Griviţa.
N.Titulescu. P!evnei, Iancu de Ilunedoara, Ştefan cel Mare, Circului, Dinamo, Pipera, Aviaţie i . Galvan i Tei, Perla. Dorobanţi:
• magistrala V Rahova Dn 1000 mm pcmtru zonele Rahova. Mărgeanu lui, Centrul Civic, Panduri, Palatul Parlamentului până la P5A.
Furnizarea căldurii de către CET Vest p rin: ( • magistrala I-lii Dn 1300 +2Dn 900 mm pentru zonele Drumul Taberei Microl, 2, 3,
.f, 5. 6. 7, 8, 9, 10, Giuleşti, Crângaşi;
• magistrala II pentru zona urba nă a Cartierului tvJilitari, Pol itehnica. până la C$6 Leu. cu PV2 închis ~i alimentat prin mag.f Vest cămin CI 12' (Injecţia) .
Furnizarea energiei ter mice de către CET P rogresu prin : • magistrala Ferentari Dn 1.000 mm pentnt zonele Ferentari, Vulcan, Pru·cui
Tineretului, Rahova, Săl aj. Amurgului. Crizantcmelor; • magistrala Berceni Dn 1.200 mm pentru LOnele Niţu Vasile, Brâncoveanu. zonele 1.
II. lV, V Berceni, Olteniţa Placare, Giurgiu Farado. platforma IMGB. ·
Furnizar ea energiei termice de către CET Griviţa prin reţea Dn 500 mm pentru zonele rdabricate Griv i ţa . JPG~-IS, Locuinţe Steaua, 2-1 Mai, 13~1 Mai.
F urnizarea energiei tet·mice de către CET Energo Vest prin: • reţea Dn 250 mm pentru SEiviCO SA, Liceul Petre Poni, platforma industrial Militari • reţea Dn 400 mm pentru PT 1~2 Roşu, Metrou Păcii şi bretea de legătură 2Dn 400mm
cu zona Apusului.
Furnizarea energiei termice de către CT Casa Presei ptin: • ramura Flora - retea 2Dn 400 mm pentru Expoziţie, Agronomie. Eli as. Popisteanu
până laC ll DTM; • ramura Pajura - reţea Dn 400 mm pentru Jiului. Pajura, f frisovului. până la cămin
CR4 România Muncitoare.
Zonele cu disfuncţional ită\Î în alimentarea cu agent tl!rmic din punct de vedere hidraulic
(
(
..t~ ELSACO ESCO
_Bîhmţ tcnnocncrgrtic al S.-\CET B ttcut·cşti
1 ' ' 1 1 1' :
2.3. CONTORIZAREA LA NIVEL DE BRANŞAMENT
Contorizarea la nivel de branşament a consumurilor de energit:: termică, atât pentru încălzir~;, cât şi pentru preparare apă caldă de consum, este realizată în proporţie de 99,59%, astfe 1 că din totalul de 23. 973 de branşamente sunt contorizate 23.874.
Tabel 2.4- Situaţia numărului de branşamente &Eir'''"l"·~-'";. · ~"""'lf.~~Totah-::·: · ": · ·~ ... ~ Branşaiiiente Branşamente"fY! ·- ·
tiJizator:li•. ·-·:~ ... ,, ............. ,·, --., ··l·· ·····~i · necontorlzateti~i ~H...-.~~:i.Ut; i W.ibranşamente.~: .. : ~~ contorizate .... ·' .. Asociaţii
19.073 19.049 24 p ro pri ctari/loc atari
Gospodării individuale 565 509 56
(imobile) Institu ţii publice 515 505 10
-· --Agenţi economici 3.RI O 3.801 9
Alţi utilizatori (sere) 10 10 o Total 1 23.973 23.87-t 99 ----
îv[ajoritatea echipamentelor ele măsură au o vechime de peste 10 ani: la nivelul Compania i\lunicîpală Tennoenergetica Bucureşti a demarat acţiunea de înlocuire a echipamentelor de măsurare a energie termice cu echipamente de ultimă generaţie, cu clasă de predzie ridicată.
Totodată, este In curs de realizare dispecerul de termoficare la nivelul întregului sistem de alimentare cu energie termică din municipiul Bucureşti. Prin impkmentarea acestui proiect se va asigura monitorizarea continuă a funcţionării sistemului, cu implicaţii directe In creşterea performanţelor sistemului şi îmbunătăţirea calităţii serviciului.
2.4. ASIGL"RAREA RESURSELOR ENERGETICE -----·-- ---------- - - ·--
2.4. 1. Alimcntarea cu combustibil
1. CET Sud
CET Bucureşti
• • sta ţie de pompare • instalaţia de separare
Păcura este aprovizionată pe cale ferată cu vagoane ci sternă.
2. CET Vest
ELSACO ESCO
Bilant_ tenuoencrgctic al SACET_Rucure~li _ _ __ _
1 l 1 1 ! ! •
Combustibilul suplimentar şi de rezervă pentru perioadele în care presiunea de furnizare a gazelor natmale scade sub limita de avarie în sistemu l naţional, este păcura cu conţinut redus desulf(< 1%).
Grupul de cogencrare cu turbină cu gat:e în ciclu combinat gaze-abur utilizează In principal gazele naturale şi in secundar (de rezervă) motorină (combustibil Diesel) .
Alimentarea cu gaze naturale se face din reţeaua de medie presiune a SC ENGIE Roman ia SA. prin intermediul unei staţi i dereglare-măsurare gaze (Qmax= 150.000 Nmc/h).
Gmpul de cogenerare în ciclu combinat este al imentat printr-o staţie dereglare-măsurare gaze independentă.
CET Bucureşti Vest are o gospodărie proprie de păcură. constituită din: • rampă CF de descărcare păcură şi motorină;
• staţie pompe transvazare păcură • depozit de păcură cu o capacitate totală de stocare a rezervoarelor supraterane de
60000m3
• staţie de pompare păcură treapta 1 şi transvazare motori nă (scmiîngropată)
• staţie de pompare treapta a II-a (suprat~rană) • insta laţia de separare
Păcura este aproviz i onată pe cale ferată cu vagoane cisternă.
Centrala are In componenţa sa un depozit de motorină, constituit din: • un rezervor metalic suprateran cu o capacitate de stocare de 5.000m3;
• i nstalaţie de separare; • instalaţie de stingere cu spumă .
Aprovizionarea cu motorină se face pc calca ferată cu vagoane cisternă.
3. CET Progresu
Combustibilul de bază utilizat pentru producerea de energic ckctrică şi termică este gazul naturaL
(
Combustibilul suplimentar şi de rezervă pentru perioadele în care presiun.:a de furn izare a gazelor naturale scade sub limita de avarie în sistemul naţional, este păcura cu con ţinut redus de sulf (< 1 %). ~ Alimentarea cu gaze naturale se face din reţeaua de medie presiune a SC ENGlE r
"\ "'~ r~~·R.<J.tyru ia SA. prin intermediul unei staţii de rcglare-măsurare gaze. \\· '.!,_-j ;-"' :. T Bucureşti Progresu are o gospodărie proprie de păcură, constituită din: / _, ' \ • ·-' · mpă descărcare păcură· ·
/ .~·.. \ Il '
'f... ' ·~--~: ~- . }: ~} ~~~:zrt0~~,;~~~~~~v~~a~c~apaci ~ntc totală de stocar..: a rezer\'oaretor supraterane de /v / ' 7.500 m>
-~ Jv · '\ * • staţie de pom pare treapta J staţie de pompare treapta a li-a
• instalaţia de separare
Păcura este aprovizionată pc cale ferată cu vagoane cisternă.
4. CET Grozăveşti
Combustibilul de baza utilizal de CET Grozăveşti pentru producerea de energie electrică ,c
1 ·-.~.~;rmică este gazul natural. Combustibilul suplimentar ş i d\! rezenă pentru perioadele în care
~t~~~,a de furnizare a gazelor naturale scade sub limita de avarie în sistemul naţiona l , este .f~(j OIRedT\i/riţ; ll conţinut redus de sulf (< 1 %). :& tf SERIIICU i_i . ;_ ~ IN,TEGFJATE /11:, -:-:-=:-:! , j P,\ ~ . n,l 1! d n o~
(
ELSACO ESCO t '. . ll1 _ •: .. ~
Alimentarca cu gaze naturale se face din reţeaua de mcdk pr<;:siune a SC DTSTRf GAZ SCD SA prin intermediul unei SR!vi (Q max. ""' 100.700 m3/h).
CET Grozăveşti are o gospodărie proprie de păcură, constituită din: • rampă de descărcare · • depozit de păcură cu o capacitate totală de stocare a rezervoarelor supraterane de
14.000 m3
• staţie de pompare • instalaţ ia de separar.::
Păcura este aprO\ izionată pe cale ferată cu vagoane ci sternă.
5. CET Vest Energo
SC Vest-Energo SA utilizează drept coml:)ustibil pentru producerea energiei electrice şi termice gazele naturale, cu următoarele caracteristici:
• putere ealorificii inferioară 8.500 kcaltNm3;
• compozi ţie medie: CH-1 cea. 98,5%, C2H-l cea. 0,80 % şi ::-!~ 0,49%.
Alimentarea cu gaze naturale se face din reţl!aua orăşenească. prin intermediul unui branşament prevăzut cu contor volumetric.
6. CET Griviţa
CET Gri viţa are o gospodă rie proprie de păcu ră, constitu ită di • rampă de descărcare • parc r~zervoare cu o capac itote totală de stocare de 1 700t • staţ ie de pompare • instal aţia de Si:parare
Păcura este aprov izionată pe calea ferată.
7. CTZ Casa Presei Libere
CTZ Casa Presei Libere utilizează In principal drept combustibi l gazele naturale. În perioadele în care presiunea de furnizare a gaze lor naturale este scăzută, se ut ilizează drept combustibil suplimentar combustibilul lichid uşor (CLU tip 3) sau păcură cu conţinut redus de sulf{< 1%).
Alimentarea cu gaze naturale se face din reţeaua de medie presiune a SC Distrigaz Sud SA, prin intermediul unei SR.i.\11.
Păcura este aprov îzi onată pe calea ferată, este stocată în vederea utilizări i în cadrul Dcpozitului de combustibil li chid în două rezervoare supraterane cu o capacitate totală de stocare de 4.000 t.
EL SAC O ESCO
Bilant r~rmoencq~etic :U SACET Bucureşti . 'T I - : . · .. , l~ -·l :
CTZ Casa Presei Libere este dotată şi cu rampă <.le tle$cărcan: păcură şi CLU, compusă din:
• staţie de pompare; • instalaţi a de separare; • rampă de descărcare; • depozit combustibil lichid.
8. Centrale termice de cartier
Combustibil ii utilizaţi în centralele termice sunt gazele naturale In principal, iar la unele central tcnnice este prevăzut drept combustibil de rezervă CLU -pentru centralele din zonele în care, iarna. presiunea la gazele naturale este scăzută.
2.-1..2. Alimentnrea cu apă şi canaliL:.trea
1. CET Sud
Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă potabilă In scop igîenico-sanitar şi pentru incendiu se face din
reţeaua orăşenească aflată în administraţia SCAPA NOVA Bucureşti SA prin intermediul unui branşament contorizat.
Al imcntarca cu apă in scop tehnologic este asigurată din sursele: • râul Argeş - canalul Ogrezeni-Roşu • lac Cemica-Pantelimon • reţeaua de apă potabi lă orăşenească
Evacuarea apelor uzate Colectarea apelor uzate industriale (preepurate). a apelor uzate menajere şi meteorice se
face printr-o reţea subterană de canalizare din tuburi de beton ce d~versează prin ..ţ racorduri in caseta d~ ape uzate a râului Dâmboviţa administrată de SCAPA NOV.\ Bucureşti SA.
2. CET Vest
'1" <'I:J\' 7 • Alimentarca cu apă
~ \ , J J , Alimentarea cu apă potabilă, în scop igienice-sanitar şi pentru incendiu, se realizează
.; / .. ~ltn .lO=f!1"toarele surse: ,·~ · . ) ~1 ) d in J"~;!Jeoua de apă polabilă măşl!neaseă, prin intermediul unui branşamcnt dotat cu
• ~' apometru. situat în b-dul Timisoara; ':'\ • -< 1
J,... ./ :. din subteran, pr.in intermediul unui foraj de mare adâncime, dotat cu pompă L 11• -::.., ."/ submersibi lă şi apometru.
~~·Y Alimentarea cu apă în scop tehnologic (completarea circuitului de răcire. obţinerea ~pei ~minera lizate şi dedurizate) se realizează pompat, din NH Roşu alim.:ntat din râul Argeş :analul Ogrezeni-Rosu.
În funcţie de ~copul tehnologic pentru care este utilizată, apa preluată din râul Argeş. ~ste supusă mai mult.:>r operaţii de tratare:
• pretratare şi filtrare mecanică pentru adaos în circuitele de răcire;
• demineralizare pentru adaos circuit cazane abur;
___ _,
(
(
E LSACO F.SCO
Evac!larca apelor uzate tehnologice Colectarea apelor uzate industriale preepurate, a apelor uzate menajere şi meteorice se
face printr-o reţea subterană de cana lizare din tuburi de beton ce deversează prin două racorduri în canalizarea orăşenească.
3 . CET Progt·csu
Alimcntarca cu apă Alimentarea cu apă potabilă se realizează din următoarele surse:
• din reţeaua de apă potabilă orăşenească. prin intermediul unui branşament dotat cu debitmctru situat în str. Pogoanelor;
• din subteran, prin intermediul unui foraj dotat cu apometru.
i\limentarea cu apă în scop t~hnologic se realizea75 din următoarele surse: • din râul Argeş prin NH Dragomireşti: • din canalul închis Ogrezeni~Roşu administrat de se APA NOV A Bucureşti SA: • din subteran, prin intennediul a 2 foraje
Apa preluată din râul Argeş este utilizată pentru completarea pierderilor din circuitul de răcire intern. pentru obţinerea apei dcmîneralizate, a apei dedurizate şi pentru refacerea rezervei intangibite de incendiu.
Apa preluată din subteran este folosită . In situatii excepţio nale, pentru spălarea filtrelor instalaţiei Crystal ş i răcirea presetupelor pompelor de păcură. În funcţionare normală spălarea/răcirea este as igurată cu npă industr ială.
Evacuarea apelor uzate tehnologice Apele uzate tehnologice ş i menajere sunt evacuate prin inte1mediul unui racord ce
deversează în canalizarea orăşeneasca administrată de Se APA NOVA Bucureşti SA. Apd c pluviale, colectate într-un bazin de retenţie cu V=-1-000 m3, sunt descărcate în
pârâul Valea Mamina, prin intermediul unui racord.
4. CET Grozăveştî
Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă potabilă pentru consum menajer se realizează din reţeaua de apă
oriişeneasca aflată în administrarea SC APA NOVA Bucureşti SA prin intermediul unor branşamente contorizate.
r
ELSACO ESCO
Bilan t tcrmoencrge!ic al S.ACET Bumreşti
5. CET Vest Energo
Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă s~ realizează din două surse:
~{~· - J: 2
• din reţeaua de apă potabilă orăşenească, a f1 ată în administrarea SC APA NOVA Bucureşti SA, prin intermediul unui branşamt!nt dotat cu apometru, situat în b-dul Preciziei ;
• din sursa proprie- apa subterană . prin inkrmediul unui ioraj de mare adâncime dotat cu apometru şi clapetă de reţinere.
Apa utilizată în scop tehnologic este preluată atât din reţeaua orăşenească, cât şi din sursa proprie subterană.
Evacuarea apelo1· uza te tehnologice Evacuarea apelor uzate menajere. a ape lor uzate industriale preepuratc şi a apelor
meteorice se face în r~ţeaua de canalizare orăşenească af1ată 1n administrarea SC APA NOVA ( Bucure~ti SA prin intermediul a două racorduri.
6. CET Griviţa
Alimcntarea cu apă Al imentarea cu apă potabi lă, industriala ş i pentru incendiu, este as igurată din două surse:
• din reţeaua de apă potab il ă orăşenească aflată in administrarea SC APA NOVA BLICureşt i SA, prin intermediul unui branşament dotat cu apomctru;
• din subteran, prin intermed iul a do uă foraje proprii dotate cu manometre şi apometre.
Evacuarea apelor uzate te.hnologice Evacuarea apelor uzate industriale preepurate, a apelor uzate menajere ş i mctcorice se
face în re ţeaua de canalizare a SC Griro SA ce deversează printr-un racord în canalizarea o răşenească adm in i strată de SCAPA NOVA Bucureşti SA.
7. CTZ Casa Presei Liber e
Alimenta rea cu apă A!imentarea cu apă potab ilă, industri a lă şi pentru incendiu a CTZ Casa Presei Libere s~ ('
face din două surse: ( • din reţeaua de apă potabilă orăşenească af1ată în administrarea SC APA
NOVABucureşti SA prin intermed iul unui branşamcnt situat în str. Băiculeşti :
• din foraj c!e de mare adâm:ime ale RA-APPS (ln c:az de av arie), prin intermediul unui branşament.
[
ELSACO ESCO
2.4.3. Alimcntarca cu energie electrică
1. CET Sud
8iJ:mt tcrmocncrgctic al S.\CET Bucure5ti 1 1 ., 1 ,, 1 •
Energia electrică produsă de CET Bucureşti Sud este livrată in Sistemu l Energetic Naţional în staţ iile de IlO kV şi 220 kV prin intermediul rransformatoarelor de grup: 2x80MVA, 2xl25 r:v1VA şi 2xl70 MVA. În calitate de consumator, CET Bucure~ti Sud preia energ ia electrică Jin Sistemul Energetic Naţional prin intermediul a 3 posturi de transformart:: 2x25 MVA, 1x80 MVA.
2. CET Vest
In calitate de producător. CET Bucuresti Vest furnizează energie electrică în Sistemul Energ.::tîc Naţional în statia de 1 ! O kV Bujoren'i prin intermediul transformatoare lor de grup. În calitate de consumator, preia energie electrică din SEN.
3. CET Progrcsu
CTE Progresu este racordată la Sistemul Energetic Naţional in sta~iile de 1 IO kV prin inten11cdiul transfonnatoarelor de bloc: 4 x 80 MVA. În calitate de consumator, preia energie electrică din SEX
4. CET Grozăveşti
În calitate dl! producător. centrala termoelectrică livrează energia electrică in SEN la tensiunea de 110 kV prin 6linii electrice subterane. fn calitate de consumator, CET Grozăveşti preia energia e l ectrică din SEN prin liniile de 110 kV ale SC ELECTRICA lVlUNTENJA SUD SA. prin intennediul a două transformatoare de l 10/6 k.V cu puterea de 25 MVA fiecare.
::~. CET Vest Energo
SC VEST ENERGO SA livrează direct energie electr ică în SEN la tensiunea de 6 sau 1 O kV prin intennediul a 3 feederi de conectare.
6. CET Griviţa
CET Griviţa este racordată la SEN prin staţia de 10 kV. CET Griviţa livrează şi preia energie electrică din Sistemul Energetic Naţi onal prin intermediul a două transformatoare: 2 x 6.3 MVA. Pentru servicii proprii, centrala este alimentată prin intenned iul a 2 transformatoare: 2 x 1..6 rv:rv A
7. CTZ Casa Presei Libere
P,.~ :1,1 2 7 din 82
$-.· ELSAC O ~-=- ESCO
Bilanţ tcrmocner~ti~ _?1 SACET n~~~r_~~----·--r· 1. 1 1 . ' te f' 1ul.l 1 1 • • ; ·· ·,: ~
R .. ~.~-.~~~-,, ·~--~·····J;cAPITOLUL3 · ·· Y ·:-· .,~,3..1J..,, · .. ~~~~4#~~·~, r 'lo • ...... ·~.J~ '• ...... ·~
:.,.:.. ; DEFINIREA .CON:fURULUI NECESAR BILANŢ ULUI . ·. , .
Modelele matematice pentru realizarea bilanţuri lor energetice au la bază principiLil conservării energiei în cadrul limi telor unui sistem determinat.
Acest cadru limită poattă denumirea de contur, e! reprezentând practic suprafaţa
imaginară închisă In jurul unui echipament instalaţie. secţie care include limitele faţă de care se consideră intrări le şi ieşirile fluxurilor de energie. Prin urmare, conturul unui bilanţ energetic poate coincide cu coniurul fizic al unui utilaj, al unei instalaţii sau al unui ansamblu complex, care în cele ce urmează va fi menţionat ca sistem.
Pentru sistem ul de alimentar e centra lizată cu energie termică (SACET- ansamblul instalali ilor tehnologice, echipamentelor şi construcţiilor. situate întT-o zonă precis delimitată, legate printr-un proces tehnolog ic· ş i funcţiona l comun, destinate transportului şi d i stribuţiei
energiei termice prin reţele termice pentru cel puţin 2 utilizatori) al Munic ipiului Bucureşti s-a considerat conturul de bilanţ limita fizică a branşamentelor termice (legătura fizică dintre o r reţea termică şi instalaţiile proprii ale unui utilizator) avand ca puncte de masură grupurile de măsunHe a energiei termice (ansamblul format din debitmetru, termorezistenţe şi integrator, supus controlului metrologic legal, care măsoară cantitatea de energie termică furnizată unui utilizator).
Conturul de b i lanţ cuprinde: • pun<.:tde ttamice; • reţelele termice d!! transport şi distribuţi e;
• modulele tennice.
Pentru partea de re!ea primară conturul con ţine toate tronsoanele' aferente transportului agentului termic, pomind de contoarele de delimitare cu CET-urile şi CTZ Casa Presei Libere, până la intrarea în modulele tcrm ice. respective punctele termice aferente fiecărui tronson.
Pentru partea de reţea secundară, conturul conţ ine toate tronsoanele de distribuţie agent term ic. conducte pentru încălzire, pentru apă caldă de consum, respectiv pentru recin:ulare. Delimitarea conturului pe această LOnă se face de la intrarea in punctele termice pfină la contoard l.! de branşament ..tferente fiecărui Joc de consum.
Întregul contur este delimitat de contoare pcntnt a se putea stabili cât mai exact cantitatea de energie termică intrată anuaL respectiv cantitatea de energie t~!rmică li vrată r consumatorilor, direct din reţeaua primară sau la branşamente le re~e lei de di stribuţie.
~---. 11~ N -,') r::: --. ) l; ~ ·; ..
j ... 'il ~-t\L .d.J
{
ELSACO ESCO
Bilanţ tcrmocncrgt'tic al S. \.CF:T Bucureşt i
4.1. DESCRIEREA SURSELOR DE PRODUCERE A ENERGIEI TERMICE
În prez~nt, sursele de producere a energiei termice pentru Municipiul Bucureşti sunt 6 centralele electrice de tctmoficare, 45 centrale termice de cvartal şi respectiv o centrală termică proprie de zonă CTZ Casa Presei Libere.
Centralele Electrice de Tcnnoficarc
1. CET Sud
CET Sud este o centrală de cogcnerare, concepută şi proiectată iniţial în scopul a l imentării cu că!Jură a consumatorilor m·bani şi industriali, consumatorii urbani reprezentând consumul de căldură majoritar. În prezent consumul de căldură sub formă de abur este numai pentru serviciile proprii tennice şi numai o mică parte (sub l%) din producţia totală de căldură este destinată consumatorilor externi de abur ai centralei. CET Sud a fost realizată incepând cu anul 1965 şi a continuat instalarea d[verselor agregate energetice până în anul 199!. La da.ta efectuării analizei au fost rett·ase din funcţiune 12 CAF -mi de 100 Gcalt11ibuc. In prezent profilul centralei este alcătuit din următoarele echipamente principale :
• Cazane de abur
4 x 420 t/h (140 bar; 540 OC) - tip TOM 84-A - 3 cazane sunt încă în stare de funcţionare. dar sunt uzate fizic şi moral, datorită vechimii foarte mari (PIF intre 1966-1968); un cazan este retras din exploatare, ca urmare a scăderii drastice a cererii de energie t~rm ică sub formă de abur tehnologic. precum şi a stării avansate de uzură şi a efi cienţei energetice scăzute.
1 X 525 t/h ( 152 bar; 540 OC) - tip TLlVLA..CE- un cazan este încă în stare de funcţionare, dar este uzat fizic şi moral. datorită vechimii foarte mari (PlF în 1975); un cazan este retras din exploatare, ca urmare a scăderii drastice a cererii de energie termică sub formă de abur tehnologic, precum şi a stării a\·ansate de uzură şi a eficienţei energetice scăzute .
• Turbine cu abur
2. CET Vest
P·:gin.l 29 din 8:!
$-.· ~=
ELSACO ESCO
• · Cazune de abur
Bilanţ tcrmocncrgctlc !ll SA~~ţJ.~~~~~~şt~ 1 1 h 1 2 ·: 1 .. lJ
2 x 525 Vh ( 152 bar; 540 OC)- tip TLMACE- cazan de abur cu circulaţie naturală, cu tambur. un cazan este încă în stare de funcţlonare. dar este uzat fizic şi moral, datorită vechimii foarte mari (PTF 1975); un cazan este rcuas din exploatare, ca urmare a scăderi i
drastice a cererii de energie termică sub formă de abur tehnologic, precum şi a stări i avansate de uzură şi a eficienţei energetice scăzute.
• Turbine cu abur
2 x 125 MW- tip VT 135-141- turbină cu condensaţie ş i două prize, o turbină este în funcţiune dar are un grad avansat de uzură fizică ş i morală (PIF 1974), o turbină este retrasă din exploatare.
• Cazane de apă fierbinte
7 x 100 Gcal!h- tip 4 1 tip 8A- la data efectuării analizei două CAF -uri mai sunt în funcţiune, 5 CAF-uri fi ind retrase din exploatare. (
• Ciclu <.:ombinat gaze-abur
Turbină cu gaze: 1 x 135 MW - tip MS900 1 E/PG917l E turbina este in stare b ună de funCţionare. fiind pusă în funcţiune în anul 2008. T Llrb ină cu abur: l x 60 l'vfW- tip MTD40B- turbină în contrapresiune şi priză. turbina este în stare bună de funcţionare, tiind pusă în funcţiune In anul 2008. Cazan recuperator: 1 x 266 tlh- tip CE&E- cazanul recuperator cu ardere suplimentară este în stare bună de funcţionare, PIF 2008.
3. CET Progresu
CEI Progresu este o centrală de cogenerare. concepută şi proiectată in iţial în scopul alimentării cu căldură a consumatorilor w·bani şi industriali, consumatorii urbuni reprezentând consumul de căldură majoritar. În prezent profilul centralei este alcătuit din următoarele echipamente principale: ~Cazane de abur:
4 x 420 t!h ( 140 bar; 540 OC) - tip CR 173 7 - cazane le de abur sunt l:U dn.:u la ţie naturală, trei cazane sunt In stare bună de funcţîomm~; un c::tt:an (pus în funcţiune în anul 1987) este retras din exploatare
,'7.' ' ' r Turbine cu abur: , ,.." • •'.J
/ • J s- .>~ : 50 ivfW- tip DSL-50-1 - turbină cu condensaţie şi două prize. o turbină este în stare .• ~ t}.-.: ., ::.btl ă de funcţionare. o turbină (pusă în funcţiune 1987) este retrasă din -:xploatare- 2 x ·. ~ ~)~~ , lY- tip DKUL-50-1 - tur bine în contraprcsiune şi priză, turbinc lc sunt în stare t • .... t!J:t ă de funcţionare.
· .J... . • , · azane de apă fierbinte: 111 lfr ,. · .. ~~- 3 x 1 00 Gcal h - tip 8A - caLand e de apă fierbinte sunt în stare bună de funcţionare.
· fi ind puse In funcţiune între anii 1999-2001
4. CET Groză\'cşti
r
ELSACO ESCO
• Ca/.anc dl.! abur:
Bilant t\~rm ococrgctic al S.\CE'I Bururc~_ti
1 • 1 "
1 x 21 O ti11 (140 bar; 540 OC)- tip IBZKG - cazanele de abur sunt cu circulaţie naturală. cazanul este încă in stare de funcţionare. dar este uzat fizk şi moral, datorită vechimii foane mari (PIF 1966). 1 x 420 t/h (1 40 bar; 540 OC) - tip TGM-84- cazanek de abur sunt cu circulaţie naturală, cazanul este încă în stare de funcţionare. dar este uzat fizic şi mora l, datorită vechimii foarte mari {PIF 1964).
• Turbine cu abur:
2 x 50 MW- tip VT -50- l - turbină cu condensaţie şi două prize, echipamentele au un grad avansat de uzură fizică şi morală. fiind puse în funcţi une In anul 196-t.
• Cazane de apă fierbinte:
3 x 100 Gcal!h- tip PTVM - cazane le de apă fierbinte sunt retrase din exploatare, fiind puse in func~iune între anii 1963-1 964. 1 x 100 Gcalt11 - tip 4 -cazanul de apă fierbinte este retras din exploatare. fiind pus în funcţiune in anul 1970. 2 x 100 Gcalth- tip 8A- cazanele ck apă fierbinte sunt casate.
5. CET Vest Energo
CET Vest Energo este o centrală de cogenerare concepută şi proiec tată de la început pentru alimentarea cu căldură a consumatorilor urbani.
În prezent profilul centralei este alcătu it din următoarele echipamente principale: • Motoare cu ardere internă:.
2 x 3,045 MW- tip JMS 620 GS N . .LC- motoarele cu ardere i nternă au o stare bună de funcţionare fiind puse în funcţiune în anu1 20 ll. 1 x 4,034 MW - tip JMS 624 GS N.LC - motoarek cu ardere internă au o stare bună de funcţionare fiind puse în funcţiune în anul 20 l 1. 2 x 4,-l-0 1 MW - tip JMS 624 GS N.LC-H02- motoarele cu ardere internă au o ~tare bună de funcţionare fiind puse în funcliune în anul 2014.
• Cazane de apă fierbinte:
l x 10 Gcal,h- tip ICI CALDAIE - cazanul de apă fierbinte este! în stare bună de func ţionare tiind pus în funcţiune în anul 2011 . 1 x 2 Gcal!h - tip ICI CALDAIE - cazanul de apă fierbinte este în starţ! bună de funcţionare fiind pus în funcţiune în anul 2011. ~
l x lS GcaL h - tip ICI CALDAIE - cazanul de apă fierb[nte este, ~~re bw~r c:-;
funcţionare fiind pus în funcţiune in anul 201 4. :'... ~' 1 / 1 , r--::::::'\ vi~
6. CET Griviţa ,-< ·\~-.. '~ _ j ~ 2 CET Griviţa este o centrală d!! cogencrare, concepută şi proiect tă7j1 · tw_~~ _ 'iJ.'
alimentării cu căldură a consum~torilor urbani şi industriali. consumatorii l rDap..j e ' ~ · consumul de căldură majoritar. In prezent, consumul de căldură sub formă d .-._a-ou~te nun pentru serviciile proprii te1mice ale centralei. Profilul centralei este a ld1tni t li 11 P. l~ echipamente principale:
• Cazane de abur:
3 x 25 t/h (35 bar; 435 OC)- tip CCT-SRL - C3Zanele de abur sunt cu'circulaţie forţată, cazanele sunt în stare bună ck funcţionare, fiind puse In funcţiune în 1999-2000.
~~~l x 40 tlh (35 bar; 435 OC) - tip EKO ING SA- cazanul de abur este cu circulaţie ~\)~~'Gi"'< ·tată, cazanul este în stare bună de funcţionare, fiind puse In fu ncţiune in anul2008.
\" ~.ţi. ~~1'.~~ ~ <' l--e:,
'"f :;r OIRE:C!il ~ ('1 ~ tj- SERVI -;_w INTEGR
0.>~. i> , , 0
47A NIP. 41
ELSACO ESCO
• Turbine w c~.bur:
Bilanţ f(.' rmocncrgctic ni SACET Bucure~ t i
• • 1 . : - ·~
1 x 5,4 MW- tip A.KL5,4- turbina cu abur este cu contrapresiune la 1,25 bar. turbin~ este în stare bună de funcţionare, fiind pusă în funcţiune în anul 2009. 1 x 6 MW- tip AKSR-6 - turbina cu abur este cu contrapresiune reglabilă între 3,92 şi 7,85 bar, echipamentul are un grad avansat de uzură fizică şi morală, fiind pus în funcţiune în anul 1965.
7. Centrale termice de cvartal
În prezent în exploatarea Companiei Municipale Termoenergetica Bucureşti se găsesc 45 centrale termice de cvartal împreună cu reţelele termice aferente acestora. Cele 45 de centrale tennice au fost puse în funcţiune începand cu anul 1958. I\-tajoritatea consumatorilor al imentaţi din aceste centralele termice sunt consumatori urbani de apă caldă pentru încălzire şi apă caldă de consum.
Capacitatea totală instalată în centralele termice de cvartal este de 219,46 Gcal 'h (266, 17 ( !\i[V/t). '
Din punct de vedere al destina\iei cazanelor, capacitatea totală instalată este distribuită astfel:
• 125,5 Gca1h (145,58 MWt) in cazane pentru încălzire; • 53,64 GcaLih (62.:;21\'IWt) fn cazane pentru apă caldă de consum; • 50,15 Gca1J11 (58, 17 MWt) în caza11e pentru apă caldft de consum şi în călzire.
CaLande instalale în centrale sunt preponderent cazane de apă caldă, de fabricaţie Dietrich. Garioni. Viessmann şi Metalka, care funcţionează cu gaz naturaL Regimul d.: temperaturi la care acestea funcţionează în prezent este 95/75°C
Traseul secLmdar aferent centralelor termice de cvartal are lungimi de până la 7.004 m şi diametre intre 15 mrn şi 250 mm pentru reţeaua de lncălzirc. rcsp..::ctiv 20 mm şi 150 mm pentru reţeaua de apă caldă de consum.
Lungimea totală a traseului secundar aferent centralelor termice (CT) este de 49,58 krn, -iar lungimea totală a conductelor aferente. montate în sistem de 4 fire. estt:: de 198,34 km.
Vechimea concluctelor este următoarea :
între l O şi 20 ani: 68,54 km (34,55%);
1 • ~- peste 25 ani: 129,80 km (65,44%)
~ *~----.. ' _J )- ama de djametre de conducte este de 15-250 mm.
"\" / " " • , • ~ ;,.J cadrul proiectelor de modemizare s-a realizat modemizarea a 36 de centrale termice. ....., / : • Ll.l.ctfrr~ s-au derulat etnpizut, din 1996 până în prezent. z. ..... . .?/'
• .L ·y )·'(:;' tarea tehnică a principalelor echipamente din centralele termice de cvartal ' ~~ ----- .... "' ' ,~ l\ * · ~-'a:zanf!le rle apei ca/dci
In prezent există două categorii de cazane insta late în centralele termice de cvartal : cazane le vechi tip 1\ Ietalica. puse în funcţiune în perioada 1958-1975; canne noi de tip Viessmann, Dieu·ich, Garioni Naval instJlate în perioada 1997 -]0()9_
Schimbătoarelc Je căldură pentru apa caldă Je consum. sunt CLI plăc i. puse In funcţiune în perioada 1997-1008. ·
Pompele • pompele existente, au fost puse în funcţiune odată cu cazane le:
.:::entralele reabilitate cu cazane noi sunt echipate cu pompe de tip WILLO sau Grundfos;
.r •
(
{
ELSACO ESCO
BilnnJ:_tci'Ul oen~rgctic al S.-\CE'f Bucurc~ t._i -------
l "·' - 1 1 1 ,.
• centrale le cu cazane vechi tip Mctalica sunt echipate cu pompe de fabricaţie românească existente pe piaţă la momentul punerii in funqiune.
Combustibilii utilizaţi i'n centralele termice sunt gazde naturale în principal, iar la unele central termice este prevăzut drept combustibil de rezervă CLU -pentru centralele din zonele în care, iama. presiunea [a gazele naturale este scăzută.
În tabelul 4 .1 este prezentată situaţia modernizării centralelor te rmice (CT) şi a canalului distanţă (CD) la data de 3 J .12.2020.
Tahcl-U- Situaţia modernizării centralelor termice (CT) şi a canalului distanţă (CD) la data de 31.12.2020
Nr. crt. Centrale termice de.> cvartal cr modernizată îo annl CD modernizat în anul 1 Baciului 2008 2008 2 Bănea~a 1 20C6 2007 3 Băneasa 2 2008 2007 4 Bâueasa Auronomi L 2004 1
5 Dcsişul u i ! 2006 2007 1 6 Dimitrov Al 2004 1
17" Dimitrov B l 200-1- 1
8 Doctor Sion 2008 9 Dorobanţi 2007 1
10 Dunărea 2000 2000 u Eroilor 1 -+ 2006 2007
' 12 Eroilor 2 2006 1 2007 13 Ferentari 72 2006 14 K.iseleff i 2009 1008 15 Mae:heru 7 ) 1996 1999 t6 l\lărăşeşti 1 1 2005 2007 -- ----17 l\lărăşeşti 3 2003 2000 18 l\!ărăşesti 6 2004 19 tv!ărăşesti 9-1 O 2000 !-----"-'----··--------20 Mozart 2007 2007 "· 21 Păunaşul Codrilor 2001 1
f22 Pavel Constantin 2005 1 1 23 1 Pxotopopescu 2004 1
24 Republicii 2006 1 2007 .,. .;:) Sălaj 2006 1
: 26 ·s cala 1 2003 1 2004 27 Scoala Ferentari 2006 1
28 1 Stoian Militaru 2004 1 2004 29 Turn Palnt 2006 2007 30 1 Turturele 2006 2007 31 Victo1iei 1 2008 2008 32 Viilor 2001 33 Viştea 2000 34 Gemenii 1 2010 -35 Gemenii 2 2010 / .. ...-"}~ 36 Bucur 2018 /'~ 1 '"<Y. ~"\
{!';:' Î - ~/· \ i,: ( "~ Î ~~l ~._:$-~ _: -·~
- "'-· \),uctPt(l ~* c_o·
"'~~AAL4 / ·e;. ~~~-~'() ~., -....--~
/J.
~:;· ELSACO • · - ESCO
Bilanţ tcrmoenergetic al SAC~r Bucm·cşti
( 1 - _) 1 1-t•;, , : ·. -,. ::
În prezent au ramas nemodernizate Il centrale tem1ice. Mai jos se regăsesc informaţii legate de situaţia lor:
• CT Amzei - str. Amzc:i, nr. 10-22. sector 1, Bucureşti.
În anul 20 18 s-a deml at procedura de încheiere a contractului prjvind execuţia lucrărilor pentru modernizarea centralei termice Amzei. Modernizarea ceniralei o realizează Compania Municipală Energetică Bucureşti S A.
• CT Ştirbei Vodă- str. Ştirbei Vodă, sector L Bucureşti
Administrarea sistemului de termoficare din Bucureşti a fost preluată de CMTEB înc<..-pând cu luna Decembrie 2019. După acest moment, Pl\tlB nu a mai finanţat mod~rnizarca CT Ştirbe i Vodă prin CMTEB. aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori, prin RA.DET. Ca urmarea a acestui fapt, valoarea cestimatată de 4.533.406,06lei (fără TVA) pentru modernizarea centralei va trebui să fie asigurată de CM rEB din surse proprii care. momentan, nu sunt suficiente pentru această acţiune. De aceea, CMTEB caută surse de finanţare.
• CT Luterană- str. Ion Câmpineanu nr. 31 , sector 1, Bucureşti
RADET a întocmit caietul de sarcini pentru achizi ţi e, proiectare şi lucrări de execuţie. Administrarea sistemului de termoficare din Bucureşti a fost pre luată de CMTEB fucepând cu luna Decembrie 2019. După acest moment, Pivffi nu a mai finanţat modernizarea CT Luterană prin CMTEB, aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori, prin RADET.
Valoarea estimatată de 5.547.681,86 lei (fără TVA) pentru modemizarea centralei va trebui să fie asigurată de Cl\:fTEB din surse proprii care, momentan, nu sunt suficiente pentru această acţiune.
CMTEB caută surse de finanţat'~! (pentru echipamente, lucrări de montaj şi avize). CMTEB ru-e în curs de elaborare documentaţia de proiectare pentru modernizarea
centralei: prin această activitate se va realiza şi rcactualizarea valorii cstimatc în anul20 17. se va reduce timpul alocat procedurilor de li citaţie în cazul în care se va obtine finanţare precum şi perioada m:cesară execuţiei lucrări lor de modernizare.
• CT Rosetti ~ str. C.A. Rosett i nr. 15, sector 1, Bucureşti
(
Ri\DET a întocmit caietul de sarcini pentru achiziţie. proiectare şi luc rări de execuţie. r Administrarea sistt:mului de termoticare din Bucureşti a fost preluată de CMTEB Începând cu lu na Decembrie 2019. După acest moment. PMB nu a mai finanţat modernizarea CT Rosetti
~ ::, CMTEB, aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori, prin RADET. · '1,~' '/\' 1.. Valoarea estimatată de 2.422.284,75 lei (fără TVA} pt:ntru modernizarea centralei va
'tr~bq(~~ ie asigurată de crvrTEB din surse proprii care, momentan. nu sunt suficiente pentru ac'ea!ltă <i,ţ · une.
' \~ d EB caută surse de finanţare (pentru echipamente. l ucrări de montaj şi avize). 1 4 EB are în curs de elaborare documentaţia de proi~ctare pl:!ntru modernizarea
ccn al~T: ' rin această activitate se va realiza şi reactualizarea \-alorii estimate in anul2017. se a · a. timpul alocat procedurilor de licitaţie în cazul în care se va obţine finanţare precum
• ada necesară execuţiei lucrărilor de modernizare.
• CT 18 A - str. Ion Câmpineanu nr. 15, sector l . Bucureşti
(
.iţ -.· il"- ELSACO
ESCO
------ Il_! lanţ termocncrgctic al SACET J:lucurc~ti -- 1 '·' 1'
terenul din imediata apropriere a centralei termice; în demersurile întreprinse, nu s-au obţinut date cu privir~ la s ituaţia juridică a acestui terenului. implicit concesionarea suprafeţei de teren necesară realizării curţii engleze.
Înplus, administrarea sistemului de tennoticare din Bucureş ti a fost preluată de CMTEB încep:-lnd cu luna Decembrie 2019. După acest moment, PMB nu a mai finanţat modernizarea CT Rosetti prin CMTEB, aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori, prin RADET.
Valoarea estimatată de 5.94 7.841,20 lei (fără TVA) pentru modemizarea centralei va trebui să tie asigurată de CMTEB din surse proprii care, momentan, nu sunt suficiente pentru această acţiune.
CMTEB caută surse de finanţare (pentru echipamente, lucrări de montaj şi avize).
• CT Floreasca- str. Banu Antonachi nr. 17, sector 2, Bucureşti
RADET a întocmit caietul de sarcini pentru achiziţie, proiectare şi lucrări de execuţie şi s-a derulat procedura de achiziţie publică.
Procedura de achiziţie s-a finalizat p1in încheierea contractului nr. l 088/08.10.2020 -11Modernizart! Centrala Termică Floreasca" cu valoarea de 11 .314.076,27 lei (fără TVA).
Ca în cazul centralelor termice mai sus menţionat~, finanţarea acestui contract trebuie să tie asigurată de CJ\.fTEB ~in surse proprii care nu sunt sutkiente. Astfel , CMTEB fac~ demersurile necesare atragerii fondurilor care să asigure derularea acestui contract.
• CT Direcţie- str. Cavafii Vechi nr. 15, sectorul 3, Bucureşti
RADET a întocmit caietul de sarcini pentru achiziţie, proiectare şi lucrări de execuţie. Administrarea sistemului de termoficare din Bucureşti a fost preluată de CMTEB începând cu luna Decembrie 2019. După acest moment, PMB nu a mai finanţat moJernizart:a CT Rosetti prin CMTEB, aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori, prin RADET.
Valoarl!a estimatată de 1.375.150,50 lei (fără IVA) pentru modemizarea centralei va tn.:bui .sil fi.: asigurată de CMTEB din surse proprii care, momentan, nu sunt suficiente pentm această acţiune.
CMTEB caută surse de finanţare (pentru echipamente, l ucrări de montaj şi avize).
• CT Ga raJ - str. Olimpului nr. 84, sectorul 4. Bucureşti
RADET a întocmit caietul de sarcini pent1u achiziţie, proiectare şi l ucrări de execuţie. Centrala termică este in clădirea ce se află pe un teren care nu este proprietatea CMTEB. Proprietarul a solicitat eliberarea terenului şi, ca unnare, centrala nu mai este funct innlll}i
şi nu mai necesită mode;nizarc.
• CT Caporal Bălan - str. Anghel Dogaru nr. 14. sectorul 5, Bucureş~
Contractul pentru modernizarea acestei centrale te1mice a fost încheiat finanţare asigurată de Piv1B. /< r,,
Admini:trarea sistemului. d~ termo~cart: a î~st preluata ~e C~lT~B .~ DE.t ·;.;\ ~ ~ \ contractul s-a s1stat. PMB nu ma1 fmanţeaza moJern1zarea acesteia pnn Cl\11 a ~t!l s~a j ;ţ;.)) întâmplat în anii anteriori, prin RADET. -;2:. ... ~.;}i
Ca urmare a acestui fapt, smna de 2.689.929,56 lei (fără TVA) p~otru dy! · "'it"'=' centralei va trebui să fie asigurata de CMTEB din surse proprii. fY * ce
Costuri suportate până la data raportării: 58.150.38 lei (fără TVA). La int~;:m;~~ sezonului de încălzire lucrările de execuţie s-au reluat şi s-a executat 70% din contract.
. J)
~:: ELSACO ESCO
Bilanţ tcrmocncrgcti_c al S,\.CET B_uc_'u_rc--'-~-ti ___ _ .. '; f ~ J d.l }t.!· ~~i;; ..:
• CT Depou Ferentari - str. Iacob Andrei nr. 31, sectorul 5, Bucureşti
Contractul încheiat pentru modernizarea acestei centrale termice a fost încheiat de RADET cu finanţare asigurată de Pl\rfB.
Administrarea sistemului de termoficare a Cost preluata de CMTEB de la RADET şi clerularea conb·actului a fost sistată.
Contractantul a finalizat Proiectul tehnic şi Detaliile de execuţie . documentaţie care trebuia avizată de RADET. PMB nu mai finanţează modernizarea acesteia prin C.MTEB, aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori, prin RADET.
Ca u1mare a acestui fapt, suma de 2.604.820,29 le i (fără TVA) pentru modernizarea centralei va trebui să fie asigurată de CMTEB din surse proprii care nu sunt suficiente pentru această modernizare.
CMTEB va cesiona de la RADET contractul pentm modernizarea centralei. Deoarece Autori?atia de CO!'!Struire şi avizele necesare execuţiei lucrărilor obţinute de
RADET au expirat, este necesară obţinerea acestora de către CMTEB.
8. CTZ Casa Presei Libere
Centrala termică de zonă Casa Presei este amplasată în zona de nord a Municipiului Bucureşti. Consumatorii aferenti acestei centrale sunt agenţi economici, racordaţi direct. Pentru unii dintre ei există reţea de distribuţie (energia termică se facturează la preţul agenţi lor economici racordaţi la centralele termice de cvartal), pentru unii m1 (energia termică se fac turează la preţul de producere). Pe lângă consumatorii direc ţi, CTZ CPL furnizează energie termică şi în sistemul centralizat de tcnnoficarc.
Capacitatea instalată pentru producerea căldurii sub formă de apă fierbinte este de 85,8 Gcalih, din care disponibilă - 60 Gcalfh.
Lungimea totală a traseului primar aferent CTZ - Casa Presei Libere este de 0,44 km, iar lungimea totală a conductelor af~rente este de 1,11 km.
Vechimea conductelor este între 1 O ş i ::!0 ani. Gama de diametre de conducte este 80-400 mm.
- În prezent profilul centralei este alcătuit din următoarele echipamente principale: • Cazane de abur:
_ l x 2 t!h (8 bar: 175 OC}- tip ABA2 - cazanul de abur este utilizat pentm servicii interne \\. <"~\'"~ ·mice, este în stare de funcţionare fiind pus în funcţiune în anul 2004.
..., ; "'~ ,8 uh ( 16 bar; 205 OC)- tip BALTUR8- cazanu l de abur se atlă în conservare.
\ :_ ~ ane de apă fierbinte:
l z . . " } j? G~aLih- tip ECAF 5000 - cazane le de apă fierbinte ignitubulare sunt 1n stare de ~ .• .L · / :f\lnc.:(ionare, fiind puse în funcţiune în anii 1997.
~ _ _...- 2 5 Gcal h- tip C5D- cazane le de apă fierbinte sunt casa te. /1 O ~ x 30 Gcal/h- tip CCT HFWB- cazane le de apă fierbinte acvatubulare sunt în stare
- de funcţionare. fiind puse in funcţiune în anii 2004.
~DESCRIEREA STATIILOR TERMICE- PUNCTELOR TERl\UCE-
MODULELOR TERMICE
fost reabilitate
iar
(
r
r
ELSACO ESCO
Bilant tcrmoencrgctic al S.~CKI H!l~rcşti
t 1 ' . 1 1 1 R.
la nivelul anului 2020, numărul de puncte termice, module termice şi capacităţi instalati! era de:
• 646 puncte termice- puterea instalată: 3.915,6 M\V; • 308 module tem1ice - puterea instalată : 248,8 'N1W: • Total 954 de obiective- puterea totală instalată : 4. 164.4 MW.
Principalde date de exploatare care caracterizează din punct de vedere tehnic funcţionarea reţelei termice secundare sunt:
Tabel 4.2 - Principalele date de exploatare care caracterizează din punct de vedere tehnic func onilrea elei termice secundare
Tabel4.3- Situaţi:• obiectivelor modernizate ·+·-- ~ - .~..- ~ "'~
., Nr. total · ,., 1 , ~ • ~r. obiective Nr. obiective rămase de
t .. Obiective obiective modernizate moderillzat , ..
obiecth c urbane- total. din care: 869 845 ~4
puncte termice 591 5Î9 1~
statii cenh·alizate 14 o ]4 module ter mice 164 260 4
obiective tlotaţii- total, din 103 car e:
57 -1 6
puncte termke 55 17 38 ... -, module termice 4-l 40 4
r:u:ordatc direct/staţie 4 o 4
centralizată ~ -- } J
..... _ 1i-. ...: ELSACO
ESCO
4.3. DESCRIEREA REŢELEI TERMICE PRIJ\riARE
Sistemul de reide tetmice primare asigură transpottul călduri i de la CE'r-uri la punctele termice, respective la modulde termice.
Acest sistem de reţele termice primare din municipiul Bucureşti, alimentate cu căldură
din sursele sistemului (6 CET -uri şi o CT) este de tip bitubular închis, iar din punctul de vedere a l configuraţie i este de tip mixt, buclat-arboresc.ent. Sistemul de reţele termice primare prezintă un inel magistral principaL care permite funcţionarea interconectată a tuturor surselor de că.! dură şi o serie de inele secundaTe rezultate din conditii de alimentare sigură a consumatorilor. Această. configuraţie prezintă următoarele aspel.:te:
• permite alimentarea consumatorilor şi în caz de avarie (cu excepţia zonei dintre vanele care izolează defectul);
• permite reducerea perioade lor de ne alimentare cu căldură în cursu 1 revizii tor surse lor; • permite o rcpm1iţie optimă a sarcinii între surse, în special în timpul verii. când
consumul scade foarte mult; • investi ţiile in reţea sunt mai mari decât în cazul unor re!de pur arborescente, datorită
investi ţiei mari în inelul magistral care are un diametru mare. practic constant pe lungimea inelului;
• regimurile hidraulice în regim normal de funcţionare sunt mai greu de controlat.
Lungimea totală a traseului de conducte d~ transport este de 423.27 km, iar lungim~a totală a conductelor aferente este de 851.84 km. Vecrumea conductelor ce alcătuiesc reţeaua primară este următoarea:
mai puţin de 10 an i: l 16,79 km (l3 ,7 1%); între 10 şi 20 ani: 93,84 km (l i ,01 %): între 20 şi 25 an i: 85.34lan (10,0 1%); peste 25 ani: 555,87 km (65.25%).
Gama de diamctre de conducte este între 25-1300 mm. Principalele date c~ caracterizează din punct de vedere tehnic şi funcţionat reţe l ele
primare sunt prezentate în tabelul 4.4.
Structura reţelei primare este prezentată în tabelul4.5.
(
. ~:; ELSACO ,.,....., ESCO
Bilanţ tcrmocncrgetic al SACET Bucureşti
1 fl!.l
T b 1 4 5 Stt ct t 1 . "'·' 1-'"·~'('~.~:~ Lung@e'!'r:~r-r::
4
""'!""' ·· · · ~cr ~:·~-=~~~w·"'~~,'if. • .. ·">• "l.. ., .·F• .. -y
· : :· ~- l:~: DN. Stare conducte în . TI ·' -~ :-.~-" - ::-. ' ~· ' .. ' . · d P.. fij~'!>:~Jiconducta · ~ ·' ·'9'··T•p 1zolaţic Amplasament , .. 'f · · · · · con uc • ~·..i el'•· . .. ; ·,y:-,;''.''-: (mm) . · 2020 · ·,
J .' • ·~. ( ) J:. ~- ' -· • ... -_.t .. :. or..:o..!.·ti~li .. •·! .. c..-.... ·· .. .:·:, t.. , . . , • ,.,
Clasică 657.500 clasică subteran
25-1300 Uzură 75% prei:wJată 146.950 spumă_p_oliuretanică 25-800 Uzură 60% ___, Clasică 48.50 clasicf\ aerian 50-1300 Uzură50% Total 852.950
----·-~-------
Prin proiecte de investi ţii derulate elin 2018 până 1n prezent s~au modemizat: RT = 3.960,08 ml = 3,96 Krn + 5,22Km Energetica= 9,18 Km
Prin lucrări de interventii derulate cu ,.terţi'' în baza acorduri lor cadru încheiate în2019, s-au înlocuit 13,5 km de conducte vechi cu altele noi, pe trasee existente.
Din contractele subsecvente încheiate, aflate în derulare, mai sunt de montat aproximativ 2 km, iar din contractele subsecvente încheiate, care încă nu s-au inceput, mai sunt de montat aproximativ 3,5 km. ·
4.-:t. DESCRIER EA REŢELEI T ERMICE SECUNDARE
Sisiemul de reţele terrnice secundare asigură distribuţia căldurii de la punctele term ice la consumatori- clădirile acestora.
În ceea ce priveşte sistemul de distribuţie. acesta are următoarele componente: • punctele termice centralizate care alimentează cu căldură consumatorii urbani
propriu- zişi, cât şi ce i terţiari (social-administrativi, cultltrali. etc.) prin intennediul unei reţele de d istribuţie;
• modulele termice (punctele termice descentralizate) care alimentează cu căldură consumatorii urbani propriu-zişi;
• punctele termice care alimentează. CLI căldură consumatorii terţiari (socialadmînistrativL culturali, etc .) direct din reţeaua de apă fierbinte şi sunt exploatate de Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti
• modulele termice (punctele termîce descentrallzate) care alimentează cu căldură:. consumatorii te1ţiari (social-adminiscrativi, culturali. etc.) şi sunt exploatate de Compania t\-Iunicipală Tcrmocncrgetica Bucureşti
• reţelel e termice de distribuţie pentru încălzire ş i pw1ctelor termice aflate în exploatarea Compania Buc ur,;şti
Sistemul de di stribuţie se compune astfel din: • 646 puncte termice - puterea instalată: 3.9 15,6 MW; • 308 module temuce - puterea instalată: 248,8 NIW;
• • •
Lungimea totală a traseului de conducte de distribuţie din termoficare este el~ 702,89 km, iar lungimea totală a conducte lor aferente, montate în sistem de 4 fire, este de 2. 763 km.
Vechimea conductelor ce alcătu iesc reţeaua secundară este următoarea: ~=::::::...... mai puţin de 10 ani: 468,91an (!6,97%);
-
$;-.. ELSACO ~~= ESCO
Bilant tcrmofncrgNic al SACET llucut·c~ti _ _
între 10 şi 20 ani: 635,0 Ion (22,98%): intre 20 şi 25 ani: 399,2 km ( 14,44%); peste 25 ani: 1.259,9lm1 (45,59%).
Structura reţelei termice secundare este prezentată In tabelul -+.6.
Situaţia reabilitării reţe lei termice se~undare este următoarea : modernizare CD = 33,-+2 Km (8.35 Km traseu) din care:
Circuit încălzire = 15.24 K.m (7,62 Km traseu); Circuit ace= 9,06 Km (9,06 Km traseu); Circuit recircul aţie = 9,12 Km (9,12 Km traseu).
) . - .. ...
(
~· ELSACO ESCO
Bi~mi tcr~tocner~~~':_~l S. \C'ET Bucuresti-----1 : : 1 : ),
-. ,, . .. . CAPITOLUL 5 ·.
SC.HEMA FLUXULID TEHNOLOGIC
În figura 5.1 este prezentată schema flux ului tehnologic al SACET Bucureşti .
CEI
UET
( ·•.:-'!;~~·
r T · :: ~r:~~~~'!"~ :.
•.1"' . ·r-.:~:.. ~.!"'1" ::
UIT ·..:! .:..1!:~ :!~· .::--~:-';;~ !!'1":-:l ~!Y ..:. ~.·.:.~.~: ·: ;;.~; -~ .:.:-
F[gura 5.1 - Schcmajltt:wlui tehnologic al S..JCETBucureşti
$"'-.· ELSACO {!'.= ESCO
B!.!_ant termoencrgctic al SACET Buru•·eşti
(' J.lj - 21 H.- .. .... r :
~::_,.;~.-~~- ~7~··;· :~·. . .. . . .c~r.~.T9ţ ... ~§ . >..... " -·.
~;L -· :_._ ·• PREZENTAREA PROCESULUI. TEHNOLOGIC. ··" .... ,. _ r. ~.;...
În cadrul sistemului centralizat de transport ş i distribuţie a energ1e1 temice din Municipiul Bucureşti , figurate şi în schema fluxului tehnologic, se întâlnesc următoare le situaţii:
• reţea de transpo11- punct tennic - reţea de distribuţie- utilizator de energie term ică .
În această categorie intră toate punctele termice.
UET
UEf T ,.R[: l PT L
UET UET
P.T
• reţea de transport - modul termic- util izator de energie termică. În această categorie intră toate modulele termice.
~-----------------~ ~MT~ UET
T ' -=; MT' UET
L---------T--~c-~T ~ET -] ~..___
~-
.I
P.1~i 1 .[: 'i o R2
(" 1
(
ELSACO fSCO
Bilant tcnnocn~r!ielic al S.\CET Bucureşt i
J O, 1.
6.1. CIRCUlTlJL SECUNDAR PT
Pentru indeplinirea scopului pentru care este realizat, respectiv n!imentarea cu căldură (pentru încălzire) şi apă caldă menajeră a consumatori lor arondaţi. punctul termic este eclupat cu următoarele instalaţii tennoenergetice : .
• Instalaţia de alimentare cu apă fierbinte de 120°C, • Insta !aţia de preparare apă caldă de încălzire 50 165°C, • Instalaţi a de preparare apă caldă menajeră 1 O 1 60°C.
Deservirea acestor instalaţii energetice este rea l izată prin i nstalaţii le auxiliare ale punctului t~nnic, respectiv:
• Instalaţia de preparare a apei de adaos în circuitele de 1ncălzire,
• Alimentarea cu apă potahi lă.
6.2. FLUXUL T_EH:\"OLOGIC ÎN CIRCUITUL SECUNDAR DE ÎNC..\LZIRE - - - ---- - -·-----
in funcţie de temperatura necesară a apei de încălzire sau a apei calde menajere (reglată dţ! regulatorul climatic de 1ncălzire şi de preparare a apei calde menajere) se reglează debitele agentului de încălzire ale acestor instala~ii prin pompele Je c i rculaţie aferente acestora. Reglarea se realizează prin intermediul pompelor de circulaţie. dotate cu motoare cu 1Liraţie
variabi lă. prin care se permite astfel modificarea continuă a debitdor de apă fierbinte de 120°C ce trece prin schimbătoare!e de căldură corespunzător consumului de căldură ale acestora
Circula~ia apei în CIRCUITUL SECUNDAR tbutelie de egalizare - schimbător de căldură (TUR) şi schimbător de căldură- butelie de egalizare (RETUR) se realizează cu pompe cu turaţie variabilă.
Val'iaţi a volumului d~ apă ce apare În circuitul secundar se preia în vasele de exp:msiune închise din punctul termic.
Preluarea căldurii la consumatorii arondaţi la punctului termic se face prin corpuri de încălzire tip radiator. Agentul de încălzire (apa caldă) se utilizează în ecarlul de temperatură de 65/50°C.
Consumatorii de căldură sunt grupa~i in zone adiacente P.T. ş i ca atare alimentarea lor se face prin magistrale TUR-RETUR ce se racordt!ază distinct Ia instala1ie. Conductele de retur se racordt.:nă la un colector comun care duel! apa caldă de 50°C prin separatorul de nămo l în circuitul de preîncălzire. Din colector, apa este preluată de pompa de circulaţie tip "ÎN LINIE" şi este trecută prin schimbătoarele de căl dură cu plăci. Schimbătorul de căldură are un ecart de temperatură pentru agentul primar de 11 O 1 80°C şi pentru agentul secundar de 1 O 1 60°C. Sch imbătorul de căldură este protejat la suprapresiun.e printr-o supapă de siguranţă care deschide la depăşirea nivelului de presiune admis 1n circuit.
Compensarea pierderilor de apă din circuitele dt! apă caldă de încălzire se face prin adaos de apă dedu l"i zată furnizată de instalaţi a specializată. lnstalaţia are ro lul şi de a prelua variaţi ile
de volum ce pot apărea în circuitul de încălz ire prin deversarea surplusu lui de apă în rezervonil-. atmosferic de apă de adaos. preluată printr-o injecţie de agent tem1ic din retunsl reţelei de transport în turul reţelei de distribuţie, prin intermediul unui debitmetru, în fiecare pu __ .
Din schimbătoarele de căldură, apa caldă de încălzire ajunge în condu &fTUR alimentează consumatorii arondaţi. / '\"--~-.....
... ~ ~· ELSACO f!_ ESCO
Bilanţ tcrmoen("t·gctic al SACET Bucure.5ti
6.3. FLUXUL TElli'IOLOGIC ÎN INSTALAŢIA DE PREPARARE A .l\PEI CALDE
DE CONSU!\I (.\ CC) --------- -----
Apa caldă de consum se livrează consumatorilor la temperatura nominală de 60°C. Prepararea acesteia se face prin preîncălzîrea apei potabile preluate din reţeaua orăşenească la care este .racordat punctul tennic.
Asigurarea debitului de apă menajeră se face exclusiv din reţeaua de apă potabilă, prin presiunea disponobilă a acesteia sau prin bidrofoa.re.
Apa potabilă de consum trece prin linia de preîncălzire echipată cu două schimbătoare de căldură cu plăci la un ecart tie temperaturrt pentru agentul primar de 11 O 1 80°C şi de l O 1 60°C pentru agentul secundar (apa potabilă).
Din schimbătoarde de căldură apa caldă de încălzire ajunge în conductele care alimentează consumatorii arondaţi.
Schimbătoare!e de căldură sunt protejate la suprapresiune printr-o supapă de sigurantă care deschide la depăşirea nivelului de presiune admis In circuit.
6.4. ll\STALA ŢII AUXILIARE
6.4.1 . Alimentare::~. cu apă potabilă
Din racordul de apă potabilă al centralei termice/punctului termic se alimentează printrun colector consumatorii interni, respectiv:
• Instalaţia de tratarea apei de adaos încircuitele de încălzire,
• lnstalaţia de preparare a apei calde menajere .
6.4.2. lnstalatia de apă de adaos
Conform normativelor învigoa.re, se recomandă alimentarea cazanelor de apă
ca!dă/schimbătoarelor cu apă tratată a cărei duritate reziduală nu depăşeşte valoarea de 0,.2°d. (0.0714mval / litru). Conţinutul total de săruri ele calciu ş i magneziu :
• 1 °d- 10 mg. CaO / litru (respectiv 7. 14 mg. )..1g0 / litru) _ • L mnl 1 litru :; 28 mg. Yl:gO i litru l.v~r~\ l 0 d = 0.357 mval /litru lh ·>)~ -...: ) ' " ;--\~ i li zarea apei tratale pentru umplerea instalaţiei şi adi os In e,.,ploatare (completarea
·pier~~it de lichid din circuite) limite-ază depunerea de săruri pe suprafeţele de schimb de ciflclt r~ ăj cazando1· şi schimbătoare lor de căldură.
p uneri l.! de săruri duc la diminuarea randamentului termic ş i favorizează arderea r ,ilu'Y- etal ice cele mai expuse radiaţie i termice.
1l • entru satisfacerea cerinţelor de mai sus, centralele termice/punctele termice sunt dotate 1stalaţie de dedurizare a apei de adaos ce acoperă în totalitate necesarul de consum.
[nstalaţia lucrează după un program automat de serviciu ş i regenerare. Regenerarea se face cu soluţie de saramură şi se efectuează ori de câte ori se epuizea7ă capacitatea de reţinere a masei sch imhătoare de ioni.
Din instalaţia de dedurizare se livrează apă tratată celor două instalaţii de alimentare cu apă de adaos aferente circuitelor tehnologice :
• CIRCUl T UL PRiMAR şi CIRCUITUL SeCUNDAR al cuandor de producere a apei calde 80; ll 0°C, CIRCUITUL DE ÎNCĂLZIRE cu apă caldă 90 1 70°C
... _.1 '.t -1-l !:n 82
ELSACO ESCO
Bilant f(• rmo~nergctic ni S,\.CET Rueure5ti !i l 1.1 1.• 11..
6.4.3. r\ li mcntarca cu apă de adaos a circuitelor de apă caldă
Apa de adaos este stocată într-un rezervor atmosferic având două compartimente de depozitare, pentru deservirea circuitelor de apă caldă ale cazanelor (la CT), respectiv pentru deservirea circuitului de apă caldă.
În fiecnre compm1iment este menţinut, prin ventile de reglare, un nivel minim de apă demineralizată pentru adaos în circuite.
La unul din compartimente este racordată pompa care menţine o presiune constantă în circ.uitul închis al cazanelor de apă caldă. Instalaţia permite ca. printr-un deversor, să se evacueze surplusul de apă din circuitul cazanelor în compartiment, surplus ce apare la variaţia de volum prin încălzire, evitându-se astfel pierderile de lichid. În mod similar, la celălalt compartiment se racordează pompa ce deserveşte circuitul de apă caldă de !ncălzire.
Ambele instalaţii sunt comandate din panourile proprii ce sunt cuplate cu sondele de presiune (prcsostate) şi asigură menţinerea automată a presiunii în circuite ~i completarea pierderi lor de apă ce apar in exploatare.
Pa;ir.a -l5 din 82
E L SACO ESCO
Bihmţ termoenergetic al SACET Buc~rcşti _ - ·---
Pentru a obţine rezultate relevante cu privire la regimul de funcţionare, având în vedere factorii de influenţă cum ar t1 variaţia temperaturilor exterioare, f1uctuaţia parametrilor de preparare şi furnizare a apei calde de consum din cauza variaţ ii lor mari ale consumului pe parcursul unei zile sau la sfârşit de săptămână, variaţia cererii de agent termic primar pentru prepararea de energie termică pentru încălzire, precum şi structura conturului de b i lanţ, s-a stabilit. de comun acord cu Beneficiarul lucrării, ca perioada de timp pe care se va face bilanţul să fie un an calendaristic (O 1.01.2020-31.12.2020).
, 1 11
r 1
(
{
-;;.;:;· ELSACO •= ESCO
CAPITOL DUs· . . .. . . . . . . . . , . APARATE DE MĂSURĂ FOLOSITE ,,:. .. . ... ~ •·l
Aparatele de măsură folosite sunt aparatele elin dotarea sistemului de transport şi distribuţie a agentului termic. Pentru întocmirea bilanţului s-au utilizat datele măsurate de aceste aparate şi anume:
• Pentru măsurarea temperaturilor:
Termometru cu infraroşu ş i spot laser TESTO 860 T2, termorezistenţă de contact; Termometru digital cu termorezistenţă Testo 825 T4; Termometre aflate în instalaţie.
• Pentru măsurarea cantităţilor de energie termică:
contoare de energie te1mică cu ultrasunete, tip Kamstrup şi Danfoss, formate din: a) traductor de debit b) perechi de tcrmorezistenţe c) calculator de energie termică
• Pentru măsurarea presiunilor:
Manomctre atlate în instalaţie.
EL SAC O ESCO
Bilant ten':ocncrgeiic al SACET Bucureşti 1 i·lq - "? 1 ~~. ! :~: ~
În Figura 9.1 este prezentată Schema SA CET Bucureşti cu punctele de măsură identificate.
PT o UIT co U~'i_liff
• J . L
• • ~-====
UIT -----------•
UIT li_._ ·- -.--UET--, • _ ~~
• 1 •• , ..... •,j;
J T · ;:,.·:;t •~=-·r ~·
~f7· ·•-:~J .. : :";,:_"r.
Ji-· r .: .t.;.:. · =''='· !' ..;;o ::-· ·r:-:a _,.. ; '''','; o,'..;"' .H • :_·.;:,:.:!'1'.: · .. -: ·;-
' UET UET' .
- .----~ • UET 1 UEl • UET ...1• '!._. • UEr UET
1 _bJ ?.C:
~r • p- _g __
• L
;r • . J.L ---~l_
=T • , n r -.- • • • -- "1'- 4 •
---Figura 9.1 -Schema SACET Bucureşti cu pu11cte de mâsură identţ(icate
Datele privind energia termică intrată în sistemul de reţele tennice primare. în PT ş i cea clienţilor sunt detenn inate în baza grupmilor de măsw-are montate.
centralele tcnnicc, energia termică produsă se calculează în baz<! cantităţii de gaz măsurat cu ajutorul contoarelor, iar energia livrată clienţilor este contorizată.
continuare este prezentată lista aparatelor de măsur:l ce se regăsesc în SACET.
CETSUD Fanning 3 pe Magistrale MW
Perechi de ten11oraistenţe 4 pe Circuite ape: adaos In
Diafragmă de măsură 2 pe Magistrale CET Progresul Famting
T raduetor de _\P 2 pe Circuite ape adaos 1\tw Perechi de tennorezist<::nţc
Diafragmă de măsura 3 pc Magistrale Tradl!ctor de 21P
CL r Gro7.a\ esti Farming Perechi de tcrmorezi stcnţe
2 pe Circuite ape adaos i'vlW
Diafragmă de măsură 1 pc rvlagistrală CET Vest Farming
Traduc tor de oP 1 pe Ci rcuit apll adaos MW
l\1\Vh
(
( 1
(
{
ELSACO ESCO
1
B~lant t~rmoencrlj_Ctic al SAO:T Bucureşti f! ... ., . 1:' 1.1 · -
Integra tor
1
3 pe Circuite ape adaos 1 (Kamstrup)
CET Grivita Kamstrup T"du"o' do dobit~ , M . 1 1 . . _ e a !S ra e
Perechi de tem1orez1stente rK g ) 1 · mnurup MWh
_, __ .. __ __:__ -·------- ntegi~~9L_ ·------·-----
Agentul termic cumpărat de la Elcen este tranzactional pe sisteme de măsltră tip Farming (sisteme cu diafragmă), iar agentul termic cumpărat de la CET VEST ENERGO şi CET GRIRO este tranzacţionat pe sisteme de măsură cu ultrasunete (Kamstrup, Danfoss). Sistemele de măsură tn\!nţionate în tabelul 9.1 nu aparţin Companiei Municipale Termo~nergetica S.A.
Traduc tor de debit
Punct Termic Kamstrup Perechi de
648 :-..IWh Cup1inde PT, SC şi dotaţiî
tcnnorezistcnţc urbane
;\Jodul Kamstrup
P~rechi de 303 MWh Cuprinde ~ff m·banc şi dotaţii
Termic tennorez i stenţe
Vânzarea energ1e1 te1mice se realizează prin intermediul sistemelor de măsură cu ultrasunete, montate la ieşirea din PT şi MT, după cum um1ează:
mente
Blocuti Traductor de debit cu ultra~unete
SDS1-SDS6 Primar Kamstmp Perechi de tennorezistenţe 50 .MW~
Traductor de debit cu ultrasunete Agenţi economici Primar Kamsttup Perechi de tetmorezistenţe 188 MWh
Blocuri Traductor d.:: debit cu ultrasunctc
SDS! -SDS6 Secundar Kamstrup Perechi de wrmorezistcnţe 32.3!3 MWh
Blocuri Traductor de debit cu ultrasunete
SDS1-SDS6 Secundar Mecanic Perechi de tennorezistenţe 47 MWh
Agenţi economici Secundar Kamstrup MWh
Agenţi economici Sec undar Mecanic MWh
"
\,/ ----,--'--
p ,~- , -H li n 82
it:;· ELSACO .__ ESCO
Bilanţ tcrmoc.-~erg<:tic_al SACET fiucu~~ti ('. 1 1 r : .:1 1 lt .. l
lf:;: ,.' T···- ~ ' ~- ~. "· . , 'CAPIT<_?LUL }O •. . ,. i..... . . . . . FISA DE~MASURATORI ~ ...... _._ .......... ·-~-.... -·- ..... y .. J.
Datele utilizate In realizarea bilanţului energetic pentru s istemul central izat de alimentare cu energie termică din lVfunicipiul Bucureşti au fost puse la dispoziţie de către Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti şi sunt prezentate în tabelele următoare.
Tabell0.2 ~
Tabell0.3-
TOTAL 149.883,17 Gcal
Tabel 10.5 - Energia tcnnică intrată în reţeaua primal'ă din CET~uri şi CTZ (inclusiv adaos), în 2020
P< .~im SO din 82
r •
(
.;:ţ :::· ELSACO i:.- ESCO
Bil:ln! tcrmoencrgetic al S,\CET Bucureşti
1 1 - p -' , . :
282.674,00 309.777,00 404.581,00 326.152,00 318.697,00
f.1"1 i3ldin82
~:;: ELSA CO ESCO
Schema fl uxurilor energetice din contur este prezentată în Figura 11. 1:
Surse de prodncer~ _,. en~rg:!e t~tlnk5.
iu;l: bato in pierderiJll<!iÎ:: ~:r:leCde
cil!wiP= :&ţi~ (:Cn'l:eeţi~ irt it-.st::!l;::ti3 ~:
1 O"t«io::i.
Figura 11. 1 - Schr!nw fluxurilor energetice
Calculul termic al conductelor de transpo rt şi distribuţie Fluxul unitar de căldură transmis de fluidul cu temperatura tr aerului ambiant cu
temperatura to prin peretele conductei izolate tennic (fig. 11.2) este:
Qt = t_j,tfRt = (tr -to)/(R.u+R:p+Rtiz+Rk) =
= ( tr - to )![ 1/rtd ia i-( 112 rra r)lndc/ di+(l /2;-caizllndizl de+( l/2rW.sp )lndc/ diz + 1/rrdcrt.]
[\V] (11.1)
unde Rt este rezistenţa termică totală . iar rczisten ţe le termice Rti· R tp, R:iz, Rtsp, Rtc se referă. respectiv. la transferul căldurii prin convecţie de la fluid la peretele interior al conductei. prin conducţie prin perete le conductei, prin stratul de izolaţi e de bază. prin stratul protector, prin conYecţk <.k la suprafaţa exterioară a izolaţiei la mediul ambiant.
P<·.giru 52 din 8:!
(
.;;_ :::· ELSACO llilan! tcrmocoer::ctk ni S.\CET .Bucure, ti '------
"- ESCO
t 1 1
Peretele conducte:i
~--·--~~~~ 1 1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1 1 1 1
tf
Fluid uansponat
1 p 1 "- Rl
lzolaţ"eo term' c ă
1 ·tr
Stract prtttector
1 •'
~~.....__:::-...
1 di 1 ~ 1 1 i -- - - - ---- - -;1 °u: t c.~l:l 1 1 :le lf- - - - - - - - - - ....;c_ - :. -.J ;- - - - - - - - - d; - - - - -tj 1 ·: + ----- ---------- - ------ - -~ 1
+- - - - ---- -----~----- - - -----~ 1
ql
' 1 .... , <l t
to
Figura 11.2 - Trcme:.feml caldurii prin conductă izolată termic-
Temperat urile intem1ediare t;, tp, t;z, te se detetmină cu relaţiile:
ti= tr- qrRH = to + q:(Rre + Rtsp + Ritz + Rrr) tp= tr- qt(Rti + Rtp)= t.J..,.. qr(Rrc + Rbp + Rtiz) !iz= tr - qt(R!i + Rtp + Rtiz)= to + q!(Rre + RJ~p)
te = tr- q1(R1i + Rip + Rl rz + Rlsp)= lo + qrR~e
Pierderea totală de căldură Qt a unei conducte este:
unJe:
Qt = Qilc = qr(1\..L + 1) Lc =KL+I
q1 este pierderea spec ifică l iniară de căldură. în W 'm; L: este lungimea de calcul (echivalenta a conductei), în m ;
[OC] [(-'CJ
(1 1.2) e)CJ (OC)
[W] ( 11.3) [m] (11.4)
K este un coeficient pentru pierderile suplimentare de căldură pnn elementele de SUS\Î nere a conductci:
L este lungimea geometr it: ă a conductei, in m; l este lungimea c!e conductă izolată care echivakază pierderile de căldură prin armăturile
de închidere ş i prin îmbinări, în m.
Pt~~tn.-t 5.1 din 82
Gcal;
ELSACO ESCO
_ ______ Bibnt_tcnnoencrgetlc al SACET Bucun~şti
Ecuatia de bilanţ termoenergetic pentru întreg conturul de bilanţ este: ET RP ""' ETc!icnţi RP + ETJivrată inc + ET~tvnua ·~~c + QRP + Qrr [Gcallan] ( 11.5)
Ecuatia de bilanţ termoenergetic pentru conturul de bilanţ al reţelei primare este: ET RP = ETPT + ETclienp RP 1- QRP [Gcalhm] (1 1.6)
ET RP- cantitatea anuală de energie termică livrată în reţeaua primară din CET. !n Gcal; ETd ienr1 RP- cantitatea anuală de energie termică tivrată consumatorilor direct din RP, în
E T!ivrau inc- cantitatea anuală de energie termică livrată consumatorilor pentru încălzire, în Gcal;
ETihT.lt~ ace - cantitatea anuală de energie termică livrată consumatorilor pentru a.c.c., în Gcal;
ET PT - cantitatea anuală de energie termi6t li vratd din reţeaua primară către punctele termice, în Gcal;
QRP = Q~ IV RP + QRC RP [GcaJianJ { 11. 7) QRP - pierderile anuale do:: energie termică în reţeaua primară. formate din pierderi
masice Q~1v Rr', respectiv pierderi prin radiaţie şi convecţîe Qrtc RP·
Energia termică pierdută prin pierderi masice se determ ină cu următoarea formulă: 0Mv RP = D~d· Cr> (tr-tact) [Gcal/anj (Il. 8)
unde: Dlct - cantitatea am1ală de apă de adaos din reţeaua primarii. în m3;
cp- căldura specifică a apei Ia temperatura de retur din circuitul pri1nar; tr- temperatura agentului termic în retmul reţelei primare considerată 60°C; h d- temperatura de referinţă pentru calcul considerntă ca fiind temperatura medie a apei
de adao·s pc timpul anului 1 0°C. , Prin închiderea b i l anţului pc reţeaua primară se vor determina pierderile: anuale prin
radia tie şi com ee ţi-e QR.c RP la nivelul reţelei primare.
Ecuatia de b ilanţ termoenergetic pentru contmul de bilanţ al reţele i secundare este: ETPr = ET!ilral.l acc+ E T hvrotl înc .... Qrr [Gcal/an] (11.9)
f - l v UEl V Qpr=Qînc+Qacc [Ocal/an] (1 1.1 0) f/Jt IlS-tu 7./' ') ~ pr - pierderile anuale de energie termică în reţeaua secundară. formate din pierderi pc
r, ~ ~)~i:i~ e încălzin~ QJnr. respectiv pierderi pe circuitul de a.c.c. Qacc . ._ /':: , ', <E tru detenninarea pierderilor pe circuitul de încălzire Qinc, am calculat mai întai z \. ... · 'c·qnt ra. · •l de energie t~rmică intrată în reţele le de încălzire ETP r inc. Deoarece bilanţu l este
L. ~ n~a)fzre 1 ipotela că pierderile de căldură afer~nte funcţionării PT sunt foarte mici şi sunt < . ~ ..-i1i'Cluse n pierderile de căldură calculate pentru reţelele secundare. am considerat ET PT inc va ~~ )' fi.j 9· onJere din l!n:_rgia termică livrată c~nsumatorilor, astfel:
· ~ ETPTinc= ET! !mtă inc·E1 pr/ETiimta [Gcal/an] (11.11)
Oî11C Q~l\' inc + QRc inc [Gcal/an] (1 1.12) unde: QRc i n~ - cantitatea de căldură pierdută prin transfer termic (radiaţie ş i c.onvecţie) în
sistemul de distribuţie a energiei termice (reţelele termice secundare) pentru încălzire, in Gcal Q"tv inc - cantitatea de căldură înglobată In pierderile masice/volumice ale sistem ului de
distribuţie a energiei termice (reţelde termice secund3re) pentru încălzire , în Gcal. QMV inc= D~dînc . Cp' (tr-t~dinc) [Gcal/an] (11 .13)
(
(
... -. ~-- EL SAC O
ESCO
Bilan! tcnnocncrgctic ni ~,\( ET Rururc~ti
1 rt. 11; - .· .,
Dai1~- ~.:antitatea anuală de apă de adaos din circuitul de încălzire. în m 3;
Cp- căldura spec ifică a apei Ia kmpcratura de retur din circuitul secundar; tr- temperatura agentului termic in ret urul reţelei secundare considerată 40°C; tJJinc- temperatura de referinţă pentru ca lcul considerată ca fiind temperatura medie a
apei de adaos pe timpul anului 1 0°C.
Pentru că: ET PT inc= ET~ivmâ înc+Qinc
pukm calcula QRc inc ca fiind:
QRC inc=Qinc·Q:>-JV inc
Raţionamentul este similar pentru circuitul d~ a.c.c.
ETPT a.:c"" ET~tvrată ace· ET rr/ET!iv:at~
Q :tcc = Q~W lCC + QR(' l Cc
unde:
[Gcal/an] (11.14)
[Gcalian] (11.15)
[Gcal/an] (11.16)
[Gcal!anJ (11.17)
QRr ac.:- cantitatea de căldură pierdută prin transfer termic (radiaţi~ şi convecţie) în sistemul de distribuţie a energie i termice (reţelele termice secundare) pentru a.c.c., în Gcal
Q :-JVocc- cantitatea de căldură înglobată în pierderile masice/volumice ale sistemului de distribuţie a .energiei termice {reţelele termice secundare) pentru a.c.c., în Gcal.
Q~w a~c= DactJcc, Cp' (t~~c-laPT) [Gcal/an] (11. 18) Daicc - cantitatea anuală de apă pierdută în circuite cu a.c.c., în Gcal; t Jcc - temperatura medie c:ţ a.c .c. livrată consumatorilo r. considerată 50°C': taPI' - temperatura apei reci inu·ată in PT. considerată l 0°C. Pentru că:
ET PT inc= ETlim:a tnc+Qtnc [Gcal!an] (11.19)
putem calcula 01tl' inc ca tiind: QRC inc= Qrnc-QMV inc [Gcallan] 0 1.20)
Ecuatia de bilanţ tennoenergetic pentru reţelele centralelor termice de cvartal este: ETţrcd inCJ' = EThvr.uiidmU + Qc1 [Gcal!an] ( 11.21'
unde: .Dad - cantitat t!a anuală de apă de adaos din reţele le CT de cvattal , în m3;
Cp- căldura specifică a apei la temperat ura de retur; t,- temperatura agentului termic în returul reţelei CT de cva11al: tud- temperatura de referinţă pentru calcul considerată ca fiind temperatura medie a apei
de adaos pe timpul anului 1 0°C. Prin închiderea bilanţul ui pe reţelele CT de cvartal se \Or dl.!tennina pierderii!! anuale
prin radiuţic şi convccţîc QRc CT.
i;. =:: ELSACO ESCO
_Bilanţ tcrmoeucrgctic ul S,\CET Bucure~i
f ··.i. .. .. .- f 1 1., ~
~· .,,~;:-~~-.., -,::··-,:~,-- ' ... " .. CAPITOLUL It······.. -. - . ~:~.i~.·~.,..,..... . ~-. . .... ·~ •':. . .. it;.;. i,.. .TABELUL.DE BllANl' ŞI-DIAGRAMA SANKEY . . ... ·.
Pe baza metodologiei prezentate în paragrafele anterioare. a măsurătorilor efectuate precum şi a datelor culese din instalaţie la faţa locului, s-au efectuat calculele de bi l anţ termic real.
În continuare. sunt prezentate centralizat r.:zultatele obţinute pe baza metodologiei din capitolul anterior concretizate în fluxuri termice, pentru reţeaua primară, CT de cvartal şi reţeaua secundară.
p .;- 1 1 ... • 1 1. '2
(
(
.;; -.· ljf"..... _ ELSACO
ESCO
llilan! tc rmta'IICI")!Cii t al S.\( 'E'l Hucun·şli
.. 1 t; r 1 11 1 1
QMVM~(G~al) 4 1:!26.20 211 ~9197 2R'iS7.'H 20.47"'.23 1'.1 85303 1'120.78 14 263,00 17 124.5H I& Q5736 J 7 1~·. 20 1 8~ .
11 -1 1'il .7l 15.55~.
1'! 41 2, 13 ol4.71o0to 47.27°o _ ~)-!:•
h 1 283,1 3 _ .._j2 052,00 Co8.4?7.'18
T b 1 J a c 2 .2 - llbC Il te 1 ant tcnnocncr~chc anna , rc:1 , pentru T l 1 l b'l S.t 1 Cf '~CET B ucure!jtl o . o
"la 1oo•-. too•,. 1 uo•-u J(l() •. 1 00~'0 JOI)~. l(J[I". 1 (}(1',. 100% -· "T ..... •• <~· l (;c:JII 2·\.150,20 21 848.40 19.1110,21> Il 702,17 2 746,8-1 2 .35;,1•2 l 052.88 1 7~5.77 :! ()1)7 36
% Q~tfl5°t. <J I 53% 90,81'!-. S7AS% 73.34" • 72 1S7U,o 70,80% 61(9tt0<"n 74 4~",_,
EThH.ttir.1ltu er IGc;tll 22.'1 7~.55 19'1YSW 17.344.Z6 10 2J3.6S ~.0 14 ,4~ l 709, 1::! 1 •1 5'1,'11 1.211! 7'J 1 ·I'~J.~~ % 6,95" . s 47"·• 9, 1 '.l~ . 12.55"·, :!b.b6'Ye 2'1 ,4.\'l->o 14 ::u~:s 31,0·1~~ :!S .561~•
_QLT.JGe~ll 1 677.65 l l!50,-l(1 1 75<> IK) 1 .lh8 5:1 7l2,4:? tdl>,:?l ~·)<J .• h 5~4 .''8 SU4ll .,r,, OJ~(l•'u l .n~···· 1 13'~· 1 55<!u J,:!S'h J.>s~ .. l,(,(ţU/._ 3.S:!~~ 1,1 ;•.
Qm:cr I~_E.:!_I] :!06uu :!27.8!1 21(>.25 l ~tt.S~ 90,2U i 7'1 '8 7H2 67,11 ! ~ 1 :. ..
% -6JJU411v 7 .n% X.06"'• i l 1 .tlll··· :!3)8~~ 1 1:1 O~" J :! ),(JO~'o '27 22"~ :!2 nu o
Ooc-r·r IGcaiJ IA7 1.ll5 t .u:?:.S:? 1 53<J,75 1 1 :!g7 6& 64~)2 '>66.h:? 525,fjJ ·l'i7.îîi-· '---;jjll.:!·l
• IO<l"'co
::!38 081.1 3 b l 69'';,
14(>~,.,776
1 .~, ,~~~
.l 4J:!.3(> 16,87"•
SI ?SIOJ ., .17%
1 ., 55(; 20 ::!'>1 50'.
71) 224 ~ ~
• H~l•. ,
(> 7%,11'\ S.l51•,
5 67to .l>~
16.47% 1 1 19.4 1 :! o:;ol(, 137.~6
1·1.4.1• ; "iXJ.55 -
Tabel 12 3- T·tbclul de bilant tcrmocnct·~ctic :ulll·tl, rc:tl, pentru sistemul de distributie :ti SACET Bucurc~ti •
1on•~o 1 (~ )~'. I OU% too•. ltlll':u 1110"'• 72 7~5.63 5~ M5,T' 47 ~?:l .nO -14 P~.44 50 ~2-l.W 1-ll> .~li7 ,76
7S)SR~~ 74,13% 69.61 "/~ nS,XO% 71 .0 1 ~ .. 82.24~'0
!.>:Tu"'" !Crnll 483.446.78 ~07~J6 ~103, 1 ·1 55 199,52 43.4'14.8~ 33.3::!6.58 30.355 ,05 35 N>4 S6 1 :!0 7X3,20
% 68.7~·. ll.llJ% o ou~. 0,00'!-u 0,00~ .. OUl% 50.77". 201 536Ail 135,11 1,34 -1.38 - 1,50 ~ ~N 7-1 '171 .2H
0.1-t'% O,(lrt% U.flO"~• n.oll% u.oo•. 4 1.7i>'l-o 177 47H,7<l 102.52 0,99 ·ll 'lh -l .ll3 ~ os (,1 1~h 1N
% i,23'% 11.01% 0,00% o,oorţu 0 ,(10% OUU~'u 1.351.1.{. 4 S\1 o 05 - U C6 -0 (17 (l i) 1 \} ~(1,(,,1
1 0,04% 0.00% ()J)(I% 0.00% o oo•~o 767~. Qm' "'' IGcall 5.47 76 s.:l.02.50 1 5 <•Pt 9(1 3.60H lo4
% ~.87 . 1 \ 5,\>5-'1: . ) i/.rt~
l'a,!IIJ.o ::.7 dm :r~
o 1· ·111'-!II~IBI
tonnt, 100~. 1 100~.0
501 n s.•c (,.j l ~3707 1 4.56:15 15,62 15 71 ~. 1'J l<o"'• ! 67 81"'•
J 7'J.87t• 48 :SOS OS.U5 3,1l97.'J~f1.61
3,59°-u 4.17"·· 3.:!N°u l S 01 ~.94 ~(o 750.9ll 141).1183.17
2:0.70'· ll.o .bS~ .. 2~.'Jl 11 o
103 83o.5!1 107.031.32 1.3 20.643,84 4 14~ 3 J~t"~ "'.7S" ~
20.767 30 21 40t>.2n 26-1.128,77 16 56% 1334"· 23.13%
BJ.tWJ.:!O 85.615 .06 J.U:'i6.S 15,07
o 1 ntr.111•m•Ir-100"'• :o01''o ICJ{l".
20 57(>,55 Z5 1>01 ~9 140.693,'.19 9 :::!,26°~ ')2. 10% 81.J,M~~o
1 ~ 0JH l.SO 23 57S ,J~ 126.168.88 7 .7~~~~ 7,90'% 1() 11':.
1 593.0'i :! 113,5'1 1•1.:'25,11 U.'J~•u o 97% 1."!7' a
196,18 149,20 1.788,77 - .6.74"'u t,l))'% () 05"''~
1.3%,87 1 nus 12.73f>,3S
o • 1 •• 1001}-o 100% 1!10°·•
379.876 ••. s 508 05+.85 .l tl97 'JXX 61 89,94~0 ')1),54% HS hl'•
341 €.>43.34 460.01 7 91 :? .74 ~21~.57
7<1.670,. >H.:!c.~. 7 1 . 1 2~.
302 612,45 412.823.92 2 2<H 338.37 7 1,(,)•,. 7357'}~ 64 :!&·~~
272. 173.63 373 791.13 1 .\1\11 404,2X 1 . ~o·~-;. 1, [ 5~~. t .<n•,.
4.56&.~2 ~ R54,Q2 ~ ~ 7'1Cl I l 6 M:!"•o ( t s_,u-;. to%
--
Qyr l<icall %
O•~ IC.c:~lJ %
Q .. ~(Gca!l
t\ 4UI,5<J
7,32%
ELSACO ESCO
1 J '' ·1· ~ 14 •171 9.:?
7 1 R''• ·n 'J4 S •n 24 0)7 tii
1,79' u 1 ,73°~
10 9 14 ,11
1 . 7<>~.
6 16(153 7J, 3.,u IO, lS%
16 "7 S,h~ 1tt O~? ' ' ...J• 176,1 1
.!_lE !110.()(,. ,.
58 <>44 ,'13 74 13• .
·l'l ~Tl.'l(l
J.s~·.
:! ::!75.>H
_1.!. ~~ ~~ 1:! H<J4 ,<J5
17 546,1 1 2<C\,8711;"
! Stiti XII o.oo• .• 11 1~
2~ S7~-t.
17 5 13 ~2 15 170, SJ
3.l!8'n 2~>3 1 .n 2.~75,(1~
2 1 ,99~0
1-l. 'l l·! !l) 12 R'JS,2S
ci/
-0 ,3(1 -0,411 o 71 IOO,fl(J'I. 1 oo.on•• 'J').')f.)~ ~
47.87-l,IJS 4<1.1:!3 ,114 )0 22 1,7 1 - h'J,h2"t 6~ ,1)~4!._ 71 OI"·•
.u 127,54 'l0.3 56,0S 3~ tot>1.RI 4.:\h•'n 4/>X% -l.J5fJ,;,
- ~ J.l:!,l:! 2.065.1X :! 1113.8·1 2~ . !n~. 26 '1'•'o .2'1. b~~ "'O
- î2-.i6'i .i2 t-!T;'i1J2~~~m m
.\{),'l<J% 31.2U~~, 2X.t.J9~ o -~~ :;47;o:. l.l 767,3'1 14.559,74
U.OU% O,I}(J% (1,11()• ••
-0.-P -0.~7 O,M4 ~0.39% 31.20% 2ll,99"/u
14 547~·14 !3 7u7,XC• 14.~58,9()
__:!,.,; c; () ~/o •l,(> l!% 4 35% 2 182,05 2.005,11 2 J S.1 ~6 2~ .zy;;;- - 2652~-o :!4 .o4t~u
1::! 3o,U>7 Il 702,:!X 12 175.78
• 1 1· • 1 1 11.~57 l•5 2~ S40 ()(1 J_t!I_?.87 I SO.J·ţ~ 4Y.::!J~o 10.33% 18,7 ·1% .!8.8~•·ra
72.~'1(. ·1~ - -'i7244,0:1 95 .:!~0.93 IS\14 6~CJ,2 <1 -10 ,411~. 1 :S.'!lJ0 /o l(l 9 7U,., :!4 JJ~o
5'1 1"6.:!1 6'J -ItW,71 Nt\.:!26.7R 753.lli 4.2<J l) l ~~ 0 ,3 1 ~!."____ __ o.~·~ --- . 0,68%
1 .9~6 ().1 1 166.15 l 350,62 ~ 1.1 25.39 7 4')~·-1 1 7~·-·--~1'• 1 ~(,~~1~ --·-
ltJ '1 14.2J I>.~OS,I7 7.o5.l .53 l i'> 7HI.5()
17,761!u lfJ,06°'u tJAt,~n l l)CJ'~." ~1>.0~ 1.56 311.2JJ, I .J 4 8.03f> '14 352.7'10 (14
'J ,Ol~.o;. X.O~~u 7,6&% 684~-·--13.2-l-1.29 30.-IS~.l!::! 3903::!,79 211 934 .09
M.74% ~05% •__!21~to 4 55'r4 1:!.&<10.27 7 77-1 32 J 9 004 ,15 140 S15.9 )
2,<>0% .!. 15P% M~-:~~1.«!. 1.71% 3 .'112.6~ 5 .734 ,97 7 . .:?05 J 4 52.91 5 51 1 5~_10~,. H,SS~o r-J-;?41! :. il b8~u -
22.171.88 32.-i'\lî(i 7- 40.83 1,40 299 35•1,53
~::· ELSACO ESCO
8 ilan{ tenno~nergctic nl SACET Bucur~şti
4 ! - -
Elementele bilanţului termic real pentru rqeaua primară a SACET Bucureşti sunt prezentate în tabelul 12.4, iar diagrama Sanke; pentru regimul real de funcţiona re al reţelei primare este prezentată In figura 12.1 .
ET din CET-uri .şi CTZ 4.221.967,54
100°~
.1::. r din apa de adaos 3~6.548,08
ETRP = -t-568.515,62 Gcal
l OO"·n
ET n :m = 3.097.988,61 Gcal 6 7.Sl 0 o
ET <li<nti RP = 149.883,17 GcaJ 3 .. 2 S0 o
F igt trLI 12.1 - Diagrama Sankcy pentru regimul real de funcţionare al reţelei primare a
S_ -1 CET Bucureşti
.$-:. 1:'1"-..... _ ELSACO
ESCO
Bilan( tcrmoenergetic ll~ !;L\.CETJ3~:u reşti_
1 ·'"·'
Elementele bilanţului termic real pentru CT de cvartal şi CTZ Casa Presei Libere sunt prezentate în tabelul 12.5, iar diagrama Sankey pentru regimul real de funcţionare al acestbra este prezentată în figura 12.2.
ET produsă in CT-'-CTZ
Total
140.693,99 100%
140.693,99 100%
ETp:od in cr = 140.693,99 Ceai
ETI'""'" ""CT = 126.168,88 Gcal 89,68° o
Total 140.693,99
QRc "" 12.736,35 Gcal
fJ.05°'o
Q~ 11• = 1. 788,77 Gcal
l.27%
100%
(
(
(
ELSACO ESCO
Bila~J..!et·moc!:l_crgctic ;J!_:o;;A( ET Bucureşti
1 i .
E1emcntdc bilanţului termic real pentru reţeaua secundară a SACET Bucureşti sunt prezentate în tabelul 12.6. iar dingrama Sankey pentru regimul real de funcţionare al reţelei secundare este prezenta~ă în figura 12.3.
ET intrată în PT 3.097.988,61 100%
Total
3.097.989 Gcal
l OO"o
QI:\C" ~IV
180. H3.97
119.710,56
31.790,11
Q.ţ(lM\' - 21.)25,39
1.991.404,28 Gc:1l
6-t,~S%
ET1,.,..1 , " = 753.814,29 Gcal.
2·l,33~~
Figura 12.3 -Diagrama S'ankey pentru regimul real de firncţ ion are al retelei secundare a SACET Bucureşti
Se vor lua în considerare două regimuri d~ funcţionar~ distincte, corespunzătoare celor două perioade de furnizare distincte (vară, iarnă) :
it:-.· ;rt-... E LSACO
ESCO
• REGIM VARĂ (corespunzător lunilor în care se furnizează numai ACC: mai, iunie, iulie. august septembri.e)
• REGIM IARNĂ (corespunzător lunilor octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, matiie, aprilie) ,
Regim vară
Elementele bilanţului termic real pentru regimul de vară sunt prezentate în tabelele 12.7 şi 12.8.
ETdin CET+Cl'L 363.010.89 100%
ET din apa de adaos 346.548,08
Total 709.558.97 100%
ET intratâ in PT 273.612,04 100%
În figuri le 12 .4 ş i 12.5 sunt reprezentate diagramele S<~nkey pentru reg imul real de ':ară.
(
(
~: ELSACO · ·- ~sco 1: t H i : j 1 ~·
ETn.? = ~09.558.91 Gcal
ETn~n = 273.512,0~ Grai
3S.S6> o
IQO• o
ET.u.mi!U' = S.J53,58 G,:,u l.H,'' >
Figura 12.4 -Diagrama Sankey a bilanfului termic real pentru regimul de vadi - re(ea primarâ
E1:.-: = ! 73.612,04 G<::ll
wo••
QEc = ~.252,-H Gcal 2.3,JS1;
Q;.~· ~ 11.33S.67 Gc~l
.J.l~·" .,
ET,." ,. "' = 19i.91 7,33 Gen! 72.3-t'<>
ET,,",_.,< ~ 103,57 Gc~l
0.1)..1••
Figura 12.5 - Diagrama Sankey a bi!anţului lermic real pentru regimul de varâ- reţea secundarâ
-1
• ;.l~j ~.: .. t :'l"'\ .• '1 r. - ~
.;; -. _,..... ELSACO ESCO
Regim iarnă
1 1t
Elementele bilanţului termic real pentru regimul de vară sunt prezentate în tabelele 12.9 şi 12. 10.
ET din CET +CTZ 3.512.408,57
100% ----- -----· ET din apa de adaos 346.548,08
QRCRP 714.440,39 18,51%
Q~ JVRP r 178.610,10 4,63% Total 3.858.956,65 100% Total
1 3.858.956,65
1
100% -
1 . - . . . . : eşJn . . : .;
Gcal % Gcul % - --· ETtivr:nii inc 1.991.300,71 70,50% QRCin~ 180.116,02 6,33%
ET inrrată în PT 2.824.376,57 100% 31.785,18 555.896,96
52.48~ ,04 .... 0MVacc 9.791,65 0,35%
Total 2.824.376,57 100% Total 1 2. 824.376,57 100%
ti gurile 12.6 şi 12.7 sunt reprezentate d iagramek Sankey pentru regimul real de vară.
ET ~>r = 3.S!'8..9::06,G:!' Cc.ll
toc•.
Qac •
Qw~
1H.-'4ll-'9
18.5!•,
1"78.610.10
+.63"o
ET ;•nrr = 2.32~.37657 Gc~l
i3.19°o
ET.u.,.1;u • 1~1.529,59 Gc!ll
3.6'" •
Gc:ll
Gc~l
1
'
.,
(
...... ... -. "+--··- ELSACO
ESCO
Bllan t t~nn>W1:r:zctic .11."- \ ( l·. 1 Bu,·ure~ti
ETc.= 2.824.3ii Gc~l
t ~o·.
q"'\.r: Q''('
lt'C · ·c
Q" , ~· Q''~c
\.'
- -- - - ' -1 ." ,
= !SO.ItS,tll
55:.4Su.O'* ~ 3t.i!l5.l 8
~ 9'.791,65
E T t = • ·•· • 1..991.3 Oll, Îl G~RI 70.50° .
ET,,,.". ,,_ = :"55'.896.96 G <:,.)
19.6s•;.
Gt:>l 5.3 5.· t
Gc:~l LS'6' '
J'.ic:tl l. lY •
Gc~l 0 35~.)
Figura 12. 7 ~Diagrama Scmkey a bilan{ului termic real pentru regimul de ia mă- reţ,;a
sec1mdară
EL SAC O ESCO
nil anţ r.:rm o~ncr\!t' li~ .ti S.\( E r Bucure~ ti
Bilanţul energetic real va fi supus unei analize amănunţite pentru a formula concluzii asupra posibilităţilor de îmbunătăţire a proceselor, atât pe link energetică, cât şi pe linie tehnologică.
Analiza bilanţuJui energetic real porneşte de la informaţii l e furnizate de: • fluxurile de energie intrate, respectiv i eşite din contur; • diagrama Sankey (prezintă în mod sugestiv bilanţul energetic); • indicatorii de eficienţă energetică calculaţi pentru situaţia existentă; • experienta specialiştilo r în bilanturi energetice; • nivelul indicatorilor de efi cienţă energetică realizaţi in tări dezvoltate (de exemplu, în
Uniunea Europeană); • proiecte, brevt:te etc. legate de echipamente identice sau asemănătoare cu cele
examinate:; • proprietăţile materialelor care condi~ionează creşterea efic ieniei energetice ale
echipamemelor, respectiv instalaţiilor analizate (materiale pentru izolaţii termice, catalizatori, gaze inerte etc.):
• caracteristicile tehnice ale aparatelor de măsură, control. reglare şi automatizare (permit o mai bună conducere a proceselor).
Analiza bilanţulu i energetic a urmărit: localizarea pierderilor reale de energie, determinarea cauzelor şi clasificarea lor. cât şi stabilirea măsurilor care trebuie aplicate pentru optimizarea indicatorilor telmico-economici.
Pe baza analizei se determină indicatorii de eficienţă energetică reali, al căror nive l se compară cu cel rezultat din bilanţurile anterioare. cu cei obţi nuţi în instalaţii similare din ţară şi străinătate, cât şi cLJ c~i rezultaţi din bilanţurile de proiect, omologare ş i recepţie .
Pe baza concluziilor rezultate din analiza bi!anţului real se va elabora un plan de măsuri ,
în care se înscriu toate măsurii~ tehnice, posibile, de eliminare sau reducere a pierd~ri lor prin: îmbunăt5ţireo proceselor energetice şi tehnologice, îmbunătăţirea exploatăr ii , orgalllzarea
' i acti\ ităţi. valoritlcarea resurselor energetice refolosibile.
a nivel de reţea termică primară
belul 13 .1 sunt prezentate valoric şj procentual cantităţi le de energie termică intrat.e, rderile reale de energie termică în reţeau.1 primară pentru perioada 2017-2020.
/
\
(
.... . ~---- ELSACO
ESCO
O primă concluzie a acestei analize este faptul că în perioada 2017-2020 pierderile de energie term i că in reţc:aua primară au crescut d!:! Ia 20.20% la 28,91 "11, în timp ce cantitatea de agent termic furnizată din reţeaua de transport a scăzut cu 20,22%. Dat fiind volumul de energie tranzitat, nivdul pierderilor este ridic::tt ş i conduce la efecte negative din punct de vedere tehnic şi economic. Cauzele pot să fie date de o supradimensionare a reţelelor fa~ă de consumurile actuale, dar ş i o lipsă a sistematizări i reţelei.
La n ivel de centrale termice În tabel ul 13.2 sunt prezentate valoric şi procentual cantităţi le de energie termică
produse ş i livrată, precum ş i pierderile reale de energie termică în centralele termice.
Ta bell3.2 - Bilanţul termic real al reţelelor secundare aferente centralelor termice, pentru a 2017-2020
14.729 14.525 Pierderi termice în Cf % 10,17% 10,32% 1
Pierderi termice I\fV 1.789 1.814 1,25% 1,27%
Gcalfan 4.379 ~--~~~~----~~~-------~~~~~ L Pierderi termice !vfV % 2,55°1> -~
12.737 12.915 8,92% 9,05%
1 Pierd~:!ri tennice RC Gcal!an 24.815 1 _ Pierderi tem1icc RC % 14,47% -------::-:..:_.:.~----!
Pierderile în reţelele secundare aferent\! centralelor termice se rid ică la un nivel acceptabil pentru astfel de si~teme, in condiţi i le date de funcţionare.
La nivel de puncte termice În tabelull3.3 sunt prezentate valoric şi procentual cantităţile de energie
precum ş i pierderile rcak de energie termică In re!eaua secundară aferentă PT 2017-2020.
Tabel l3.3 ·Bilanţul termic real al reţelelor secundare aferente punctelor termice, 2017-2020
jJ ~ ) ,;i ' _7 . ~ '
-
* :-~ '1--
J..
-
-
ELSAC O ~se o
în urma analizei datelor prezentate în t~1be lul 13.3, se observă că în perioada 20 17-2020 pierderi le de energie termică în reţeaua secundară aferentă PT au crescut de la ll, l l % la Il ,39%, în timp ce cantitatea de agent termic furnizată pentru încălz i re şi apă caldă de consum a scăzut cu 20%. Princ ipa la cauză a pierderi lor de energie termică o reprezintă vechimea conductelor ce alcătuiesc reţeaua secundară (aproape 50% dintre ele au peste 25 de ani vechime), consecinţa majoră fiind deteriorarea izo laţiei clasice a conductclor, ampla sate exclusiv în subteran.
Tabell3.4 - Tabel centralizator pr ivind pierderile reale de energie in SACET Bucureşti, în perioada 2017-202() la funcţionarea în regim anual ~~r.~r~::a: . .:. ,.:.4•·! ~;_;·-~A'IJJ~~:.~;~~~ 1 ;~rm rw. .:~;.. ::tl~ rm r. r::r;:;rr:!'T'ftr~1
:.o;;..•o:,_ ,r;:.-· ~ , .,...f. IH.'J:~ ~··'. :;;-, :7.---:-~'
1 Energia intrată
GcaVan 5.101.746 5.020.111 4.568.516 Tabel 12 .1, pag
1 inRP 50. măsurată. 1
2 Energie intrată în
Gcalian 4.071.1 02 3.625 .374 3.097.989 Tabell2.l, pag
1 PT 50 măsurată
3 Energie l ivrată 1 Gcalian - 199. 16-t 149.883
Tabel 12.1 , pag 1
direct client 1 50 măsurată
4 Pierderi termice
Gcal/an 1.030.644 l.l 95 .573 1.320.644 Di ferentă 1- ~
în RP (2+3,)
5 ! Pierder i termice % 20,20% 23,82% 28,91% Raport 411
în RP
6 Pierderi termice
Gcalian 743.469 956.458 1.056.515 Tabel 12.I, p ag
RC 50, calculată
7 Pi~rderi termice
g,~ 14,57% 19,05% 23,13% Raport 6/1 1 RC
8 Pierderi tem1ice
Gcal/an 287.1 74 239.1 15 264.129 Tabel 12.1, pag
1
!YfV 50, calculată
9 1 Pierderi tennice
% 5.63°~ 4,76% s . 78~o Raport 8/ 1 ~ l\fV
\ ·~1·1 ~:~:~tie intrată în ~ :---..: ;!)..,. -uri din RP
Gca!/an 3.857.601 Tabel 12.3, pag
3.625.374 3.097.989 51. măsurată
. 1\1~ :-f· ~i,rderi termice Gcal/an 428.873 406.526 35:!.770
Tabel 12.3, pag • ..... .~~ ~n PT+RD 51 . măsurată
~ '.1 _!}! ' f:jrderi termice % 11,11 % ll ,22% 11,39% Rapm1 l lf l O 1
1în PT+RD ly O o/ie~det~i t~m1ice Gcallan 22 1.052 2-+8.561 211.93-t
Tabel 12.3, pag mcalztre 51. calculată
1-1-Pi erderi tc:nnice {!·O 6,40°~ 6,85% 6,84~o Raport 1311 O 1
1 încălzire
15 Pierderi termice
Gcnl'an 207.821 15 7.964 140.836 Tabel l 2.3, pag
ace 51 calculată ·
16 Pierderi t~nnice
% ace 5.3 8~o 4 ,36% 4,5531> Raport 15/1 O -
17 1 Energie intrată
Gcal/an 171.5-1-0 14-t. 794 1-1-0.694 Tabel l2.2, pag
din CT-uri 50 măsurată -18
Energie livrată din Gcallan 142.346 13 0.065 126.169
Tabel 12.2, pag CT-uri 50, măsurată
19 Pierderi termice
Gcal!an 29.19-1- 14.729 14.525 Diferenţă 17-18 ·•- ._reţea CT~nri
(::{~::'~ . ~ - -- --· ·-··
·~~ .
·· .:::i 1. t ,·j,· ~ ~ 'lcJ /)
4~ /A : .
20
21
22
23
24
(
EL SAC O cSCO
Pierderi termice reţea CT -uri
Pierderi termice MV
Pierderi tennice MV
Pierderi tennice RC
Pierderi termice RC
1 % l 17,021%
$ -1 G 379 .
l O' 2 - - o~_--, o ,)) 10
ţ--- --· Gcal/an 24.8 15
% 1 4, .ţ7%
10,17% 10,32% Raport 19/17 o--
1.81-1- l.789 Tabel 1.2.2, pag
50, calculată
1,25% 1,27% r
Raport 2 1/1 7
12.9151 -r----- --
12.737 Tabcl l2.2, pag
50. calculată.
8.91% 9,0 j % Raport 23/17
1
w .... -
~..; ELSACO Bihll t r('rmo~n~r:;~tic al .'>.\ ( U Bucurqti · --~-- - -- . - ---- -·· ·-·-·-- -··- - "'-- -·- - - ~- ~- -~ ~--
•·- ESCO j ' j .. ~ 1 2· .:. j •11 1
Calculul dt! optrmtzare a energ1e1 termice care intră în sistemul de transport şi de distribuŢie a fost elaborat pe baza aplicării măsurilor de reducere a pierderilor de energie, descrise In capitolul !6 şi corelat cu piaderile tehnologice.
Elaborarea bilanţului optimizat s-a realizat pornind de Ia necesarul real de energie termică în sistemul de distribuţie. Am adunat energia termică facturată pentru încălzire şi apă caldă de consum cu valoarea optimizată a pierderilor în reţeaua secundară ş i a rezultat cantitatea de energie intrată din reţeaua primară .
ETiivra~ inc+ET!ilrată acc+QpT=ET PT [GcaVan] 1.99!.404 + 753.814 + 309.776 = 3.054.994 Gcal/an
Pentru reţeaua primară, modul de calcul a fost asemănător. Pornind de la energia termică livrată consumatorilor racordaţi direct !a reţeaua do: transport şi energia. termică intrată tn PT, sm adăugat valoarea optimizată a pierderilor în reţeaua primară ş i a rezultat cantitatea de energie tennică intrată In sistemul de transport.
ET=1i~n11 RP+ETPT+QRr=ETRP [Gcal!an] 149.883 + 3.05..:1-.994 + 540.393 = 3. 745.270 Gcal/an
Similar, calculul pentru CT a pornit de la cantitatea de energie termică livrată din CT, la care am adăuga t pierderile optimizate şi a rezultat cantitatea de energie termică prod usă în central ele tennice.
ETJivmtO dm c r+Qcr=ET prod in CT [Gca!l d11]
126. 169 + 12.890 = 139.059 Gcal/an
În toate cele 3 subsisteme, pierderile termice masiceivo!umic.:: şi prin radiaţ ie/convecţie au fost calculate ca procent din energia intrată în sistemul de transport energia produsă 1n CT, respectiv energia intrată în PT din reţeaua primară .
BiJanţcJl optimizat al SACET Bucure$ti este prezentat în tabelul 14.1 , iar diagrama _..- Sankt;y în figura 14. 1.
Gcal/an
Gcal/an Gcal/a 5-1 0.393
termice în RP o/o H ,43 Gcal/an 462.107
Pierderi termictt RC % J2, J.f.O ~
Pierderi termicc1 MV Gcallan 78.:186 Pierderi termice MV % 2,09%
Gcal/an 126.1 69
12.
( \
f •
~:. ELSACO Bilanr tcrm ·:na:,:etic al .., \{ 1·.1 l'u("un~ll - . •·- ESCO
'-·-L 1
Pierderi termice în CT % ------------~----------~
Pierderi termice MV Gcallan
P;erderi termice MV Pierderi termice RC Pierderi termice RC --- -------'--
Ceai/an
%
9,27% 939
0,68%
11.951
L_ __ E_n_e-rg_i_e_Îl_tt-r-at_ă_d_i_n_RP_în PT+RD Gcal/an 1--___ 3_._0~_-4_._9_94 __ _
L 1
_ Ene:_~-~~ fncturată incălz ire Gcalian 1.991.404 Energie facturată ace. Gcal/an 753.814
------~-----------------------~--------~-----Pierderi termice în PT+RD Gcal/an 309.776
l_ _______ P_i_c_rd_e_r_i_t_e_rm __ ic_e_î_n_P_l_'+_ILD ______ +-___ 0_~---~-----1_0~,1_4_~_o _ ___ __ L ___ P_ierderi ter111ice RC L __ g ca!lan 180.143
1 ~-------
·--
Pierderi termice RC i 0-o 9,17% --+----
Pierderi termice ivi V Gcal/cm 29.633
Pierderi termice AfV % 0,97%
F.Tru> - 3. 7-fs.~-u.-4~ Gc~l
!:~ of'.
Q?.c~ 462.107.00 Gul
~n· - i S.286,00 Gc<~l
.2.09·~
ETn::.l!; 3.~.99-4,-a Gul
& 1.57°. .E:T,.,.~lti' ~ H!l.883,l7 G<al
-1-.CJO•.
-' Jl '. . . '1 1<.
-~ -. .~-·-- ELSACO
:sco gi l:tnţ tt!fl!1 • n ~r:.:N'c .11 :-. V E l Bu,ure~ti
ET~r:d.:., -:1 = 139.059 Gcnl
too•. ·
ET:"-,.1 "='c:: = 126.159 Gcal
Sir).7)",
' : ! - ~ - -
l •. "
11.951 G..;al
s·.os<·; Qm· s 939 G ~.11
Figura 1-1. 2- Diagrama Scmke_v pentru regimul optimi:::at de ji.mc{ionare al CT de cvartal şi CTZ Casa Presei libere
ETr. • 3.05-4.994 Gcal
10•;•.
Qr.r • 28U.H 3 (~~~~
j_60 '?
~: = 29.6.'13 G~:U
1. -i o
ET, .. ~ • ., - 1.991.404 Gcd
6-l.:s•;,
ET, , .. . , - i53.8!4 Gcal
Figura 14.'3 Dlagrama Sankcy pentru regimul optimi::at de funcţionare al re{elei secwzdarei a SACET Bucureşti
(
(
... ~~ ELSACO • ·- ESCO , - - : 1 J
, ' .. ~ • 1 ... -
'"'.(' . · : ~ · ·. ·:;T·~":· •:.F.' t l : · :: CAPITOLUL~ ts···: · . ~ -_ · .. : ... :~~ :~~ .. :_,. PIERDEiuLE TEiiNoLOGICE-, .
Cadru l legal care reglementează necesitatea determinării pierderilor tehnologice şi a pierderilor re<tle din sistemele de alimentare centralizată cu energie termică este constituit din:
• Legea nr. 325/2006 (M. Of. nr. 651 din 27 iulie 2006)
.. Art. -tO.- ( 1.) Preţurile locale se stabilesc, se ajusteazft sau se moditică pe baza metodologiilor aprobate de autoritatea de reglementare competenti!. În calculul acestora vor fi luate in considerare costurile justificate ale activităţilor de producere. transport, distribuţie ·şi
furniz3re a dnergiei tennice, inclusiv cheltuiclitc aferente dezvoltării ş i modernizării SACET. pierderile tehnologice, cheltuielile pentru protecţia mediului. precum şi o cotă do! profit. dar nu mai mult de 5%.
(3) Pierderile tehnologice se a probă de autoritatea administraţiei publice locak având în vedere o documentaţie, elaborată pe baza bilanţului energetic, întocmită de operatorul care are ş i calitatea de furnizor şi avizată de autoritatea competentă.''
• Ord1n nr. 66 din 28 februarie 2007 privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor şi tarifelor locale pentru servicii le publice de alimentare cu energie termica produsă centralizat, exclusiv energia termica produsă în cogenerare (emitent: Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală, publicat în M. Of nr. 225 din 2 aprilie 2007):
,.CAP. V Dispoziţii generale ART.6
Stabilirea p reţurilor şi tarifelor locak pentru servicii le publice de a limer\tare~u energie termică produsă centralizat, exclusiv energia termica produsă în cogencrare-
ART. 9 ,-.., (3) Stabilirea pre1urilorltarifeJor locale se determină avandu-se în vedere Uimătoarele ,
criterii: d) pierderile teh nologice de energie te1·mică din sistemul de transport, distribuţie
şi furnizare a energiei termice vor fi luate î n calcui la nivelul 3probat de autorităţile administraţiei publice locale;
ART. 14 Ajustarea preţurilor/tarifelor locale pentru producerea. transportul. d istribllţia ŞI
furnizarea energiei termice se realizează avându-se în vedere mmătoarele criterii: d) în preţ/tarif se vor include pierderile tehnologice din sistemul de transpo rt,
distribuţie şi fu rnizare, cota de dezvoltare, modern izare a SACET, aprobate de autorităţile administ · · lice locale implicate.'' ;
~\ s'tJ, ~~~«,.~ ~.,t.,~C, ~ ~ (\\
$ e> OIREC-'1 · G. •l 0:~ SEFWI:-' • 'f;; ~u. lNTEGI't O., l -,,
.... " !J. ~ 0" ""0 1,
• . L~ ~
ELSACO ~sco • ~ 1 : ·- 1 -, , ,1.;.: ... 1 2
• ORDIN ur. 91 din 20 martie 2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadm al s~n·iciului public de alimentare cu energie termică (emitent: Autoritatea Naţională
de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală. publicat în M. Of. nr. 350 din 23 mai 2007):
.,ART.I 19 (l ) Pierderea masică de agent termic, medie anuală orară. în condiţi i nom1ale de
func ţionare, nu trebuie sa tie mai mare de 0,2% din volumul instalaţiei în funcţiune. În limitele acestei norme, anual, transportatorul/distribuitorul va stabili norma sezonieră de pierderi pentru fiecHre reţea pe baza măsurătorilor efectuate, a bilanţurilor şi a datelor statistice î'nregistrate anterior. transm iţând această normă sezon ieră autorităţii pul,lice locale.
ART. 12-t (2) Cu ocazia reparaţiilor la conductele reţelei se va reface i zolaţia termică în zona
afectată de reparaţie fiind interzisă utilizarea vechii izo laţii. (3) La Inlocuirea izolaţid deterioratc, izolarea conductelor noi ş i a armături l or se vor
respecta următoarele gros imi minime ale stratului izolant. în func ţie de diametru! nominal sau cel exterior. dacă nu este definit diametru! nominal (DN), raportată la un coeficient de conductibilitate a izo l aţid de 0.035 \Vm-l.K-1:
124.1. DN < 20 20 mm 12-U. 20 <= DN <= 35 124.3. 40 <= DN <"" 100 124.4. D, >= 100
30mm =DN 100 mm
( 6) Red ucerea temperaturi î ca urmare a pierderi lor de căl dură prin transfer termic nu trebuie să fie ma i mare de 0,5 gracL km, iar randamentul izolati ei termice trebuie sa fie mai mare de 80%. ' .
Pentru stabilirea pierderilor tehnologice, pe lângă expresiile analitice şi fo rmulek de calcul din literatura de specialitate menţion:1tă în bibliografie. s-au folosit şi următoarele
normative:
• •
No rmativ pentru proiectarea şi executarea instala\iilor Je încălzire centrală. l 13 -02: Normativ privind exploatarea instal atii lor d~ incalzire cen~ral a. I 13/ l-02; Nonnativ de proiectare, executie si explo:nare pentru retele termice cu conducte reizolate. NP029-02;
în care:
a - pierd<!rca masică de apă t1erbinte, medie a nu::~lă. tn condilii normale de func ţiona.-e.
exprimată !n procente din volumul instalaţ i e i în funqiun<;!; V - \ olumul reţelei primare de apă ti erbinte. Conform normelor, "a'' trebuit: să fie 0,2% din volumul insm!atiei. Volumul '·y· cuprinde "olume[e interioare ale tuturor tronsoanelor de magistrale, de
ramiticaţii ş i de racorduri la punctele termice, atât pe tur. cât şi pc retur.
"":' :11
r
( 1
1 1
it: ELSACO ·~ ESCO
_Brf mt t:n n '-:_r':_: r:;ct ic .ti" \( 1-. 1 Jl ,J<ll rc.•t i
1 11 ~ - 1 .
Calcu lul acestui volum se execută cu relaţia următoare :
11 D2 V == L~xL;
i=i 4 în care:
i - indice de identificare a tronsonului de conductă; Di- diametru] interior al tronsonuluî '·j" de conduct5;[m] Li - lungimea tronsonului ··r' de conductă: [m]
[m 1] {t5.2)
Pierderile teh nol ogice masicc/volumice de apă fier binte se determină cu relaţia:
( tr + tR )
QM'I =fim · C1 · 2
- c2 • ta.d • h ·10-3 [Gcal an] (15.3)
în care: .Llm -pierderea orară tl!hnologică de ap5 fierbinte: [t!h] tr- temperatura apei fi erbinţi în conductele de tur; [0 C] h - temperatura apei fierbinţi în conductele de retur; [0 C] tJd- temperatura apei de adaus; [ ~CJ Ci -căldura specifică a apei la temperatura medie a temperaturilor tr ş i t R; [kcalfkg 0 C] c~ - căldura specifică a apei la temperatura apei de adaos. [kcaltkg 0 CJ h- numărul de ore de funcţionare
Numărul to tal do! ore de funcţionare este de 8. 78-l ore, din care dmata sezonului de iarnă este de 4.548 ore. iar dmata sezonului de vară este de 4.236 ore.
~~,(~lf · '" 1 , , 11- 1 ;1.-:.1 I..IL u• ;y:ll •.- •oc~-:.•.-• au IAIIIdl t ",..._ , """'~ Lungime tronson ~m) r 38.536 53.930 41.8:53 2.765 1 40.001 , 1. ! l9 20.490 , 135
Volum (m3) ÎO.S95.S8 10.589,14 5.259,35 266,07 J ~.827,52 1 65,53 1.005.78 5,07 .l\.m (mJ b) l 21,79 21,18 10,5:! 0,53 1 5,66 1 0, 13 2,01 0,0 1
1 Q~1v (Gc:tVan) 1 <).595,93 9.325,79 i 4.631.~8 234,32 1 2.-WO, 13 1 57,71 885,79 4,47
Pi.::rderile totak masicc/volumice In reţeaua primară sunt calculate la valoarea de Gcal/an.
-1: ...
.... -~- ELSA CO •..:- :')\·"
Formule echivalente au fost folosite pentru calculul pierderilor orare de că ldură în reţdde J-e distri buţie!. Pierderile total~ masicdvolumice în reţeaua secundară aferentă PT sunt calculate la valoarea de 29.633 Gcallari.
Tabel 15.2- Pierderile masice/volu :nice L,, retea ua secundară aferentă PT
583 2.728 3!.054 102.486 231.805 1 313.758 256.583 482.8 11 Lungim e conductă
(mj -:::-:--:-:-...,.....-c--:c~~-::-~,..,-::-::-::-•~- ·-----
V'olum (mJ) 73,26 262A6 2.195,08 5.030,77 7.282,37 5.544,56 3 . 1 48. 7_~---~791 , 99 --~~3""'/h....!.) .----:-o,",_b __ - · o.s2 4,39 --- - -16,o6 1 L4,56 11,09 6,Jo 7,58
Q>rv (Ceai/an) 70.28 251,77 2.105,67 4.825,87 ' 6.985.76 5.318,73 3.020,50 3.637,54
1
257.785 302.2i7 lil.S23 ' !25.741 1 7-L98l 28.525 1 32.950 2.762.949
855,4 1 593,52 215,92 101 ,13 1 36,81 8.96 5,82 1,71 1, [ 9 0,-+3 0,10
1 0,07 om 1 0,0_!_ - -1.673,46 8~0.57 569.35 207,12 97,01 35.31 8,60 5,59 29. 633
_ _ .!..._
. Lun~ime conductă (m) ____ Volum {m~) 73,-18 291.26 151 ,76
::lm (m3/h) 0.15 0,58 0,42 0,30
Pierderik totale masice/volumice în re ţ~aua sec undară a ferentă CT sunt calculatt: Ia valoarea de 939 Gcal/an.
Pierderile tehnologice prin rarlia ţie/co nvecţie apă fi erbinte/mediu ambiant se ~;:ie;l ukază cu re l aţi a :
~~~~~ n ·{J 0' '\'
/ ~- ~ ORe= 1 , mi · c1 ·Li · M · h · 10-3
iP! " ... t;t / .:::-_c 1 n ~al e.
~~ i - indi ce d.-: identifi care ~1 tronsonu!ui de conductă; m1- debitul de apft fi erbinte în tronsonui '·i'' de conductă : [~'!' ] c,- că l dura. specit:că a apei fierbinţi în tronsonul "'i" : [kcalikg °C] L, - hmgimea tronsonu!ui ·' j '' de conductă: [km]
[Gcal/h] (l5.4)
..1t- reducerea admisib i!ă a temperaturii apei fî. cro inţi pe km de conductii.l°C/kml h- num.'i;ul d.:: ore de funcţionare
r ' 1
( \
(
(
ELSACO f; •. 1 n~ r\. r. \ "' ...
Tabel 15.4- Pierderile 11 1 1
Lu~~~ tronson (n;l_ __ ~.347 2.836 5.324 23.2!-! - 965 965 965 -
.., \ ( 1 1 1
1
4.039 955
-
' .. , J
25.396 25.390 965 965 Densit:tt~ apă [J..~/~ 965 - ------
Viteză <:urgere (:nisJ 1.5 1.5 _1.~ _!.2 l.S 1,5 _!.2_ Di!biţ ~_gmt Q02._ 6.9J.6,63 5.893.50-- 4.95~t 1!_ 4.092,71_ ._ll_!_5,09 2.619,33 2.005.43 - -
Pierdere tem_e ~11Cfkm) 0,5 0.5 0,5 0.5 0,_5 0,5 0.5 Q'!E_{Gcal/an)_ 3.333,75 4.02 8..+ 1 7. 562,ŞL 3~973,71 5.7~7.63 36.072,25 36.064,4!
Lun~hne rronson (m) 33.536 Deru_I!!ill.nprt (l>g/m3) 965 \'it clii cur~cre (m!s) -Î ,5
53.930 41.853 2.765 +0.001 1.11 9 20.490 !35 965 965 965 _ 9:...:6c;:.5 _ _ 965 965 965-1,5 1.5 1.5 1.5 1.5 l.'i !.5
=-...:.D...:.~ b;;_i_t -"no:L;~..;..;rt..;..;t :li-( ~=:-'h"_) -.,..-- ' A 73.38 Pierdere temp (0C/km) 0.5 - q;c(Gca:/anj 5+.737, 1~
1.023,1 s 65.:U3 501.36 368.3-! 305,C·3 255. i9 196.29 0.5 0.5 0.5 ~0;!:,5=-=:--~0:=:,5o-:---:-::---::.'0,""5-=_ 0,5
76 602,57 . 59.-l-P,71 ' 3. 923.0::...:6:-..::..56.o.:J·.:..g ;;.;:s"-',0..::..3---'9;..:3..:.G;.::,2;:_3 _:..;!5"-.+4__;;;1,'-77__._--'9..:..!.:..., 1-'-0-
Lun gime t rons(}iJ (m) De_nsÎtate a2ă (kg/m3) 965 965 ~ Viteza cur ge re (m/s) 1.5 1,5 1,5 1,5 1,5 1.5 1,5 D~!:l it agent (t/h) 163,71 115,51 1 :n.o9 63.95 40,93 26. !9 23,64
._P_ie_r...,d=-e_re--:tl!::-m~c:'-<6_C.,...I km_· _.,_) ---:::--:-0-:-,5-,--_,._o::',.."5-=--.,..."~o,..,_s...,...."-,-:-:-::o,'-5 0,5 0.5 0,5 0,5 _ Q.:>o:.:,RC=-->..{ G:;_c_a__;!i_' a.::...n,_) __ .::_53: . ..:. '..;..:;12:;..;;6C!.C,l:..::J__,_...::lc.:..7.!..:,, 7..::..5--'-9 .6 73, o 6 1 ns.~ ~.3 o 2. 064,3 3 1 1. 4 2 8,65 . 14,8 3
965 965 965 965 965 Viteză cu r~ere m/s 1,5 1,5 1,5 !,5 1.5 1,5
Debit agent (t/h) 17,29 1~,73 6,55 .:1.,19 3,68 . 2,56 Pi~rc!.crc tcmp (°C/k.'l1) 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 ' 0,5
QRc (Gcal/a.ll) 432,26 213,26 ~0,07 1.0.30 -4,41 IJ,90 1 461.107
Pierderile· totale de căldură prin radiaţk 'convecţie in reţeaua primară sunt c~dculate la \ a!oar~a de 462.! 07 Gcal. an.
Tabel15.5- Pierderile tin radi:tţi e/convecţie în reţeaua secundară aferenH PT 1 · 1 1 •
1 - - . -
~ 1 1 • 1 1 . . ;-1 1 1 ' .-. ttt.lli< ...
Luns;ime couducu (nt l 1 :!57.735 302.277 1 71.8~3 1 125.741 7-193 1 28.515 31.050 1 2.75:!.9.!2": Den•if.l!< ,.pă (k2'm· ) l Q55 965 965
' 955 -1 qss 1 965 ___ ! 965 ! 1
V iteză curaere (m/s) 1 l,j 1,5 !,5 l 1,:) t,5 1 1,5 1,5 ! 1 - Debit a~ent (tlh) 1 1 ! 1 ! 7.2~ 10.2.> 6 55 -1,19 2.56 1.54 0.92
rierder~ t~mp (•C/km) l 0,5 ~.5 0.5 1 0 . .5 1 0.5 t 0,5 0,5 1
Onc_(GcaL'an) 1 21 140,59 ~3.337,50 12.173:-l 1 g_2ll.60 1 4.5~i. l2 ! 1.!!?3.i7 l l.54.J_31 J !SO.PJ
., .... . ,..,. .. ·-- ELSACO
:s:o ~-·: : 1!'>\l , Il!.:•:: : t:
" ' : jl;
Tabell5.6- Pierderile r ln radiaţie/conYecţie In re{·eaua s ecund:uă aferentă CT
Lungime conductă (m) __ _Qeosit:lte apă (kg/m3) 965 · 965
\'iteză curgere (m/s) . !15 ___ 1!5 1,5 1,5 l ,:> i,5 __ De?it agent {i:J !l) ----~JJ.129 _ 163,71 92,09 ---~- - 40,93 -- 26, t9_=-Pi~rdere temp (0~1!~-- 0,5 __ P2.L--0~5 0,5 0,5 0,5
QRc (GcaV~L_ _____ ?.Q.:..:6."-9'-J _..:.9..:.6:;;.;;1.~07'----'l'-'-.1;.::3;_7c:.,5_7--'--__;_L.:.0/-'-'.0'-'-,:>-'--6 1.968:~6 ~ _l.770.4-4 __ _
Pierderîle totale prin radiaţie/convec!]e în re1eaua sec!lndară afc-reni:l CT sur.t calculate la valoarea de 1 L951 Gcn ltan.
Precizăm că, în cazul de- faţă, pierderile de căldură pentru reţelele de distribuţie includ şi cele aferente punc~elor termice. Trecerea de la putere la energie se face prin multiplicarea p i~rderilor calcu!aLe cu duratele de alimentare cu căldură pentru încă l zire, respectiv apă caldă de consum. Pentru aceastt. se vor calcula pierderile de că ldură pentru cele două sezoane distincte (de ia rnă - în care se asigură incălzire, de vară - restul perioadei d.: an, în care se asigură doar apă caldă de consum). Durat~le anuak de- alimentare cu c::tldu ră au fost de 4.548 h,'an pentru regimul de iarnă. r.::spectîv de ~.236 h1an. pentru regimul tk vară. Pit:rderile rehno log ice de căldură calculate comparati v cu cele r<!ale pentru SACET Bucureşti sunt următoarele:
. Energia in 1 Pierderi termice în RP 1.320.643,84 5 Gca1'an 1.056.515.07 23,} 3~ ·o 12,34% 6 O cal/an 264.128,77 1 5,78~o 2,09%
GcaJ/an 3.097.988,61 1 3.054.994
Gcal/an 352.770,i)-! 1 11,39% 309.775 10,14% 1 -- -
Gcal/an 299 .85-l-,53 1 9.68% 280.143 9, l7%_ GcaVun 52.915,51 1.71%
' 29.633 0,97°1o
Gcal/an 140.693,99 139.059 -
' ' Gcal!an 14.525,11 10,32% 1 12.890 9,27%
Pierderi t~rmice RC Gcali<L'1 12.736,35 9,05% 11.95 t 8,59% Pierderi termice Mţ " 1 Gcalla~ 1.788,Î7 1 l .27% 939 0,68%
1 :-
r r
r '
.;; . l f- -...... ELSACO
:sco
)\, fisurile de eficienţă energetică au rolul de a duce: e.icienţa sistemului centralizat de alimentare cu energie tennică până la limitele minime posibile ale pierderilor pe diferitele t;·onsoane de producere-transpoli-distribuţie a cJldurii. Efic ienfa unui sistem modern de alimentare cu energie termică nu poate să facă abstracţie de efortul de modernizare a tehnologiilor de consum a energiei in clădiri i\! ·aHmentate din sistem. O modernizare a SACET Bucureş~i trebuie să fi~ corelată cu cererea de energie termică ce se va înregistra în clădiri le
:'vlunicipiului pe măsură ce programul de reabilitare şi modernizare a acestora va avansa. Procesul de red ucere a pierderi lo r de energie termică trebuie să fie :n spiritul e!emrntdor
tehnologice care tin de a generatia a ~-a de sisteme centralizate de alimentare cu căldură, care constau-in sis tem~ de tra;sport Ş i d i s tribuţie a apei calde sub presiune la temperaturi dl! 50°C, cu maxime de 70cc. Aceste sisteme presupun utilizarea celor mai bune tdmologii din domeruu, cum ar fi: sr0car~a de căidu;--ă şi frig, utilizarea po;: scară largă a tehnologiilor solare, conversia biomasei. pompe de căldură cen tr~lizate. \alorificarea ~ncrgctică a deşeurilo r, utiizarea călduri i deşeLI din industrie. boilere electrice al imentate cu energie provenită din surse regenerabile neconrrolabile (eoljan). Toate elementde prezentate sunt caracteristice conceptul ui de smart city, obkcti\· pe care :VIunicipiul Bucureşti speră să-I atingă pe termen mediu şi lu ng.
Aceste tehno logii vor duce la sch imbări profunde la niwlul elemente lor de reţea uti lizate acrua lmeote: util izarea conductdor din plastic, preizolate pentru transportul şi distribuţia
energiei tem1ice; consum uri mult mai mici de energie pentru pompari:!, pierderi de l!nergk prin rildiaţie ş i com eqie mult mai mici.
Planul de măsuri trebuie să se concentreze pe reţeaua primară. acolo unde pierderile d>.! age nt termic ş i energie term i că sunt mari. mai ales dacă sunt corelate cu debitele tranzitate.
Deoarece compa.J.1Ja nu mai poate primi pentru ÎD:vesti ţii fonduri de la Primăria
:--. Iunicipiu!ui Bucureşti, CMTEB a făcut mai multe dt!merswi pt!nlru atragere de fonduri. Ceo ma i recentrl încercare a fost prin programul PI\1\TR. unde s-au trimis mai multe propune-ri de proi~ctt=.
R e1ea primară Pentru reducerea pierderilor de energie înglobate în pierderile masice/valorice, rrecum
ş i J celor prin radiaţi~ ş i conYeqk, se rccomaadă d;!marare:~ programului de reabilitare a reţele lo r termice prin Inlocuirea acestora cu conducte preizolate prevăzute cu sist~m de detec tare automată a pierderilor.
Se poate estima că r~ab ilitarea Intregului sistem dt! transport ar fi un proiect care s-ar dc5mşura pe cel puţin 20 de ani şi ar costa cel puţin 1 mild euro. ._ - 1 -.... _ ~
Calculele indi că faptul că se poate ajunge la redimensionarea şi înlocuirea ce~& 0 I;Jrl///
elin totalul conductelor. a\ând vechime mai mare de 20 ani, dacă se va ţine seam y~?t ~~ ()~, reale de agent tcnnic rezultate din reducerea necesarului de energie termică ~1"fi i 1 ora-r,:. · ) ~ ~ Acest~a se vor 1n locui cu conducte preizolate prevăzute cu sisteme eficiente d \ ~p t~t~ .~i ,- -: ::2 localizart: a avariilor, !n sc0pul reducerii timpilor de intervenţie in cazu i unor incr ~e. ~ _ 5j urmări rearondarea zonelor de consum ta sursele g~neratoare de energie termică ~ ev;Jlt~ ... -reconfigur;~re parţială a schemei generale prin eliminarea reţelelo r primare ineficient 'l i:Qir._. Se \ a trece Ia eliminarea - 1n procesul reconstn1cţiei sistemului de transport - a tu -~ armăturilor defecte şi a tuturor compensatorifor de dilatare cu presgarnituri şi Inlocuire~ acestora cu compensatori lenticulari.
Propuned c de proiecte pentru programul P~"NR, pentru reţeaua de transport sunt.:: • Modernizarea reţel e lo r termice primare - 35loturi;
~
& p. r~~U N1c:1 IZ t-' c,~NER.,
~.- ':.,. c,~ '
'"-'J'..s~-9 ~" ~r· i'c'' ,~ • . ...~ ' '
,. 4~ ;-( ~o ~-~ ------.----------->;: .. ~~ "'3""~ ~ ~-\ ...
1 .. :. .. .
i.: E LSACO ··-• V!odernizarea reţelel or termice primare - 65 racorduri puncte termice:
Pu ncte termice şi reţea de distri i.> :.J ţîe
Pr~puneriJe de reabili tare pentru ;;istemul de distribuţ ie sunt următoarele: • reanalizarea sub aspectul dotări i cu echipamente şi aparatură de automatizare de
ultimă genern.ţle a punctelor termice şi redimensionarea acestora în situatia existen ţei
<.mor consumatori atlaţi la di3tanţă nceconomică_. pentru care se pot instala module tem1ice. ·
• desfiinţarea staţi ilor termic<! centralizate care in prezent alimenteazi cu apă caldă menajeră anumiţi consumatori pentru care incăllirca se furnizează direct din reţeaua de transport cu ajutorul hidroelevatoarelor ş i trec~rea ali;nentări i consumatorilor prin înrem1cdiul modulelor termice.
• redimensionarea reţeklor de distri buţie cu vechime mai rnare de 20 ani ş i înloc uirea lor cu conducte ncmeta!ice preizolate, avdnâ pierderi specifice de energic termica reduse, amplasJte direct în sol, um1ând traseele cana!dor de distanţă existente.
În timpul funqionării re ţe lelor de distri buţie, se >3 veri fica periodic exactita te::! şi integri tatea aparatelor de m3sură, real iLându-se In acest sens toate !ucră rile de întreţinere şi
revizie stabil ite în in stn~qiun i le/procedurile tehnice interne. În timpul exploatării se va verifica periodic starea izola ţi i lor tc::rm ice, lstfel încât acestea
să-şi păstreze proprietăţi le mecanice şi termice iniţiale şi să s.::· ia. măsuri op~!rative pentru repararea porţiunilor dcterior~te . Cu ocazia reparaţii lo r 1:1 conductele reţele i se va refac~ izola ţ ia term i că în zona afectată dt reparaţie fi ind interzi să utili zarea vech i [ izolari i. AnuJI se va f.:.tce verificarea pierderilor masice de ago;:nt termic şi a celor prin trans fer de caldurâ pe baza de bilanţ.
Se poate estima că modernizarea întreguiui sistem de di~tribuţic ar fi un proiect care sar ridica la aproximativ 400 mil. euro.
Propunerile de proiect!! pentru programul Pt0.-!R. pentru re~eaua de distributie sunt: • Modt!rnizarea reţdelor termice Sl!cundare aferente punctelor tem1icc: • :-.Iodcrniz:1r-:a reţelelor termice secundare aferente Centra l~: lor T amice de cvartal; • ivfodemizarea Puncte tem:ice;
Sisti!m de monitorizare şi cont rol Pentru reuşita planului Je măsuri este necesară compktar~a proce·sul ui de contorizare şi
P.'t"nitoriz3re a debiteior de agent ş i de căl c.l t.ră care tranziteazj punctcll! principale ale rqelci .". -; yş;~ spmt ş i distribuţ ie. Pentru monitorizarea pierderi lor din reţea (~;;enţial [n luarea de măsuri
1' 'de:. ~0~· arc în timp .util a le acestora) recomandăm intr o du eeren unuj sistem SCA.DA * (~~- · ry Control.-\nd D:~ta AcquisWon - control de supervi'l?!re şi acbi.zi tic de rlate),
cu i~t~~ a de contoare de energie termică [n cadrul ac..:stuia. · ' ) fr;; est sens, tot pentru programul PI\1\R au fost propuse 2 pwie..:tc: implementarea
tont<jîZ.ă:r}' inteligent.;: în cadrul SACET Btlcureşti şi Digitali zarea Sistemului Ccntral iz:J.t de ~ent~f cu energie termică din :V!unicipiu! Bucureşti .
•estiţ ia estimacă pentru implementarea sistemulu i de monitorizare şi control a ~---~rcgu lui ·istern Jc transport ş; distribuţie se ridică la aproximaciv 50 mil. eur0.
in plus faţă de proil.!ctd-: menţionate anterior, au mai fost pr p11sc şi următoarele: / • \lodemizarea Ccntr.l [clor Termice de cvartal din :\lunicipiul Bucureşti;
• ~f0demizarca modulelor t~rmice montate la consumatori (MT).
r
~: ELSACO lh!l:'l' r.r a .. :.r ~ .r .. . 1 '\1 1 1 1: 1 ' • • ,
•Jiiiij;l E"'tO
ţ··. ~:·_···.'. ... .·--,~~- · .•.. CAPITOLUL 17 .: . ' ·. ' · ·.··
~. CA;LCULUL DE EFICIENŢĂ ECONOMICĂ A MĂSURILOR i-L::> ·.• .. :!::-.:": ::..:.~·: ~: ··~.- · .· .·. · .. :·:; sT· ·i..nru· TE ·· · .. , · ·· · ·· ·, · · ~\:Wti}.tJ!{~ ~.il:'.1!:ri. . .•• '. ~~·'J ''•'• .tlt.D ' •. ..: ... ~ .... "-.:.4.o.1l.l ,·· .. • .. ·:. • • .
A1aliza bilanţului termic real, corespunzătorm odulur de lucru actt1a l. a eviden ţ iat o serie de deficienţe, ce se pot cuantifica în cantităţi măsurabile de energie termică economisi!ă In cawi In care propunerile d<! îmbunătăţire a "ctivit8~ii vor fi puse în aplicare.
Comparând cele do uă variante de billnţ, respectiv bilanţul real cu cel optimizat. s-au pus în evid enţă abateril e de la valorik prescrise. atât în normele tehnice de exploatare, cât şi în literatura de specialitate. abateri care se regăsesc cuantificate în expresie cantitati vă sub forma economiei de combustibil.
A vâodu-s~ in vedere fluctua tia preţului comhustibilului pe parcursul unui an, raportarea economiei de energie se va face în GCal!an.
1.
Reabilitare tronsoane de r~ţea primară
Continuare modt:mzare tronsoane
de reţea secundară Module temuce
Sistem de monitorizar~
500.000 GCallan 50.000 tep/an
25 mil.euro/an "J
1.450
1! )\:.Jioart:J ltlt hil a ~conamulor !'\pnmatJ in Euro c:st1 .. co,ljrpon:n:i de t1uciu:JţtJ pr::t:lhll comSui!ibtlu:ur. cJI ?' ~1~ ~..nu;rd F·Jro' i~u· 1~ r.lOn ~!Hul "sum~ii .
- l .
.~
~- ELS ACO ·-- : )A ... ' • ' 1 .
Legea i2!12004. publicată In [v!O nr. 574/01.08.2014
2. Ghidul de e!ab!Jrarc a auditurilor energetice. Decizia 2123/23.09.20 1-1, publica: în MO,
pnnea I, nr. 696!23.09 2014
3. Legea 325/l -UJ7.2006 privind serviciul publ ic de alimentare cu energit! term ică
-t POPA, 8., ş. a. - Manualul ingint:rului termoteh.nician (vol. I). Editura Tehnică
Bucureşri. 1986
;, CA.R..<\BOGDAN, LGh .. ş. a. - Bilanţuri enageticc. Probleme ş i aplicatii pentru ingineri,
Editura Teh;1h:ă. Bucuresti. 1986
r
(
'
(
ANEXA 2 '' HCGMB nr .. ~ :!3/"ZJ) !?../
Titlul proiectului: Cod /2021 ~-=- ELSACO Bilanţ energetic al sistemului de termoficare al SACET Bucureşti ATE II -ESC O Fala 1: EdiJia: O 1 Revizia: J
Pag. 1 din 2
Completare la RAPORT
PRIVIND DETERMINAREA PIERDERILOR DE ENERGIE TERMICĂ ÎN BILANŢUL TERMOENERGETIC AL FUNCŢ~~JR~ SACET /
BUCUREŞTI înregistrat la CMTEB sub nr .. ~~: .. .tf. .. ,t.~ .. J:-• .(~ &.;).
Compania ELSACO ESCo a realizat Bilanţul termoenergetic al funcţionării SACET Bucureşti pentm anul 2020. Prezenta completare la raport are ca scop clarificarea unor termeni tehnici şi omogenizarea diferitelor interpretări în ceea ce priveşte terminologia utilizată de entităţi diferite din domeniul termiei, dar şi de către consultanţii de specialitate şi face pat1e integrantă din Bilanţul tcrmoenergetic al SACET Bucureşti care a fost elaborat de-a lungul anului 2020.
ln cadml lucrării. au fost determinate cele două tipuri de pierderi de energie termică ce caracterizează un sistem de alimentare centralizată cu energie termică, după cum urmează:
- Pierderile teoretice ale sistemului:, în completarea capitolului 15 din Bilanţul
termoenergetic, reprezintă pierderile pe care sistt::mul de alimentare centralizată le-ar înregistra dacă ar funcţiona în exact aceleaşi condiţii referitoare la cantitatea de căldură livrată consumatorilor, aceleaşi diametre ale conductelor care compun sistemul, în ipoteza în care toate elementele care formează sistemul ar ti modernizate cu cele mai noi tehnologii disponibile. De men!ionat faptul că această situaţie nu reprezintă absolut cea mai favorabilă referinţă cu putinţă, deoarece se ţine cont de încărcarea mai redusă a sistemului faţă de sarcina de proiect şî nu se ia în calcul o reducere a diametrelor de conducte pentru a se adapta funcţionarea la sarcina reală, mai redusă decât cea de proiect. Acest nivel de pierderi nu va putea ti atins niciodată de sistemul de alimentare centralizată cu căldură, la o funcţionare reală. Rolul calculului pierderilor teoretice este de a oferi o i1!lagine de referinţă privind urgenţa implementării măsurilor de reabilitare a sistemului. Jn aceste condiţii de analiză, pierderile calculate pentru condiţiile teoretice aferente anului 1020 pentru SACET Bucureşti au fost:
Pierderi teoretice Pierderi teoretice ale sistemului U.M.
Valori absolute
Pondere
Pierderi termice în Reţea Primară GcaJ/an 540 393 14,43%
Pierderi termice RC Gcal/an 462 107 12,34% Pierderi termice MV Gcal/an 78 286 Pierderi termice în PT+Reţea Distribuţie Gcal/an 309 776 Pierderi termice RC Gcal/an 208 143
Pierderi rermice MV Gcal/an 29 633
Pierderi termice re ea CT-uri Gcal/an 1.2 890 Pierderi termice încă/:::ire Gcallan ll 95 L Pierderi rermice ace Gcal/an 939
{
Titlul proiectului: C'od .202 1 EL SAC O Bilanţ energetic al si.~temului de termoficare ttl SA.CE T Bucureşti ATE I 'I E S CO fazn 1: Editia: O 1 Revizia: 1
l'ag. 2 din 2
- .Pierderile t-ehnologice ale sistemului: completare la Capitolul 12 din Bilanţul
tcrmoenergetic, acestea sunt pierderile reale care au fost calculate pe baza măsurătorilor înregistrate de-a lungul întregului an de func1ionare şi cuprind norma de consum proprie necesară pentru prestarea serviciului de producere, transport, distribuţie şi
fumizare energie termică. Este vorba de pierderile înregistrate dt! sistemul de alimentare cu căldură pe cele două componente transport şi distribuţie. S-a tinut cont de debitele de apă de adaos înregistrate pentru a se calcula pierderile masice/volumice, respectiv pentru determinarea ulterioară a pierderilor prin radiaţie/convecţie.
Raportarea pierderilor tehnologice s-a făcut la cantitatea de energie termică ce a intrat în tronsoanele de transport, respectiv de distribuţie. Evident, aceste pierderi sunt mai mari decât cele teoretice şi sunt cauzate, în primul rând, de vechimea elementelor de reţea şi, apoi, de încărcarea redusă a sistemului faţă de valoarea de proiect. În aceste condiţii de analiză, pierderile calculate pentru condiţiile aferente anului 2020 pentru SACET Bucureşti au fost:
Pierderi tehnologice Pierderi telmologice ale sistemului U.M.
Valori absolute
Pondere
Pierderi termice în Reţea Primară Gcal/an 1 320 643 28,91%
Pierderi termice RC Gcal/an 1056515 23,13%
Pierderi termice MV Gcal/an 264 128 5,78% Pierderi termice în PT +Reţea Distribuţie Gcal/an 352 770 11,39%
Pierderi termice RC Gcallan 299 855 9,68%
Pierderi termice AfV Gcal/an 52 915 !,71%
Pierderi termice retea CT-uri Gcal/an 14 525 10,32% Pierderi termice încălzire Gcal/an 12 736 9,05% Pierderi termice ace Gcal/an 1 779 1,28%
Pierderile tehnologice de căldură pe intreaga 1·eţea exploatată de
TER MOENERGETICA au fost de 36,63% pent ru anul 2020.